Încetarea protecției speciale și întoarcerea copilului în familie
Dacă împrejurările care au justificat o măsură de protecție s-au schimbat, părinții, reprezentantul legal și copilul pot cere modificarea sau încetarea ei. Nu trebuie așteptată următoarea verificare trimestrială. Reintegrarea se decide în raport cu siguranța și nevoile copilului, iar propunerea de încetare și reintegrare trebuie însoțită de documente privind consilierea părinților. [1] [2] [3] [4] [5] [6] [7]
- ACTUALIZAT
- TIMP DE CITIRE
- 7 minute
Cuprins · 11 secțiuni
- 01Cui se adresează
- 02Când se poate cere schimbarea măsurii
- 03Cui adresez cererea
- 04Planul individualizat și pregătirea reintegrării
- 05Ce documente sunt utile și cum formulez cererea
- 06Cum se apreciază cererea și ce efect are
- 07După reintegrare: monitorizare timp de minimum doi ani
- 08Termene și repere
- 09Lista de pași
- 10Întrebări frecvente
- 11Surse și trimiteri
Cui se adresează
Copii care se află sub o măsură de protecție specială pentru care se cere modificarea ori încetarea și, după caz, reintegrarea în familie.
Părinți, reprezentanți legali și copii care solicită reevaluarea situației.
Procedura adopției și termenele sale speciale.
Revizuirea extraordinară a hotărârilor judecătorești potrivit Codului de procedură civilă.
Competența internațională și plasamentul transfrontalier.
Când se poate cere schimbarea măsurii
Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC) trebuie să verifice trimestrial împrejurările care au stat la baza măsurii de protecție dispuse de comisie sau de instanță. Dacă acestea s-au modificat, direcția trebuie să sesizeze de îndată comisia ori instanța competentă pentru modificarea sau încetarea măsurii. Părinții, alt reprezentant legal și copilul au, la rândul lor, dreptul de sesizare. [1] [2] [3]
Prin urmare, verificarea trimestrială nu este o perioadă de așteptare impusă familiei. Poți prezenta schimbările când au intervenit și poți cere evaluarea lor. Rapoartele despre evoluția și îngrijirea copilului se întocmesc trimestrial sau ori de câte ori situația o impune. [2] [3] [8]
Această cerere se întemeiază pe schimbarea împrejurărilor. Dacă urmărești contestarea legalității sau temeiniciei hotărârii inițiale, verifică separat calea de atac și termenul ei. O cerere de reevaluare nu înlocuiește apelul. Pentru distincția dintre hotărârea de fond și ordonanța urgentă, vezi ghidul plasamentului de urgență. [2] [9] [10] [11]
Cui adresez cererea
Pornește de la actul care a instituit măsura. Legea prevede sesizarea comisiei pentru protecția copilului sau a instanței, după caz; nu sunt autorități interschimbabile. Cere DGASPC identificarea măsurii, a autorității care a dispus-o și a rapoartelor relevante, apoi formulează cererea de modificare ori încetare pentru situația concretă. Dreptul părinților de sesizare nu depinde exclusiv de existența unei propuneri favorabile a DGASPC. [2] [3] [12]
Pentru măsurile judiciare de protecție specială, competența aparține tribunalului, în condițiile art. 133 din Legea nr. 272/2004. Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a explicat în Decizia nr. 28 din 4 decembrie 2017 (recurs în interesul legii) că sfera stabilirii măsurilor include și monitorizarea lor, respectiv menținerea, revocarea, încetarea sau înlocuirea. O simplă recomandare a serviciului social nu înlocuiește actul autorității competente. [13] [14] [15] [16] [17] [2] Dispozitivul deciziei consemnează expres caracterul obligatoriu al dezlegării. [18] [19]
Există o situație rapidă distinctă: directorul DGASPC poate revoca propria măsură de plasament de urgență, în termenul de cinci zile prevăzut la art. 70, dacă împrejurările nu se mai mențin. Această regulă nu îi conferă puterea generală de a revoca o măsură dispusă de instanță. [20] [21] [22]
