Bunurile copilului: administrarea lor și conflictul de interese

Bunurile copilului rămân distincte de ale părinților. După divorț trebuie verificate capacitatea copilului, exercitarea autorității, natura actului și conflictul concret; acordul părinților, curatorul și autorizarea instanței nu sunt interschimbabile. Ghidul explică administrarea, conturile, actele interzise, numirea curatorului civil ori procesual, cererea, probele, costurile și căile de atac. [1] [2] [3] [4] [53] [57] [72] [94] [96]

ACTUALIZAT: 20 octombrie 2026
TIMP DE CITIRE: 25 de minute
CATEGORIE: Copiii: autoritate, locuință și relații personale

Cuprins · 27 de secțiuni

01Cui se adresează
02Răspunsul scurt: copilul rămâne proprietar, părintele nu devine coproprietar
03Primul pas: fișa bunului și a operațiunii
04Cine semnează: reprezentare, asistare sau act făcut singur
05După divorț, locuința copilului nu decide singură administrarea
06Regulile tutelei se aplică „în mod corespunzător”, nu integral și mecanic
07Inventarul: ce pregătesc și de când curge termenul
08Pentru ce acte este necesară autorizarea instanței
09Actele interzise: curatorul nu rezolvă orice impediment
10Banii copilului, întreținerea și conturile separate
11Când există conflict de interese și când nu
12Curatorul pentru actul civil: cererea și competența după 16 iulie 2025
13Succesiunea: excepția notarială este provizorie și limitată
14Curatorul procesual: o cerere diferită, în dosarul în curs
15Alegerea instanței și a procedurii necontencioase
16Ce pun în cerere și ce înscrisuri pregătesc?
17Audierea copilului nu este nici semnătură pe contract, nici veto
18Taxa de timbru și remunerația curatorului sunt lucruri diferite
19Ce arată și ce nu arată practica privind onorariul curatorului
20Soluția și calea de atac: mai întâi tipul încheierii
21Calculul termenului și dovada depunerii
22După autorizare: actul, încasările și controlul
23Formulare orientativă pentru pregătirea cererii
24Termene și repere
25Lista de pași
26Întrebări frecvente
27Surse și trimiteri

✓ SE APLICĂ DACĂ

Administrarea bunurilor copilului și actele patrimoniale în cadrul ocrotirii prin părinți, cu aplicarea corespunzătoare, nu mecanică, a regulilor tutelei. [1] [2] [4] [51]
Numirea curatorului pentru conflictul referitor la un act, excepția succesorală provizorie și curatorul procesual în procesul în curs. [72] [73] [74] [94] [96]

✕ NU ACOPERĂ

Partajul bunurilor proprii ale foștilor soți și stabilirea proprietății contestate nu sunt soluționate prin simpla numire a unui curator. [1] [72] [98] [106]
Ghidul nu stabilește tarifele actelor notariale sau ale publicității imobiliare și nu tratează integral anularea contractelor ori procesele internaționale. Scutirea de taxa judiciară de timbru analizată privește cererile din art. 29 alin. (1) lit. e) din OUG nr. 80/2013, nu prețul operațiunii patrimoniale. [139] [140]
Situațiile speciale de capacitate ori de ocrotire cer examinarea actelor concrete; descrierea minorului obișnuit nu le înlocuiește. [12] [14] [21]

Răspunsul scurt: copilul rămâne proprietar, părintele nu devine coproprietar

Divorțul nu transferă bunurile copilului către părintele cu care acesta locuiește și nu le transformă în bunuri de împărțit între foștii soți. Art. 500 din Codul civil separă patrimoniile, cu rezerva drepturilor legale la moștenire și la întreținere. Concluzia privind excluderea din partajul părinților rezultă din această separare: verifică însă titlul real al fiecărui bun și cota copilului, nu numai cine l-a plătit sau cine îl folosește. [1] [185]

Părinții au dreptul și îndatorirea de administrare, reprezentare sau încuviințare, după capacitatea copilului și natura actului. Acordul părinților, numirea unui curator și autorizarea instanței răspund unor întrebări diferite. Un curator înlătură un impediment de reprezentare ori asistare; nu face permis un act interzis și nu ține locul autorizării judiciare cerute pentru acel act. [2] [3] [4] [53] [56] [72] [73]

Traseul practic este: identifică proprietatea și capacitatea copilului → citește hotărârea privind autoritatea părintească → clasifică actul → verifică acordul și eventualul conflict → cere numirea curatorului și/sau autorizarea necesară → efectuează numai actul permis, în condițiile stabilite → păstrează dovada administrării banilor. Pentru un proces deja deschis, numirea curatorului procesual are un traseu separat, la instanța procesului. [1] [2] [19] [24] [53] [57] [59] [96]

Primul pas: fișa bunului și a operațiunii

Pornește de la actul de dobândire: contract, certificat succesoral, hotărâre ori alt titlu. Notează titularul, cota, data dobândirii, sarcinile, veniturile, datoriile asociate și cine administrează în prezent. Pentru bani, separă soldul pe numele copilului, veniturile periodice și sumele obținute din vânzarea unui bun. Această fișă este un instrument de pregătire, nu un formular legal unic; ea ajută la dovedirea proprietății, obiectului cererii și folosului pentru minor. [1] [38] [66] [104] [105]

Descrie operațiunea concretă, nu doar „administrarea patrimoniului”: închiriere, încasare, retragere, vânzare, partaj, ipotecă, renunțare la un drept sau semnarea unui act succesoral. Arată cine sunt ceilalți participanți și ce primește ori pierde copilul. Aceeași familie poate avea nevoie de măsuri diferite pentru două acte privitoare la același bun, deoarece autorizarea se acordă pentru fiecare act în parte. [53] [57] [60] [72]

Dacă bunul a fost primit prin donație sau moștenire, citește și dispozițiile donatorului ori testatorului despre administrare. Art. 142 alin. (2), aplicabil corespunzător, scoate bunurile dobândite gratuit din administrarea obișnuită, dacă dispunătorul nu a prevăzut altfel, și indică administrarea de către curator, persoana desemnată prin act sau persoana numită de instanță. Nu presupune că părintele administrează automat orice bun moștenit. [4] [39]

Cine semnează: reprezentare, asistare sau act făcut singur

Pentru copilul fără capacitate de exercițiu, actul este încheiat, în principiu, în numele lui de reprezentantul legal. În regimul obișnuit al minorului, reprezentarea se distinge de situația copilului care a împlinit 14 ani: acesta încheie el însuși actul, cu încuviințarea cerută de lege și, pentru actele pentru care este necesară, cu autorizarea instanței. Încuviințarea scrisă a ocrotitorului sau curatorului nu trebuie confundată cu semnarea actului în locul copilului. [3] [6] [7] [8] [12] [14]

Există excepții importante. Persoana cu capacitate restrânsă poate face singură acte de conservare, acte de administrare care nu o prejudiciază, acceptarea unei moșteniri ori a unei liberalități fără sarcini și acte de dispoziție de mică valoare, curente, executate la încheiere. Persoana fără capacitate poate face singură actele expres permise de lege, actele de conservare și actele curente de mică valoare executate la încheiere. Verifică încadrarea operațiunii; nu orice vânzare este un act curent și nu orice moștenire presupune aceeași formalitate indiferent de capacitate. [13] [15] [16]

Ține seama de modificările aduse prin Legea nr. 140/2022, inclusiv de regula art. 146 alin. (3): minorul nu poate face donații sau testamente, în afara darurilor obișnuite potrivit situației materiale ori a dispozițiilor testamentare privind bunuri de mică valoare, și nu poate garanta obligațiile altuia. Forma anterioară acestei modificări nu se aplică automat unui act încheiat după intrarea ei în vigoare, la 18 august 2022. [10] [11]

Consemnează data nașterii, capacitatea la data actului și eventualele hotărâri relevante; dacă situația de capacitate este una specială, nu o înlocui prin simpla vârstă. Încălcarea cerințelor de încuviințare ori de autorizare poate atrage anulabilitatea, nu o pretinsă nulitate absolută în toate cazurile. [9] [12] [14] [54]

După divorț, locuința copilului nu decide singură administrarea

Citește dispozitivul hotărârii și eventualele hotărâri ulterioare. Regula exercitării comune și egale a autorității părintești se aplică împreună cu măsurile dispuse după divorț. Dacă ambii părinți exercită autoritatea și nu locuiesc împreună, deciziile importante privind administrarea bunurilor se iau cu acordul amândurora. Faptul că minorul locuiește la un părinte nu îi conferă acestuia singur putere patrimonială nelimitată. [17] [19] [24]

Pentru un act curent, față de un terț de bună-credință, părintele care acționează singur este prezumat că are consimțământul celuilalt. Această prezumție are condiții precise: nu transformă orice vânzare sau renunțare într-un act curent și nu înlătură autorizarea instanței. [18] [53]

Art. 36 alin. (4) din Legea nr. 272/2004 privește situația în care un părinte nu își exprimă voința: decizia este luată de părintele cu care copilul locuiește, dacă nu contravine interesului copilului. Un refuz exprimat este altceva decât lipsa exprimării voinței. Păstrează cererea de acord, răspunsul și împrejurările; pentru dezacord, cere soluționarea neînțelegerii de către instanță și nu prezenta refuzul drept tăcere. Instanța ascultă părinții, ține seama de ancheta psihosocială și de regulile ascultării copilului. [20] [25] [29]

Există și situații speciale privind capacitatea unui părinte. De exemplu, când un părinte beneficiază de consiliere judiciară, instanța poate dispune exercitarea drepturilor și îndatoririlor patrimoniale numai de celălalt părinte. Citește măsura efectivă; nu deduce restrângerea atribuțiilor dintr-un diagnostic sau din simpla existență a conflictului familial. [21]

Regulile tutelei se aplică „în mod corespunzător”, nu integral și mecanic

Art. 502 trimite la regulile tutelei pentru drepturile și îndatoririle patrimoniale ale părinților. Aceasta justifică analiza bunei-credințe, a limitelor simplei administrări, a autorizării și a controlului. Nu înseamnă însă că divorțul transformă părinții în tutori sau că toate formalitățile personale ale tutelei devin automat obligații ale fiecărui părinte. [4] [38]

O limită expresă este esențială: nu se instituie consiliu de familie când minorul este ocrotit prin părinți, plasament sau alte măsuri speciale. Când citești în art. 144–149 formulări despre avizul ori intervenția consiliului de familie, corelează-le cu această excludere și cu rolul instanței. Nu alcătui un consiliu informal de rude care să înlocuiască autorizarea judiciară. [51] [32] [53] [56]

Pentru fiecare formalitate întreabă-te: privește bunurile copilului, este compatibilă cu ocrotirea prin părinți și care este evenimentul ce o declanșează? Aceasta este metoda de aplicare corespunzătoare a art. 502, nu o derogare discreționară de la protecția minorului. [4] [5] [51]

Inventarul: ce pregătesc și de când curge termenul

Dacă minorul are numai bunuri de uz personal, art. 502 alin. (2) exclude inventarul prevăzut de art. 140. Dacă are alte bunuri, documentează-le separat, împreună cu veniturile și obligațiile. Inventarul trebuie să permită urmărirea patrimoniului copilului și să nu amestece bunurile lui cu ale părinților. [5] [1] [33] [34]

