⌕Meniu

Separația de bunuri la despărțire: împărțirea și datoriile reciproce

Separația de bunuri nu înseamnă că la despărțire se împarte automat în două tot ce au soții. Mai întâi separi bunurile exclusive, bunurile cumpărate împreună, eventuala creanță de participare și celelalte datorii reciproce. Pentru fiecare bun sau sumă trebuie stabilite titlul, momentul dobândirii și pretenția concretă; lichidarea poate fi convenită în formă autentică ori cerută instanței în caz de neînțelegere. [1] [2] [3] [4] [5] [6]

ACTUALIZAT
TIMP DE CITIRE
18 minute
CATEGORIE
Patrimoniul soților și identificarea bunurilor
Cuprins · 17 secțiuni
  1. 01Cui se adresează
  2. 02Cu ce încep: convenția, cronologia și un inventar pe categorii
  3. 03Bun exclusiv, coproprietate, participare și datorie: nu sunt același lucru
  4. 04Cum dovedesc proprietatea și ce se întâmplă fără inventar
  5. 05Dacă am trecut de la comunitate la separație
  6. 06Cine răspunde pentru datorii și cum se consemnează plățile
  7. 07Dacă bunurile mele au fost folosite fără acord pentru o achiziție
  8. 08Retenția la încetarea separației: ce permite și ce nu permite
  9. 09Acordul de lichidare sau cererea la instanță
  10. 10Probele lipsă și răspunsul celeilalte părți
  11. 11Taxele: întâi obiectul, apoi formula
  12. 12Prescripția: partajul nu este același lucru cu o creanță
  13. 13După hotărâre: apelul, vânzarea și predarea bunului
  14. 14Termene și repere
  15. 15Lista de pași
  16. 16Întrebări frecvente
  17. 17Surse și trimiteri

Cui se adresează

✓ SE APLICĂ DACĂ

  • Bunuri exclusive, coproprietate reală, participare prevăzută în convenție, folosirea bunurilor celuilalt și retenție la încetarea separației. [1] [2] [10] [5] [11]

✕ NU ACOPERĂ

  • Nu este promis un termen universal pentru sultă, un calcul complet al participării ori liberarea de datorie față de bancă prin simpla înțelegere a soților. [5] [12] [13] [14] [15]

  • Dacă există elemente internaționale, trebuie stabilită separat legea aplicabilă; descrierea dreptului intern nu este o alegere implicită a legii române pentru orice cuplu. [16] [17] [18] [19]

Cu ce încep: convenția, cronologia și un inventar pe categorii

Reunește convenția matrimonială integrală, modificările, inventarele anexate, actele de dobândire și înscrisurile privind plățile. Într-o fișă de lucru, notează separat bunul, titularul din act, data dobândirii, regimul de atunci, valoarea invocată și documentul care o justifică. Lista este un instrument de pregătire, nu o listă legală închisă de acte pentru orice dosar. Forma cererii și probele depind de ceea ce soliciți. [30] [31] [32] [16] [17] [33] [34]

Nu suprapune patru date diferite: autentificarea convenției, căsătoria, producerea efectelor între soți și publicitatea față de terți. Convenția anterioară căsătoriei produce efecte numai de la căsătorie; cea încheiată în timpul ei produce efecte de la data convenită sau, în lipsă, de la încheiere. Modificarea convențională a regimului este posibilă după cel puțin un an de la căsătorie, cu respectarea condițiilor legale, nu de la data la care ai început să te gândești la schimbare. [35] [17] [36] [37] [38] [39]

Înregistrarea convenției în Registrul național notarial al regimurilor matrimoniale nu înlocuiește publicitatea specială cerută după natura bunului, inclusiv în cartea funciară. Verifică dovada formalităților și ce cunoștea terțul. Codul civil permite cercetarea registrului și solicitarea extraselor în condițiile legii; pentru procedura concretă, calitatea solicitantului, tariful și timpul de eliberare, cere verificarea notarului, fără să presupui un acces online sau un tarif unic. [40] [41] [42] [43] [44] [45] [46] [47] [48]

Bun exclusiv, coproprietate, participare și datorie: nu sunt același lucru

În separație, fiecare soț este proprietar exclusiv asupra bunurilor dobândite înaintea căsătoriei și a celor dobândite în nume propriu ulterior, în condițiile regimului aplicabil. Bunurile dobândite împreună sunt în coproprietate pe cote-părți. Articolul 634 din Codul civil prezumă cote egale până la proba contrară; dacă dobândirea s-a făcut prin act juridic, proba contrară se face numai prin înscrisuri. Prezumția nu îți dă jumătate din patrimoniul exclusiv al celuilalt soț. Beneficiile și sarcinile coproprietății se împart proporțional cu cotele. [1] [2] [49] [3] [4] [50]

Participarea la achiziții cere clauza convențională corespunzătoare. Dacă soții nu au convenit altfel, creanța este jumătate din diferența valorică a celor două mase de achiziții nete, datorată de soțul cu masa mai mare și plătibilă în bani ori în natură. Este o creanță de lichidare, nu o transformare a fiecărui bun în proprietate comună. Pentru identificarea maselor, evaluare și calculul complet trebuie analizată clauza, nu aplicată mecanic o jumătate asupra averii totale. [5]

O plată făcută pentru celălalt, o investiție sau folosirea unui bun nu constituie singure dovada unui titlu de coproprietate. Precizează ce ceri: recunoașterea unui drept de proprietate, împărțirea unui bun deja comun, participare ori plata unei creanțe. Nu cumula aceeași valoare de două ori sub etichete diferite. Calificarea și documentele sunt necesare înainte de stabilirea competenței, taxei și prescripției. [2] [3] [10] [5] [33] [51] [34]

Cum dovedesc proprietatea și ce se întâmplă fără inventar

La adoptarea separației, notarul întocmește inventarul bunurilor mobile proprii, indiferent de modul dobândirii. Pentru bunurile mobile dobândite ulterior se poate întocmi un inventar. Pentru opozabilitate față de terți, inventarul se anexează convenției și urmează formalitățile acesteia. Nu transforma inventarul facultativ ulterior într-o condiție universală fără de care nu ar exista proprietate. [30] [31] [52]

Fără inventar, se prezumă până la proba contrară că proprietatea exclusivă aparține soțului posesor. Dar, când dobândirea prin act juridic cere o anumită formă pentru validitate ori publicitate, proprietatea exclusivă se dovedește numai prin înscrisul care respectă acele cerințe. Posesia și facturile sunt analizate în context; nu înlocuiesc în orice situație titlul formal. Aceleași reguli de probă se aplică în mod corespunzător coproprietății. [53] [32] [49]

Pentru fiecare poziție contestată, consemnează documentul existent și cel lipsă, emitentul și deținătorul, faptul dovedit și obiecția celeilalte părți. În proces, cel care susține un fapt trebuie, în principiu, să îl probeze; probele trebuie să fie admisibile și utile, iar instanța le apreciază împreună, fără o garanție că un singur înscris va decide litigiul. [54] [55] [56] [57] [58]

Dacă am trecut de la comunitate la separație

Schimbarea regimului nu lichidează de la sine bunurile și obligațiile fostei comunități. La lichidare, fiecare preia bunurile proprii, se partajează bunurile comune și se regularizează datoriile. Cota se determină după contribuția la dobândirea bunurilor și îndeplinirea obligațiilor comune, cu prezumția contribuției egale până la proba contrară. Această regulă nu se extinde asupra tuturor bunurilor exclusive cumpărate ulterior în separație. [6] [59] [60] [61] [62] [63] [64]

Dacă dobândirile sunt vechi, păstrează distinct analiza Codului familiei: articolul 30 instituia comunitatea bunurilor dobândite în timpul căsătoriei, iar articolul 31 enumera bunurile proprii. Categoriile erau: bunurile anterioare căsătoriei; moștenirea, legatul și donația, cu excepția voinței dispunătorului de a fi comune; bunurile de uz personal și pentru profesie; premiile ori recompensele, manuscrisele și celelalte creații enumerate; indemnizația de asigurare sau despăgubirea pentru prejudicii aduse persoanei; valoarea care înlocuiește bunul propriu și bunul în care aceasta a trecut. Folosește această enumerare numai pentru dobândirile cărora li se aplică Codul familiei. [20] [21] [65] [66] [67] [68] [69] [70]

Tot în regimul istoric, articolul 32 privea cheltuielile administrării bunurilor comune, obligațiile contractate împreună, obligațiile pentru nevoile obișnuite ale căsniciei și ipoteza expresă a reparării prejudiciului prin însușirea unor bunuri proprietate publică atunci când bunurile comune au sporit. Urmărirea, administrarea și împărțirea bunurilor comune aveau regulile articolelor 33–36. Aceste dispoziții nu fac din datoriile actuale ale separației datorii comune. [71] [72] [73] [74] [75] [76] [77] [78] [79]

Pentru bunurile și actele privind comunitatea verifică data dobândirii ori a actului de gestiune; pentru datorii, data nașterii. Articolele 33–35 din Legea nr. 71/2011 au repere diferite. O rată plătită mai târziu nu înseamnă automat o nouă dobândire sau o datorie nouă. Contractul inițial și modificările sale se analizează separat, inclusiv în privința elementelor rămase nemodificate. [7] [8] [9] [18] [19] [18] [19]

Cine răspunde pentru datorii și cum se consemnează plățile

În separație, niciun soț nu este ținut de obligațiile născute din actele celuilalt. Excepția legală este solidaritatea pentru obligațiile asumate de oricare dintre ei pentru cheltuielile obișnuite ale căsătoriei și pentru creșterea și educarea copiilor. Așadar, nici formula „toate datoriile sunt separate”, nici formula „toate datoriile familiei se împart în două” nu este corectă. [12] [13]

În fișa unei datorii notează creditorul, debitorii din contract, data nașterii, scopul, scadențele, garanțiile, modificările și plățile efective ale fiecăruia. Arată separat obligația față de creditor și eventuala pretenție între soți. Nu considera că o înțelegere internă de împărțire a ratelor îl eliberează automat pe unul față de bancă; contractul și poziția creditorului trebuie verificate distinct. [12] [13] [9] [18] [19] [33] [34]

Dacă bunurile mele au fost folosite fără acord pentru o achiziție

Articolul 363 alineatul (2) privește cazul în care un soț dobândește singur un bun folosind, total sau parțial, bunuri ale celuilalt fără acordul acestuia. Soțul prejudiciat poate alege, în proporția bunurilor proprii folosite, între a reclama pentru sine proprietatea bunului achiziționat și a cere daune-interese de la soțul dobânditor. Nu rezultă că orice cheltuială comună sau contribuție minoră dă proprietatea integrală asupra bunului. [10]

Construiește traseul valorii: ce bun îți aparținea, cum a fost valorificat, ce sumă ori valoare a finanțat achiziția, lipsa acordului tău, bunul achiziționat și proporția revendicată. Precizează ce ai ales (proprietatea sau daunele-interese), persoanele chemate în judecată și valoarea cererii. Extrasele, actele de vânzare, transferurile și corespondența accesată legal sunt exemple de probe de evaluat, nu documente garantat suficiente. [10] [80] [33] [51] [34] [54] [55] [56]

Proprietatea poate fi reclamată înainte ca soțul dobânditor să dispună de bun. Dacă l-a înstrăinat, excepția cere ca terțul dobânditor să fi cunoscut că achiziția se făcuse prin valorificarea bunurilor celuilalt soț. Cunoașterea cerută terțului privește această proveniență, nu și faptul că lipsea acordul soțului prejudiciat. Lipsa acordului tău rămâne însă o condiție distinctă a dreptului de a alege între proprietate și daune-interese. [10]

O altă ipoteză este simpla folosire a bunului celuilalt fără împotrivire: alineatul (1) trimite la obligațiile uzufructuarului, cu excepția articolelor 723, 726 și 727, și cere restituirea numai a fructelor existente la solicitare ori la încetarea sau schimbarea regimului. Nu confunda această situație cu achiziția fără acord din alineatul (2). Detalierea întregului regim al uzufructului cere o analiză separată. [81]

Retenția la încetarea separației: ce permite și ce nu permite

La încetarea separației de bunuri, articolul 365 permite fiecărui soț să rețină bunurile celuilalt până la acoperirea integrală a datoriilor reciproce. Este un caz special permis de articolul 2495 alineatul (2). Nu trebuie adăugată mecanic cerința ca datoria să provină din același raport juridic, proprie retenției generale; trebuie totuși verificate încetarea regimului, datoria, apartenența bunului și deținerea lui. [11] [82] [83]

Retenția nu transferă proprietatea, nu este confiscare și nu autorizează luarea bunului cu forța. Articolul 2496 exclude deținerea provenită din faptă ilicită, abuzivă ori nelegală și bunurile care nu pot fi urmărite silit. Posesorul de rea-credință poate invoca retenția numai în cazurile prevăzute expres de lege. Pentru o situație constituită sub legea anterioară este necesară și analiza temporală, nu aplicarea retroactivă a regulii actuale. [83] [84] [85]

Retentorul are drepturile și obligațiile unui administrator cu administrare simplă. Dreptul este opozabil terților fără publicitate, dar nu oprește executarea silită începută de un alt creditor; retentorul poate participa la distribuirea prețului în condițiile legii. Aceste texte nu îi garantează un anumit rang și nu sunt o permisiune de a împiedica executorul. [86] [87] [88]

Retenția încetează dacă suma pretinsă este consemnată sau este oferită o garanție suficientă. Deposedarea involuntară nu o stinge, însă eventuala restituire rămâne supusă regulilor prescripției acțiunii principale și dobândirii bunurilor mobile de către posesorul de bună-credință. Articolul 2505 permite invocarea retenției după prescripție numai dacă dreptul la acțiune nu era prescris când retenția ar fi putut fi opusă. Nu este o soluție pentru orice datorie deja prescrisă. [89] [90] [91]

Acordul de lichidare sau cererea la instanță

Dacă există acord, lichidarea se consemnează în înscris autentic notarial; în caz de neînțelegere, se urmează calea judiciară. Pentru un bun efectiv comun poți cere partaj, stabilirea cotelor și a creanțelor născute din coproprietate. Pentru proprietatea exclusivă ori o creanță personală formulezi pretenția corespunzătoare, nu introduci bunul artificial într-o masă comună. [6] [92] [93] [94] [95] [1] [2]

Judecătoria soluționează împărțeala judiciară indiferent de valoare. Pentru celelalte cereri evaluabile există, între altele, pragul de 200.000 lei inclusiv din articolul 94 punctul 1 litera k) din Codul de procedură civilă; nu este permisă extinderea competenței de partaj la orice pretenție între soți. Cererile accesorii și incidentale au regulile articolului 123, iar calificarea cererii întemeiate pe articolul 363 din Codul civil sau a retenției poate schimba analiza. [96] [97] [98] [99] [100] [101]

Teritorial, regula domiciliului pârâtului cedează regulilor speciale. Pentru drepturi reale imobiliare și partajul unui imobil când indiviziunea nu rezultă din succesiune, se verifică articolul 117; dacă imobilul se află în mai multe circumscripții, textul are o regulă proprie. Nu alege instanța doar pentru că acolo a fost pronunțat divorțul. [102] [103] [104] [105]

Cererea trebuie să arate părțile și reprezentarea, obiectul și valoarea cu modul de calcul, motivele de fapt și de drept, probele fiecărui capăt și semnătura. Pentru un imobil identifică elementele prevăzute de articolul 194 litera c) și anexează extrasul de carte funciară sau certificatul că imobilul nu este înscris, după caz. În partaj, adaugă toți copartajanții, titlul, bunurile, valorile, locul și persoana care le deține ori administrează. Copiile și dovada taxei se pregătesc în condițiile legii. [106] [80] [107] [33] [51] [34] [108] [109] [110] [94]

În partaj, regula este împărțirea în natură. Dacă bunul este indivizibil sau nu este comod partajabil în natură, poate fi atribuit, la cerere, cu sultă, ori vândut în condițiile legii, cu distribuirea prețului potrivit cotelor. Expertiza poate lămuri valoarea, posibilitatea împărțirii și loturile; nu înlocuiește dovada titlului ori cererea concretă. [111] [112] [113] [114] [115] [116] [117] [118]