Copilul trebuie implicat potrivit dreptului său de a-și exprima opinia. Dreptul de sesizare din art. 72 alin. (3) îl menționează și pe copil; distinct, art. 61 prevede expres dreptul copilului de cel puțin 14 ani de a ataca în instanță măsurile, cu asistență juridică gratuită în condițiile legii. [23] [24] [3] [25]
Planul individualizat și pregătirea reintegrării
Măsurile de protecție se stabilesc și se aplică pe baza planului individualizat de protecție. Obiectivul reintegrării în familie se stabilește cu consultarea obligatorie a părinților și a membrilor familiei extinse. Discută cu managerul de caz ce dificultăți au determinat separarea, ce servicii sunt necesare și ce schimbări trebuie demonstrate în situația concretă. [26] [27] [4] [5] [6]
Documentele privind participarea părinților la ședințe de consiliere pentru dezvoltarea abilităților parentale trebuie să însoțească propunerea de încetare a măsurii și reintegrare. Textul nu stabilește un număr universal de ședințe care, odată atins, să garanteze întoarcerea copilului. Cere documente care reflectă participarea efectivă și prezintă-le împreună cu celelalte date relevante. [7] [28]
Îmbunătățirea veniturilor sau a locuinței poate conta, dar decizia nu se reduce la un singur criteriu. Legea cere evaluarea nevoilor copilului, a istoricului de abuz și a riscurilor viitoare, precum și a capacității părinților de a răspunde nevoilor concrete. Nu există în aceste dispoziții o reintegrare automată doar pentru că s-a schimbat adresa ori venitul familiei. [4] [5] [6] [2]
Ce documente sunt utile și cum formulez cererea
Organizează documentele în raport cu motivele măsurii și cu schimbările invocate. Lista de mai jos distinge cerința legală expresă de probele care pot fi utile:
| Document sau informație | Rol |
|---|---|
| Dovezi privind participarea părinților la consiliere pentru abilități parentale | Cerință expresă pentru propunerea de încetare și reintegrare. [7] |
| Actul care a instituit măsura și identificarea copilului | Ajută la precizarea măsurii a cărei modificare sau încetare este cerută. [2] [29] [30] |
| Planul individualizat și rapoartele de monitorizare disponibile | Arată obiectivele, evoluția copilului și nevoile evaluate. [26] [8] |
| Dovezi ale schimbărilor invocate: condiții de locuire, îngrijire, sprijin, sănătate sau alte elemente pertinente | Sunt exemple de probe, de ales după situație; nu reprezintă o listă legală universală și nici garanția reintegrării. [4] [5] [6] [31] |
Într-o cerere către instanță identifică instanța, părțile și reprezentarea, arată concret ce soliciți — modificarea sau încetarea măsurii și reintegrarea, după caz —, explică faptele și temeiurile, indică probele pentru fiecare solicitare și semnează. Atașează copiile înscrisurilor de care te folosești; copiile se certifică pentru conformitate cu originalul. Dacă sunt transmise electronic, art. 150 alin. (2) din Codul de procedură civilă permite certificarea conformității cu originalul prin semnătură electronică. [32] [29] [33] [30] [34] [31] [35] [36] [37]
DGASPC are obligația să prezinte instanței raportul referitor la copil, inclusiv date despre condițiile în care acesta a crescut și a trăit. Cererile din domeniul protecției speciale sunt scutite de taxa judiciară de timbru. Pentru apărarea drepturilor în instanță, părinții și copilul de cel puțin 14 ani beneficiază de asistență juridică gratuită în condițiile legii. [38] [39] [40] [25]
Cum se apreciază cererea și ce efect are
Autoritatea competentă trebuie să examineze împrejurările actuale și interesul superior al copilului. Opinia copilului, evaluată potrivit vârstei și maturității, istoricul său și riscurile viitoare sunt relevante alături de posibilitățile reale de îngrijire. Documentele de consiliere sunt necesare în condițiile art. 73 alin. (4), fără să înlocuiască această evaluare. [4] [41] [5] [6] [7]