Art. 140 leagă începutul inventarierii, în maximum 10 zile, de numirea tutorelui de către instanță. Nu stabilește un termen general de 10 zile de la divorț, nașterea copilului sau simpla deschidere a unui cont. În situația ocrotirii prin părinți, individualizează aplicarea patrimonială și măsurile necesare cu instanța; nu înlocui momentul de început scris în lege cu un alt eveniment. [4] [33]

În procedura de inventariere sunt relevante și creanțele, datoriile ori pretențiile ocrotitorului față de copil. Regimul art. 140 prevede declarații și consecințe proprii pentru omisiuni, iar plata voluntară a creanțelor persoanelor indicate în alin. (4) cere autorizare. Nu utiliza un presupus împrumut de la părinte pentru a retrage unilateral banii copilului. Înainte de inventar, art. 141 limitează actele tutorelui la conservare și administrare ce nu suportă întârziere; aplicarea la administrarea părintească rămâne corespunzătoare, nu o identitate automată a tuturor formalităților. [34] [35] [36] [37] [4]

Pentru ce acte este necesară autorizarea instanței

Art. 144 alin. (2) include înstrăinarea, împărțeala, ipotecarea, grevarea cu alte sarcini reale, renunțarea la drepturile patrimoniale ale minorului și alte acte care depășesc administrarea. Pentru părinți, această regulă se aplică prin art. 502, cu excluderea consiliului de familie. Acordul dintre foștii soți nu înlocuiește autorizarea cerută pentru bunul copilului. [4] [51] [53]

Instanța autorizează numai actul care răspunde unei nevoi sau prezintă un folos neîndoielnic pentru minor, pentru fiecare act în parte. Arată concret alternativa, valoarea, costurile, riscul și avantajul copilului: de ce este utilă vânzarea, de ce prețul ori împărțeala îi protejează interesul și ce se va întâmpla cu suma încasată. Simplul avantaj al părintelui nu este criteriul legal. [56] [57] [59]

În caz de vânzare, autorizarea precizează modalitatea, iar instanța poate stabili întrebuințarea sumelor obținute. Cere o soluție suficient de precisă pentru actul dorit: bunul ori cota, participanții, modalitatea și condițiile propuse. Verifică apoi ca actul semnat să corespundă autorizării; o autorizare pentru o anumită operațiune nu este un mandat nelimitat de dispoziție. [57] [58] [59]

Excepția art. 144 alin. (4) privește bunuri supuse pieirii, degradării, alterării ori deprecierii și bunuri devenite nefolositoare minorului. Documentează de ce bunul intră efectiv în acea ipoteză. Nu transforma excepția într-o permisiune generală de a vinde orice bun pentru că părintele apreciază că prețul ar putea scădea. [55]

Actele interzise: curatorul nu rezolvă orice impediment

Tutorele nu poate face donații în numele minorului ori garanta obligațiile altuia, cu excepția darurilor obișnuite potrivite stării materiale a minorului. Prin aplicarea corespunzătoare la părinți, apartamentul copilului nu poate fi tratat ca o garanție disponibilă pentru datoriile unui adult. Distinge interdicția de ipoteza unui act permis, dar condiționat de autorizare. [52] [4] [53]

Art. 147 interzice, sub sancțiunea nulității relative, actele dintre minor și tutore sau soțul acestuia, rudele în linie dreaptă ori frații sau surorile tutorelui. Aplicarea la ocrotirea părintească trebuie examinată pentru persoanele și operațiunea concrete. Excepția privește cumpărarea la licitație publică de către persoana care are o garanție reală asupra bunului sau este coproprietar cu minorul; nu orice vânzare directă între rude. [4] [60] [61]

Numirea unui curator nu elimină singură o interdicție materială și nu înlocuiește autorizarea. Dacă operațiunea este deja încheiată, se analizează actul, capacitatea, încuviințările și sancțiunea concretă. Art. 144 vorbește despre acte anulabile, iar art. 147 despre nulitate relativă; nu afirma că orice act este nul absolut și nici că simpla numire ulterioară a unui curator îl validează automat. [54] [60] [72] [57]

Banii copilului, întreținerea și conturile separate

Veniturile și capitalul copilului nu formează un buget liber al familiei. Art. 148 tratează cheltuielile întreținerii și administrării, inclusiv rolul instanței când veniturile nu ajung și vânzarea bunurilor ar fi necesară. Obiectele cu valoare afectivă pentru copil sau familie se vând numai excepțional. Aplicarea acestor reguli părinților nu șterge obligația lor proprie de întreținere: tatăl și mama datorează în solidar cele necesare copilului, iar existența unui venit propriu insuficient nu îi exonerează. [4] [62] [63] [64] [70] [71]

Art. 149 alin. (1) cere depunerea pe numele minorului a sumelor care depășesc nevoile întreținerii și administrării, precum și a instrumentelor financiare, în cel mult 5 zile de la încasare. Textul se referă la tutela minorului și se aplică părinților corespunzător, fără constituirea unui consiliu de familie. Păstrează dovada datei încasării, depunerii și titularului contului. Nu confunda acest termen legat de încasare cu termenele procedurale de apel. [66] [4] [51]

Dispunerea de excedent și instrumente financiare cere autorizare prealabilă potrivit art. 149 alin. (2). Textul trimite literal la alin. (3), iar alin. (3) interzice utilizarea acestor sume și instrumente pentru tranzacții pe piața de capital, chiar autorizate. Această trimitere nu trebuie înțeleasă ca și cum ar indica alin. (4) și nu permite deducerea unui drept general de retragere a capitalului. [67] [68]

Separat, alin. (4) permite depunerea pe numele minorului, într-un cont distinct, a sumelor necesare întreținerii și ridicarea lor fără autorizarea instanței. Delimitează acel cont și destinația sumelor de excedentul prevăzut la alin. (1). Pentru o retragere concretă, arată categoria banilor, destinația și măsura aplicabilă; simpla accesibilitate tehnică a contului nu dovedește libertatea juridică de folosire. [69] [66] [67] [70]

Când există conflict de interese și când nu

Conflictul se verifică pentru actul real: ce interes propriu are părintele și în ce fel poate fi contrar dreptului copilului? Divorțul, relația tensionată sau faptul că ambii sunt prezenți la o succesiune nu justifică, singure, orice concluzie despre toate actele viitoare. Art. 150 alin. (1) privește interese contrare care nu impun înlocuirea întregului tutore; prin art. 502, analiza se aplică și reprezentării ori încuviințării de către părinți. [72] [4]

Exemple de situații care cer examinare concretă sunt: stabilirea cotelor ori împărțirea unui bun între părinte și copil; o pretenție a părintelui asupra banilor minorului; renunțarea la un drept al copilului în avantajul părintelui. Nu sunt prezumții de admitere a cererii: descrie drepturile în concurență, actul și persoanele implicate. Pentru contracte între persoanele vizate de art. 147, verifică separat și interdicția materială. [72] [36] [53] [60]

Un curator poate fi necesar și fără conflict, când boala ori alt motiv îl împiedică pe ocrotitor să îndeplinească un anumit act. Cere o măsură limitată la impedimentul dovedit, nu o înlocuire generală a autorității părintești. [73] [4]

Curatorul pentru actul civil: cererea și competența după 16 iulie 2025

Pentru curatorul special care asistă ori reprezintă minorul la actul de dispoziție, adresează cererea instanței competente. Curtea Constituțională (CCR), prin Decizia nr. 200/2025, a declarat neconstituțională vechea atribuire către autoritatea tutelară și a precizat că, de la publicarea din 16 iulie 2025, atribuțiile sunt îndeplinite de instanțele, secțiile sau completele specializate pentru minori și familie, până la intervenția legislativă indicată în decizie. Nu aștepta 45 de zile pentru a aplica acest efect de competență. [78] [81] [83]

Termenul constituțional de 45 de zile privind încetarea efectelor normei necorelate este altceva decât caracterul obligatoriu al deciziei de la publicare; în acel interval dispoziția neconstituțională este suspendată de drept. Pentru controlul administrării bunurilor, Decizia CCR nr. 795/2020 a înlăturat deja vechea atribuție administrativă din art. 229 alin. (3) din Legea nr. 71/2011, cu publicarea din 28 decembrie 2020. Nu confunda acest control cu numirea curatorului reglementată de decizia din 2025 și nu transpune terminologia istorică a interdicției judecătorești în regimul actual al protecției adulților. [86] [87] [78]

În cerere identifică copilul, ocrotitorii și măsurile în vigoare; indică actul, bunul, conflictul sau împiedicarea, persoanele ale căror interese sunt afectate și scopul curatelei, cu durata necesară. Dacă propui o persoană, explică de ce poate proteja independent interesul copilului; numirea aparține instanței. Solicită expres reprezentare ori asistare (încuviințare), potrivit capacității și nu folosi acești termeni ca și cum ar fi interschimbabili. [104] [105] [72] [73] [3] [7]

Succesiunea: excepția notarială este provizorie și limitată

În cadrul unei proceduri succesorale și pentru motive temeinice, notarul poate numi provizoriu un curator special, la cererea unei persoane interesate sau din oficiu. Curatorul va fi validat ori înlocuit de instanța de tutelă. Decizia CCR nr. 200/2025 păstrează expres această soluție din art. 150 alin. (3). [74] [78]

Prezintă notarului actul succesoral concret și conflictul sau impedimentul. Cere să fie clară întinderea numirii provizorii și continuarea către validarea judiciară. Nu extinde această excepție la numirea definitivă de către notar a oricărui curator pentru orice vânzare. Nici curatorul succesoral nu înlătură autorizarea distinctă cerută pentru un act de dispoziție. [74] [78] [53] [57]

Discuția CCR despre o posibilă opțiune viitoare a legiuitorului pentru competențe notariale mai largi nu reprezintă ea însăși o competență generală existentă. Regula aplicabilă este cea formulată de Curte la paragraful 27 și excepția exactă a art. 150 alin. (3). [78] [74]

Curatorul procesual: o cerere diferită, în dosarul în curs

Art. 58 din Codul de procedură civilă (CPC) privește protecția procesuală. În caz urgent, când persoana fără capacitate de exercițiu nu are reprezentant legal, instanța numește, la cererea părții interesate, un curator până la numirea reprezentantului legal. Textul tratează și conflictul de interese dintre reprezentant și reprezentat, iar regulile se aplică corespunzător capacității restrânse. Nu condiționa orice conflict de aceeași ipoteză a lipsei reprezentantului. [94] [95]

Cererea se formulează la instanța care judecă procesul. Aceasta desemnează curatorul dintre avocații indicați de barou pentru instanța respectivă. Menționează numărul dosarului, partea ocrotită, capacitatea sa, reprezentarea existentă, conflictul concret ori urgența și actele procesuale ce trebuie îndeplinite. Un avocat ales de părintele aflat în conflict nu înlocuiește automat mecanismul reprezentării legale independente. [96] [89] [94]

Lipsa capacității de exercițiu procesuale poate fi invocată în orice stare a procesului; actele persoanei fără exercițiul drepturilor sunt anulabile, cu mecanismul legal al confirmării și al termenului acordat de instanță. Pentru capacitatea restrânsă, analiza este de asistare ori de autorizare potrivit legii, nu de eliminare a participării minorului. Sesizează problema înaintea actului prejudiciabil, nu doar după pronunțarea unei soluții nefavorabile. [89] [90] [91] [92] [93]

Curatorul procesual și curatorul pentru actul civil nu au automat aceeași întindere a însărcinării. Dacă dosarul și actul notarial cer ambele protecție, formulează separat de ce este necesară fiecare măsură și cere precizarea mandatului. Această distincție rezultă din funcțiile diferite ale art. 150 din Codul civil și art. 58 din CPC. [72] [73] [94] [96]

Alegerea instanței și a procedurii necontencioase

Dacă se cere o autorizare ori măsură de ocrotire fără stabilirea unui drept potrivnic altei persoane, traseul este, în principiu, necontencios, conform art. 527 din CPC. Pentru cererile date de Codul civil instanței de tutelă, competența de primă instanță aparține judecătoriei, în afara excepțiilor legale, iar teritorial contează domiciliul sau reședința persoanei ocrotite. Acesta este rezultatul coroborării art. 94 și 114, nu regula că orice cerere merge la instanța care a pronunțat divorțul. [98] [118] [119] [121] [122]

Pentru autorizarea unui act privind un imobil este competentă și instanța locului imobilului; aceasta comunică hotărârea instanței de la domiciliul ori reședința persoanei ocrotite. Cererile necontencioase legate de o cauză aflată ori care s-a aflat la o instanță au regula specială din art. 528 alin. (1). Nu ignora această legătură și nu muta un incident de curator procesual în alt dosar doar invocând domiciliul copilului. [120] [99] [96]

Dacă cererea ori obiecțiile formulează un veritabil drept potrivnic, art. 531 prevede respingerea cererii necontencioase. O dispută despre proprietate, anularea unui contract sau pretențiile bănești dintre părinte și copil nu devine necontencioasă doar fiind intitulată „autorizare”. Calificarea cererii determină procedura și calea de atac. Instanța își verifică din oficiu competența și poate cere lămuriri. [106] [102] [103] [116] [117]

Ce pun în cerere și ce înscrisuri pregătesc?