Probele lipsă și răspunsul celeilalte părți

Propune probele odată cu cererea, respectiv prin întâmpinare; probele tardive sunt admise numai în ipotezele legale, nu pentru simplul motiv că au fost găsite mai târziu. Dacă documentul este la adversar, identifică-l și cere instanței prezentarea lui în condițiile articolului 293. Judecătorul va respinge motivat cererea de depunere a înscrisului, integral sau parțial, dacă înscrisul se referă la chestiuni strict personale privind demnitatea sau viața privată, dacă depunerea ar încălca îndatorirea legală de păstrare a secretului ori dacă ar atrage urmărirea penală a părții, a soțului sau a unei rude ori a unui afin până la gradul al treilea inclusiv. Dacă legea nu dispune altfel, judecătorul verifică incidența acestor cazuri prin cercetarea conținutului înscrisului, cu mențiune în încheierea de ședință, potrivit articolului 294. [119] [120] [121] [122] [123]

Pentru documentele autorităților, articolul 298 permite aducerea înscrisului, dar păstrează excepțiile privind apărarea națională, siguranța publică și relațiile diplomatice. Poate fi posibil un extras parțial în condițiile textului. Nu accesa fără drept conturile ori corespondența celuilalt soț. Cere expertiză atunci când lămurirea faptelor reclamă cunoștințe de specialitate și formulează obiective legate de elementele efectiv contestate. [124] [125] [126] [127] [128] [129] [130]

În procedura compatibilă cu articolul 201, pârâtul are 25 de zile de la comunicarea cererii pentru întâmpinare. Reclamantul poate, fără să fie obligat, să depună răspuns în 10 zile de la comunicarea întâmpinării. Urgența permite reducerea termenelor; pentru pârâtul domiciliat în străinătate, judecătorul va fixa un termen mai îndelungat, rezonabil, în raport cu împrejurările cauzei, în condițiile articolului 201 alineatul (6). Termenele pentru fixarea ședinței nu sunt o promisiune privind durata totală a procesului. [131] [132] [133] [134] [135] [136]

Taxele: întâi obiectul, apoi formula

Pentru cererea evaluabilă obișnuită, dacă nu există tarif special, articolul 3 alineatul (1) din Ordonanța de urgență nr. 80/2013 folosește tranșele de mai jos. Acestea nu sunt taxe distincte care se adună: se identifică tranșa valorii cererii și formula ei. [137]

  • Până la 500 lei: 8%, dar nu mai puțin de 20 lei. [138]
  • Între 501 și 5.000 lei: 40 lei plus 7% din ceea ce depășește 500 lei. [139]
  • Între 5.001 și 25.000 lei: 355 lei plus 5% din ceea ce depășește 5.000 lei. [140]
  • Între 25.001 și 50.000 lei: 1.355 lei plus 3% din ceea ce depășește 25.000 lei. [141]
  • Între 50.001 și 250.000 lei: 2.105 lei plus 2% din ceea ce depășește 50.000 lei. [142]
  • Peste 250.000 lei: 6.105 lei plus 1% din ceea ce depășește 250.000 lei. [143]

Pentru capetele enumerate la articolul 5 alineatul (1), taxa este jumătate din taxa articolului 3 alineatul (1): stabilirea bunurilor, creanțele născute din coproprietate, raportul donațiilor, reducțiunea liberalităților excesive și partajul propriu-zis, fiecare la baza prevăzută de lege. Dacă asemenea cereri sunt reunite în aceeași acțiune, se aplică o singură taxă calculată la valoarea cea mai mare. Calitatea și cota de coproprietar ori de moștenitor au regula separată de 50 lei pentru fiecare persoană. O datorie personală între soți sau retenția nu devine astfel un capăt de partaj. [144] [145] [146] [147] [148] [149] [150]

Instanța stabilește taxa. Valoarea cererii, valoarea impozabilă în ipotezele imobiliare și eventuala contestare se analizează potrivit articolului 31. Capetele cu finalități diferite și reconvenționala se taxează potrivit naturii lor, cu excepțiile legale. Regula reziduală de 20 lei și tariful de 20 lei pentru alte cereri de familie neevaluabile, dacă nu sunt scutite, nu califică singure o cerere de retenție sau o cerere întemeiată pe articolul 363. Nu există un total corect fără obiect și valoare. [151] [152] [153] [154] [155] [156] [157] [158] [159]

Pentru actul notarial de lichidare la schimbarea regimului și actul de lichidare între foștii soți, onorariul se stabilește liber între notar și solicitant potrivit normelor privind onorariile minimale notariale. Cere o estimare care să distingă lichidarea de alte acte, formalități de publicitate și costuri; nu aplica această regulă automat oricărui partaj sau extras de registru. În instanță, facilitățile la taxă sunt condiționate de legislația ajutorului public judiciar, nu garantate tuturor solicitanților. [160] [161] [162] [163]

Prescripția: partajul nu este același lucru cu o creanță

Partajul poate fi cerut oricând, afară de suspendarea lui prin lege, act juridic sau hotărâre. Creanțele personale au însă propria prescripție: termenul general este de 3 ani numai dacă legea nu prevede alt termen. Potrivit regulii generale din articolul 2523, prescripția începe când titularul a cunoscut sau, după împrejurări, trebuia să cunoască nașterea dreptului la acțiune. Distinct, articolul 2524 leagă începutul, dacă legea nu prevede altfel, de exigibilitatea obligațiilor contractuale de a da sau de a face; pentru dreptul afectat de termen suspensiv contează împlinirea termenului ori, după caz, renunțarea la beneficiul stabilit exclusiv în favoarea creditorului, iar pentru condiția suspensivă, îndeplinirea ei. Nu folosi data divorțului drept început universal pentru toate sumele. [164] [165] [166] [167] [168] [169]

Dacă prescripției îi este aplicabil actualul Cod civil, ea nu începe ori se suspendă între soți cât durează căsătoria și aceștia nu sunt separați în fapt. Pentru prescripțiile istorice, selectează mai întâi legea: articolul 201 din Legea nr. 71/2011 păstrează legea prescripțiilor începute și neîmplinite la intrarea în vigoare a Codului. Decizia nr. 1/2014 a Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ), pronunțată în recurs în interesul legii, păstrează regimul invocării din Decretul nr. 167/1958 pentru prescripțiile începute înainte de 1 octombrie 2011, împlinite sau neîmplinite atunci, inclusiv invocarea din oficiu ori în orice stadiu în litigiile ulterioare. [170] [171] [27] [28]

În forma din 4 iulie 2003 a Decretului nr. 167/1958, articolul 14 spune că prescripția nu curge între soți în timpul căsătoriei. Textul nu cere și lipsa separării în fapt. Nu aplica această condiție din noul Cod unei prescripții guvernate de vechea lege. Excepțiile tranzitorii din articolele 203–204 din Legea nr. 71/2011 trebuie păstrate exact: articolul 203 privește punctele 6 și 7 ale articolului 2532 din Codul civil, nu condiția dintre soți de la punctul 1. Data finală a unei prescripții istorice nu poate fi stabilită fără versiunea și cauzele concrete de suspendare ori întrerupere. [29] [27] [172] [173] [174] [175] [28]

După hotărâre: apelul, vânzarea și predarea bunului

Pentru hotărârea de partaj cerut pe cale principală există numai apel; partajul incidental urmează căile și termenul cererii principale. Termenul general al apelului este de 30 de zile de la comunicare, dacă nu există normă specială. Apelul se depune la instanța a cărei hotărâre este atacată. Încheierile prevăzute de articolul 987 din Codul de procedură civilă se atacă odată cu fondul; încheierile de vânzare din articolul 991 au însă apel separat în 15 zile de la pronunțare și, dacă nu au fost astfel atacate, nu mai pot fi atacate odată cu fondul. [176] [177] [178] [179] [180]

Taxa apelului este de 50% din taxa cererii neevaluabile sau din taxa datorată la suma contestată pentru cereri evaluabile, cu minimul de 20 lei prevăzut de lege. Înainte de calcul, verifică obiectul efectiv contestat, existența apelului și norma temporală. Legea procesului, normele speciale și limitele constituționale trebuie analizate distinct; nu este garantat recursul în orice partaj. [181] [182] [183] [184] [22] [23] [26]

Hotărârea definitivă de partaj poate constitui titlu executoriu chiar dacă predarea nu a fost cerută ori dispusă expres. Dar articolul 996 reglementează altceva: dacă părțile declară expres că nu solicită predarea, hotărârea nu este susceptibilă de executare silită, iar pentru bunul atribuit și nepredat trebuie exercitată revendicarea în condițiile textului. Declarația expresă nu este simpla omisiune a unui capăt de predare. [185] [186]

Articolul 995 alineatul (4) indică 10 ani pentru executarea cu privire la bunurile împărțite. Nu extinde automat acest termen la sultă sau la orice creanță bănească și nu folosi Decizia ÎCCJ nr. 13/2022 (recurs în interesul legii), despre executarea ipotecii, ca răspuns universal. Pentru sultă trebuie analizate separat titlul, dreptul executat și legea prescripției. [14] [15]

Termene și repere procedurale

REGULĂCompletarea cererii în regularizare
Interval

Cel mult 10 zile, potrivit comunicării instanței. [187]

De când începe

Primirea comunicării scrise privind lipsurile cererii. [187]

Cum se aplică

Folosește durata efectiv acordată de instanță, de cel mult 10 zile, de la primirea comunicării lipsurilor. Păstrează excepția legală pentru desemnarea reprezentantului comun. Dacă legea nu dispune altfel, nu intră în calcul ziua de început și ziua împlinirii. Zilele dintre ele nu sunt numai zile lucrătoare. Dacă ultima zi este nelucrătoare, termenul se prelungește până în prima zi lucrătoare următoare. Termenul se împlinește la ora 24 a ultimei zile; pentru un act care trebuie depus la instanță ori în alt loc, se împlinește la ora la care activitatea încetează legal acolo, cu aplicarea articolului 183. Pentru modalitățile admise de articolul 183 alineatul (1), păstrează recipisa scrisorii recomandate ori înregistrarea/atestarea serviciului de curierat rapid sau de comunicare; pentru fax și e-mail, dovada prevăzută de text este data și ora primirii atestate de sistemul de primire al instanței, nu doar ora expedierii din contul tău. Aceste reguli nu stabilesc aici programul instanței, zilele nelucrătoare concrete sau o concluzie generală despre transmiterea după program. Verifică mai întâi legea procedurii și versiunea aplicabilă; aceste dispoziții nu aleg automat legea unui dosar vechi. [22] [23] [187] [191] [192] [193] [194] [195] [196] [197]

Consecințe

Nerespectarea obligațiilor enumerate de articolul 200 alineatul (4) poate determina anularea; obligația reprezentantului comun are excepția din alineatul (3). [187] [200]

[187][22][23][191][192][193][194][195][196][197][198][199][200]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

  • Se aplică numai când cererea intră în regularizarea prevăzută de articolul 200. [198] [187]

  • Nu se pot cere informații de care reclamantul nu dispune personal și pentru obținerea cărora este necesară intervenția instanței. [199]

REGULĂReexaminarea anulării în regularizare
Interval

15 zile. [188]

De când începe

Comunicarea încheierii de anulare. [188]

Cum se aplică

Cele 15 zile privesc reexaminarea anulării, nu reexaminarea taxei, și pornesc de la comunicarea încheierii. Dacă legea nu dispune altfel, nu intră în calcul ziua de început și ziua împlinirii. Zilele dintre ele nu sunt numai zile lucrătoare. Dacă ultima zi este nelucrătoare, termenul se prelungește până în prima zi lucrătoare următoare. Termenul se împlinește la ora 24 a ultimei zile; pentru un act care trebuie depus la instanță ori în alt loc, se împlinește la ora la care activitatea încetează legal acolo, cu aplicarea articolului 183. Pentru modalitățile admise de articolul 183 alineatul (1), păstrează recipisa scrisorii recomandate ori înregistrarea/atestarea serviciului de curierat rapid sau de comunicare; pentru fax și e-mail, dovada prevăzută de text este data și ora primirii atestate de sistemul de primire al instanței, nu doar ora expedierii din contul tău. Aceste reguli nu stabilesc aici programul instanței, zilele nelucrătoare concrete sau o concluzie generală despre transmiterea după program. Verifică mai întâi legea procedurii și versiunea aplicabilă; aceste dispoziții nu aleg automat legea unui dosar vechi. [22] [23] [201] [188] [191] [192] [193] [194] [195] [196] [197]

Consecințe

Alt complet soluționează prin încheiere definitivă, cu citarea reclamantului; dacă se admite, cauza revine completului inițial. [202] [203]

[188][22][23][201][191][192][193][194][195][196][197][202][203]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

  • Este cererea motivată de revenire asupra anulării, nu reexaminarea taxei. [201]

REGULĂPlata taxei și transmiterea dovezii
Interval

Cel mult 10 zile pentru obligația comunicată. [189]

De când începe

Primirea comunicării instanței privind netimbrarea ori insuficienta timbrare. [189]

Cum se aplică

Pentru intervalul efectiv acordat, de cel mult 10 zile de la primirea comunicării, verifică separat plata și transmiterea dovezii. Dacă legea nu dispune altfel, nu intră în calcul ziua de început și ziua împlinirii. Zilele dintre ele nu sunt numai zile lucrătoare. Dacă ultima zi este nelucrătoare, termenul se prelungește până în prima zi lucrătoare următoare. Termenul se împlinește la ora 24 a ultimei zile; pentru un act care trebuie depus la instanță ori în alt loc, se împlinește la ora la care activitatea încetează legal acolo, cu aplicarea articolului 183. Pentru modalitățile admise de articolul 183 alineatul (1), păstrează recipisa scrisorii recomandate ori înregistrarea/atestarea serviciului de curierat rapid sau de comunicare; pentru fax și e-mail, dovada prevăzută de text este data și ora primirii atestate de sistemul de primire al instanței, nu doar ora expedierii din contul tău. Aceste reguli nu stabilesc aici programul instanței, zilele nelucrătoare concrete sau o concluzie generală despre transmiterea după program. Regula orei de depunere și dovezile trimiterii privesc numai transmiterea actului doveditor către instanță, nu momentul efectuării ori decontării plății; expedierea dovezii în termen nu dovedește singură o plată în termen. Verifică mai întâi legea procedurii și versiunea aplicabilă; aceste dispoziții nu aleg automat legea unui dosar vechi. [22] [23] [189] [191] [192] [193] [194] [195] [196] [197]

Consecințe

Trebuie efectuate plata și transmiterea dovezii; netimbrarea ori timbrarea insuficientă poate atrage anularea în condițiile legii. [189] [110]

[189][22][23][191][192][193][194][195][196][197][204][110]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

  • Taxa se plătește anticipat, cu excepțiile legale; completarea în urma comunicării este ipoteza descrisă, nu regula fiecărei plăți. [204] [189]

REGULĂFacilități pentru taxa comunicată
Interval

5 zile. [189]

De când începe

Primirea comunicării care indică posibilitatea cererii de facilități. [189]

Cum se aplică

Cele 5 zile pentru facilități pornesc de la primirea comunicării privind taxa; cererea este distinctă de plată și de reexaminarea cuantumului. Dacă legea nu dispune altfel, nu intră în calcul ziua de început și ziua împlinirii. Zilele dintre ele nu sunt numai zile lucrătoare. Dacă ultima zi este nelucrătoare, termenul se prelungește până în prima zi lucrătoare următoare. Termenul se împlinește la ora 24 a ultimei zile; pentru un act care trebuie depus la instanță ori în alt loc, se împlinește la ora la care activitatea încetează legal acolo, cu aplicarea articolului 183. Pentru modalitățile admise de articolul 183 alineatul (1), păstrează recipisa scrisorii recomandate ori înregistrarea/atestarea serviciului de curierat rapid sau de comunicare; pentru fax și e-mail, dovada prevăzută de text este data și ora primirii atestate de sistemul de primire al instanței, nu doar ora expedierii din contul tău. Aceste reguli nu stabilesc aici programul instanței, zilele nelucrătoare concrete sau o concluzie generală despre transmiterea după program. Verifică mai întâi legea procedurii și versiunea aplicabilă; aceste dispoziții nu aleg automat legea unui dosar vechi. [22] [23] [189] [191] [192] [193] [194] [195] [196] [197]