Cererea poate urmări și modificarea măsurii, dacă încetarea nu este justificată în acel moment. Nu presupune că depunerea cererii sau un raport favorabil încetează de la sine măsura. Legea cere sesizarea și decizia comisiei ori instanței competente. [2] [12]
Dacă se pune problema înlocuirii plasamentului de urgență cu tutela în procedura art. 70 alin. (3), ÎCCJ a stabilit competența tribunalului. Dezlegarea privește tutela instituită cu prilejul controlului prevăzut de art. 70 alin. (3); nu afirmă că orice cerere separată de instituire a tutelei se judecă la tribunal. [22] [42] [43] Dispozitivul declară dezlegarea obligatorie. [18] [19]
După reintegrare: monitorizare timp de minimum doi ani
Reintegrarea nu închide imediat urmărirea situației copilului. Serviciul public local de asistență socială, persoanele cu atribuții de asistență socială sau DGASPC în cazul sectoarelor Bucureștiului, potrivit art. 74, urmăresc dezvoltarea copilului și modul în care părinții își exercită drepturile și obligațiile. [44]
Se întocmesc rapoarte trimestriale pe o perioadă de minimum doi ani, care sunt transmise DGASPC ce a propus încetarea măsurii. Colaborează cu serviciul competent și anunță dificultățile care afectează siguranța ori îngrijirea copilului. Intervalul de doi ani este un minim legal, nu o promisiune că orice nevoie de sprijin încetează la acea dată. [44]
Dacă apare un nou pericol sau o suspiciune de abuz, folosește traseul de sesizare și prim răspuns. Reintegrarea anterioară nu înlătură dreptul copilului și al altor persoane de a cere protecție. [45] [46]
Termene și repere procedurale
- Interval
- De când începe
- Cum se aplică
- Interval
Rapoarte trimestriale, timp de minimum doi ani. [44]
- De când începe
Încetarea măsurii de protecție specială prin reintegrarea copilului în familie. [44]
- Cum se aplică
Serviciul competent urmărește dezvoltarea copilului și exercitarea drepturilor și obligațiilor părintești și întocmește rapoartele trimestriale pe perioada minimă legală. [44]
- Consecințe
Rapoartele se transmit DGASPC care a propus încetarea măsurii. [44]
Lista de pași
Obține documentele privind participarea efectivă la consilierea pentru dezvoltarea abilităților parentale. [7]
După reintegrare, colaborează la monitorizarea trimestrială prevăzută pentru minimum doi ani. [44]
Întrebări frecvente
Trebuie să aștept verificarea trimestrială?
Pot face demersul dacă DGASPC nu propune reintegrarea?
Câte ședințe de consiliere sunt obligatorii?
Art. 73 alin. (4) din Legea nr. 272/2004 cere documente privind participarea părinților la ședințe de consiliere pentru abilități parentale, dar nu fixează în acest text un număr universal. Participarea și nevoile concrete se discută în cadrul planului de protecție, iar reintegrarea nu rezultă automat dintr-un număr de ședințe. [7] [28] [26]
Monitorizarea după întoarcerea copilului durează doar câteva luni?
Nu. Regula actuală prevede rapoarte trimestriale pentru minimum doi ani după încetarea măsurii prin reintegrare. [44]
De reținut
Arată cele 5 idei principale ale ghidului
Consultarea părinților și a familiei extinse este obligatorie pentru stabilirea obiectivului reintegrării.
Propunerea de încetare și reintegrare se însoțește obligatoriu de documentele privind consilierea părinților.
După reintegrare se întocmesc rapoarte trimestriale pentru minimum doi ani.
De pregătit: actul măsurii și dovezile schimbărilor
Ghidul descrie regulile în vigoare la data actualizării, 21 octombrie 2026. Dacă situația ta este mai veche, unele reguli pot fi diferite.