Cererea necontencioasă cuprinde identitatea și domiciliul petentului și, după împrejurări, ale persoanelor solicitate a fi chemate, obiectul, motivarea și semnătura; se anexează înscrisurile pe care se sprijină. Formulează obiecte distincte: numirea curatorului, autorizarea actului concret, condițiile propuse și destinația banilor. Nu cere generic „să pot face orice act pentru copil”. [104] [105] [57] [59]

O listă funcțională, adaptată speței, include:

actul de naștere și documentele relevante pentru capacitate și reprezentare;
hotărârea de divorț și măsurile ulterioare despre autoritate;
titlul bunului, cota minorului și informațiile despre sarcini;
proiectul operațiunii, prețul ori valoarea și justificarea nevoii sau folosului;
probele conflictului ori ale împiedicării, dacă soliciți curator;
documentele privind încasările, contul minorului și destinația propusă a sumelor. [2] [3] [19] [53] [56] [57] [59] [66] [72] [73] [105]

Aceasta nu este o listă națională obligatorie în orice dosar. Un raport de evaluare, un proiect notarial ori o ofertă pot fi utile după natura actului, dar nu pretinde că legea cere același document pentru toate operațiunile. Explică documentele lipsă și informațiile necesare; instanța poate dispune măsuri utile și asculta persoane care pot lămuri cauza ori ale căror interese sunt afectate. [105] [108]

Audierea copilului nu este nici semnătură pe contract, nici veto

Regula art. 264 din Codul civil și art. 29 din Legea nr. 272/2004 este ascultarea obligatorie de la 10 ani; copilul mai mic poate fi ascultat când este necesar. Orice copil poate cere să fie ascultat, iar refuzul trebuie motivat. Opinia este evaluată după vârstă și maturitate, fără a înlătura cerințele de reprezentare, încuviințare și autorizare. [123] [124] [125] [126] [127] [129] [131] [132] [133]

În cauzele din sfera art. 140³, altele decât cele prevăzute la art. 133 din Legea nr. 272/2004, ascultarea se face cu participarea unui psiholog al Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC), după administrarea probelor, ca ultimă etapă a cercetării judecătorești; opinia are valoarea unei prezumții relative. Raportul psihologului nu se confundă cu expertiza medico-legală psihiatrică prevăzută pentru identificarea situațiilor indicate de lege. [134] [135] [136] [137] [138]

Citește și procedura specială concretă. De exemplu, art. 155 alin. (2), pentru plângerea împotriva tutorelui, cuprinde formula proprie privind ascultarea copilului de 10 ani dacă instanța o consideră necesară. Nu transforma această normă particulară într-o excepție generală pentru orice dosar patrimonial și nu transfera consiliul de familie în ocrotirea prin părinți. În cerere arată temeiul procedurii și solicită aplicarea garanțiilor corespunzătoare. [49] [51] [127] [133]

Taxa de timbru și remunerația curatorului sunt lucruri diferite

Art. 29 alin. (1) lit. e) din OUG nr. 80/2013 scutește cererile privind ocrotirea minorilor, tutela și curatela, inclusiv căile de atac din sfera sa. În cerere indică obiectul real și scutirea aplicabilă; simpla prezență a unui copil într-un alt litigiu patrimonial nu înlocuiește calificarea acelui litigiu. Scutirea de taxa judiciară de timbru nu stabilește onorariul notarului sau costurile de publicitate ale tranzacției. [139] [140]

Pentru curatorul procesual, instanța fixează remunerația provizorie și modalitatea de plată. În principiu, avansarea revine persoanei ocrotite; pentru continuarea procesului, instanța poate pune avansarea în sarcina celeilalte părți. Sumele avansate intră în cheltuielile de judecată, iar regulile art. 48 din OUG nr. 80/2013 stabilesc și raportarea cuantumului la valorile asistenței juridice acordate ca ajutor public judiciar. [97] [141] [142] [143] [144]

Art. 49 prevede mecanisme excepționale de avansare din bugetul statului pentru situații urgente, precum și condițiile în care sumele rămân în sarcina statului dacă persoana ocrotită pierde procesul și nu are venituri ori aparține unei categorii cu asistență gratuită. Nu există aici regula că orice curator al unui copil lucrează gratuit. Prezintă situația concretă și cere instanței să stabilească explicit cine avansează și cine suportă sumele. [145] [146] [147]

Dacă instanța stabilește o taxă de timbru pe care o contești, reexaminarea se cere la aceeași instanță în 3 zile de la comunicarea taxei; este scutită, se soluționează de alt complet, fără citare, prin încheiere definitivă. Această cale privește taxa judiciară, nu este automat calea de contestare a remunerației curatorului. [148] [149] [150] [97]

Ce arată și ce nu arată practica privind onorariul curatorului

În Decizia nr. 129 din 9 mai 2024 a Curții de Apel Timișoara, astfel cum este prezentată în publicația instanței, apelul a fost făcut de reclamantă și a vizat onorariul curatorului pârâtului citat prin publicitate. Cauza privea plasamentul. Instanța a apreciat particularitățile acestei proceduri ca justificând suportarea onorariului din bugetul statului și a stabilit 200 lei în acea cauză. [156] [152] [153]

Este o ilustrare contextuală, nu un tarif pentru toate dosarele și nu o hotărâre obligatorie care generalizează gratuitatea. Nu demonstrează că un curator, care nu este parte, are întotdeauna apel separat în nume propriu privind remunerația. Dreptul expres al curatorului din art. 58 alin. (4) este de a cere majorarea remunerației la încetarea calității, în raport cu activitatea; acesta nu trebuie transformat într-o cale de atac universală. [156] [153] [97]

Soluția și calea de atac: mai întâi tipul încheierii

În procedura necontencioasă, instanța se pronunță prin încheiere, ținând seama de toate împrejurările relevante. Încheierea care admite cererea este executorie. Încheierea de soluționare este supusă numai apelului, cu excepția celei pronunțate de un complet al Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ), care este definitivă. Încheierile necontencioase nu au autoritate de lucru judecat. Acest regim nu este automat al oricărei încheieri dintr-un proces contencios. [109] [110] [111] [115]

Pentru încheierea necontencioasă de sine stătătoare, durata generală de 30 de zile rezultă din completarea art. 534 cu art. 468, în condițiile compatibilității din art. 536. Ca regulă specială, termenul curge de la pronunțare pentru cei prezenți la ultima ședință și de la comunicare pentru cei absenți. Persoana interesată necitată poate formula apel de la luarea la cunoștință, cu limita de un an de la pronunțare prevăzută de art. 534 alin. (4). Nu utiliza doar data comunicării pentru toate aceste persoane. [112] [113] [116] [154] [186]

Pentru încheierea premergătoare dintr-un proces, art. 466 alin. (4) stabilește, în lipsa unei excepții, atacarea odată cu fondul. Nu inventa un apel separat de 30 de zile împotriva fiecărei numiri ori fiecărei obligații de avansare a onorariului. Mai întâi califică actul, citește dispozitivul și norma specială; apoi stabilește calea, legitimarea și termenul. [155] [97] [111] [116] [117]

Calculul termenului și dovada depunerii

După alegerea căii, consemnează durata și evenimentul de la care curge termenul. Pentru termenele procedurale pe zile nu se numără nici ziua de început, nici ziua împlinirii; dacă ultima zi este nelucrătoare, termenul se prelungește până în prima zi lucrătoare. Pentru săptămâni, luni ori ani se aplică regula zilei corespunzătoare, nu numărarea zilelor libere. [163] [165] [166] [167]

Depunerea fizică se raportează la programul legal al locului de depunere, iar mijloacele art. 183 au regulile proprii. Decizia ÎCCJ nr. 45/2020 (hotărâre prealabilă) stabilește că faxul ori e-mailul transmis în ultima zi a termenului pe zile după închiderea activității instanței poate fi în termen. Dovada legală privește data și ora primirii în sistemul instanței, nu numai ora de expediere din telefon. Păstrează recipisa sau confirmarea relevantă. [168] [169] [170] [172] [184]

La apel, comunicarea poate fi făcută și odată cu încuviințarea executării; apelul depus înainte de comunicare face ca hotărârea să fie socotită comunicată la data depunerii. Pentru procuror, termenul curge de la momentul special prevăzut de art. 468 alin. (4). Pentru persoana fără capacitate ori cu capacitate restrânsă, art. 184 alin. (3) protejează curgerea termenului cât timp nu este desemnat reprezentantul ori persoana care o asistă. Nu deduce automat că orice dezacord parental oprește orice termen. [157] [158] [159] [175]

Depășirea termenului poate produce decăderea și nulitatea actului tardiv. Repunerea în termen cere motive temeinic justificate, îndeplinirea actului și cererea corespunzătoare în cel mult 15 zile de la încetarea împiedicării; la căi de atac, această durată este chiar termenul căii respective. Instanța competentă decide, nu este o prelungire automată obținută prin simpla invocare a unei dificultăți. [179] [181] [182] [183]

După autorizare: actul, încasările și controlul

Compară actul final cu autorizarea: bun, cotă, condiții, modalitate de vânzare și destinația sumelor. Păstrează hotărârea, contractul, dovada încasării, extrasul de cont și cheltuielile justificate. Dacă operațiunea se schimbă material, nu trata autorizarea unui alt act ca acoperire nelimitată; regula rămâne autorizarea fiecărui act. [57] [58] [59] [66] [67]

Controlul patrimonial poate implica solicitarea de informații și colaborarea autorităților. Regulile tutelei despre darea de seamă, verificarea veniturilor și cheltuielilor și descărcarea se aplică în mod corespunzător, potrivit art. 502. Nu trata automat toate termenele tutorelui ca pe un calendar obligatoriu personal al fiecărui părinte divorțat; identifică măsura și obligația patrimonială concretă. Pentru un tutore, art. 152 prevede darea de seamă anuală, în 30 de zile de la sfârșitul anului, cu posibilitatea autorizării unor intervale de cel mult 3 ani pentru averea de mică însemnătate și cu raportări cerute oricând de instanță. [4] [40] [41] [42] [43] [44] [45] [46]