Consecințe

În ipoteza articolului 33 alineatul (2) din Ordonanța de urgență nr. 80/2013, cererea introductivă nu se comunică pârâtului înainte de soluționarea cererii de facilități. [189]

[189][22][23][191][192][193][194][195][196][197][163]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

  • Scutirea, reducerea, eșalonarea sau amânarea depind de condițiile legislației ajutorului public judiciar. [163]

REGULĂReexaminarea cuantumului taxei
Interval

3 zile; cererea este scutită de taxă. [190]

De când începe

Comunicarea taxei datorate reclamantului. [190]

Cum se aplică

Cele 3 zile pentru reexaminarea taxei pornesc de la comunicarea taxei datorate; cererea se adresează aceleiași instanțe și este scutită de taxă. Dacă legea nu dispune altfel, nu intră în calcul ziua de început și ziua împlinirii. Zilele dintre ele nu sunt numai zile lucrătoare. Dacă ultima zi este nelucrătoare, termenul se prelungește până în prima zi lucrătoare următoare. Termenul se împlinește la ora 24 a ultimei zile; pentru un act care trebuie depus la instanță ori în alt loc, se împlinește la ora la care activitatea încetează legal acolo, cu aplicarea articolului 183. Pentru modalitățile admise de articolul 183 alineatul (1), păstrează recipisa scrisorii recomandate ori înregistrarea/atestarea serviciului de curierat rapid sau de comunicare; pentru fax și e-mail, dovada prevăzută de text este data și ora primirii atestate de sistemul de primire al instanței, nu doar ora expedierii din contul tău. Aceste reguli nu stabilesc aici programul instanței, zilele nelucrătoare concrete sau o concluzie generală despre transmiterea după program. Verifică mai întâi legea procedurii și versiunea aplicabilă; aceste dispoziții nu aleg automat legea unui dosar vechi. [22] [23] [190] [191] [192] [193] [194] [195] [196] [197]

Consecințe

Admiterea integrală sau parțială determină restituirea totală ori proporțională a taxei contestate. [206]

[190][22][23][191][192][193][194][195][196][197][205][206]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

  • Se formulează la aceeași instanță și se soluționează de alt complet, fără citarea părților, prin încheiere definitivă. [190] [205]

REGULĂÎntâmpinarea în procedura compatibilă
Interval

25 de zile. [131]

De când începe

Comunicarea cererii de chemare în judecată către pârât. [131]

Cum se aplică

În procedura compatibilă cu articolul 201, cele 25 de zile pentru întâmpinare pornesc de la comunicarea cererii. Se păstrează adaptările pentru urgență și domiciliul în străinătate. Dacă legea nu dispune altfel, nu intră în calcul ziua de început și ziua împlinirii. Zilele dintre ele nu sunt numai zile lucrătoare. Dacă ultima zi este nelucrătoare, termenul se prelungește până în prima zi lucrătoare următoare. Termenul se împlinește la ora 24 a ultimei zile; pentru un act care trebuie depus la instanță ori în alt loc, se împlinește la ora la care activitatea încetează legal acolo, cu aplicarea articolului 183. Pentru modalitățile admise de articolul 183 alineatul (1), păstrează recipisa scrisorii recomandate ori înregistrarea/atestarea serviciului de curierat rapid sau de comunicare; pentru fax și e-mail, dovada prevăzută de text este data și ora primirii atestate de sistemul de primire al instanței, nu doar ora expedierii din contul tău. Aceste reguli nu stabilesc aici programul instanței, zilele nelucrătoare concrete sau o concluzie generală despre transmiterea după program. Verifică mai întâi legea procedurii și versiunea aplicabilă; aceste dispoziții nu aleg automat legea unui dosar vechi. [22] [23] [131] [191] [192] [193] [194] [195] [196] [197] [135] [136]

Consecințe

Comunicarea indică obligația și sancțiunea legală; termenele fixării primei ședințe nu reprezintă durata totală a procesului. [131] [133] [134]

[131][22][23][191][192][193][194][195][196][197][135][136][133][134]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

  • În urgență termenele pot fi reduse; pentru pârâtul domiciliat în străinătate, judecătorul va fixa un termen mai îndelungat, rezonabil, în raport cu împrejurările cauzei, în condițiile articolului 201 alineatul (6). [135] [136]

REGULĂRăspunsul facultativ la întâmpinare
Interval

10 zile. [132]

De când începe

Comunicarea întâmpinării reclamantului. [132]

Cum se aplică

În aceeași procedură compatibilă, reclamantul poate depune răspuns în 10 zile de la comunicarea întâmpinării; răspunsul este facultativ, cu adaptările legale după caz. Dacă legea nu dispune altfel, nu intră în calcul ziua de început și ziua împlinirii. Zilele dintre ele nu sunt numai zile lucrătoare. Dacă ultima zi este nelucrătoare, termenul se prelungește până în prima zi lucrătoare următoare. Termenul se împlinește la ora 24 a ultimei zile; pentru un act care trebuie depus la instanță ori în alt loc, se împlinește la ora la care activitatea încetează legal acolo, cu aplicarea articolului 183. Pentru modalitățile admise de articolul 183 alineatul (1), păstrează recipisa scrisorii recomandate ori înregistrarea/atestarea serviciului de curierat rapid sau de comunicare; pentru fax și e-mail, dovada prevăzută de text este data și ora primirii atestate de sistemul de primire al instanței, nu doar ora expedierii din contul tău. Aceste reguli nu stabilesc aici programul instanței, zilele nelucrătoare concrete sau o concluzie generală despre transmiterea după program. Verifică mai întâi legea procedurii și versiunea aplicabilă; aceste dispoziții nu aleg automat legea unui dosar vechi. [22] [23] [132] [191] [192] [193] [194] [195] [196] [197] [135] [136]

Consecințe

Pârâtul ia cunoștință de răspuns de la dosar; această etapă nu trebuie confundată cu formularea inițială a probelor. [132] [119]

[132][22][23][191][192][193][194][195][196][197][135][136][119]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

  • Reclamantul poate depune răspuns; textul nu îl transformă într-o obligație universală. [132]

  • Se păstrează adaptările prevăzute pentru urgență și citarea în străinătate, după caz. [135] [136]

REGULĂApelul căruia i se aplică termenul general
Interval

30 de zile dacă legea nu dispune altfel. [177]

De când începe

Comunicarea hotărârii, în ipoteza regulii generale. [177]

Cum se aplică

Dacă apelul există și nu intervine o regulă specială ori temporală, cele 30 de zile pornesc de la comunicarea hotărârii. Nu sunt o lună calendaristică. Dacă legea nu dispune altfel, nu intră în calcul ziua de început și ziua împlinirii. Zilele dintre ele nu sunt numai zile lucrătoare. Dacă ultima zi este nelucrătoare, termenul se prelungește până în prima zi lucrătoare următoare. Termenul se împlinește la ora 24 a ultimei zile; pentru un act care trebuie depus la instanță ori în alt loc, se împlinește la ora la care activitatea încetează legal acolo, cu aplicarea articolului 183. Pentru modalitățile admise de articolul 183 alineatul (1), păstrează recipisa scrisorii recomandate ori înregistrarea/atestarea serviciului de curierat rapid sau de comunicare; pentru fax și e-mail, dovada prevăzută de text este data și ora primirii atestate de sistemul de primire al instanței, nu doar ora expedierii din contul tău. Aceste reguli nu stabilesc aici programul instanței, zilele nelucrătoare concrete sau o concluzie generală despre transmiterea după program. Verifică mai întâi legea procedurii și versiunea aplicabilă; aceste dispoziții nu aleg automat legea unui dosar vechi. [22] [23] [177] [191] [192] [193] [194] [195] [196] [197]

Consecințe

Apelul și, când este cazul, motivele se depun la instanța a cărei hotărâre se atacă, sub sancțiunea prevăzută de articolul 471. [178]

[177][22][23][191][192][193][194][195][196][197][207][176][178][26]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

  • Trebuie stabilit că hotărârea este apelabilă; partajul incidental urmează căile și termenul cererii principale. [207] [176]

REGULĂApelul separat al încheierii de vânzare în partaj
Interval

15 zile, numai pentru încheierile prevăzute de articolul 991. [180]

De când începe

Pronunțarea încheierii, nu comunicarea hotărârii asupra fondului. [180]

Cum se aplică

Numai pentru încheierile din articolul 991, apelul separat are 15 zile de la pronunțare, nu de la comunicare. Dacă încheierea nu este atacată separat astfel, nu mai poate fi atacată odată cu fondul. Dacă legea nu dispune altfel, nu intră în calcul ziua de început și ziua împlinirii. Zilele dintre ele nu sunt numai zile lucrătoare. Dacă ultima zi este nelucrătoare, termenul se prelungește până în prima zi lucrătoare următoare. Termenul se împlinește la ora 24 a ultimei zile; pentru un act care trebuie depus la instanță ori în alt loc, se împlinește la ora la care activitatea încetează legal acolo, cu aplicarea articolului 183. Pentru modalitățile admise de articolul 183 alineatul (1), păstrează recipisa scrisorii recomandate ori înregistrarea/atestarea serviciului de curierat rapid sau de comunicare; pentru fax și e-mail, dovada prevăzută de text este data și ora primirii atestate de sistemul de primire al instanței, nu doar ora expedierii din contul tău. Aceste reguli nu stabilesc aici programul instanței, zilele nelucrătoare concrete sau o concluzie generală despre transmiterea după program. Verifică mai întâi legea procedurii și versiunea aplicabilă; aceste dispoziții nu aleg automat legea unui dosar vechi. [22] [23] [180] [191] [192] [193] [194] [195] [196] [197]

Consecințe

Încheierea neatacată separat astfel nu mai poate fi atacată odată cu hotărârea asupra fondului. [180]

[180][22][23][191][192][193][194][195][196][197][177]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

  • Nu se înlocuiește cu termenul general de 30 de zile de la comunicare. [177] [180]

REGULĂPrescripția creanței personale sub actualul Cod civil
Interval

Termen general de 3 ani numai dacă nu există alt termen legal. [165]

De când începe

Regula generală din articolul 2523: data când titularul a cunoscut sau, după împrejurări, trebuia să cunoască nașterea dreptului la acțiune. Se aplică distinct începuturile speciale din articolul 2524: exigibilitatea obligațiilor contractuale de a da sau de a face, dacă legea nu prevede altfel; împlinirea termenului suspensiv ori, după caz, renunțarea la beneficiul termenului stabilit exclusiv în favoarea creditorului; îndeplinirea condiției suspensive. [166] [167] [168] [169]

Cum se aplică

Numai pentru creanța personală guvernată de actualul Cod civil, după alegerea termenului și a începutului potrivit regulii aplicabile descrise la „De când începe”, cu distincția dintre articolul 2523 și începuturile speciale ale articolului 2524: termenul în ani se împlinește în ziua corespunzătoare din ultimul an; dacă ultima lună nu are ziua corespunzătoare, în ultima zi a acelei luni. Dacă ultima zi este nelucrătoare, împlinirea se mută la sfârșitul primei zile lucrătoare următoare. Nu înlocui anii cu un număr fix de zile. Regula generală de 3 ani nu înseamnă că orice creanță are acest termen. Acest calcul de bază nu rezolvă suspendarea, întreruperea, reluarea cursului, executarea ori sulta și nu se aplică automat prescripțiilor guvernate de Decretul nr. 167/1958 sau altor versiuni istorice. [165] [166] [167] [168] [169] [208] [209] [210] [211]

Consecințe

Nu trata o creanță personală ca fiind imprescriptibilă doar pentru că însoțește lichidarea; partajul are regula distinctă a articolului 669. [164] [165]

[165][166][167][168][169][208][209][210][211][170][171][27][28][29][164]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

  • Suspendarea între soți sub actualul Cod civil cere căsătorie și lipsa separării în fapt. [170] [171]

  • Pentru ramura istorică se alege întâi legea prescripției; regula privind soții din Decretul nr. 167/1958 nu cuprinde condiția neseparării în fapt. [27] [28] [29]

Lista de pași

  • Obține convenția completă și stabilește efectele între soți și publicitatea față de terți. [17] [36] [37] [42] [45] [47]

  • Separă bunurile exclusive, coproprietatea, participarea și celelalte creanțe. [1] [2] [5] [10]

  • Verifică titlul și inventarul; nu folosi prezumția cotelor asupra întregii averi. [30] [53] [32] [4]

  • Păstrează distinct comunitatea anterioară și legea dobândirilor istorice. [62] [63] [20] [7]

  • Pentru fiecare datorie, notează nașterea, contractul, scadența și plata, fără a le confunda. [9] [18] [19] [12] [13]

  • Pentru folosirea fără acord, dovedește proveniența, proporția, lipsa acordului și eventuala înstrăinare. [10]

  • Înainte de retenție, verifică încetarea, datoria, deținerea legală și posibilitatea urmăririi bunului. [11] [84]

  • Califică pretenția și identifică instanța, valoarea și fiecare capăt de cerere. [97] [98] [103] [99] [33] [51]

  • Pregătește probele la timp și cere legal înscrisurile lipsă, cu respectarea excepțiilor. [119] [120] [121] [122] [124] [125] [123]

  • Analizează prescripția fiecărei creanțe, inclusiv regimul istoric și suspendarea aplicabilă. [165] [167] [170] [171] [27] [28] [29]

  • Păstrează comunicările și pronunțările care declanșează termene diferite. [187] [188] [189] [190] [177] [180]

  • După partaj, verifică dacă este cerută executarea bunului, plata unei sume sau revendicarea în ipoteza declarației exprese de nepredare. [185] [14] [186]

Întrebări frecvente

În separație primesc jumătate din tot?

Nu. Coproprietatea presupune dobândire împreună; prezumția cotelor egale privește bunul comun, nu toate bunurile exclusive ale celuilalt. Participarea la achiziții are nevoie de clauza convenției. [1] [2] [4] [5]

Lipsa inventarului înseamnă că nu pot dovedi nimic?

Nu. Există prezumția în favoarea soțului posesor, până la proba contrară, dar dobândirile supuse unei forme sau publicități speciale cer înscrisul corespunzător. [53] [32]

Se lichidează și vechea comunitate?

Da, schimbarea regimului nu face inutilă lichidarea anterioară. Bunurile proprii, bunurile comune și regularizarea datoriilor se tratează distinct. [6] [59] [60] [62] [63]

Dacă am achitat ratele, sunt automat coproprietar?

Nu. Trebuie distinse titlul, contractul datoriei, plățile și creanța eventuală. Plata unei rate ulterioare nu rescrie automat data dobândirii sau a nașterii datoriei. [2] [7] [8] [9] [18] [19]

Ce trebuie să știe terțul cumpărător în cazul articolului 363?

Pentru excepția care permite reclamarea proprietății după înstrăinare, trebuie să fi cunoscut că bunul a fost achiziționat prin valorificarea bunurilor celuilalt soț. Nu se adaugă cerința de a fi cunoscut și lipsa acordului acestuia. [10]

Pot păstra orice bun până primesc banii?

Nu. Retenția specială presupune încetarea regimului și datoria reciprocă, iar deținerea ilicită, abuzivă ori nelegală și bunurile neurmăribile sunt excluse. Nu poți lua bunul cu forța pentru a crea retenția. [11] [82] [84] [85]

Retenția oprește executarea pornită de alt creditor?

Nu. Ea nu se opune urmăririi silite, dar retentorul poate participa la distribuirea prețului în condițiile legii. Rangul concret nu este garantat prin această regulă. [88]

Căsătoria suspendă întotdeauna prescripția?

Răspunsul depinde de legea prescripției. Actualul Cod civil cere și lipsa separării în fapt. Regula veche din articolul 14 al Decretului nr. 167/1958 nu conține această condiție; de aceea, stabilește mai întâi ce lege se aplică prescripției. [170] [171] [29] [27] [28]

Aceeași taxă se aplică partajului și despăgubirilor?