Surse și trimiteri
- Sursa 1: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 72 alin. (1)(1) Împrejurările care au stat la baza stabilirii măsurilor de protecție specială, dispuse de comisia pentru protecția copilului sau de instanța judecătorească, trebuie verificate trimestrial de către direcția generală de asistență socială și protecția copilului.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 2: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 72 alin. (2)(2) În cazul în care împrejurările prevăzute la alin. (1) s-au modificat, direcția generală de asistență socială și protecția copilului este obligată să sesizeze de îndată comisia pentru protecția copilului sau, după caz, instanța judecătorească, în vederea modificării sau, după caz, a încetării măsurii.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 3: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 72 alin. (3)(3) Dreptul de sesizare prevăzut la alin. (2) îl au, de asemenea, părinții sau alt reprezentant legal al copilului, precum și copilul.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 4: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 2 alin. (6) lit. a)a) nevoile de dezvoltare fizică, psihologică, de educație și sănătate, de securitate și stabilitate și apartenență la o familie;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 5: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 2 alin. (6) lit. c)c) istoricul copilului, având în vedere, în mod special, situațiile de abuz, neglijare, exploatare, înstrăinare părintească sau orice altă formă de violență asupra copilului, precum și potențialele situații de risc care pot interveni în viitor;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 6: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 2 alin. (6) lit. d)d) capacitatea părinților sau a persoanelor care urmează să se ocupe de creșterea și îngrijirea copilului de a răspunde nevoilor concrete ale acestuia;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 7: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 73 alin. (4)(4) Propunerea de încetare a măsurii de protecție și reintegrarea în familie este însoțită, în mod obligatoriu, de documente din care să reiasă participarea părinților la ședințe de consiliere în vederea dezvoltării de abilități parentale, astfel încât reintegrarea să se realizeze în cele mai bune condiții.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 8: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 73 alin. (2)(2) În îndeplinirea obligației prevăzute la alin. (1) direcția generală de asistență socială și protecția copilului sau, după caz, furnizorul privat acreditat întocmește, trimestrial sau ori de câte ori apare o situație care impune acest lucru, rapoarte privitoare la evoluția dezvoltării fizice, mentale, spirituale, morale sau sociale a copilului și a modului în care acesta este îngrijit.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 9: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 137Termenul de recurs este de 10 zile de la data comunicării hotărârii.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 10: Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 7 alin. (2)(2) Dispoziţiile alin. (1) se aplică şi în cazul în care printr-o lege specială se prevede că hotărârea judecătorească de primă instanţă este "supusă recursului" sau că "poate fi atacată cu recurs" ori, după caz, legea specială foloseşte o altă expresie similară.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 11: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 1000 alin. (1)(1) Dacă prin legi speciale nu se prevede altfel, ordonanța este supusă numai apelului în termen de 5 zile de la pronunțare, dacă s-a dat cu citarea părților, și de la comunicare, dacă s-a dat fără citarea lor.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 12: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 73 alin. (3)(3) În situația în care se constată, pe baza raportului întocmit potrivit alin. (2), necesitatea modificării sau, după caz, a încetării măsurii, direcția generală de asistență socială și protecția copilului este obligată să sesizeze de îndată comisia pentru protecția copilului sau, după caz, instanța judecătorească.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 13: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 133 alin. (1)(1) Cauzele prevăzute de prezenta lege privind stabilirea măsurilor de protecție specială sunt de competența tribunalului de la domiciliul copilului.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 14: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 133 alin. (2)(2) Dacă domiciliul copilului nu este cunoscut, competența revine tribunalului în a cărui circumscripție teritorială a fost găsit copilul.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 15: Decizia ÎCCJ nr. 28/2017 (recurs în interesul legii)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