Dacă apar acte păgubitoare, documentează-le și folosește mecanismul potrivit: controlul administrării, plângerea în condițiile art. 155, reprezentarea independentă ori acțiunea contencioasă necesară dreptului încălcat. Nu confunda anularea unui contract cu simpla solicitare de curator. O dispensă de a da socoteală acordată de părinți sau de autorul unei liberalități este considerată nescrisă, potrivit art. 154, și nu înlătură controlul. [47] [48] [49] [72] [106]

Formulare orientativă pentru pregătirea cererii

Adaptează următoarele repere la obiectul real, fără a substitui explicațiile printr-o listă de articole:

„Solicit numirea unui curator special pentru [copil, date de identificare], în vederea [reprezentării/asistării la actul precis], deoarece [interesul contrar ori impedimentul concret]. Bunul/dreptul vizat este [identificare și cotă], dobândit prin [titlu]. Reprezentarea actuală rezultă din [acte]. Persoanele interesate sunt [identitate și rol].” [72] [73] [104] [105]

„Distinct, solicit autorizarea [actului], în condițiile [condiții propuse]. Nevoia ori folosul neîndoielnic al copilului constă în [fapte și comparație cu alternativele]. Valoarea și condițiile sunt susținute prin [înscrisuri]. Sumele obținute ar urma să fie [destinație și cont], sub condițiile stabilite de instanță.” [53] [56] [57] [58] [59] [105]

Pentru incidentul procesual, înlocuiește obiectul cu numirea curatorului în dosarul [număr], identifică actele procesuale afectate și invocă art. 58 din CPC. Nu folosi modelul civil ca și cum orice persoană propusă ar putea deveni curator procesual: numirea se face dintre avocații desemnați de barou. Semnează cererea și anexează probele concrete. [94] [96] [104] [105]

Termene și repere procedurale

REGULĂApelul încheierii necontencioase de sine stătătoare

Interval: 30 de zile, prin coroborarea regulii speciale cu dreptul comun, în lipsa altei norme speciale. [111] [116] [154] [186]
De când începe: De la pronunțare pentru cei prezenți la ultima ședință și de la comunicare pentru cei absenți. [112]
Cum se aplică: Termen pe zile: nu se numără ziua de început, nici ziua împlinirii; ultima zi nelucrătoare prelungește termenul până în prima zi lucrătoare. Depunerea și dovada recepției se verifică separat. [165] [167] [168] [169] [170] [172] [184]
Consecințe: Nerespectarea termenului pentru actul procesual atrage decăderea și nulitatea actului tardiv, în condițiile art. 185; repunerea se cere și se justifică separat, nu operează automat. [179] [181] [182]

[111][116][154][186][112][165][167][168][169][170][172][184][155][158][159][179][181][182][113]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

Nu se confundă cu încheierea premergătoare, de regulă atacată cu fondul; încheierea unui complet al ÎCCJ este definitivă. [111] [155]
Pentru procuror și pentru apelul anterior comunicării, verifică regulile speciale și compatibilitatea lor cu procedura efectivă. [158] [159]

REGULĂApelul persoanei interesate neparticipante

Interval: Termenul obișnuit de apel de 30 de zile, cu limita exterioară specială de un an de la pronunțare. [113] [116] [154]
De când începe: De la data luării la cunoștință a încheierii, în condițiile art. 534 alin. (4), fără depășirea limitei speciale de un an. [113]
Cum se aplică: Termen pe zile: nu se numără ziua de început, nici ziua împlinirii; ultima zi nelucrătoare prelungește termenul până în prima zi lucrătoare. Depunerea și dovada recepției se verifică separat. [165] [167] [168] [169] [170] [172] [184] Limita exprimată în ani se calculează după regula unităților de timp corespunzătoare, nu ca 365 de zile fixe. [166] [167]
Consecințe: Nerespectarea termenului pentru actul procesual atrage decăderea și nulitatea actului tardiv, în condițiile art. 185; repunerea se cere și se justifică separat, nu operează automat. [179] [181] [182]

[113][116][154][165][167][168][169][170][172][184][166][97][179][181][182][111][112][155]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

Dovedește interesul și data cunoașterii; regula nu consacră un apel propriu universal al curatorului care nu este parte. [113] [97]

REGULĂReexaminarea taxei de timbru

Interval: 3 zile. [148]
De când începe: De la comunicarea taxei datorate. [148]
Cum se aplică: Termen pe zile: nu se numără ziua de început, nici ziua împlinirii; ultima zi nelucrătoare prelungește termenul până în prima zi lucrătoare. Depunerea și dovada recepției se verifică separat. [165] [167] [168] [169] [170] [172] [184]
Consecințe: Nerespectarea termenului pentru actul procesual atrage decăderea și nulitatea actului tardiv, în condițiile art. 185; repunerea se cere și se justifică separat, nu operează automat. [179] [181] [182]

[148][165][167][168][169][170][172][184][149][150][179][181][182][111][112][113][154][155]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

Se cere la aceeași instanță și este scutită de timbru; o judecă alt complet, fără citare, prin încheiere definitivă. [148] [149]
Restituirea urmează admiterea integrală ori parțială în condițiile art. 39 alin. (3). [150]

REGULĂRepunerea în termenul procedural pierdut

Interval: Cel mult 15 zile; pentru o cale de atac, aceeași durată ca termenul acelei căi. [182]
De când începe: De la încetarea împiedicării temeinic justificate; actul și cererea de repunere se fac în același termen. [181] [182]
Cum se aplică: Termen pe zile: nu se numără ziua de început, nici ziua împlinirii; ultima zi nelucrătoare prelungește termenul până în prima zi lucrătoare. Depunerea și dovada recepției se verifică separat. [165] [167] [168] [169] [170] [172] [184]
Consecințe: Fără motive temeinice și respectarea cerințelor repunerii, actul rămâne expus sancțiunii tardivității. [179] [181] [182]

[181][182][165][167][168][169][170][172][184][183][179][111][112][113][154][155]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

Hotărăște instanța competentă să soluționeze dreptul neexercitat la timp; nu este prelungire automată. [183]

Întrebări frecvente

Bunurile copilului se împart la divorț?

Nu prin simplul divorț. Patrimoniile sunt distincte, cu rezerva drepturilor de moștenire și întreținere. Excluderea din partajul părinților este o concluzie din această separare, sub condiția verificării titlului și cotei copilului. [1] [185]

Părintele la care locuiește copilul poate vinde singur bunul?

Locuința nu echivalează cu autoritate patrimonială exclusivă. Verifică măsura privind autoritatea, acordul pentru decizia importantă și autorizarea actului; dacă există conflict, și reprezentarea independentă. [17] [19] [24] [53] [72]

Copilul care a împlinit 14 ani mai este reprezentat la orice act?

Nu. Regula este încheierea de către minor cu încuviințarea și autorizarea cerute; există acte pe care le poate face singur. Nu confunda asistarea cu semnarea în numele lui și verifică capacitatea concretă. [3] [7] [8] [12] [13]

Există întotdeauna un inventar în 10 zile de la divorț?

Nu. Textul art. 140 pornește de la numirea tutorelui, iar art. 502 cere aplicare corespunzătoare pentru părinți și exclude inventarul dacă există numai bunuri de uz personal. Divorțul nu este evenimentul scris în art. 140. [4] [5] [33]

Trebuie acordul unui consiliu de familie?

Nu se instituie consiliu de familie când ocrotirea se realizează prin părinți, plasament sau alte măsuri speciale. Rudele nu pot înlocui controlul instanței printr-un acord informal. [51] [32] [53]

Curatorul poate autoriza orice vânzare?

Nu. Numirea rezolvă impedimentul de reprezentare ori asistare pentru situația concretă. Autorizarea actului aparține instanței în condițiile art. 144–145, iar interdicțiile materiale rămân distincte. [72] [53] [56] [57] [60]

Pot folosi banii copilului pentru cheltuielile familiei?

Nu există acces general liber. Obligația proprie de întreținere a părinților rămâne; veniturile, excedentul și contul separat pentru întreținere au regimuri distincte. Art. 149 alin. (2) se citește cu trimiterea sa literală la alin. (3), fără corectare presupusă în alin. (4). [66] [67] [68] [69] [70] [71]

Notarul poate numi definitiv orice curator?

Nu. Art. 150 alin. (3) permite, pentru motive temeinice și în proceduri succesorale, numirea provizorie, cu validare ori înlocuire de instanță. Nu este o competență notarială generală pentru orice act patrimonial. [74] [78]

Curatorul procesual este același cu curatorul pentru contract?

Nu. Pentru art. 58 din CPC, instanța procesului numește curatorul dintre avocații desemnați de barou. Pentru actul civil se examinează art. 150, aplicat corespunzător părinților. Un avocat ales nu înlătură singur conflictul reprezentantului legal. [4] [72] [94] [96]

Dacă cererea este scutită de taxă, curatorul este gratuit?

Nu. Scutirea de timbru și remunerația sunt lucruri diferite. Art. 48–49 din OUG nr. 80/2013 reglementează avansarea și excepțiile; exemplul de plasament al Curții de Apel Timișoara nu se generalizează. [140] [141] [142] [143] [144] [145] [146] [147] [152]

Curatorul poate ataca întotdeauna în nume propriu onorariul?

Nu rezultă o asemenea cale universală din textele prezentate în ghid. Art. 58 alin. (4) îi permite să ceară majorarea remunerației la încetarea calității, în raport cu activitatea; aceasta nu este o cale proprie automată de atac a oricărei încheieri. [97] [155]

Copilul decide prin audiere dacă se încheie actul?