Nu. Numai capetele prevăzute de articolul 5 din Ordonanța de urgență nr. 80/2013 beneficiază de regula specifică partajului; cererea evaluabilă obișnuită urmează articolul 3 dacă nu există tarif special. Instanța stabilește încadrarea și suma. [137] [144] [146] [152]

Pot aștepta apelul pe fond pentru încheierea de vânzare?

Nu confunda căile de atac. Încheierile din articolul 991 au apel separat în 15 zile de la pronunțare; dacă nu sunt atacate astfel, nu mai pot fi atacate odată cu fondul. [180]

Sulta are sigur termen de 10 ani?

Nu rezultă un termen universal din textele prezentate. Articolul 995 alineatul (4) din Codul de procedură civilă privește executarea cu privire la bunurile împărțite; Decizia ÎCCJ nr. 13/2022, privind ipoteca, nu rezolvă toate creanțele în bani. [14] [15]

De reținut

Arată cele 6 idei principale ale ghidului

  • Proprietatea exclusivă, coproprietatea și creanțele sunt distincte; prezumția cotelor egale nu privește întregul patrimoniu. [1] [2] [4]

  • Dreptul soțului ale cărui bunuri au fost folosite fără acord este proporțional, iar cunoașterea cerută terțului privește proveniența achiziției. [10]

  • Retenția la încetarea separației este un caz special, nu un drept de a lua abuziv bunuri. [11] [82] [84]

  • Partajul și creanțele au regimuri diferite; înainte de calcul se stabilește ce lege se aplică prescripției. [164] [165] [27] [28]

  • Taxarea de partaj nu se extinde la orice datorie dintre soți. [137] [144] [146]

  • Termenul pentru executarea privind bunurile împărțite nu se aplică automat sultei; declarația expresă de nepredare are efect distinct. [14] [186]

Pregătirea lichidării pe bunuri și creanțe distincte

Ghidul descrie regulile în vigoare la data actualizării, 20 octombrie 2026. Dacă situația ta este mai veche, unele reguli pot fi diferite.