par. 4848. Sintagma „stabilirea unei măsuri de protecție specială“ cuprinsă în art. 133 alin. (1) din Legea nr. 272/2004 nu poate fi interpretată restrictiv, circumscrisă doar situațiilor în care măsura este luată, ci oricăror situații, precum cele vizate de art. 70 alin. (3) din Legea nr. 272/2004, care pun în discuție menținerea, revocarea, încetarea sau înlocuirea acestor măsuri, cu alte cuvinte monitorizarea aplicării măsurilor de protecție specială.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 16: Decizia ÎCCJ nr. 28/2017 (recurs în interesul legii)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
par. 4949. În sprijinul acestei interpretări sunt și prevederile art. 229 alin. (3^1) din Legea nr. 71/2011, conform cărora, până la intrarea în vigoare a reglementării prin lege a organizării și funcționării instanței de tutelă, măsura plasamentului, a plasamentului în regim de urgență și a supravegherii specializate se stabilesc și se monitorizează potrivit art. 58-70 din Legea nr. 272/2004.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 17: Decizia ÎCCJ nr. 28/2017 (recurs în interesul legii)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
par. 5050. Rezultă din textul normativ anterior menționat că, în concepția legiuitorului, măsurile care țin de monitorizarea plasamentului în regim de urgență intră în sfera de aplicare a art. 133 din Legea nr. 272/2004, această normă specială de competență materială nefiind limitată la cauzele privind stabilirea stricto sensu a măsurilor de protecție specială.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 18: Decizia ÎCCJ nr. 28/2017 (recurs în interesul legii)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
dispozitiv — caracterul obligatoriuObligatorie, potrivit dispozițiilor art. 517 alin. (4) din Codul de procedură civilă.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 19: Decizia ÎCCJ nr. 28/2017 (recurs în interesul legii)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
dispozitiv — caracterul obligatoriuObligatorie, potrivit dispozițiilor art. 517 alin. (4) din Codul de procedură civilă.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 20: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 70 alin. (1)(1) În situația plasamentului în regim de urgență dispus de către directorul direcției generale de asistență socială și protecția copilului, acesta este obligat să sesizeze instanța judecătorească în termen de 5 zile de la data la care a dispus această măsură.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 21: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 70 alin. (2)(2) În situația în care nu se mai mențin împrejurările care au stat la baza stabilirii măsurii plasamentului în regim de urgență, directorul direcției generale de asistență socială și protecția copilului poate dispune, în termenul prevăzut la alin. (1), revocarea măsurii de plasament în regim de urgență.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 22: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 70 alin. (3)(3) Instanța judecătorească va analiza motivele care au stat la baza măsurii adoptate de către direcția generală de asistență socială și protecția copilului și va dispune încetarea plasamentului în regim de urgență și, după caz, reintegrarea copilului în familia sa, înlocuirea plasamentului în regim de urgență cu tutela sau cu măsura plasamentului. Instanța se va pronunța, totodată, cu privire la exercitarea drepturilor părintești.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 23: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 29 alin. (1)(1) Copilul capabil de discernământ are dreptul de a-și exprima liber opinia asupra oricărei probleme care îl privește.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 24: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 29 alin. (4)(4) În toate cazurile prevăzute la alin. (2), opiniile copilului ascultat vor fi luate în considerare și li se va acorda importanța cuvenită, în raport cu vârsta și cu gradul de maturitate a copilului.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 25: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 61Părinții, precum și copilul care a împlinit vârsta de 14 ani au dreptul să atace în instanță măsurile de protecție specială instituite de prezenta lege, beneficiind de asistență juridică gratuită, în condițiile legii.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 26: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 57 alin. (1)(1) Măsurile de protecție specială a copilului se stabilesc și se aplică în baza planului individualizat de protecție.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 27: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 58 alin. (4)(4) Reintegrarea copilului în familie ca obiectiv al planului individualizat de protecție se stabilește cu consultarea obligatorie a părinților și a membrilor familiei extinse.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 28: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 73 alin. (4)(4) Propunerea de încetare a măsurii de protecție și reintegrarea în familie este însoțită, în mod obligatoriu, de documente din care să reiasă participarea părinților la ședințe de consiliere în vederea dezvoltării de abilități parentale, astfel încât reintegrarea să se realizeze în cele mai bune condiții.