Opinia se evaluează potrivit vârstei și maturității, în condițiile legale ale ascultării. Audierea nu înlocuiește încuviințarea ori autorizarea actului și nu este un veto juridic universal. [123] [126] [132] [133] [53] [56]

De reținut

Arată cele 17 idei principale ale ghidului

Patrimoniile copilului și părinților sunt distincte, cu rezerva drepturilor legale la moștenire și întreținere. [1] [185]
Capacitatea și natura actului decid reprezentarea, încuviințarea ori posibilitatea de a acționa singur; contează forma modificată prin Legea nr. 140/2022. [2] [3] [4] [5] [6] [7] [8] [9] [10] [11] [12] [13] [14] [15] [16]
Deciziile patrimoniale importante se corelează cu autoritatea exercitată de ambii părinți, cu excepțiile legale și cu controlul dezacordului. [17] [18] [19] [20] [21] [22] [23] [24] [25] [26] [27] [28] [29]
Tutela se aplică patrimonial în mod corespunzător; nu există consiliu de familie sub ocrotire părintească, iar inventarul nu are un termen automat de la divorț. [4] [5] [30] [31] [32] [33] [34] [35] [36] [37] [38] [39] [40] [41] [42] [43] [44] [45] [46] [47] [48] [49] [50] [51]
Autorizarea actelor de dispoziție se acordă pentru fiecare act, la nevoie ori folos neîndoielnic, cu excepțiile legale strict delimitate. [52] [53] [54] [55] [56] [57] [58] [59] [4] [51]
Interdicțiile de donație, garanție și acte cu persoanele indicate de lege sunt distincte de autorizare și nu sunt vindecate automat de curator. [52] [53] [54] [55] [60] [61] [10]
Veniturile, cheltuielile, excedentul și contul separat au reguli proprii; trimiterea din art. 149 alin. (2) se aplică așa cum este formulată, iar obligația de întreținere a părinților rămâne. [62] [63] [64] [65] [66] [67] [68] [69] [4] [70] [71]
Curatorul civil răspunde unui conflict sau impediment concret pentru act; divorțul singur nu dovedește conflictul patrimonial. [72] [73] [74] [4]
De la publicarea Deciziei CCR nr. 200/2025, la 16 iulie 2025, numirea curatorului special în situațiile descrise revine instanțelor competente, fără a aștepta 45 de zile. [75] [76] [77] [78] [79] [80] [81] [82] [83] [11] [84]
Decizia CCR nr. 795/2020 privește controlul asupra bunurilor și nu permite menținerea competenței administrative pe vechiul art. 229 alin. (3). [85] [86] [87] [83]
Numirea notarială din art. 150 alin. (3) este provizorie, pentru proceduri succesorale și motive temeinice, cu validare ori înlocuire judiciară. [74] [78]
Curatorul procesual se numește de instanța procesului dintre avocații desemnați de barou; nu se confundă cu curatorul pentru actul civil. [88] [89] [90] [91] [92] [93] [94] [95] [96] [97]
Natura cererii și obiectul decid instanța și procedura; nu orice litigiu despre bunul copilului este necontencios. [98] [99] [100] [101] [102] [103] [104] [105] [106] [107] [108] [109] [110] [111] [112] [113] [114] [115] [116] [117] [118] [119] [120] [121] [122]
Cererea individualizează actul, persoanele, conflictul, nevoia ori folosul copilului și probele, cu respectarea regulilor ascultării. [104] [105] [107] [108] [56] [57] [58] [59] [123] [124] [125] [126] [127] [128] [129] [130] [131] [132] [133] [134] [135] [136] [137] [138]
Scutirea de taxa judiciară de timbru nu înseamnă remunerație universal gratuită a curatorului; exemplul de plasament rămâne limitat. [139] [140] [141] [142] [143] [144] [145] [146] [147] [148] [149] [150] [151] [97] [152] [153]
Încheierea necontencioasă de sine stătătoare, încheierea premergătoare și chestiunea remunerației au regimuri distincte; din textele prezentate în ghid nu rezultă un apel propriu, valabil în orice situație, al curatorului care nu este parte. [110] [111] [112] [113] [114] [115] [116] [117] [154] [155] [156] [97] [157] [158] [159] [186]
Calculul termenelor urmează art. 180–186 din Codul de procedură civilă și dovada recepției, după calificarea căii de atac și stabilirea momentului de la care curge termenul; repunerea nu este automată. [160] [161] [162] [163] [164] [165] [166] [167] [168] [169] [170] [171] [172] [173] [174] [175] [176] [177] [178] [179] [180] [181] [182] [183] [184] [157] [158] [159]

Verificarea actului, a reprezentării și a cererii înainte de depunere

Ghidul descrie regulile în vigoare la data actualizării, 20 octombrie 2026. Dacă situația ta este mai veche, unele reguli pot fi diferite.