Surse și trimiteri

  1. Sursa 1: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 360 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 360 alin. (1)
    (1) Fiecare dintre soți este proprietar exclusiv în privința bunurilor dobândite înainte de încheierea căsătoriei, precum și a celor pe care le dobândește în nume propriu după această dată.
    Textul în documentul-sursă ↗
  2. Sursa 2: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 362 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 362 alin. (1)
    (1) Bunurile dobândite împreună de soți aparțin acestora în proprietate comună pe cote-părți, în condițiile legii.
    Textul în documentul-sursă ↗
  3. Sursa 3: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 634 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 634 alin. (1)
    (1) Fiecare coproprietar este titularul exclusiv al unei cote-părți din dreptul de proprietate și poate dispune în mod liber de aceasta în lipsă de stipulație contrară.
    Textul în documentul-sursă ↗
  4. Sursa 4: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 634 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 634 alin. (2)
    (2) Cotele-părți sunt prezumate a fi egale, până la proba contrară. Dacă bunul a fost dobândit prin act juridic, proba contrară nu se va putea face decât prin înscrisuri.
    Textul în documentul-sursă ↗
  5. Sursa 5: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 360 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 360 alin. (2)
    (2) Prin convenție matrimonială, părțile pot stipula clauze privind lichidarea acestui regim în funcție de masa de bunuri achiziționate de fiecare dintre soți în timpul căsătoriei, în baza căreia se va calcula creanța de participare. Dacă părțile nu au convenit altfel, creanța de participare reprezintă jumătate din diferența valorică dintre cele două mase de achiziții nete și va fi datorată de către soțul a cărui masă de achiziții nete este mai mare, putând fi plătită în bani sau în natură.
    Textul în documentul-sursă ↗
  6. Sursa 6: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 320 · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 320
    În caz de încetare sau de schimbare, regimul matrimonial se lichidează potrivit legii, prin bună învoială sau, în caz de neînțelegere, pe cale judiciară. Hotărârea judecătorească definitivă sau, după caz, înscrisul întocmit în formă autentică notarială constituie act de lichidare.
    Textul în documentul-sursă ↗
  7. Sursa 7: Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civilLege · art. 33 · forma din 1 octombrie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 33
    Dispoziţiile art. 340 şi 341 din Codul civil sunt aplicabile şi căsătoriilor în fiinţă la data intrării în vigoare a Codului civil, ori de câte ori actul juridic sau faptul juridic în temeiul căruia a fost dobândit bunul intervine după această dată.
    Textul în documentul-sursă ↗
  8. Sursa 8: Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civilLege · art. 34 · forma din 1 octombrie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 34
    Dispoziţiile art. 345-350 din Codul civil sunt aplicabile şi căsătoriilor în fiinţă la data intrării în vigoare a Codului civil, dacă actul sau faptul juridic cu privire la un bun comun a intervenit după această dată.
    Textul în documentul-sursă ↗
  9. Sursa 9: Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civilLege · art. 35 · forma din 1 octombrie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 35
    Dispoziţiile art. 351-354 din Codul civil sunt aplicabile şi căsătoriilor în fiinţă la data intrării în vigoare a Codului civil, dacă datoria s-a născut după această dată.
    Textul în documentul-sursă ↗
  10. Sursa 10: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 363 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 363 alin. (2)
    (2) Dacă unul dintre soți încheie singur un act prin care dobândește un bun, folosindu-se, în tot sau în parte, de bunuri aparținând celuilalt soț, acesta din urmă poate alege, în proporția bunurilor proprii folosite fără acordul său, între a reclama pentru sine proprietatea bunului achiziționat și a pretinde daune-interese de la soțul dobânditor. Proprietatea nu poate fi însă reclamată decât înainte ca soțul dobânditor să dispună de bunul dobândit, cu excepția cazului în care terțul dobânditor a cunoscut că bunul a fost achiziționat de către soțul vânzător prin valorificarea bunurilor celuilalt soț.
    Textul în documentul-sursă ↗
  11. Sursa 11: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 365 · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 365
    La încetarea regimului separației de bunuri, fiecare dintre soți are un drept de retenție asupra bunurilor celuilalt până la acoperirea integrală a datoriilor pe care le au unul față de celălalt.
    Textul în documentul-sursă ↗
  12. Sursa 12: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 364 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 364 alin. (1)
    (1) Niciunul dintre soți nu poate fi ținut de obligațiile născute din acte săvârșite de celălalt soț.
    Textul în documentul-sursă ↗
  13. Sursa 13: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 364 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 364 alin. (2)
    (2) Cu toate acestea, soții răspund solidar pentru obligațiile asumate de oricare dintre ei pentru acoperirea cheltuielilor obișnuite ale căsătoriei și a celor legate de creșterea și educarea copiilor.
    Textul în documentul-sursă ↗
  14. Sursa 14: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 995 alin. (4) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 995 alin. (4)
    (4) Executarea cu privire la bunurile împărțite poate fi cerută în termenul de prescripție de 10 ani prevăzut la art. 706.
    Textul în documentul-sursă ↗
  15. Sursa 15: Decizia ÎCCJ nr. 13/2022 (recurs în interesul legii)Hotărâre · dispozitiv, exclusiv ipotecă și creanța de credit garantată · forma din 15 septembrie 2022Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    dispozitiv, exclusiv ipotecă și creanța de credit garantată
    Admite recursul în interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Curții de Apel Galați și, în consecință, în interpretarea art. 120 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2006 , prin raportare la art. 405 alin. 1 din Codul de procedură civilă din 1865 , art. 706 alin. (1) din Codul de procedură civilă , art. 201 din Legea nr. 71/2011 și art. 6 alin. (1), (4) și (5) din Codul civil , coroborat cu art. 1 alin. (2) din Decretul nr. 167/1958 și art. 2.504 alin. (1) din Codul civil , stabilește că:1. Regimul juridic aplicabil prescripției dreptului de a obține executarea silită a ipotecii este guvernat de normele de drept substanțial în vigoare la momentul nașterii dreptului creditorului ipotecar de a obține executarea creanței garantate, fiind lipsită de relevanță norma procesuală aplicabilă procedurii de executare silită. ... 2. Dreptul de a obține executarea silită în temeiul contractului de ipotecă se stinge, pe cale accesorie, prin efectul prescripției executării silite a creanței întemeiate pe contractul de credit, dacă aceasta din urmă începe să curgă anterior datei de 1 octombrie 2011. ... 3. În cazul în care prescripția dreptului de a obține executarea silită a creanței garantate începe să curgă după 1 octombrie 2011 (inclusiv), executarea silită a ipotecii nu se stinge, pe cale accesorie, chiar dacă dreptul de a obține executarea silită a creanței principale este prescris, situație în care termenul de prescripție aplicabil este de:– 3 ani, potrivit art. 405 alin. 1 teza I din Codul de procedură civilă din 1865 , dacă prescripția dreptului creditorului ipotecar de a obține executarea silită în temeiul contractului de credit a început să curgă în intervalul 1 octombrie 2011-14 februarie 2013; ... – 10 ani, potrivit art. 706 alin. (1) teza a II-a din Codul de procedură civilă , dacă prescripția dreptului creditorului ipotecar de a obține executarea silită în temeiul contractului de credit a început să curgă după 15 februarie 2013 (inclusiv). ...  ... 
    Textul în documentul-sursă ↗
  16. Sursa 16: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 329 · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 329
    Alegerea unui alt regim matrimonial decât cel al comunității legale se face prin încheierea unei convenții matrimoniale.
    Textul în documentul-sursă ↗
  17. Sursa 17: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 330 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 330 alin. (1)
    (1) Sub sancțiunea nulității absolute, convenția matrimonială se încheie prin înscris autentificat de notarul public, cu consimțământul tuturor părților, exprimat personal sau prin mandatar cu procură autentică, specială și având conținut predeterminat.
    Textul în documentul-sursă ↗
  18. Sursa 18: Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civilLege · art. 102 alin. (1) · forma din 1 octombrie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 102 alin. (1)
    (1) Contractul este supus dispoziţiilor legii în vigoare la data când a fost încheiat în tot ceea ce priveşte încheierea, interpretarea, efectele, executarea şi încetarea sa.
    Textul în documentul-sursă ↗
  19. Sursa 19: Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civilLege · art. 102 alin. (2) · forma din 1 octombrie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 102 alin. (2)
    (2) Modificarea contractului se face cu respectarea tuturor condiţiilor prevăzute de legea în vigoare la data modificării. În privinţa elementelor ce nu fac obiectul modificării, sunt aplicabile dispoziţiile alin. (1).
    Textul în documentul-sursă ↗
  20. Sursa 20: Codul familiei din 4 ianuarie 1953Lege · art. 30 · forma din 25 noiembrie 2010Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 30
    Bunurile dobândite în timpul căsătoriei, de oricare dintre soţi, sunt, de la data dobândirii lor, bunuri comune ale soţilor.Orice convenţie contrară este nulă.Calitatea de bun comun nu trebuie să fie dovedită.
    Textul în documentul-sursă ↗
  21. Sursa 21: Codul familiei din 4 ianuarie 1953Lege · art. 31, teza introductivă · forma din 25 noiembrie 2010Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 31, teza introductivă
    Nu sunt bunuri comune, ci bunuri proprii ale fiecărui soţ:
    Textul în documentul-sursă ↗
  22. Sursa 22: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 24 · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 24
    Dispozițiile legii noi de procedură se aplică numai proceselor și executărilor silite începute după intrarea acesteia în vigoare.
    Textul în documentul-sursă ↗
  23. Sursa 23: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 25 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 25 alin. (1)
    (1) Procesele în curs de judecată, precum și executările silite începute sub legea veche rămân supuse acelei legi.
    Textul în documentul-sursă ↗
  24. Sursa 24: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 26 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 26 alin. (1)
    (1) Legea care guvernează condițiile de admisibilitate și puterea doveditoare a probelor preconstituite și a prezumțiilor legale este cea în vigoare la data producerii ori, după caz, a săvârșirii faptelor juridice care fac obiectul probațiunii.
    Textul în documentul-sursă ↗
  25. Sursa 25: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 26 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 26 alin. (2)
    (2) Administrarea probelor se face potrivit legii în vigoare la data administrării lor.
    Textul în documentul-sursă ↗
  26. Sursa 26: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 27 · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 27
    Hotărârile rămân supuse căilor de atac, motivelor și termenelor prevăzute de legea sub care a început procesul.
    Textul în documentul-sursă ↗
  27. Sursa 27: Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civilLege · art. 201 · forma din 16 iulie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 201
    Prescripțiile începute și neîmplinite la data intrării în vigoare a Codului civil sunt și rămân supuse dispozițiilor legale care le-au instituit.
    Textul în documentul-sursă ↗
  28. Sursa 28: Decizia ÎCCJ nr. 1/2014 (recurs în interesul legii)Hotărâre · dispozitiv, dezlegarea privind prescripțiile începute înainte de 01.10.2011 · forma din 17 aprilie 2014Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    dispozitiv, dezlegarea privind prescripțiile începute înainte de 01.10.2011
    În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 5, art. 201 şi art. 223 din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil şi ale art. 6 alin. (4), art. 2.512 şi art. 2.513 din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, stabileşte că prescripţiile extinctive începute anterior datei de 1 octombrie 2011, împlinite ori neîmplinite la aceeaşi dată, rămân supuse dispoziţiilor art. 18 din Decretul nr. 167/1958 privitor la prescripţia extinctivă, republicat, astfel încât atât instanţele de judecată, din oficiu, cât şi părţile interesate pot invoca excepţia prescripţiei extinctive, indiferent de stadiul procesual, chiar în litigii începute după 1 octombrie 2011.
    Textul în documentul-sursă ↗
  29. Sursa 29: Decretul nr. 167/1958 privitor la prescripția extinctivăLege · art. 14, ultima teză privind soții · forma din 4 iulie 2003Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 14, ultima teză privind soții
    Prescripţia nu curge între soţi în timpul căsătoriei.
    Textul în documentul-sursă ↗
  30. Sursa 30: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 361 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 361 alin. (1)
    (1) La adoptarea acestui regim, notarul public întocmește un inventar al bunurilor mobile proprii, indiferent de modul lor de dobândire .
    Textul în documentul-sursă ↗
  31. Sursa 31: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 361 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 361 alin. (2)
    (2) Se poate întocmi un inventar și pentru bunurile mobile dobândite în timpul separației de bunuri.
    Textul în documentul-sursă ↗
  32. Sursa 32: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 361 alin. (5) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 361 alin. (5)
    (5) Dacă bunul a fost dobândit printr-un act juridic supus, potrivit legii, unei condiții de formă pentru validitate ori unor cerințe de publicitate, dreptul de proprietate exclusivă nu se poate dovedi decât prin înscrisul care îndeplinește formele cerute de lege.
    Textul în documentul-sursă ↗
  33. Sursa 33: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 194 lit. c) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 194 lit. c)
    c) obiectul cererii și valoarea lui, după prețuirea reclamantului, atunci când acesta este evaluabil în bani, precum și modul de calcul prin care s-a ajuns la determinarea acestei valori, cu indicarea înscrisurilor corespunzătoare. Pentru imobile se aplică în mod corespunzător dispozițiile art. 104. Pentru identificarea imobilelor se vor arăta localitatea și județul, strada și numărul, iar în lipsă, vecinătățile, etajul și apartamentul, precum și, când imobilul este înscris în cartea funciară, numărul de carte funciară și numărul cadastral sau topografic, după caz. La cererea de chemare în judecată se va anexa extrasul de carte funciară, cu arătarea titularului înscris în cartea funciară, eliberat de biroul de cadastru și publicitate imobiliară în raza căruia este situat imobilul, iar în cazul în care imobilul nu este înscris în cartea funciară, se va anexa un certificat emis de același birou, care atestă acest fapt;
    Textul în documentul-sursă ↗
  34. Sursa 34: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 194 lit. e) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 194 lit. e)
    e) arătarea dovezilor pe care se sprijină fiecare capăt de cerere. Când dovada se face prin înscrisuri, se vor aplica, în mod corespunzător, dispozițiile art. 150. Când reclamantul dorește să își dovedească cererea sau vreunul dintre capetele acesteia prin interogatoriul pârâtului, va cere înfățișarea în persoană a acestuia, dacă pârâtul este o persoană fizică. În cazurile în care legea prevede că pârâtul va răspunde în scris la interogatoriu, acesta va fi atașat cererii de chemare în judecată. Când se va cere dovada cu martori, se vor arăta numele, prenumele și adresa martorilor, dispozițiile art. 148 alin. (1) teza a II-a fiind aplicabile în mod corespunzător;
    Textul în documentul-sursă ↗
  35. Sursa 35: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 313 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 313 alin. (1)
    (1) Între soți, regimul matrimonial produce efecte numai din ziua încheierii căsătoriei.
    Textul în documentul-sursă ↗
  36. Sursa 36: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 330 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 330 alin. (2)
    (2) Convenția matrimonială încheiată înainte de căsătorie produce efecte numai de la data încheierii căsătoriei.
    Textul în documentul-sursă ↗
  37. Sursa 37: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 330 alin. (3) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 330 alin. (3)
    (3) Convenția încheiată în timpul căsătoriei produce efecte de la data prevăzută de părți sau, în lipsă, de la data încheierii ei.
    Textul în documentul-sursă ↗
  38. Sursa 38: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 369 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 369 alin. (1)
    (1) După cel puțin un an de la încheierea căsătoriei, soții pot, ori de câte ori doresc, să înlocuiască regimul matrimonial existent cu un alt regim matrimonial ori să îl modifice, cu respectarea condițiilor prevăzute de lege pentru încheierea convențiilor matrimoniale.
    Textul în documentul-sursă ↗
  39. Sursa 39: Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civilLege · art. 37 · forma din 1 octombrie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 37
    Dispoziţiile art. 369 din Codul civil privind modificarea convenţională a regimului matrimonial sunt aplicabile şi căsătoriilor în fiinţă la data intrării în vigoare a Codului civil.
    Textul în documentul-sursă ↗
  40. Sursa 40: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 313 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 313 alin. (2)
    (2) Față de terți, regimul matrimonial este opozabil de la data îndeplinirii formalităților de publicitate prevăzute de lege, afară de cazul în care aceștia l-au cunoscut pe altă cale.
    Textul în documentul-sursă ↗
  41. Sursa 41: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 313 alin. (3) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 313 alin. (3)
    (3) Neîndeplinirea formalităților de publicitate face ca soții să fie considerați, în raport cu terții de bună-credință, ca fiind căsătoriți sub regimul matrimonial al comunității legale.
    Textul în documentul-sursă ↗
  42. Sursa 42: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 334 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 334 alin. (1)
    (1) Pentru a fi opozabile terților, convențiile matrimoniale se înscriu în Registrul național notarial al regimurilor matrimoniale, organizat potrivit legii.
    Textul în documentul-sursă ↗
  43. Sursa 43: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 334 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 334 alin. (2)
    (2) După autentificarea convenției matrimoniale în timpul căsătoriei sau după primirea copiei de pe actul căsătoriei, potrivit art. 291, notarul public expediază, din oficiu, un exemplar al convenției la serviciul de stare civilă unde a avut loc celebrarea căsătoriei, pentru a se face mențiune pe actul de căsătorie, la registrul menționat la alin. (1), precum și la celelalte registre de publicitate, în condițiile alin. (4).
    Textul în documentul-sursă ↗
  44. Sursa 44: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 334 alin. (3) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 334 alin. (3)
    (3) Dispozițiile alin. (2) nu exclud dreptul oricăruia dintre soți de a solicita îndeplinirea formalităților de publicitate.
    Textul în documentul-sursă ↗
  45. Sursa 45: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 334 alin. (4) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 334 alin. (4)
    (4) Ținând seama de natura bunurilor, convențiile matrimoniale se vor nota în cartea funciară, se vor înscrie în registrul comerțului, precum și în alte registre de publicitate prevăzute de lege. În toate aceste cazuri, neîndeplinirea formalităților de publicitate speciale nu poate fi acoperită prin înscrierea făcută în registrul menționat la alin. (1).
    Textul în documentul-sursă ↗
  46. Sursa 46: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 334 alin. (5) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 334 alin. (5)
    (5) Orice persoană, fără a fi ținută să justifice vreun interes, poate cerceta registrul menționat la alin. (1) și poate solicita, în condițiile legii, eliberarea de extrase certificate.
    Textul în documentul-sursă ↗
  47. Sursa 47: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 335 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 335 alin. (1)
    (1) Convenția matrimonială nu poate fi opusă terților cu privire la actele încheiate de aceștia cu unul dintre soți, decât dacă au fost îndeplinite formalitățile de publicitate prevăzute la art. 334 sau dacă terții au cunoscut-o pe altă cale.
    Textul în documentul-sursă ↗
  48. Sursa 48: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 335 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 335 alin. (2)
    (2) De asemenea, convenția matrimonială nu poate fi opusă terților cu privire la actele încheiate de aceștia cu oricare dintre soți înainte de încheierea căsătoriei.
    Textul în documentul-sursă ↗
  49. Sursa 49: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 362 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 362 alin. (2)
    (2) Dovada coproprietății se face în condițiile art. 361, care se aplică în mod corespunzător.
    Textul în documentul-sursă ↗
  50. Sursa 50: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 635 · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 635
    Coproprietarii vor împărți beneficiile și vor suporta sarcinile coproprietății, proporțional cu cota lor parte din drept.
    Textul în documentul-sursă ↗
  51. Sursa 51: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 194 lit. d) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 194 lit. d)
    d) arătarea motivelor de fapt și de drept pe care se întemeiază cererea;
    Textul în documentul-sursă ↗
  52. Sursa 52: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 361 alin. (3) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 361 alin. (3)
    (3) În toate cazurile, pentru opozabilitate față de terți, inventarul se anexează la convenția matrimonială, supunându-se acelorași formalități de publicitate ca și convenția matrimonială.
    Textul în documentul-sursă ↗
  53. Sursa 53: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 361 alin. (4) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 361 alin. (4)
    (4) În lipsa inventarului se prezumă, până la proba contrară, că dreptul de proprietate exclusivă aparține soțului posesor.
    Textul în documentul-sursă ↗
  54. Sursa 54: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 249 · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 249
    Cel care face o susținere în cursul procesului trebuie să o dovedească, în afară de cazurile anume prevăzute de lege.
    Textul în documentul-sursă ↗
  55. Sursa 55: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 250 · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 250
    Dovada unui act juridic sau a unui fapt se poate face prin înscrisuri, martori, prezumții, mărturisirea uneia dintre părți, făcută din proprie inițiativă sau obținută la interogatoriu, prin expertiză, prin mijloacele materiale de probă, prin cercetarea la fața locului sau prin orice alte mijloace prevăzute de lege.
    Textul în documentul-sursă ↗
  56. Sursa 56: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 255 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 255 alin. (1)
    (1) Probele trebuie să fie admisibile potrivit legii și să ducă la soluționarea procesului.
    Textul în documentul-sursă ↗
  57. Sursa 57: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 264 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 264 alin. (1)
    (1) Instanța va examina probele administrate, pe fiecare în parte și pe toate în ansamblul lor.
    Textul în documentul-sursă ↗
  58. Sursa 58: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 264 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 264 alin. (2)
    (2) În vederea stabilirii existenței sau inexistenței faptelor pentru a căror dovedire probele au fost încuviințate, judecătorul le apreciază în mod liber, potrivit convingerii sale, în afară de cazul când legea stabilește puterea lor doveditoare.
    Textul în documentul-sursă ↗
  59. Sursa 59: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 355 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 355 alin. (1)
    (1) La încetarea comunității, aceasta se lichidează prin hotărâre judecătorească sau act autentic notarial.
    Textul în documentul-sursă ↗
  60. Sursa 60: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 355 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 355 alin. (2)
    (2) Până la finalizarea lichidării, comunitatea subzistă atât în privința bunurilor, cât și în privința obligațiilor.
    Textul în documentul-sursă ↗
  61. Sursa 61: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 356 · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 356
    Dacă regimul comunității de bunuri încetează prin desfacerea căsătoriei, foștii soți rămân coproprietari în devălmășie asupra bunurilor comune până la stabilirea cotei-părți ce revine fiecăruia.
    Textul în documentul-sursă ↗
  62. Sursa 62: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 357 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 357 alin. (1)
    (1) În cadrul lichidării comunității, fiecare dintre soți preia bunurile sale proprii, după care se va proceda la partajul bunurilor comune și la regularizarea datoriilor.
    Textul în documentul-sursă ↗
  63. Sursa 63: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 357 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 357 alin. (2)
    (2) În acest scop, se determină mai întâi cota-parte ce revine fiecărui soț, pe baza contribuției sale atât la dobândirea bunurilor comune, cât și la îndeplinirea obligațiilor comune. Până la proba contrară, se prezumă că soții au avut o contribuție egală.
    Textul în documentul-sursă ↗
  64. Sursa 64: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 357 alin. (3) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 357 alin. (3)
    (3) Dispozițiile art. 364 alin. (2) se aplică în mod corespunzător.
    Textul în documentul-sursă ↗
  65. Sursa 65: Codul familiei din 4 ianuarie 1953Lege · art. 31 lit. a) · forma din 25 noiembrie 2010Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 31 lit. a)
    a) bunurile dobândite înainte de încheierea căsătoriei;
    Textul în documentul-sursă ↗
  66. Sursa 66: Codul familiei din 4 ianuarie 1953Lege · art. 31 lit. b) · forma din 25 noiembrie 2010Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 31 lit. b)
    b) bunurile dobândite în timpul căsătoriei prin moştenire, legat sau donaţie, afară numai dacă dispunatorul a prevăzut ca ele vor fi comune;
    Textul în documentul-sursă ↗
  67. Sursa 67: Codul familiei din 4 ianuarie 1953Lege · art. 31 lit. c) · forma din 18 aprilie 1956Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 31 lit. c)
    c) bunurile de uz personal şi cele destinate exercitării profesiei unuia dintre soţi;
    Textul în documentul-sursă ↗
  68. Sursa 68: Codul familiei din 4 ianuarie 1953Lege · art. 31 lit. d) · forma din 18 aprilie 1956Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 31 lit. d)
    d) bunurile dobîndite cu titlu de premiu sau recompensa, manuscrisele ştiinţifice sau literare, schiţele şi proiectele artistice, proiectele de invenţii şi inovaţii, precum şi alte asemenea bunuri;
    Textul în documentul-sursă ↗
  69. Sursa 69: Codul familiei din 4 ianuarie 1953Lege · art. 31 lit. e) · forma din 25 noiembrie 2010Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 31 lit. e)
    e) indemnizaţia de asigurare sau despăgubirea pentru pagube pricinuite persoanei;
    Textul în documentul-sursă ↗
  70. Sursa 70: Codul familiei din 4 ianuarie 1953Lege · art. 31 lit. f) · forma din 25 noiembrie 2010Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 31 lit. f)
    f) valoarea care reprezintă şi înlocuieşte un bun propriu sau bunul în care a trecut aceasta valoare.
    Textul în documentul-sursă ↗
  71. Sursa 71: Codul familiei din 4 ianuarie 1953Lege · art. 32, teza introductivă · forma din 25 noiembrie 2010Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 32, teza introductivă
    Sotii răspund cu bunurile comune pentru:
    Textul în documentul-sursă ↗
  72. Sursa 72: Codul familiei din 4 ianuarie 1953Lege · art. 32 lit. a) · forma din 25 noiembrie 2010Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 32 lit. a)
    a) cheltuielile făcute cu administrarea oricăruia dintre bunurile lor comune;