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 29: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 194 lit. a)a) numele și prenumele, domiciliul sau reședința părților ori, pentru persoane juridice, denumirea și sediul lor. De asemenea, cererea va cuprinde și codul numeric personal sau, după caz, codul unic de înregistrare ori codul de identificare fiscală, numărul de înmatriculare în registrul comerțului sau de înscriere în registrul persoanelor juridice și contul bancar ale reclamantului, precum și ale pârâtului, dacă părțile posedă ori li s-au atribuit aceste elemente de identificare potrivit legii, în măsura în care acestea sunt cunoscute de reclamant. Dispozițiile art. 148 alin. (1) teza a II-a sunt aplicabile. Dacă reclamantul locuiește în străinătate, va arăta și domiciliul ales în România unde urmează să i se facă toate comunicările privind procesul;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 30: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 194 lit. c)c) obiectul cererii și valoarea lui, după prețuirea reclamantului, atunci când acesta este evaluabil în bani, precum și modul de calcul prin care s-a ajuns la determinarea acestei valori, cu indicarea înscrisurilor corespunzătoare. Pentru imobile se aplică în mod corespunzător dispozițiile art. 104. Pentru identificarea imobilelor se vor arăta localitatea și județul, strada și numărul, iar în lipsă, vecinătățile, etajul și apartamentul, precum și, când imobilul este înscris în cartea funciară, numărul de carte funciară și numărul cadastral sau topografic, după caz. La cererea de chemare în judecată se va anexa extrasul de carte funciară, cu arătarea titularului înscris în cartea funciară, eliberat de biroul de cadastru și publicitate imobiliară în raza căruia este situat imobilul, iar în cazul în care imobilul nu este înscris în cartea funciară, se va anexa un certificat emis de același birou, care atestă acest fapt;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 31: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 194 lit. e)e) arătarea dovezilor pe care se sprijină fiecare capăt de cerere. Când dovada se face prin înscrisuri, se vor aplica, în mod corespunzător, dispozițiile art. 150. Când reclamantul dorește să își dovedească cererea sau vreunul dintre capetele acesteia prin interogatoriul pârâtului, va cere înfățișarea în persoană a acestuia, dacă pârâtul este o persoană fizică. În cazurile în care legea prevede că pârâtul va răspunde în scris la interogatoriu, acesta va fi atașat cererii de chemare în judecată. Când se va cere dovada cu martori, se vor arăta numele, prenumele și adresa martorilor, dispozițiile art. 148 alin. (1) teza a II-a fiind aplicabile în mod corespunzător;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 32: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 148 alin. (1)(1) Orice cerere adresată instanțelor judecătorești trebuie să fie formulată în scris și să cuprindă indicarea instanței căreia îi este adresată, numele, prenumele, domiciliul sau reședința părților ori, după caz, denumirea și sediul lor, numele și prenumele, domiciliul sau reședința reprezentanților lor, dacă este cazul, obiectul, valoarea pretenției, dacă este cazul, motivele cererii, precum și semnătura. De asemenea, cererea va cuprinde, dacă este cazul, și adresa electronică sau coordonatele care au fost indicate în acest scop de părți, precum numărul de telefon, numărul de fax ori altele asemenea.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 33: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 194 lit. b)b) numele, prenumele și calitatea celui care reprezintă partea în proces, iar în cazul reprezentării prin avocat, numele, prenumele acestuia și sediul profesional. Dispozițiile art. 148 alin. (1) teza a II-a sunt aplicabile în mod corespunzător. Dovada calității de reprezentant, în forma prevăzută la art. 151, se va alătura cererii;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 34: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 194 lit. d)d) arătarea motivelor de fapt și de drept pe care se întemeiază cererea;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 35: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
- Sursa 36: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 150 alin. (1)(1) La fiecare exemplar al cererii se vor alătura copii de pe înscrisurile de care partea înțelege a se folosi în proces.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 37: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 150 alin. (2)(2) Copiile vor fi certificate de parte pentru conformitate cu originalul. Dacă copiile sunt transmise în format electronic, partea le va putea conforma cu originalul, prin aplicarea semnăturii electronice.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 38: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 139 — partea introductivăÎn toate cauzele care privesc aplicarea prezentei legi, direcția generală de asistență socială și protecția copilului de la domiciliul copilului sau în a cărei rază administrativ-teritorială a fost găsit copilul întocmește și prezintă instanței raportul referitor la copil, care va cuprinde date privind:
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 39: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 139 lit. c)c) condițiile în care copilul a fost crescut și în care a trăit;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 40: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 140Cauzele care privesc aplicarea prezentei legi, cu excepția celor prevăzute de art. 140^1 și 140^2, sunt scutite de taxa judiciară de timbru și de timbrul judiciar.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 41: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 2 alin. (6) lit. b)b) opinia copilului, în funcție de vârsta și gradul de maturitate;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 42: Decizia ÎCCJ nr. 28/2017 (recurs în interesul legii)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
par. 5656. Așadar, prezenta interpretare este aplicabilă numai în ipoteza în care tutela minorului este instituită cu prilejul examinării de către tribunalul sesizat, în temeiul dispozițiilor art. 70 alin. (3) din Legea nr. 272/2004, a motivelor care au stat la baza adoptării de către directorul direcției generale de asistență socială și protecția copilului a măsurii plasamentului în regim de urgență.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 43: Decizia ÎCCJ nr. 28/2017 (recurs în interesul legii)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
dispozitivÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE În numele legii DECIDE:Admite recursul în interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Curții de Apel Constanța și, în consecință, stabilește că:În interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 107 din Codul civil și ale art. 133 alin. (1) coroborate cu art. 70 alin. (3) din Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, republicată, cu modificările și completările ulterioare, competența de soluționare, în primă instanță, a cererilor având ca obiect înlocuirea plasamentului în regim de urgență cu tutela revine tribunalului.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 44: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 74La încetarea măsurilor de protecție specială prin reintegrarea copilului în familia sa, serviciul public de asistență socială, organizat la nivelul municipiilor și orașelor, persoanele cu atribuții de asistență socială din aparatul de specialitate al primarului, precum și direcția generală de asistență socială și protecția copilului, în cazul sectoarelor municipiului București, de la domiciliul sau, după caz, de la reședința părinților, au obligația de a urmări evoluția dezvoltării copilului, precum și modul în care părinții își exercită drepturile și își îndeplinesc obligațiile cu privire la copil. În acest scop, acestea întocmesc rapoarte trimestriale pe o perioadă de minimum 2 ani, pe care le transmit direcției generale de asistență socială și protecția copilului care a propus încetarea măsurii de protecție specială.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 45: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 89 alin. (2)(2) Orice persoană fizică sau juridică, precum și copilul pot sesiza direcția generală de asistență socială și protecția copilului din județul/sectorul de domiciliu să ia măsurile corespunzătoare pentru a-l proteja împotriva oricăror forme de violență, inclusiv violență sexuală, vătămare, sau de abuz fizic sau mental, înstrăinare părintească, de rele tratamente sau de exploatare, de abandon sau neglijență.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 46: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 98 lit. a)a) să verifice și să soluționeze toate sesizările privind posibilele cazuri de abuz, neglijare, exploatare și orice formă de violență asupra copilului;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 47: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 24Dispozițiile legii noi de procedură se aplică numai proceselor și executărilor silite începute după intrarea acesteia în vigoare.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 48: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 25 alin. (1)(1) Procesele în curs de judecată, precum și executările silite începute sub legea veche rămân supuse acelei legi.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 49: Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 3 alin. (1)(1) Dispoziţiile Codului de procedură civilă se aplică numai proceselor şi executărilor silite începute după intrarea acestuia în vigoare.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 50: Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 81 alin. (1)(1) Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 545 din 3 august 2012, cu completările ulterioare, intră în vigoare la data de 15 februarie 2013.
Textul în documentul-sursă ↗