Surse și trimiteri

Sursa 1: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 500 · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 500
Părintele nu are niciun drept asupra bunurilor copilului și nici copilul asupra bunurilor părintelui, în afară de dreptul la moștenire și la întreținere.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 2: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 501 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 501 alin. (1)
(1) Părinții au dreptul și îndatorirea de a administra bunurile copilului lor minor, precum și de a-l reprezenta în actele juridice civile ori de a-i încuviința aceste acte, după caz.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 3: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 501 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 501 alin. (2)
(2) După împlinirea vârstei de 14 ani minorul își exercită drepturile și își execută obligațiile singur, în condițiile legii, însă numai cu încuviințarea părinților și, după caz, a instanței de tutelă.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 4: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 502 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 502 alin. (1)
(1) Drepturile și îndatoririle părinților cu privire la bunurile copilului sunt aceleași cu cele ale tutorelui, dispozițiile care reglementează tutela fiind aplicabile în mod corespunzător.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 5: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 502 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 502 alin. (2)
(2) Cu toate acestea, nu se întocmește inventarul prevăzut la art. 140, în cazul în care copilul nu are alte bunuri decât cele de uz personal.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 6: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 143 · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 143
Tutorele are îndatorirea de a-l reprezenta pe minor în actele juridice, dar numai până când acesta împlinește vârsta de 14 ani.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 7: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 146 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 146 alin. (1)
(1) Minorul care a împlinit vârsta de 14 ani încheie actele juridice cu încuviințarea scrisă a tutorelui sau, după caz, a curatorului.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 8: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 146 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 146 alin. (2)
(2) Dacă actul pe care minorul care a împlinit vârsta de 14 ani urmează să îl încheie face parte dintre acelea pe care tutorele nu le poate face decât cu autorizarea instanței de tutelă și cu avizul consiliului de familie, va fi necesară atât autorizarea acesteia, cât și avizul consiliului de familie.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 9: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 146 alin. (4) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 146 alin. (4)
(4) Actele făcute cu încălcarea dispozițiilor alin. (1)—(3) sunt anulabile, dispozițiile art. 144 alin. (3) fiind aplicabile în mod corespunzător.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 10: Legea nr. 140/2022 privind unele măsuri de ocrotire pentru persoanele cu dizabilități intelectuale și psihosociale și modificarea și completarea unor acte normativeLege · art. 7 pct. 20, textul nou: alin. (3) · forma din 20 mai 2022Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 7 pct. 20, textul nou: alin. (3)
(3) Minorul nu poate să facă donații sau testamente, altele decât darurile obișnuite potrivit stării lui materiale sau dispozițiile testamentare cu privire la bunuri de mică valoare, și nici să garanteze obligațiile altuia. ...
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 11: Legea nr. 140/2022 privind unele măsuri de ocrotire pentru persoanele cu dizabilități intelectuale și psihosociale și modificarea și completarea unor acte normativeLege · art. 26 alin. (1) · forma din 20 mai 2022Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 26 alin. (1)
(1) Prezenta lege intră în vigoare la 90 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, cu excepția dispozițiilor art. 20 alin. (6) teza a III-a și ale art. 23, care vor intra în vigoare la 3 zile de la publicarea acesteia.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 12: Legea nr. 140/2022 privind unele măsuri de ocrotire pentru persoanele cu dizabilități intelectuale și psihosociale și modificarea și completarea unor acte normativeLege · art. 7 pct. 2, textul nou: alin. (2) · forma din 20 mai 2022Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 7 pct. 2, textul nou: alin. (2)
(2) Actele juridice ale persoanei cu capacitate de exercițiu restrânsă se încheie de aceasta, cu încuviințarea părinților sau, după caz, a tutorelui, iar în cazurile prevăzute de lege, și cu avizul consiliului de familie, dacă există, și autorizarea instanței de tutelă. Încuviințarea, avizul sau autorizarea poate fi dată, cel mai târziu, în momentul încheierii actului.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 13: Legea nr. 140/2022 privind unele măsuri de ocrotire pentru persoanele cu dizabilități intelectuale și psihosociale și modificarea și completarea unor acte normativeLege · art. 7 pct. 2, textul nou: alin. (3) · forma din 20 mai 2022Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 7 pct. 2, textul nou: alin. (3)
(3) Cu toate acestea, persoana cu capacitate de exercițiu restrânsă poate face singură acte de conservare, acte de administrare care nu o prejudiciază, acte de acceptare a unei moșteniri sau de acceptare a unor liberalități fără sarcini, precum și acte de dispoziție de mică valoare, cu caracter curent și care se execută la data încheierii lor. Dispozițiile art. 168 alin. (4) rămân aplicabile. ...
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 14: Legea nr. 140/2022 privind unele măsuri de ocrotire pentru persoanele cu dizabilități intelectuale și psihosociale și modificarea și completarea unor acte normativeLege · art. 7 pct. 5, textul nou: alin. (2) · forma din 20 mai 2022Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 7 pct. 5, textul nou: alin. (2)
(2) Pentru cei care nu au capacitate de exercițiu, actele juridice se încheie, în numele acestora, de reprezentanții lor legali, în condițiile prevăzute de lege.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 15: Legea nr. 140/2022 privind unele măsuri de ocrotire pentru persoanele cu dizabilități intelectuale și psihosociale și modificarea și completarea unor acte normativeLege · art. 7 pct. 5, textul nou: alin. (3) · forma din 20 mai 2022Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 7 pct. 5, textul nou: alin. (3)
(3) Cu toate acestea, persoana lipsită de capacitatea de exercițiu poate încheia singură actele anume prevăzute de lege, actele de conservare, precum și actele de dispoziție de mică valoare, cu caracter curent și care se execută la momentul încheierii lor. Dispozițiile art. 168 alin. (4) rămân aplicabile.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 16: Legea nr. 140/2022 privind unele măsuri de ocrotire pentru persoanele cu dizabilități intelectuale și psihosociale și modificarea și completarea unor acte normativeLege · art. 7 pct. 5, textul nou: alin. (4) · forma din 20 mai 2022Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 7 pct. 5, textul nou: alin. (4)
(4) Actele pe care cel lipsit de capacitate de exercițiu le poate încheia singur pot fi făcute și de reprezentantul său legal, în afară de cazul în care legea ar dispune altfel sau natura actului nu i-ar permite acest lucru. ...
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 17: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 503 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 503 alin. (1)
(1) Părinții exercită împreună și în mod egal autoritatea părintească.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 18: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 503 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 503 alin. (2)
(2) Față de terții de bună-credință, oricare dintre părinți, care îndeplinește singur un act curent pentru exercitarea drepturilor și îndeplinirea îndatoririlor părintești, este prezumat că are și consimțământul celuilalt părinte.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 19: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 504 · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 504
Dacă părinții sunt divorțați, autoritatea părintească se exercită potrivit dispozițiilor referitoare la efectele divorțului în raporturile dintre părinți și copii.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 20: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 486 · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 486
Ori de câte ori există neînțelegeri între părinți cu privire la exercițiul drepturilor sau la îndeplinirea îndatoririlor părintești, instanța de tutelă, după ce îi ascultă pe părinți și luând în considerare concluziile raportului referitor la ancheta psihosocială, hotărăște potrivit interesului superior al copilului. Ascultarea copilului este obligatorie, dispozițiile art. 264 fiind aplicabile.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 21: Legea nr. 140/2022 privind unele măsuri de ocrotire pentru persoanele cu dizabilități intelectuale și psihosociale și modificarea și completarea unor acte normativeLege · art. 7 pct. 56, textul nou: alin. (1¹) · forma din 20 mai 2022Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 7 pct. 56, textul nou: alin. (1¹)
(1^1) În cazul părintelui care beneficiază de consiliere judiciară, instanța de tutelă poate hotărî ca drepturile și îndatoririle cu privire la bunurile copilului să fie exercitate doar de celălalt părinte. Când cel ocrotit exercită singur autoritatea părintească, instanța de tutelă hotărăște, în funcție de împrejurări, cu privire la continuarea exercitării autorității părintești sau la instituirea tutelei asupra copilului acestuia; dispozițiile art. 507 alin. (2) rămân aplicabile. ...
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 22: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 36 alin. (1) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 36 alin. (1)
(1) Ambii părinți sunt responsabili pentru creșterea copiilor lor.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 23: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 36 alin. (2) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 36 alin. (2)
(2) Exercitarea drepturilor și îndeplinirea obligațiilor părintești trebuie să aibă în vedere interesul superior al copilului și să asigure bunăstarea materială și spirituală a copilului, în special prin îngrijirea acestuia, prin menținerea relațiilor personale cu el, prin asigurarea creșterii, educării și întreținerii sale, precum și prin reprezentarea sa legală și administrarea patrimoniului său.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 24: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 36 alin. (3) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 36 alin. (3)
(3) În situația în care ambii părinți exercită autoritatea părintească, dar nu locuiesc împreună, deciziile importante, precum cele referitoare la alegerea felului învățăturii sau pregătirii profesionale, tratamente medicale complexe sau intervenții chirurgicale, reședința copilului sau administrarea bunurilor, se iau numai cu acordul ambilor părinți.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 25: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 36 alin. (4) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 36 alin. (4)
(4) În situația în care, din orice motiv, un părinte nu își exprimă voința pentru luarea deciziilor prevăzute la alin. (3), acestea se iau de către părintele cu care copilul locuiește, cu excepția situației în care acest lucru contravine interesului superior al copilului.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 26: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 36 alin. (5) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 36 alin. (5)
(5) Ambii părinți, indiferent dacă exercită sau nu autoritatea părintească, au dreptul de a solicita și de a primi informații despre copil din partea unităților școlare, unităților sanitare sau a oricăror altor instituții ce intră în contact cu copilul.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 27: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 36 alin. (6) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 36 alin. (6)
(6) Un părinte nu poate renunța la autoritatea părintească, dar se poate înțelege cu celălalt părinte cu privire la modalitatea de exercitare a autorității părintești, în condițiile art. 506 din Codul civil.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 28: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 36 alin. (7) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 36 alin. (7)
(7) Se consideră motive întemeiate pentru ca instanța să decidă ca autoritatea părintească să se exercite de către un singur părinte încălcarea gravă sau repetată a autorității părintești a celuilalt părinte, alcoolismul, boala psihică, dependența de droguri a celuilalt părinte, violența față de copil sau față de celălalt părinte, înstrăinarea părintească, condamnările pentru infracțiuni de trafic de persoane, trafic de droguri, infracțiuni cu privire la viața sexuală, infracțiuni de violență, oricare altă imposibilitate obiectivă a părinților de a colabora pentru luarea în comun a deciziilor privitoare la copil, precum și orice alt motiv legat de riscurile pentru copil, care ar deriva din exercitarea de către acel părinte a autorității părintești.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 29: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 36 alin. (8) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 36 alin. (8)
(8) În cazul existenței unor neînțelegeri între părinți cu privire la exercitarea drepturilor și îndeplinirea obligațiilor părintești, instanța judecătorească, după ascultarea ambilor părinți, hotărăște potrivit interesului superior al copilului.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 30: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 108 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 108 alin. (1)
(1) Ocrotirea persoanei fizice prin tutelă se realizează de către tutore, desemnat sau numit, în condițiile prezentului cod, precum și de către consiliul de familie, ca organ consultativ.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 31: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 108 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 108 alin. (2)
(2) Consiliul de familie poate fi constituit de către instanța de tutelă numai la cererea persoanelor interesate.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 32: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 108 alin. (3) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 108 alin. (3)
(3) În cazul în care nu se constituie consiliul de familie, atribuțiile acestuia vor fi exercitate de către instanța de tutelă.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 33: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 140 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 140 alin. (1)
(1) După numirea tutorelui și în prezența acestuia și a membrilor consiliului de familie, un delegat al instanței de tutelă va verifica la fața locului toate bunurile minorului, întocmind un inventar, care va fi supus aprobării instanței de tutelă. Inventarul bunurilor minorului va începe să fie întocmit în maximum 10 zile de la numirea tutorelui de către instanța de tutelă.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 34: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 140 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 140 alin. (2)
(2) Cu prilejul inventarierii, tutorele și membrii consiliului de familie sunt ținuți să declare în scris, la întrebarea expresă a delegatului instanței de tutelă, creanțele, datoriile sau alte pretenții pe care le au față de minor. Declarațiile vor fi consemnate în procesul-verbal de inventariere.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 35: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 140 alin. (3) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 140 alin. (3)
(3) Tutorele sau membrii consiliului de familie care, cunoscând creanțele sau pretențiile proprii față de minori, nu le-au declarat, deși au fost somați să le declare, sunt prezumați că au renunțat la ele. Dacă tutorele sau membrii consiliului de familie nu declară datoriile pe care le au față de minor, deși au fost somați să le declare, pot fi îndepărtați din funcție.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 36: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 140 alin. (4) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 140 alin. (4)
(4) Creanțele pe care le au asupra minorului tutorele sau vreunul dintre membrii consiliului de familie, soțul, o rudă în linie dreaptă ori frații sau surorile acestora pot fi plătite voluntar numai cu autorizarea instanței de tutelă.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 37: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 141 · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 141
Înainte de întocmirea inventarului, tutorele nu poate face, în numele minorului, decât acte de conservare și acte de administrare ce nu suferă întârziere.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 38: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 142 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 142 alin. (1)
(1) Tutorele are îndatorirea de a administra cu bună-credință bunurile minorului. În acest scop, tutorele acționează în calitate de administrator însărcinat cu simpla administrare a bunurilor minorului, dispozițiile titlului V din cartea a III-a aplicându-se în mod corespunzător, afară de cazul în care prin prezentul capitol se dispune altfel.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 39: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 142 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 142 alin. (2)
(2) Nu sunt supuse administrării bunurile dobândite de minor cu titlu gratuit decât dacă testatorul sau donatorul a stipulat altfel. Aceste bunuri sunt administrate de curatorul ori de cel desemnat prin actul de dispoziție sau, după caz, numit de către instanța de tutelă.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 40: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 151 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 151 alin. (1)
(1) Instanța de tutelă va efectua un control efectiv și continuu asupra modului în care tutorele și consiliul de familie își îndeplinesc atribuțiile cu privire la minor și bunurile acestuia.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 41: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 151 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 151 alin. (2)