    Textul în documentul-sursă ↗
  73. Sursa 73: Codul familiei din 4 ianuarie 1953Lege · art. 32 lit. b) · forma din 25 noiembrie 2010Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 32 lit. b)
    b) obligaţiile ce au contractat împreună;
    Textul în documentul-sursă ↗
  74. Sursa 74: Codul familiei din 4 ianuarie 1953Lege · art. 32 lit. c) · forma din 25 noiembrie 2010Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 32 lit. c)
    c) obligaţiile contractate de fiecare dintre soţi pentru împlinirea nevoilor obişnuite ale casniciei;
    Textul în documentul-sursă ↗
  75. Sursa 75: Codul familiei din 4 ianuarie 1953Lege · art. 32 lit. d) · forma din 25 noiembrie 2010Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 32 lit. d)
    d) repararea prejudiciului cauzat prin însuşirea de către unul dintre soţi a unor bunuri proprietate publică, dacă prin aceasta au sporit bunurile comune ale soţilor.
    Textul în documentul-sursă ↗
  76. Sursa 76: Codul familiei din 4 ianuarie 1953Lege · art. 33 · forma din 25 noiembrie 2010Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 33
    Bunurile comune nu pot fi urmărite de creditorii personali ai unuia dintre soţi.Cu toate acestea, după urmărirea bunurilor proprii ale soţului debitor, creditorul sau personal poate cere împărţirea bunurilor comune, însă numai în măsura necesară pentru acoperirea creanţei sale.În acest din urmă caz, bunurile atribuite prin împărţire fiecărui soţ devin proprii.
    Textul în documentul-sursă ↗
  77. Sursa 77: Codul familiei din 4 ianuarie 1953Lege · art. 34 · forma din 25 noiembrie 2010Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 34
    Creditorii vor putea urmări şi bunurile proprii ale soţilor, însă numai după urmărirea bunurilor comune.
    Textul în documentul-sursă ↗
  78. Sursa 78: Codul familiei din 4 ianuarie 1953Lege · art. 35 · forma din 25 noiembrie 2010Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 35
    Sotii administrează şi folosesc împreună bunurile comune şi dispun tot astfel de ele.Oricare dintre soţi, exercitând singur aceste drepturi este socotit ca are şi consimţământul celuilalt soţ. Cu toate acestea, nici unul dintre soţi nu poate înstrăina şi nici nu poate greva un teren sau o construcţie ce face parte din bunurile comune, dacă nu are consimţământul celuilalt soţ.
    Textul în documentul-sursă ↗
  79. Sursa 79: Codul familiei din 4 ianuarie 1953Lege · art. 36 · forma din 25 noiembrie 2010Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 36
    La desfacerea căsătoriei, bunurile comune se împart între soţi, potrivit învoielii acestora. Dacă sotii nu se învoiesc asupra împărţirii bunurilor comune, va hotărî instanţa judecătorească.Pentru motive temeinice, bunurile comune, în întregime sau numai o parte dintre ele, se pot împărţi prin hotărâre judecătorească şi în timpul căsătoriei. Bunurile astfel împărţite devin bunuri proprii. Bunurile neimpartite, precum şi cele ce se vor dobândi ulterior, sunt bunuri comune.
    Textul în documentul-sursă ↗
  80. Sursa 80: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 194 lit. a) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 194 lit. a)
    a) numele și prenumele, domiciliul sau reședința părților ori, pentru persoane juridice, denumirea și sediul lor. De asemenea, cererea va cuprinde și codul numeric personal sau, după caz, codul unic de înregistrare ori codul de identificare fiscală, numărul de înmatriculare în registrul comerțului sau de înscriere în registrul persoanelor juridice și contul bancar ale reclamantului, precum și ale pârâtului, dacă părțile posedă ori li s-au atribuit aceste elemente de identificare potrivit legii, în măsura în care acestea sunt cunoscute de reclamant. Dispozițiile art. 148 alin. (1) teza a II-a sunt aplicabile. Dacă reclamantul locuiește în străinătate, va arăta și domiciliul ales în România unde urmează să i se facă toate comunicările privind procesul;
    Textul în documentul-sursă ↗
  81. Sursa 81: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 363 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 363 alin. (1)
    (1) Soțul care se folosește de bunurile celuilalt soț fără împotrivirea acestuia din urmă are obligațiile unui uzufructuar, cu excepția celor prevăzute la art. 723, 726 și 727. El este dator să restituie numai fructele existente la data solicitării lor de către celălalt soț sau, după caz, la data încetării ori schimbării regimului matrimonial.
    Textul în documentul-sursă ↗
  82. Sursa 82: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 2495 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 2495 alin. (2)
    (2) Prin lege se pot stabili și alte situații în care o persoană poate exercita un drept de retenție.
    Textul în documentul-sursă ↗
  83. Sursa 83: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 2495 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 2495 alin. (1)
    (1) Cel care este dator să remită sau să restituie un bun poate să îl rețină cât timp creditorul nu își execută obligația sa izvorâtă din același raport de drept sau, după caz, atât timp cât creditorul nu îl despăgubește pentru cheltuielile necesare și utile pe care le-a făcut pentru acel bun ori pentru prejudiciile pe care bunul i le-a cauzat.
    Textul în documentul-sursă ↗
  84. Sursa 84: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 2496 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 2496 alin. (1)
    (1) Dreptul de retenție nu poate fi exercitat dacă deținerea bunului provine dintr-o faptă ilicită, este abuzivă ori nelegală sau dacă bunul nu este susceptibil de urmărire silită.
    Textul în documentul-sursă ↗
  85. Sursa 85: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 2496 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 2496 alin. (2)
    (2) Dreptul de retenție nu poate fi invocat de către posesorul de rea-credință decât în cazurile anume prevăzute de lege.
    Textul în documentul-sursă ↗
  86. Sursa 86: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 2497 · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 2497
    Cel care exercită un drept de retenție are drepturile și obligațiile unui administrator al bunului altuia împuternicit cu administrarea simplă, dispozițiile art. 795—799 aplicându-se în mod corespunzător.
    Textul în documentul-sursă ↗
  87. Sursa 87: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 2498 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 2498 alin. (1)
    (1) Dreptul de retenție este opozabil terților fără îndeplinirea vreunei formalități de publicitate.
    Textul în documentul-sursă ↗
  88. Sursa 88: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 2498 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 2498 alin. (2)
    (2) Cu toate acestea, cel care exercită un drept de retenție nu se poate opune urmăririi silite pornite de un alt creditor, însă are dreptul de a participa la distribuirea prețului bunului, în condițiile legii.
    Textul în documentul-sursă ↗
  89. Sursa 89: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 2499 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 2499 alin. (1)
    (1) Dreptul de retenție încetează dacă cel interesat consemnează suma pretinsă sau oferă retentorului o garanție suficientă.
    Textul în documentul-sursă ↗
  90. Sursa 90: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 2499 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 2499 alin. (2)
    (2) Deposedarea involuntară de bun nu stinge dreptul de retenție. Cel care exercită acest drept poate cere restituirea bunului, sub rezerva regulilor aplicabile prescripției extinctive a acțiunii principale și dobândirii bunurilor mobile de către posesorul de bună-credință.
    Textul în documentul-sursă ↗
  91. Sursa 91: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 2505 · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 2505
    Prescripția nu împiedică stingerea prin compensație a creanțelor reciproce și nici exercitarea dreptului de retenție, dacă dreptul la acțiune nu era prescris în momentul în care s-ar fi putut opune compensarea sau dreptul de retenție, după caz.
    Textul în documentul-sursă ↗
  92. Sursa 92: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 670 · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 670
    Partajul poate fi făcut prin bună învoială sau prin hotărâre judecătorească, în condițiile legii.
    Textul în documentul-sursă ↗
  93. Sursa 93: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 980 · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 980
    Judecarea oricărei cereri de partaj privind bunuri asupra cărora părțile au un drept de proprietate comună se face după procedura prevăzută în prezentul titlu, cu excepția cazurilor în care legea prevede o altă procedură.
    Textul în documentul-sursă ↗
  94. Sursa 94: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 981 · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 981
    Reclamantul este obligat să arate în cerere, pe lângă mențiunile prevăzute la art. 194, persoanele între care urmează a avea loc partajul, titlul pe baza căruia acesta este cerut, toate bunurile supuse partajului, valoarea lor, locul unde acestea se află, precum și persoana care le deține sau le administrează.
    Textul în documentul-sursă ↗
  95. Sursa 95: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 984 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 984 alin. (1)
    (1) Dacă părțile nu ajung la o înțelegere sau nu încheie o tranzacție potrivit celor arătate la art. 983, instanța va stabili bunurile supuse împărțelii, calitatea de coproprietar, cota-parte ce se cuvine fiecăruia și creanțele născute din starea de proprietate comună pe care coproprietarii le au unii față de alții. Dacă se împarte o moștenire, instanța va mai stabili datoriile transmise prin moștenire, datoriile și creanțele comoștenitorilor față de defunct, precum și sarcinile moștenirii.
    Textul în documentul-sursă ↗
  96. Sursa 96: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 94 pct. 1, tezele introductive · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 94 pct. 1, tezele introductive
    Judecătoriile judecă:1. în primă instanță, următoarele cereri al căror obiect este evaluabil sau, după caz, neevaluabil în bani:
    Textul în documentul-sursă ↗
  97. Sursa 97: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 94 pct. 1 lit. j) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 94 pct. 1 lit. j)
    j) cererile de împărțeală judiciară, indiferent de valoare;
    Textul în documentul-sursă ↗
  98. Sursa 98: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 94 pct. 1 lit. k) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 94 pct. 1 lit. k)
    k) orice alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la 200.000 lei inclusiv, indiferent de calitatea părților, profesioniști sau neprofesioniști;
    Textul în documentul-sursă ↗
  99. Sursa 99: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 123 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 123 alin. (1)
    (1) Cererile accesorii, adiționale, precum și cele incidentale se judecă de instanța competentă pentru cererea principală, chiar dacă ar fi de competența materială sau teritorială a altei instanțe judecătorești, cu excepția cererilor prevăzute la art. 120.
    Textul în documentul-sursă ↗
  100. Sursa 100: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 123 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 123 alin. (2)
    (2) Dispozițiile alin. (1) se aplică și atunci când competența de soluționare a cererii principale este stabilită de lege în favoarea unei secții specializate sau a unui complet specializat.
    Textul în documentul-sursă ↗
  101. Sursa 101: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 123 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 123 alin. (3)
    (3) Când instanța este exclusiv competentă pentru una dintre părți, ea va fi exclusiv competentă pentru toate părțile.
    Textul în documentul-sursă ↗
  102. Sursa 102: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 107 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 107 alin. (1)
    (1) Cererea de chemare în judecată se introduce la instanța în a cărei circumscripție domiciliază sau își are sediul pârâtul, dacă legea nu prevede altfel.
    Textul în documentul-sursă ↗
  103. Sursa 103: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 117 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 117 alin. (1)
    (1) Cererile privitoare la drepturile reale imobiliare se introduc numai la instanța în a cărei circumscripție este situat imobilul.
    Textul în documentul-sursă ↗
  104. Sursa 104: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 117 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 117 alin. (2)
    (2) Când imobilul este situat în circumscripțiile mai multor instanțe, cererea se va face la instanța domiciliului sau reședinței pârâtului, dacă aceasta se află în vreuna dintre aceste circumscripții, iar în caz contrar, la oricare dintre instanțele în circumscripțiile cărora se află imobilul.
    Textul în documentul-sursă ↗
  105. Sursa 105: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 117 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 117 alin. (3)
    (3) Dispozițiile alin. (1) și (2) se aplică, prin asemănare, și în cazul acțiunilor posesorii, acțiunilor în grănițuire, acțiunilor privitoare la îngrădirile dreptului de proprietate imobiliară, precum și în cazul celor de împărțeală judiciară a unui imobil, când indiviziunea nu rezultă din succesiune.
    Textul în documentul-sursă ↗
  106. Sursa 106: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 194, teza introductivă · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 194, teza introductivă
    Cererea de chemare în judecată va cuprinde:
    Textul în documentul-sursă ↗
  107. Sursa 107: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 194 lit. b) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 194 lit. b)
    b) numele, prenumele și calitatea celui care reprezintă partea în proces, iar în cazul reprezentării prin avocat, numele, prenumele acestuia și sediul profesional. Dispozițiile art. 148 alin. (1) teza a II-a sunt aplicabile în mod corespunzător. Dovada calității de reprezentant, în forma prevăzută la art. 151, se va alătura cererii;
    Textul în documentul-sursă ↗
  108. Sursa 108: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 194 lit. f) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 194 lit. f)
    f) semnătura.
    Textul în documentul-sursă ↗
  109. Sursa 109: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 195 · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 195
    Cererea de chemare în judecată se va face în numărul de exemplare stabilit la art. 149 alin. (1).
    Textul în documentul-sursă ↗
  110. Sursa 110: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 197 · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 197
    În cazul în care cererea este supusă timbrării, dovada achitării taxelor datorate se atașează cererii. Netimbrarea sau timbrarea insuficientă atrage anularea cererii de chemare în judecată, în condițiile legii.
    Textul în documentul-sursă ↗
  111. Sursa 111: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 676 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 676 alin. (1)
    (1) Partajul bunurilor comune se va face în natură, proporțional cu cota-parte a fiecărui coproprietar.
    Textul în documentul-sursă ↗
  112. Sursa 112: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 676 alin. (2), teza introductivă · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 676 alin. (2), teza introductivă
    (2) Dacă bunul este indivizibil ori nu este comod partajabil în natură, partajul se va face în unul dintre următoarele moduri:
    Textul în documentul-sursă ↗
  113. Sursa 113: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 676 alin. (2) lit. a) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 676 alin. (2) lit. a)
    a) atribuirea întregului bun, în schimbul unei sulte, în favoarea unuia ori a mai multor coproprietari, la cererea acestora;
    Textul în documentul-sursă ↗
  114. Sursa 114: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 676 alin. (2) lit. b) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 676 alin. (2) lit. b)
    b) vânzarea bunului în modul stabilit de coproprietari ori, în caz de neînțelegere, la licitație publică, în condițiile legii, și distribuirea prețului către coproprietari proporțional cu cota-parte a fiecăruia dintre ei.
    Textul în documentul-sursă ↗
  115. Sursa 115: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 984 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 984 alin. (2)
    (2) Instanța va face împărțeala în natură. În temeiul celor stabilite potrivit alin. (1), ea procedează la formarea loturilor și la atribuirea lor. În cazul în care loturile nu sunt egale în valoare, ele se întregesc printr-o sumă în bani.
    Textul în documentul-sursă ↗
  116. Sursa 116: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 985 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 985 alin. (1)
    (1) Dacă pentru formarea loturilor sunt necesare operații de măsurătoare, evaluare și altele asemenea, pentru care instanța nu are date suficiente, ea va da o încheiere prin care va stabili elementele prevăzute la art. 984, întocmind în mod corespunzător minuta.
    Textul în documentul-sursă ↗
  117. Sursa 117: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 985 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 985 alin. (2)
    (2) Dacă, în condițiile legii, s-au formulat și alte cereri în legătură cu partajul și de a căror soluționare depinde efectuarea acestuia, precum cererea de reducțiune a liberalităților excesive, cererea de raport al donațiilor și altele asemenea, prin încheierea arătată la alin. (1) instanța se va pronunța și cu privire la aceste cereri.
    Textul în documentul-sursă ↗
  118. Sursa 118: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 985 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 985 alin. (3)
    (3) Prin aceeași încheiere, instanța va dispune efectuarea unei expertize pentru formarea loturilor. Raportul de expertiză va arăta valoarea bunurilor și criteriile avute în vedere la stabilirea acestei valori, va indica dacă bunurile sunt comod partajabile în natură și în ce mod, propunând, la solicitarea instanței, loturile ce urmează a fi atribuite.
    Textul în documentul-sursă ↗
  119. Sursa 119: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 254 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 254 alin. (1)
    (1) Probele se propun, sub sancțiunea decăderii, de către reclamant prin cererea de chemare în judecată, iar de către pârât prin întâmpinare, dacă legea nu dispune altfel. Ele pot fi propuse și oral, în cazurile anume prevăzute de lege.
    Textul în documentul-sursă ↗
  120. Sursa 120: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 254 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 254 alin. (2)
    (2) Dovezile care nu au fost propuse în condițiile alin. (1) nu vor mai putea fi cerute și încuviințate în cursul procesului, în afară de cazurile în care:1. necesitatea probei rezultă din modificarea cererii; ... 2. nevoia administrării probei reiese din cercetarea judecătorească și partea nu o putea prevedea; ... 3. partea învederează instanței că, din motive temeinic justificate, nu a putut propune în termen probele cerute; ... 4. administrarea probei nu duce la amânarea judecății; ... 5. există acordul expres al tuturor părților.
    Textul în documentul-sursă ↗
  121. Sursa 121: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 293 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 293 alin. (1)
    (1) Când partea învederează că partea adversă deține un înscris probatoriu, referitor la proces, instanța poate ordona înfățișarea lui.
    Textul în documentul-sursă ↗
  122. Sursa 122: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 293 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 293 alin. (2)
    (2) Cererea de înfățișare va fi admisă, dacă înscrisul este comun părților din proces, dacă însăși partea adversă s-a referit în proces la acest înscris sau dacă, după lege, ea este obligată să înfățișeze înscrisul.
    Textul în documentul-sursă ↗
  123. Sursa 123: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · Articolul 294 · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    Articolul 294
    Articolul 294 Cazuri de respingere a cererii de prezentare a înscrisului(1) Judecătorul va respinge motivat cererea de depunere la dosar a înscrisului, în întregime sau în parte, când:1. conținutul înscrisului se referă la chestiuni strict personale privind demnitatea sau viața privată a unei persoane; ... 2. depunerea înscrisului ar încălca îndatorirea legală de păstrare a secretului; ... 3. depunerea înscrisului ar atrage urmărirea penală a părții, a soțului sau a unei rude ori afin până la gradul al treilea inclusiv. ... (2) Dacă legea nu dispune altfel, incidența vreunuia dintre cazurile de mai sus va fi verificată de judecător, prin cercetarea conținutului înscrisului. În încheierea de ședință se va face o mențiune corespunzătoare.
    Textul în documentul-sursă ↗
  124. Sursa 124: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 298 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 298 alin. (1)
    (1) Dacă înscrisul se găsește în păstrarea unei autorități sau instituții publice, instanța va lua măsuri, la cererea uneia dintre părți sau din oficiu, pentru aducerea lui, în termenul fixat în acest scop, punând în vedere conducătorului autorității sau instituției publice deținătoare măsurile ce se pot dispune în caz de neconformare.
    Textul în documentul-sursă ↗
  125. Sursa 125: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 298 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 298 alin. (2)
    (2) Autoritatea sau instituția publică deținătoare este în drept să refuze trimiterea înscrisului când acesta se referă la apărarea națională, siguranța publică sau relațiile diplomatice. Extrase parțiale vor putea fi trimise dacă niciunul dintre aceste motive nu se opune. Dispozițiile art. 252 alin. (3) se aplică în mod corespunzător.
    Textul în documentul-sursă ↗
  126. Sursa 126: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 330 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 330 alin. (1)
    (1) Când, pentru lămurirea unor împrejurări de fapt, instanța consideră necesar să cunoască părerea unor specialiști, va numi, la cererea părților ori din oficiu, unul sau 3 experți. Termenul va fi stabilit astfel încât depunerea raportului de expertiză la instanță să aibă loc conform dispozițiilor art. 336.
    Textul în documentul-sursă ↗
  127. Sursa 127: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 330 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 330 alin. (2)
    (2) Când este necesar, instanța va solicita efectuarea expertizei unui laborator sau unui institut de specialitate.
    Textul în documentul-sursă ↗
  128. Sursa 128: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 330 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 330 alin. (3)
    (3) În domeniile strict specializate, în care nu există experți autorizați, din oficiu sau la cererea oricăreia dintre părți, judecătorul poate solicita punctul de vedere al uneia sau mai multor personalități ori specialiști din domeniul respectiv.
    Textul în documentul-sursă ↗
  129. Sursa 129: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 330 alin. (4) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 330 alin. (4)
    (4) Dispozițiile referitoare la expertiză, cu excepția celor privind aducerea cu mandat, sancționarea cu amendă judiciară și obligarea la plata de despăgubiri, sunt aplicabile în mod corespunzător în cazurile prevăzute la alin. (2) și (3).
    Textul în documentul-sursă ↗
  130. Sursa 130: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 330 alin. (5) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 330 alin. (5)
    (5) La efectuarea expertizei în condițiile prevăzute la alin. (1) și (2) pot participa experți aleși de părți și încuviințați de instanță, având calitatea de consilieri ai părților, dacă prin lege nu se dispune altfel. În acest caz, ei pot să dea relații, să formuleze întrebări și observații și, dacă este cazul, să întocmească un raport separat cu privire la obiectivele expertizei.
    Textul în documentul-sursă ↗
  131. Sursa 131: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 201 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 201 alin. (1)
    (1) Judecătorul, de îndată ce constată că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege pentru cererea de chemare în judecată, dispune, prin rezoluție, comunicarea acesteia către pârât, punându-i-se în vedere că are obligația de a depune întâmpinare, sub sancțiunea prevăzută de lege, care va fi indicată expres, în termen de 25 de zile de la comunicarea cererii de chemare în judecată, în condițiile art. 165.
    Textul în documentul-sursă ↗
  132. Sursa 132: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 201 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 201 alin. (2)
    (2) Întâmpinarea se comunică de îndată reclamantului, care poate depune răspuns la întâmpinare în termen de 10 zile de la comunicare. Pârâtul va lua cunoștință de răspunsul la întâmpinare de la dosarul cauzei.
    Textul în documentul-sursă ↗
  133. Sursa 133: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 201 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 201 alin. (3)
    (3) În termen de 3 zile de la data depunerii întâmpinării, judecătorul fixează prin rezoluție primul termen de judecată, care va fi de cel mult 60 de zile de la data rezoluției, dispunând citarea părților.
    Textul în documentul-sursă ↗
  134. Sursa 134: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 201 alin. (4) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 201 alin. (4)
    (4) În cazul în care pârâtul nu a depus întâmpinare în termenul prevăzut la alin. (1), la data expirării termenului respectiv, judecătorul fixează prin rezoluție primul termen de judecată, care va fi de cel mult 60 de zile de la data rezoluției, dispunând citarea părților.
    Textul în documentul-sursă ↗
  135. Sursa 135: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 201 alin. (5) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 201 alin. (5)
    (5) În procesele urgente, termenele prevăzute la alin. (1)-(4) pot fi reduse de judecător în funcție de circumstanțele cauzei.
    Textul în documentul-sursă ↗
  136. Sursa 136: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 201 alin. (6) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 201 alin. (6)
    (6) În cazul în care pârâtul domiciliază în străinătate, judecătorul va fixa un termen mai îndelungat, rezonabil, în raport cu împrejurările cauzei. Citarea se va face cu respectarea dispozițiilor art. 156.
    Textul în documentul-sursă ↗
  137. Sursa 137: OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbruLege · art. 3 alin. (1), teza introductivă · forma din 1 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 3 alin. (1), teza introductivă
    (1) Acțiunile și cererile evaluabile în bani, introduse la instanțele judecătorești, se taxează astfel:
    Textul în documentul-sursă ↗
  138. Sursa 138: OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbruLege · art. 3 alin. (1) lit. a) · forma din 1 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 3 alin. (1) lit. a)
    a) până la valoarea de 500 lei - 8%, dar nu mai puțin de 20 lei;
    Textul în documentul-sursă ↗
  139. Sursa 139: OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbruLege · art. 3 alin. (1) lit. b) · forma din 1 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 3 alin. (1) lit. b)
    b) între 501 lei și 5.000 lei - 40 lei + 7% pentru ce depășește 500 lei;
    Textul în documentul-sursă ↗
  140. Sursa 140: OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbruLege · art. 3 alin. (1) lit. c) · forma din 1 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 3 alin. (1) lit. c)
    c) între 5.001 lei și 25.000 lei - 355 lei + 5% pentru ce depășește 5.000 lei;
    Textul în documentul-sursă ↗
  141. Sursa 141: OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbruLege · art. 3 alin. (1) lit. d) · forma din 1 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 3 alin. (1) lit. d)
    d) între 25.001 lei și 50.000 lei - 1.355 lei + 3% pentru ce depășește 25.000 lei;
    Textul în documentul-sursă ↗
  142. Sursa 142: OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbruLege · art. 3 alin. (1) lit. e) · forma din 1 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 3 alin. (1) lit. e)
    e) între 50.001 lei și 250.000 lei - 2.105 lei +2% pentru ce depășește 50.000 lei;
    Textul în documentul-sursă ↗
  143. Sursa 143: OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbruLege · art. 3 alin. (1) lit. f) · forma din 1 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 3 alin. (1) lit. f)
    f) peste 250.000 lei - 6.105 lei + 1% pentru ce depășește 250.000 lei.
    Textul în documentul-sursă ↗
  144. Sursa 144: OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbruLege · art. 5 alin. (1), teza introductivă cu regula de taxare · forma din 1 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 5 alin. (1), teza introductivă cu regula de taxare
    (1) În materia partajului judiciar, se taxează cu jumătate din taxa stabilită potrivit art. 3 alin. (1) cererile care privesc:
    Textul în documentul-sursă ↗
  145. Sursa 145: OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbruLege · art. 5 alin. (1) lit. a) · forma din 1 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 5 alin. (1) lit. a)
    a) stabilirea bunurilor supuse împărțelii, la valoarea acestora;
    Textul în documentul-sursă ↗
  146. Sursa 146: OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbruLege · art. 5 alin. (1) lit. b) · forma din 1 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 5 alin. (1) lit. b)
    b) creanțele pe care coproprietarii le au unii față de alții, născute din starea de proprietate comună, la valoarea creanțelor a căror recunoaștere se solicită;
    Textul în documentul-sursă ↗
  147. Sursa 147: OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbruLege · art. 5 alin. (1) lit. e) · forma din 1 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 5 alin. (1) lit. e)
    e) partajul propriu-zis, indiferent de modalitatea de realizare a acestuia, la valoarea masei partajabile.
    Textul în documentul-sursă ↗
  148. Sursa 148: OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbruLege · art. 5 alin. (2) · forma din 1 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 5 alin. (2)
    (2) Dacă cererile în materia partajului judiciar prevăzute la alin. (1) se formulează în cadrul aceleiași acțiuni, aceasta se taxează cu o singură taxă, stabilită potrivit alin. (1), calculată la valoarea cea mai mare.
    Textul în documentul-sursă ↗
  149. Sursa 149: OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbruLege · art. 5 alin. (3) · forma din 1 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 5 alin. (3)
    (3) Cererile privind stabilirea calității de coproprietar și stabilirea cotei-părți ce se cuvine fiecărui coproprietar, precum și cererile privind stabilirea calității de moștenitor și a cotei-părți ce se cuvine fiecărui moștenitor se taxează cu 50 lei pentru fiecare coproprietar sau, după caz, moștenitor.
    Textul în documentul-sursă ↗
  150. Sursa 150: Legea nr. 268/2024 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbruLege · art. I pct. 1, înlocuirea art. 5 din OUG nr. 80 · forma din 31 octombrie 2024Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. I pct. 1, înlocuirea art. 5 din OUG nr. 80
    1. Articolul 5 se modifică și va avea următorul cuprins:  +  Articolul 5(1) În materia partajului judiciar, se taxează cu jumătate din taxa stabilită potrivit art. 3 alin. (1) cererile care privesc:a) stabilirea bunurilor supuse împărțelii, la valoarea acestora; ... b) creanțele pe care coproprietarii le au unii față de alții, născute din starea de proprietate comună, la valoarea creanțelor a căror recunoaștere se solicită; ... c) raportul donațiilor, la valoarea bunurilor al căror raport se solicită; ... d) reducțiunea liberalităților excesive, la valoarea părții de rezervă supusă reîntregirii prin reducțiunea liberalităților; ... e) partajul propriu-zis, indiferent de modalitatea de realizare a acestuia, la valoarea masei partajabile. ... (2) Dacă cererile în materia partajului judiciar prevăzute la alin. (1) se formulează în cadrul aceleiași acțiuni, aceasta se taxează cu o singură taxă, stabilită potrivit alin. (1), calculată la valoarea cea mai mare.(3) Cererile privind stabilirea calității de coproprietar și stabilirea cotei-părți ce se cuvine fiecărui coproprietar, precum și cererile privind stabilirea calității de moștenitor și a cotei-părți ce se cuvine fiecărui moștenitor se taxează cu 50 lei pentru fiecare coproprietar sau, după caz, moștenitor. ... 
    Textul în documentul-sursă ↗
  151. Sursa 151: OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbruLege · art. 27 · forma din 1 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 27
    Orice alte acțiuni sau cereri neevaluabile în bani, cu excepția celor scutite de plata taxei judiciare de timbru potrivit legii, se taxează cu 20 lei.
    Textul în documentul-sursă ↗
  152. Sursa 152: OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbruLege · art. 31 alin. (1) · forma din 1 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 31 alin. (1)
    (1) Determinarea cuantumului taxelor judiciare de timbru pentru acțiunile și cererile introduse la instanțele judecătorești se face de către instanța de judecată.
    Textul în documentul-sursă ↗
  153. Sursa 153: OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbruLege · art. 31 alin. (2) · forma din 1 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 31 alin. (2)
    (2) În cazul taxelor calculate în funcție de valoarea obiectului cererii, valoarea la care se calculează taxele judiciare de timbru este cea prevăzută în acțiune sau în cerere. Dacă valoarea este contestată sau apreciată de instanță ca vădit derizorie, evaluarea se face în condițiile art. 98 alin. (3) din Codul de procedură civilă .
    Textul în documentul-sursă ↗
  154. Sursa 154: OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbruLege · art. 31 alin. (3) · forma din 1 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 31 alin. (3)
    (3) În cererile având ca obiect dreptul de proprietate sau un alt drept real asupra unui imobil, taxa de timbru se calculează în funcție de valoarea impozabilă a bunului imobil. Dacă valoarea impozabilă este contestată sau apreciată de instanță ca vădit derizorie, taxarea cererilor se va face prin raportare la grilele notariale cuprinzând valorile orientative ale proprietăților imobiliare.
    Textul în documentul-sursă ↗
  155. Sursa 155: OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbruLege · art. 34 alin. (1) · forma din 1 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 34 alin. (1)
    (1) Când o acțiune are mai multe capete de cerere, cu finalitate diferită, taxa judiciară de timbru se datorează pentru fiecare capăt de cerere în parte, după natura lui, cu excepția cazurilor în care prin lege se prevede altfel.
    Textul în documentul-sursă ↗
  156. Sursa 156: OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbruLege · art. 34 alin. (2) · forma din 1 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 34 alin. (2)
    (2) Dacă la momentul înregistrării cererii au fost timbrate doar o parte din capetele de cerere, acțiunea va fi anulată în parte, numai pentru acele capete de cerere pentru care nu a fost achitată taxa judiciară de timbru.
    Textul în documentul-sursă ↗
  157. Sursa 157: OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbruLege · art. 34 alin. (3) · forma din 1 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 34 alin. (3)
    (3) Cererile reconvenționale, cererile de intervenție principală, precum cererile de chemare în garanție se taxează după regulile aplicabile obiectului cererii, dacă aceasta ar fi fost exercitată pe cale principală.
    Textul în documentul-sursă ↗
  158. Sursa 158: Legea nr. 268/2024 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbruLege · art. I pct. 2, art. 15 teza introductivă · forma din 31 octombrie 2024Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. I pct. 2, art. 15 teza introductivă
    Taxele judiciare de timbru pentru unele acțiuni și cereri referitoare la raporturile de familie sunt următoarele:
    Textul în documentul-sursă ↗
  159. Sursa 159: Legea nr. 268/2024 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbruLege · art. I pct. 2, art. 15 lit. e) · forma din 31 octombrie 2024Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. I pct. 2, art. 15 lit. e)
    e) pentru orice altă cerere neevaluabilă în bani - 20 lei, dacă nu sunt scutite, potrivit legii, de taxă de timbru.
    Textul în documentul-sursă ↗
  160. Sursa 160: Normele privind tarifele de onorarii minimale pentru serviciile prestate de notarii publici, aprobate prin Ordinul ministrului justiției nr. 177/C/2024Normă · art. 9 alin. (1), teza introductivă privind stabilirea liberă a onorariilor · forma din 13 ianuarie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 9 alin. (1), teza introductivă privind stabilirea liberă a onorariilor
    (1) Onorariile se stabilesc liber între notarul public și solicitant pentru următoarele acte și proceduri notariale:
    Textul în documentul-sursă ↗
  161. Sursa 161: Normele privind tarifele de onorarii minimale pentru serviciile prestate de notarii publici, aprobate prin Ordinul ministrului justiției nr. 177/C/2024Normă · art. 9 alin. (1) pct. 1 lit. b) · forma din 13 ianuarie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 9 alin. (1) pct. 1 lit. b)
    b) actul de lichidare la schimbarea regimului matrimonial;
    Textul în documentul-sursă ↗
  162. Sursa 162: Normele privind tarifele de onorarii minimale pentru serviciile prestate de notarii publici, aprobate prin Ordinul ministrului justiției nr. 177/C/2024Normă · art. 9 alin. (1) pct. 3 lit. b) · forma din 13 ianuarie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 9 alin. (1) pct. 3 lit. b)
    b) actul de lichidare între foștii soți;
    Textul în documentul-sursă ↗
  163. Sursa 163: OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbruLege · art. 42 alin. (1) · forma din 1 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 42 alin. (1)
    (1) Persoanele fizice pot beneficia de scutiri, reduceri, eșalonări sau amânări pentru plata taxelor judiciare de timbru, în condițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 193/2008 , cu modificările și completările ulterioare.
    Textul în documentul-sursă ↗
  164. Sursa 164: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 669 · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 669
    Încetarea coproprietății prin partaj poate fi cerută oricând, afară de cazul în care partajul a fost suspendat prin lege, act juridic ori hotărâre judecătorească.
    Textul în documentul-sursă ↗
  165. Sursa 165: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 2517 · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 2517
    Termenul prescripției este de 3 ani, dacă legea nu prevede un alt termen.
    Textul în documentul-sursă ↗
  166. Sursa 166: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 2523 · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 2523
    Prescripția începe să curgă de la data când titularul dreptului la acțiune a cunoscut sau, după împrejurări, trebuia să cunoască nașterea lui.
    Textul în documentul-sursă ↗
  167. Sursa 167: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 2524 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 2524 alin. (1)
    (1) Dacă prin lege nu se prevede altfel, în cazul obligațiilor contractuale de a da sau de a face prescripția începe să curgă de la data când obligația devine exigibilă și debitorul trebuia astfel s-o execute.
    Textul în documentul-sursă ↗
  168. Sursa 168: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 2524 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 2524 alin. (2)
    (2) În cazul în care dreptul este afectat de un termen suspensiv, prescripția începe să curgă de la împlinirea termenului sau, după caz, de la data renunțării la beneficiul termenului stabilit exclusiv în favoarea creditorului.
    Textul în documentul-sursă ↗
  169. Sursa 169: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 2524 alin. (3) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 2524 alin. (3)
    (3) Dacă dreptul este afectat de o condiție suspensivă, prescripția începe să curgă de la data când s-a îndeplinit condiția.
    Textul în documentul-sursă ↗
  170. Sursa 170: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 2532, teza introductivă · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 2532, teza introductivă
    Prescripția nu începe să curgă, iar, dacă a început să curgă, ea se suspendă:
    Textul în documentul-sursă ↗
  171. Sursa 171: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 2532 pct. 1 · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 2532 pct. 1
    1. între soți, cât timp durează căsătoria și nu sunt separați în fapt;
    Textul în documentul-sursă ↗
  172. Sursa 172: Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civilLege · art. 202 · forma din 16 iulie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 202
    Dispozițiile art. 2.515 din Codul civil nu validează convențiile având ca obiect modificarea regimului legal al prescripției încheiate anterior intrării în vigoare a Codului civil .
    Textul în documentul-sursă ↗
  173. Sursa 173: Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civilLege · art. 203 · forma din 16 iulie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 203
    Dispozițiile art. 2.532 pct. 6 și 7 din Codul civil privitoare la suspendarea cursului prescripției se aplică și în cazul prescripțiilor începute înainte de intrarea în vigoare a Codului civil , dacă împrejurările care atrag suspendarea s-au produs după această din urmă dată.
    Textul în documentul-sursă ↗
  174. Sursa 174: Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civilLege · art. 204 · forma din 16 iulie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 204
    Dispozițiile art. 2.539 alin. (2) teza a II-a din Codul civil se aplică și în cazul cererii de chemare în judecată sau de arbitrare introduse după intrarea în vigoare a Codului civil .
    Textul în documentul-sursă ↗
  175. Sursa 175: Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civilLege · art. 205 · forma din 16 iulie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 205
    Dispozițiile art. 2.548 alin. (1) și (2) din Codul civil se aplică numai termenelor de decădere care au început să curgă după intrarea în vigoare a Codului civil .
    Textul în documentul-sursă ↗
  176. Sursa 176: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 995 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 995 alin. (3)
    (3) Hotărârea de partaj este supusă numai apelului. Cu toate acestea, dacă partajul s-a cerut pe cale incidentală, hotărârea este supusă acelorași căi de atac ca și hotărârea dată asupra cererii principale. Același este și termenul pentru exercitarea căii de atac, chiar dacă se atacă numai soluția dată asupra partajului. Aplicarea criteriilor prevăzute la art. 988 nu poate fi cenzurată pe calea recursului.
    Textul în documentul-sursă ↗
  177. Sursa 177: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 468 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 468 alin. (1)
    (1) Termenul de apel este de 30 de zile de la comunicarea hotărârii, dacă legea nu dispune altfel.
    Textul în documentul-sursă ↗
  178. Sursa 178: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 471 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 471 alin. (1)
    (1) Apelul și, când este cazul, motivele de apel se depun la instanța a cărei hotărâre se atacă, sub sancțiunea nulității.
    Textul în documentul-sursă ↗
  179. Sursa 179: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 987 · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 987
    Încheierile prevăzute la art. 985 alin. (1) și art. 986 pot fi atacate numai cu apel odată cu fondul.
    Textul în documentul-sursă ↗
  180. Sursa 180: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · Articolul 991 alin. (4) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    Articolul 991 alin. (4)
    (4) Încheierile prevăzute în prezentul articol pot fi atacate separat numai cu apel, în termen de 15 zile de la pronunțare. Dacă nu au fost astfel atacate, aceste încheieri nu mai pot fi supuse apelului odată cu hotărârea asupra fondului procesului.
    Textul în documentul-sursă ↗
  181. Sursa 181: OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbruLege · art. 23 alin. (1), teza introductivă · forma din 1 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 23 alin. (1), teza introductivă
    (1) Cererile pentru exercitarea apelului împotriva hotărârilor judecătorești se taxează cu 50% din:
    Textul în documentul-sursă ↗
  182. Sursa 182: OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbruLege · art. 23 alin. (1) lit. a) · forma din 1 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 23 alin. (1) lit. a)
    a) taxa datorată pentru cererea sau acțiunea neevaluabilă în bani, soluționată de prima instanță, dar nu mai puțin de 20 lei;
    Textul în documentul-sursă ↗
  183. Sursa 183: OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbruLege · art. 23 alin. (1) lit. b) · forma din 1 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 23 alin. (1) lit. b)
    b) taxa datorată la suma contestată, în cazul cererilor și acțiunilor evaluabile în bani, dar nu mai puțin de 20 lei.
    Textul în documentul-sursă ↗
  184. Sursa 184: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 483 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 483 alin. (2)
    (2) Nu sunt supuse recursului hotărârile pronunțate în cererile prevăzute la art. 94 pct. 1 lit. a)-j^3), în cele privind navigația civilă și activitatea în porturi, conflictele de muncă și de asigurări sociale, în materie de expropriere, în cererile pronunțate în materia protecției consumatorilor, a asigurărilor, precum și în cele ce decurg din aplicarea Legii nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite. De asemenea nu sunt supuse recursului hotărârile date de instanțele de apel în cazurile în care legea prevede că hotărârile de primă instanță sunt supuse numai apelului.
    Textul în documentul-sursă ↗
  185. Sursa 185: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 995 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 995 alin. (2)
    (2) Odată rămasă definitivă, hotărârea de partaj constituie titlu executoriu și poate fi pusă în executare chiar dacă nu s-a cerut predarea efectivă a bunului ori instanța nu a dispus în mod expres această predare.
    Textul în documentul-sursă ↗
  186. Sursa 186: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · Articolul 996 · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    Articolul 996
    Articolul 996 Revendicarea bunurilor atribuite(1) În cazul în care părțile declară în mod expres că nu solicită predarea bunurilor, hotărârea de partaj nu este susceptibilă de executare silită.(2) Pentru a intra în posesia bunurilor atribuite și a căror predare i-a fost refuzată de ceilalți coproprietari, partea interesată va trebui să exercite acțiunea în revendicare.
    Textul în documentul-sursă ↗
  187. Sursa 187: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 200 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 200 alin. (3)
    (3) Când cererea nu îndeplinește cerințele prevăzute la art. 194-197, reclamantului i se vor comunica în scris lipsurile, cu mențiunea că, în termen de cel mult 10 zile de la primirea comunicării, trebuie să facă completările sau modificările dispuse, sub sancțiunea anulării cererii. Se exceptează de la această sancțiune obligația de a se desemna un reprezentant comun, caz în care sunt aplicabile dispozițiile art. 202 alin. (3).
    Textul în documentul-sursă ↗
  188. Sursa 188: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 200 alin. (6) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 200 alin. (6)
    (6) Cererea de reexaminare se face în termen de 15 zile de la data comunicării încheierii.
    Textul în documentul-sursă ↗
  189. Sursa 189: OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbruLege · art. 33 alin. (2) · forma din 1 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 33 alin. (2)
    (2) Dacă cererea de chemare în judecată este netimbrată sau insuficient timbrată, reclamantului i se pune în vedere, în condițiile art. 200 alin. (2) teza I din Codul de procedură civilă , obligația de a timbra cererea în cuantumul stabilit de instanță și de a transmite instanței dovada achitării taxei judiciare de timbru, în termen de cel mult 10 zile de la primirea comunicării instanței. Prin aceeași comunicare instanța îi pune în vedere reclamantului posibilitatea de a formula, în condițiile legii, cerere de acordare a facilităților la plata taxei judiciare de timbru, în termen de 5 zile de la primirea comunicării. Dispozițiile art. 200 alin. (2) teza I din Codul de procedură civilă rămân aplicabile în ceea ce privește complinirea celorlalte lipsuri ale cererii de chemare în judecată. Instanța însă nu va proceda la comunicarea cererii de chemare în judecată în condițiile art. 201 alin. (1) din Codul de procedură civilă , decât după soluționarea cererii de acordare a facilităților la plata taxei judiciare de timbru.
    Textul în documentul-sursă ↗
  190. Sursa 190: OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbruLege · art. 39 alin. (1) · forma din 1 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 39 alin. (1)
    (1) Împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru, reclamantul poate face cerere de reexaminare, la aceeași instanță, în termen de 3 zile de la data comunicării taxei datorate. Cererea de reexaminare este scutită de la plata taxei judiciare de timbru.
    Textul în documentul-sursă ↗
  191. Sursa 191: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 181 alin. (1), teza introductivă · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 181 alin. (1), teza introductivă
    (1) Termenele, în afară de cazul în care legea dispune altfel, se calculează după cum urmează:
    Textul în documentul-sursă ↗
  192. Sursa 192: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 181 alin. (1) pct. 2 · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 181 alin. (1) pct. 2
    2. când termenul se socotește pe zile, nu intră în calcul ziua de la care începe să curgă termenul, nici ziua când acesta se împlinește;
    Textul în documentul-sursă ↗
  193. Sursa 193: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 181 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 181 alin. (2)
    (2) Când ultima zi a unui termen cade într-o zi nelucrătoare, termenul se prelungește până în prima zi lucrătoare care urmează.
    Textul în documentul-sursă ↗
  194. Sursa 194: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 182 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 182 alin. (1)
    (1) Termenul care se socotește pe zile, săptămâni, luni sau ani se împlinește la ora 24,00 a ultimei zile în care se poate îndeplini actul de procedură.
    Textul în documentul-sursă ↗
  195. Sursa 195: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 182 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 182 alin. (2)
    (2) Cu toate acestea, dacă este vorba de un act ce trebuie depus la instanță sau într-un alt loc, termenul se va împlini la ora la care activitatea încetează în acel loc în mod legal, dispozițiile art. 183 fiind aplicabile.
    Textul în documentul-sursă ↗
  196. Sursa 196: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 183 alin. (1), forma ulterioară Legii nr. 310/2018 · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 183 alin. (1), forma ulterioară Legii nr. 310/2018
    (1) Actul de procedură, depus înăuntrul termenului prevăzut de lege prin scrisoare recomandată la oficiul poștal sau depus la un serviciu de curierat rapid ori la un serviciu specializat de comunicare ori trimis prin fax sau e-mail, este socotit a fi făcut în termen.
    Textul în documentul-sursă ↗
  197. Sursa 197: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 183 alin. (3), forma ulterioară Legii nr. 310/2018 · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 183 alin. (3), forma ulterioară Legii nr. 310/2018
    (3) În cazurile prevăzute la alin. (1) și (2), recipisa oficiului poștal, precum și înregistrarea ori atestarea făcută, după caz, de serviciul de curierat rapid, de serviciul specializat de comunicare, de unitatea militară sau de administrația locului de deținere, pe actul depus, precum și mențiunea datei și orei primirii faxului sau a e-mail-ului, astfel cum acestea sunt atestate de către calculatorul sau faxul de primire al instanței, servesc ca dovadă a datei depunerii actului de către partea interesată.
    Textul în documentul-sursă ↗
  198. Sursa 198: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 200 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 200 alin. (1)
    (1) Completul căruia i s-a repartizat aleatoriu cauza verifică, de îndată, dacă cererea de chemare în judecată este de competența sa și dacă aceasta îndeplinește cerințele prevăzute la art. 194-197.
    Textul în documentul-sursă ↗
  199. Sursa 199: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 200 alin. (4¹) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 200 alin. (4¹)
    (4^1) Reclamantului nu i se poate cere să completeze sau să modifice cererea de chemare în judecată cu date sau informații de care acesta nu dispune personal și pentru obținerea cărora este necesară intervenția instanței.
    Textul în documentul-sursă ↗
  200. Sursa 200: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 200 alin. (4) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 200 alin. (4)
    (4) Dacă obligațiile privind completarea sau modificarea cererii prevăzute la art. 194 lit. a)-c), d) numai în cazul motivării în fapt și f), precum și art. 195-197 nu sunt îndeplinite în termenul prevăzut la alin. (3), prin încheiere se dispune anularea cererii.
    Textul în documentul-sursă ↗
  201. Sursa 201: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 200 alin. (5) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 200 alin. (5)
    (5) Împotriva încheierii de anulare, reclamantul va putea face numai cerere de reexaminare, solicitând motivat să se revină asupra măsurii anulării.
    Textul în documentul-sursă ↗
  202. Sursa 202: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 200 alin. (7) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 200 alin. (7)
    (7) Cererea se soluționează prin încheiere definitivă dată în camera de consiliu, cu citarea reclamantului, de către un alt complet al instanței respective, desemnat prin repartizare aleatorie, care va putea reveni asupra măsurii anulării dacă aceasta a fost dispusă eronat sau dacă neregularitățile au fost înlăturate în termenul acordat potrivit alin. (3).
    Textul în documentul-sursă ↗
  203. Sursa 203: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 200 alin. (8) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 200 alin. (8)
    (8) În caz de admitere, cauza se retrimite completului inițial învestit.
    Textul în documentul-sursă ↗
  204. Sursa 204: OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbruLege · art. 33 alin. (1) · forma din 1 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 33 alin. (1)
    (1) Taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat, cu excepțiile prevăzute de lege.
    Textul în documentul-sursă ↗
  205. Sursa 205: OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbruLege · art. 39 alin. (2) · forma din 1 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 39 alin. (2)
    (2) Cererea se soluționează în camera de consiliu de un alt complet, fără citarea părților, prin încheiere definitivă. Dispozițiile art. 200 alin. (2) teza I din Codul de procedură civilă rămân aplicabile în ceea ce privește complinirea celorlalte lipsuri ale cererii de chemare în judecată. Instanța va proceda la comunicarea cererii de chemare în judecată, în condițiile art. 201 alin. (1) din Codul de procedură civilă , numai după soluționarea cererii de reexaminare.
    Textul în documentul-sursă ↗
  206. Sursa 206: OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbruLege · art. 39 alin. (3) · forma din 1 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 39 alin. (3)
    (3) În cazul admiterii integrale sau parțiale a cererii de reexaminare, instanța va dispune restituirea taxei de timbru total ori, după caz, proporțional cu reducerea sumei contestate.
    Textul în documentul-sursă ↗
  207. Sursa 207: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 466 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 466 alin. (1)
    (1) Hotărârile pronunțate în primă instanță pot fi atacate cu apel, dacă legea nu prevede în mod expres altfel.
    Textul în documentul-sursă ↗
  208. Sursa 208: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 2551 · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 2551
    Durata termenelor, fără deosebire de natura și izvorul lor, se calculează potrivit regulilor stabilite de prezentul titlu.
    Textul în documentul-sursă ↗
  209. Sursa 209: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 2552 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 2552 alin. (1)
    (1) Când termenul este stabilit pe săptămâni, luni sau ani, el se împlinește în ziua corespunzătoare din ultima săptămână ori lună sau din ultimul an.
    Textul în documentul-sursă ↗
  210. Sursa 210: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 2552 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 2552 alin. (2)
    (2) Dacă ultima lună nu are o zi corespunzătoare celei în care termenul a început să curgă, termenul se împlinește în ultima zi a acestei luni.
    Textul în documentul-sursă ↗
  211. Sursa 211: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 2554 · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 2554
    Dacă ultima zi a termenului este o zi nelucrătoare, termenul se consideră împlinit la sfârșitul primei zile lucrătoare care îi urmează.
    Textul în documentul-sursă ↗
Ai nevoie de un avocat? Scrie-ne. Găsim pentru tine un avocat colaborator potrivit cazului tău, care te contactează în cel mult 2 zile lucrătoare. Prima consultație este gratuită și nu te obligă la nimic. Când poate fi util un avocat.
SURSA
TOATE SURSELE