(2) În îndeplinirea activității de control, instanța de tutelă va putea cere colaborarea autorităților administrației publice, a instituțiilor și serviciilor publice specializate pentru protecția copilului sau a instituțiilor de ocrotire, după caz.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 42: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 152 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 152 alin. (1)
(1) Tutorele este dator să prezinte anual instanței de tutelă o dare de seamă despre modul cum s-a îngrijit de minor, precum și despre administrarea bunurilor acestuia.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 43: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 152 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 152 alin. (2)
(2) Darea de seamă se va prezenta instanței de tutelă în termen de 30 de zile de la sfârșitul anului calendaristic.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 44: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 152 alin. (3) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 152 alin. (3)
(3) Dacă averea minorului este de mică însemnătate, instanța de tutelă poate să autorizeze ca darea de seamă privind administrarea bunurilor minorului să se facă pe termene mai lungi, care nu vor depăși însă 3 ani.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 45: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 152 alin. (4) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 152 alin. (4)
(4) În afară de darea de seamă anuală, tutorele este obligat, la cererea instanței de tutelă, să dea oricând dări de seamă despre felul cum s-a îngrijit de minor, precum și despre administrarea bunurilor acestuia.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 46: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 153 · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 153
Instanța de tutelă va verifica socotelile privitoare la veniturile minorului și la cheltuielile făcute cu întreținerea acestuia și cu administrarea bunurilor sale și, dacă sunt corect întocmite și corespund realității, va da descărcare tutorelui.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 47: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 154 · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 154
Dispensa de a da socoteală acordată de părinți sau de o persoană care ar fi făcut minorului o liberalitate este considerată ca nescrisă.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 48: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 155 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 155 alin. (1)
(1) Minorul care a împlinit vârsta de 14 ani, consiliul de familie, oricare membru al acestuia, precum și toți cei prevăzuți la art. 111 pot face plângere la instanța de tutelă cu privire la actele sau faptele tutorelui păgubitoare pentru minor.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 49: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 155 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 155 alin. (2)
(2) Plângerea se soluționează de urgență, prin încheiere executorie, de către instanța de tutelă, cu citarea părților și a membrilor consiliului de familie. Minorul care a împlinit vârsta de 10 ani va fi ascultat, dacă instanța de tutelă consideră că este necesar.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 50: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 124 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 124 alin. (1)
(1) Consiliul de familie se poate constitui pentru a supraveghea modul în care tutorele își exercită drepturile și își îndeplinește îndatoririle cu privire la persoana și bunurile minorului.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 51: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 124 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 124 alin. (2)
(2) În cazul ocrotirii minorului prin părinți, prin darea în plasament sau, după caz, prin alte măsuri de protecție specială prevăzute de lege nu se va institui consiliul de familie.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 52: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 144 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 144 alin. (1)
(1) Tutorele nu poate, în numele minorului, să facă donații și nici să garanteze obligația altuia. Fac excepție darurile obișnuite, potrivite cu starea materială a minorului.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 53: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 144 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 144 alin. (2)
(2) Tutorele nu poate, fără avizul consiliului de familie și autorizarea instanței de tutelă, să facă acte de înstrăinare, împărțeală, ipotecare ori de grevare cu alte sarcini reale a bunurilor minorului, să renunțe la drepturile patrimoniale ale acestuia, precum și să încheie în mod valabil orice alte acte ce depășesc dreptul de administrare.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 54: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 144 alin. (3) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 144 alin. (3)
(3) Actele făcute cu încălcarea dispozițiilor prevăzute la alin. (1) și (2) sunt anulabile. În aceste cazuri, acțiunea în anulare poate fi exercitată de tutore, de consiliul de familie sau de oricare membru al acestuia, precum și de către procuror, din oficiu sau la sesizarea instanței de tutelă.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 55: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 144 alin. (4) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 144 alin. (4)
(4) Cu toate acestea, tutorele poate înstrăina, fără avizul consiliului de familie și fără autorizarea instanței de tutelă, bunurile supuse pieirii, degradării, alterării ori deprecierii, precum și cele devenite nefolositoare pentru minor.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 56: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 145 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 145 alin. (1)
(1) Instanța de tutelă acordă tutorelui autorizarea numai dacă actul răspunde unei nevoi sau prezintă un folos neîndoielnic pentru minor.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 57: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 145 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 145 alin. (2)
(2) Autorizarea se va da pentru fiecare act în parte, stabilindu-se, când este cazul, condițiile de încheiere a actului.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 58: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 145 alin. (3) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 145 alin. (3)
(3) În caz de vânzare, autorizarea va arăta dacă vânzarea se va face prin acordul părților, prin licitație publică sau în alt mod.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 59: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 145 alin. (4) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 145 alin. (4)
(4) În toate cazurile, instanța de tutelă poate indica tutorelui modul în care se întrebuințează sumele de bani obținute.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 60: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 147 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 147 alin. (1)
(1) Este interzisă, sub sancțiunea nulității relative, încheierea de acte juridice între tutore sau soțul, o rudă în linie dreaptă ori frații sau surorile tutorelui, pe de o parte, și minor, pe de altă parte.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 61: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 147 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 147 alin. (2)
(2) Cu toate acestea, oricare dintre persoanele prevăzute la alin. (1) poate cumpăra la licitație publică un bun al minorului, dacă are o garanție reală asupra acestui bun ori îl deține în coproprietate cu minorul, după caz.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 62: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 148 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 148 alin. (1)
(1) Consiliul de familie stabilește suma anuală necesară pentru întreținerea minorului și administrarea bunurilor sale și poate modifica, potrivit împrejurărilor, această sumă. Decizia consiliului de familie se aduce la cunoștință, de îndată, instanței de tutelă.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 63: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 148 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 148 alin. (2)
(2) Cheltuielile necesare pentru întreținerea minorului și administrarea bunurilor sale se acoperă din veniturile acestuia. În cazul în care veniturile minorului nu sunt îndestulătoare, instanța de tutelă va dispune vânzarea bunurilor minorului, prin acordul părților sau prin licitație publică.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 64: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 148 alin. (3) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 148 alin. (3)
(3) Obiectele ce au valoare afectivă pentru familia minorului sau pentru minor nu vor fi vândute decât în mod excepțional.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 65: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 148 alin. (4) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 148 alin. (4)
(4) Dacă minorul este lipsit de bunuri și nu are părinți sau alte rude care sunt obligate prin lege să îi acorde întreținere ori aceasta nu este suficientă, minorul are dreptul la asistență socială, în condițiile legii.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 66: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 149 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 149 alin. (1)
(1) Sumele de bani care depășesc nevoile întreținerii minorului și ale administrării bunurilor sale, precum și instrumentele financiare se depun, pe numele minorului, la o instituție de credit indicată de consiliul de familie, în termen de cel mult 5 zile de la data încasării lor.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 67: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 149 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 149 alin. (2)
(2) Tutorele poate dispune de aceste sume și instrumente financiare numai cu autorizarea prealabilă a instanței de tutelă, cu excepția operațiunilor prevăzute la alin. (3).
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 68: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 149 alin. (3) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 149 alin. (3)
(3) Cu toate acestea, el nu va putea folosi, în niciun caz, sumele de bani și instrumentele financiare prevăzute la alin. (1) pentru încheierea, pe numele minorului, a unor tranzacții pe piața de capital, chiar dacă ar fi obținut autorizarea instanței de tutelă.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 69: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 149 alin. (4) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 149 alin. (4)
(4) Tutorele poate depune la o instituție de credit și sumele necesare întreținerii, tot pe numele minorului. Acestea se trec într-un cont separat și pot fi ridicate de tutore, fără autorizarea instanței de tutelă.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 70: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 499 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 499 alin. (1)
(1) Tatăl și mama sunt obligați, în solidar, să dea întreținere copilului lor minor, asigurându-i cele necesare traiului, precum și educația, învățătura și pregătirea sa profesională.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 71: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 499 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 499 alin. (2)
(2) Dacă minorul are un venit propriu care nu este îndestulător, părinții au obligația de a-i asigura condițiile necesare pentru creșterea, educarea și pregătirea sa profesională.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 72: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 150 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 150 alin. (1)
(1) Ori de câte ori între tutore și minor se ivesc interese contrare, care nu sunt dintre cele ce trebuie să ducă la înlocuirea tutorelui, instanța de tutelă va numi un curator special.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 73: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 150 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 150 alin. (2)
(2) De asemenea, dacă din cauza bolii sau din alte motive tutorele este împiedicat să îndeplinească un anumit act în numele minorului pe care îl reprezintă sau ale cărui acte le încuviințează, instanța de tutelă va numi un curator special.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 74: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 150 alin. (3) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 150 alin. (3)
(3) Pentru motive temeinice, în cadrul procedurilor succesorale, notarul public, la cererea oricărei persoane interesate sau din oficiu, poate numi provizoriu un curator special, care va fi validat ori, după caz, înlocuit de către instanța de tutelă.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 75: Decizia CCR nr. 200/2025Hotărâre · par. 18 · forma din 16 iulie 2025Curtea Constituțională · 200/2025 · 8 aprilie 2025 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
par. 18
18. Potrivit art. 107 alin. (1) din Codul civil, procedurile referitoare la ocrotirea persoanei fizice sunt de competența instanței de tutelă. Or, așa cum a reținut Curtea prin Decizia nr. 795 din 4 noiembrie 2020, anterior citată, paragrafele 26 și 27, scopul noii reglementări în materia ocrotirii persoanei fizice a fost acela de a institui în sarcina unei instanțe specializate îndeplinirea unor importante atribuții în materia ocrotirii persoanei fizice, precum și luarea unor decizii sau soluționarea unor probleme legate de viața persoanei fizice. Dat fiind rolul sporit al tutorelui în cadrul măsurilor de ocrotire a persoanei fizice, atribuit acestuia prin dispozițiile titlului III - Ocrotirea persoanei fizice din Codul civil, legiuitorul a apreciat că este necesar să înlocuiască atribuțiile de control ale autorității tutelare, ca instituție administrativă, subordonată autorității publice locale, cu cele ale unei instanțe specializate, respectiv instanța de tutelă. ...
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 76: Decizia CCR nr. 200/2025Hotărâre · par. 23 · forma din 16 iulie 2025Curtea Constituțională · 200/2025 · 8 aprilie 2025 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
par. 23
23. Așadar, revine legiuitorului sarcina de a corela dispozițiile legale din Codul civil referitoare la stabilirea competenței de a numi curatorul special care îl asistă sau îl reprezintă pe minor la încheierea actelor de dispoziție sau la dezbaterea procedurii succesorale cu cele din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, astfel cum au fost modificate prin dispozițiile art. 27 alin. (1) pct. 2 din Legea nr. 140/2022 care au abrogat prevederile art. 229 alin. (3^3) din Legea nr. 71/2011, ceea ce a avut ca efect implicit aplicarea directă a dispozițiilor art. 229 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 71/2011 în sensul îndeplinirii atribuțiilor instanței de tutelă și de familie, prevăzute de Codul civil, de către instanțele, secțiile sau, după caz, completurile specializate pentru minori și familie, acestea putând realiza controlul asupra măsurilor de ocrotire pentru persoanele cu dizabilități intelectuale și psihosociale. ...
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 77: Decizia CCR nr. 200/2025Hotărâre · par. 24 · forma din 16 iulie 2025Curtea Constituțională · 200/2025 · 8 aprilie 2025 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
par. 24
24. Totodată, Curtea reține că norma tranzitorie criticată, prin care s-a delegat competența instanței de tutelă la autoritatea tutelară pentru numirea curatorului special care îl asistă sau îl reprezintă pe minor la încheierea actelor de dispoziție sau la dezbaterea procedurii succesorale, a vizat intrarea în vigoare a noului Cod civil, și nu soluționarea conflictului dintre dispozițiile Codului civil și cele ale Legii nr. 140/2022 care a introdus standarde superioare de protecție care nu pot fi garantate de o autoritate administrativă precum autoritatea tutelară. Cerințele privitoare la protecția persoanelor ocrotite prin tutelă specială sau consiliere judiciară trebuie verificate și respectate inclusiv în aplicarea art. 150 din Codul civil cu privire la numirea curatorului special, inclusiv a celui care îl asistă sau îl reprezintă pe minor la încheierea actelor de dispoziție sau la dezbaterea procedurii succesorale. Prin urmare, chiar în lipsa unor instanțe specializate de tutelă, implicarea instanței judecătorești, prin secțiile sau, după caz, completurile specializate pentru minori și familie, conferă măsurii de ocrotire reglementate la art. 150 alin. (3) din Codul civil și la art. 229 alin. (3^2) din Legea nr. 71/2011 garanțiile necesare de imparțialitate și de independență la standardele impuse prin Legea nr. 140/2022. ...
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 78: Decizia CCR nr. 200/2025Hotărâre · par. 27 · forma din 16 iulie 2025Curtea Constituțională · 200/2025 · 8 aprilie 2025 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
par. 27
27. În considerarea efectelor general obligatorii ale prezentei decizii, de la data publicării ei în Monitorul Oficial al României, Partea I, și până la adoptarea legii pentru punerea în acord cu considerentele prezentei decizii în ceea ce privește competența numirii curatorului special care îl asistă sau îl reprezintă pe minor la încheierea actelor de dispoziție, devin aplicabile prevederile de drept comun ale art. 229 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 71/2011 care prevăd că atribuțiile instanței de tutelă, prevăzute de Codul civil, sunt îndeplinite de instanțele, secțiile sau, după caz, completele specializate pentru minori și familie. Totodată, începând cu aceeași dată, numirea curatorului special care îl asistă sau îl reprezintă pe minor la dezbaterea procedurii succesorale va putea fi realizată și de notarul public în temeiul dispozițiilor art. 150 alin. (3) din Codul civil, potrivit căruia, pentru motive temeinice, în cadrul procedurilor succesorale, notarul public, la cererea oricărei persoane interesate sau din oficiu, poate numi provizoriu un curator special, care va fi validat ori, după caz, înlocuit de către instanța de tutelă. ...
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 79: Decizia CCR nr. 200/2025Hotărâre · par. 28 · forma din 16 iulie 2025Curtea Constituțională · 200/2025 · 8 aprilie 2025 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
par. 28