    Semnalează o eroare

    Spune-ne ce ai observat. Referința de mai jos se adaugă automat în mesaj. Nu include date personale sau detalii despre cazul tău.

    C05-007 · https://divortpartaj.org/ghiduri/separatia-de-bunuri-la-despartire-impartirea-si-datoriile-reciproce/
    Scrie-ne despre eroare

    Instalează pe iPhone sau iPad

    1. Apasă butonul Distribuie din Safari (pătratul cu săgeata în sus).
    2. Alege Adaugă pe ecranul principal.
    3. Apasă Adaugă. Aplicația apare lângă celelalte.

    Ghidurile principale, checklisturile și glosarul rămân disponibile și fără semnal.

    CONTACT · AVOCAȚI COLABORATORI

    Scrie-ne

    1. Scrii pe scurt ce se întâmplă.
    2. Echipa DivortPartaj.org citește mesajul și alege un avocat colaborator potrivit cazului tău.
    3. Avocatul te contactează în cel mult 2 zile lucrătoare. Prima consultație este gratuită și nu te obligă la nimic. Numele și datele tale de contact îi sunt arătate doar după ce confirmă că preia cererea.

    Site-ul nu primește comision. Dacă vrei să continui după prima consultație, onorariul îl stabilești direct cu avocatul.

    Scrie pe scurt ce se întâmplă și ce întrebare ai. Numele și datele de contact pune-le în câmpurile de mai sus. Nu include CNP, date de card sau de cont, detalii medicale amănunțite sau copii ale actelor: avocatul ți le va cere, dacă e nevoie.

    Cum folosim datele: Confidențialitate.

    Gratuit · fără comision