28. În ceea ce privește excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 229 alin. (3^3) din Legea nr. 71/2011, Curtea reține că, după data sesizării sale cu prezenta excepție de neconstituționalitate, aceste din urmă dispoziții legale au fost abrogate prin art. 27 alin. (1) pct. 2 din Legea nr. 140/2022. ...
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 80: Decizia CCR nr. 200/2025Hotărâre · par. 31 · forma din 16 iulie 2025Curtea Constituțională · 200/2025 · 8 aprilie 2025 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
par. 31
31. Astfel, având în vedere jurisprudența sa în materie, în cauza de față, reținând că soluția legală criticată a fost abrogată în mod expres și nu face parte din dreptul pozitiv și având în vedere și faptul că abrogarea textului criticat a survenit după sesizarea Curții Constituționale, excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 229 alin. (3^3) din Legea nr. 71/2011 urmează să fie respinsă ca devenită inadmisibilă. ...
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 81: Decizia CCR nr. 200/2025Hotărâre · dispozitiv pct. 1 · forma din 16 iulie 2025Curtea Constituțională · 200/2025 · 8 aprilie 2025 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
dispozitiv pct. 1
1. Admite excepția de neconstituționalitate ridicată direct de Avocatul Poporului și constată că dispozițiile art. 229 alin. (3^2) din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil sunt neconstituționale. ...
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 82: Decizia CCR nr. 200/2025Hotărâre · dispozitiv pct. 2 · forma din 16 iulie 2025Curtea Constituțională · 200/2025 · 8 aprilie 2025 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
dispozitiv pct. 2
2. Respinge, ca devenită inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 229 alin. (3^3) din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, excepție ridicată de Avocatul Poporului. ...
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 83: Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civilLege · art. 229 alin. (2) lit. a) · forma din 16 iulie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 229 alin. (2) lit. a)
a) atribuțiile acesteia, prevăzute de Codul civil , sunt îndeplinite de instanțele, secțiile sau, după caz, completele specializate pentru minori și familie; ...
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 84: Legea nr. 140/2022 privind unele măsuri de ocrotire pentru persoanele cu dizabilități intelectuale și psihosociale și modificarea și completarea unor acte normativeLege · art. 27 alin. (1) pct. 2 · forma din 20 mai 2022Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 27 alin. (1) pct. 2
2. La articolul 229, alineatul (3^3) se abrogă. ...
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 85: Decizia CCR nr. 795/2020Hotărâre · par. 26 · forma din 28 decembrie 2020Curtea Constituțională · 795/2020 · 4 noiembrie 2020 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
par. 26
26. Așadar, Curtea reține că, până la înființarea instanței de tutelă, autoritățile și instituțiile cu atribuții în domeniul protecției drepturilor copiilor, respectiv a persoanei fizice, continuă să exercite atribuțiile prevăzute de reglementările în vigoare la data intrării în vigoare a Codului civil , cu excepția celor date în mod exclusiv în competența instanței de tutelă, în prezent, completuri sau secții specializate pentru minori și familie. Or, acest lucru nu concordă cu scopul noii reglementări în materia ocrotirii persoanei fizice, instituită prin Codul civil din 2009 , care a stabilit în sarcina unei instanțe specializate îndeplinirea unor importante atribuții în materia ocrotirii persoanei fizice, precum și luarea unor decizii sau soluționarea unor probleme legate de viața persoanei fizice, cum sunt cele referitoare la capacitatea de exercițiu a persoanei fizice (art. 40 , 41 , 44 , 46 și 92 din Codul civil ), căsătoria (art. 272 și 274 ), drepturile și obligațiile patrimoniale ale soților (art. 315 , 316 , 318 , 322 , 337 , 368 , 388 din Codul civil ), divorțul, filiația, autoritatea părintească, obligația de întreținere, partajul în cazul coproprietății, capacitatea în materie de liberalități sau nulitatea contractului încheiat de un minor. ...
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 86: Decizia CCR nr. 795/2020Hotărâre · par. 34 · forma din 28 decembrie 2020Curtea Constituțională · 795/2020 · 4 noiembrie 2020 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
par. 34
34. În privința efectelor prezentei decizii, Curtea reține că, în temeiul dispozițiilor art. 147 alin. (4) din Constituție , „Deciziile Curții Constituționale se publică în Monitorul Oficial al României. De la data publicării, deciziile sunt general obligatorii și au putere numai pentru viitor“, iar, în privința legilor și ordonanțelor în vigoare, alin. (1) al aceluiași articol prevede că acestea „își încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curții Constituționale dacă, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pun de acord prevederile neconstituționale cu dispozițiile Constituției . Pe durata acestui termen, dispozițiile constatate ca fiind neconstituționale sunt suspendate de drept“. Aceste prevederi constituționale, reluate, la nivel legal, prin art. 31 alin. (1) și (3) din Legea nr. 47/1992, republicată , cu modificările și completările ulterioare, consacră efectele deciziilor Curții Constituționale, respectiv aplicarea pentru viitor și caracterul general obligatoriu al acestora. În interpretarea dispozițiilor menționate, Curtea a reținut că deciziile de constatare a neconstituționalității fac parte din ordinea juridică normativă, prin efectul lor prevederea neconstituțională încetându-și aplicabilitatea pentru viitor (în acest sens, a se vedea Decizia nr. 847 din 8 iulie 2008 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 605 din 14 august 2008). Așadar, în prezenta cauză, Curtea reține că, până la organizarea prin legea privind organizarea judiciară a instanței de tutelă, atribuțiile speciale ale acesteia referitoare la exercitarea tutelei cu privire la bunurile minorului sau ale interzisului judecătoresc ori, după caz, cu privire la supravegherea modului în care tutorele administrează bunurile acestuia, sunt îndeplinite de instanțele, secțiile sau, după caz, completurile specializate pentru minori și familie. ...
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 87: Decizia CCR nr. 795/2020Hotărâre · dispozitiv · forma din 28 decembrie 2020Curtea Constituțională · 795/2020 · 4 noiembrie 2020 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
dispozitiv
Admite excepția de neconstituționalitate ridicată de Victor Mușat în Dosarul nr. 3.199/303/2014/a2 al Tribunalului București - Secția a III-a civilă și constată că dispozițiile art. 229 alin. (3) din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil sunt neconstituționale.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 88: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 57 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 57 alin. (1)
(1) Cel care are calitatea de parte își poate exercita drepturile procedurale în nume propriu sau prin reprezentant, cu excepția cazurilor în care legea prevede altfel.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 89: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 57 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 57 alin. (2)
(2) Partea care nu are exercițiul drepturilor procedurale nu poate sta în judecată decât dacă este reprezentată, asistată ori autorizată în condițiile prevăzute de legile sau, după caz, de statutele care îi reglementează capacitatea ori modul de organizare.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 90: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 57 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 57 alin. (3)
(3) Lipsa capacității de exercițiu a drepturilor procedurale poate fi invocată în orice stare a procesului.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 91: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 57 alin. (4) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 57 alin. (4)
(4) Actele de procedură îndeplinite de cel care nu are exercițiul drepturilor procedurale sunt anulabile. Reprezentantul sau ocrotitorul legal al acestuia va putea însă confirma toate sau numai o parte din aceste acte.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 92: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 57 alin. (5) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 57 alin. (5)
(5) Când instanța constată că actul de procedură a fost îndeplinit de o parte lipsită de capacitate de exercițiu va acorda un termen pentru confirmarea lui. Dacă actul nu este confirmat, se va dispune anularea lui.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 93: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 57 alin. (6) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 57 alin. (6)
(6) Dispozițiile alin. (5) se aplică în mod corespunzător și persoanelor cu capacitate de exercițiu restrânsă.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 94: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 58 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 58 alin. (1)
(1) În caz de urgență, dacă persoana fizică lipsită de capacitatea de exercițiu a drepturilor civile nu are reprezentant legal, instanța, la cererea părții interesate, va numi un curator special, care să o reprezinte până la numirea reprezentantului legal, potrivit legii. De asemenea, instanța va numi un curator special în caz de conflict de interese între reprezentantul legal și cel reprezentat sau când o persoană juridică ori o entitate dintre cele prevăzute la art. 56 alin. (2), chemată să stea în judecată, nu are reprezentant.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 95: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 58 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 58 alin. (2)
(2) Dispozițiile alin. (1) se aplică în mod corespunzător și persoanelor cu capacitate de exercițiu restrânsă.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 96: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 58 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 58 alin. (3)
(3) Numirea acestor curatori se va face de instanța care judecă procesul, dintre avocații anume desemnați în acest scop de barou pentru fiecare instanță judecătorească. Curatorul special are toate drepturile și obligațiile prevăzute de lege pentru reprezentantul legal.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 97: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 58 alin. (4) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 58 alin. (4)
(4) Remunerarea provizorie a curatorului astfel numit se fixează de instanță, prin încheiere, stabilindu-se totodată și modalitatea de plată. La cererea curatorului, odată cu încetarea calității sale, ținându-se seama de activitatea desfășurată, remunerația va putea fi majorată.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 98: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 527 · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 527
Domeniu de aplicare Cererile pentru soluționarea cărora este nevoie de intervenția instanței, fără însă a se urmări stabilirea unui drept potrivnic față de o altă persoană, precum sunt cele privitoare la darea autorizațiilor judecătorești sau la luarea unor măsuri legale de supraveghere, ocrotire ori asigurare, sunt supuse dispozițiilor prezentei cărți.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 99: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 528 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 528 alin. (1)
(1) Cererile necontencioase care sunt în legătură cu o cauză în curs de soluționare sau soluționată deja de o instanță ori care au ca obiect eliberarea unor înscrisuri, titluri sau valori aflate în depozitul unei instanțe se vor îndrepta la acea instanță.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 100: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 528 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 528 alin. (2)
(2) În celelalte cazuri, competența instanței și soluționarea incidentelor privind competența sunt supuse regulilor prevăzute pentru cererile contencioase.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 101: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 528 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 528 alin. (3)
(3) În cazul în care competența teritorială nu poate fi stabilită potrivit dispozițiilor alin. (2), cererile necontencioase se vor îndrepta la instanța în a cărei circumscripție petentul își are, după caz, domiciliul, reședința, sediul ori reprezentanța, iar, dacă niciuna dintre acestea nu se află pe teritoriul României, cererile se vor îndrepta, urmând regulile de competență materială, la Judecătoria Sectorului 1 al municipiului București sau, după caz, la Tribunalul București.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 102: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 529 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 529 alin. (1)
(1) Instanța își verifică din oficiu competența, chiar dacă este de ordine privată, putând cere părții lămuririle necesare.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 103: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 529 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 529 alin. (2)
(2) Dacă instanța se declară necompetentă, va trimite dosarul instanței competente.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 104: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 530 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 530 alin. (1)
(1) Cererea va cuprinde numele, prenumele și domiciliul sau, după caz, denumirea și sediul celui care o face și, după împrejurări, ale persoanelor pe care acesta cere să fie chemate înaintea instanței, obiectul, motivarea acesteia și semnătura.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 105: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 530 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 530 alin. (2)
(2) Ea va fi însoțită de înscrisurile pe care se sprijină.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 106: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 531 · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 531
Caracterul contencios Dacă cererea, prin însuși cuprinsul ei ori prin obiecțiile ridicate de persoanele citate sau care intervin, prezintă caracter contencios, instanța o va respinge.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 107: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 532 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 532 alin. (1)
(1) Cererea se judecă în camera de consiliu, cu citarea petentului și a persoanelor arătate în cerere, dacă legea o impune. În caz contrar, judecata se face cu sau fără citare, la aprecierea instanței.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 108: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 532 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 532 alin. (2)
(2) Instanța poate dispune, chiar din oficiu, orice măsuri utile cauzei. Ea are dreptul să asculte orice persoană care poate aduce lămuriri în cauză, precum și pe acelea ale căror interese ar putea fi afectate de hotărâre.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 109: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 533 · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 533
Soluționarea cererii Instanța se pronunță prin încheiere, în raport cu toate împrejurările de fapt și de drept ale cauzei, chiar dacă nu au fost invocate în cerere sau pe parcursul procedurii.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 110: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 534 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 534 alin. (1)
(1) Încheierea prin care se încuviințează cererea este executorie.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 111: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 534 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 534 alin. (2)
(2) Încheierea prin care se soluționează cererea este supusă numai apelului, cu excepția celei pronunțate de un complet al Înaltei Curți de Casație și Justiție, care este definitivă.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 112: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 534 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 534 alin. (3)
(3) Termenul de apel va curge de la pronunțare, pentru cei care au fost prezenți la ultima ședință de judecată, și de la comunicare, pentru cei care au lipsit.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 113: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 534 alin. (4) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 534 alin. (4)
(4) Apelul poate fi făcut de orice persoană interesată, chiar dacă nu a fost citată la soluționarea cererii, termenul de apel curgând de la data la care a luat cunoștință de încheiere, dar nu mai târziu de un an de la data pronunțării.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 114: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 534 alin. (5) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 534 alin. (5)
(5) Apelul se judecă în camera de consiliu.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 115: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 535 · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 535
Efectele hotărârii Încheierile pronunțate în procedura necontencioasă nu au autoritatea lucrului judecat.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 116: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 536 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 536 alin. (1)
(1) Dispozițiile art. 527-535 referitoare la procedura necontencioasă se completează cu dispozițiile de procedură contencioasă, în măsura în care acestea din urmă sunt compatibile cu natura necontencioasă a cererii.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 117: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 536 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 536 alin. (2)
(2) Materiile necontencioase cu privire la care legea prevede o procedură specială rămân supuse acelor dispoziții, care se vor completa cu cele ale prezentei cărți.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 118: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 94 pct. 1 lit. a) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 94 pct. 1 lit. a)
a) cererile date de Codul civil în competența instanței de tutelă și de familie, în afară de cazurile în care prin lege se prevede în mod expres altfel; ...
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 119: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 114 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 114 alin. (1)
(1) Dacă legea nu prevede altfel, cererile privind ocrotirea persoanei fizice date de Codul civil în competența instanței de tutelă și de familie se soluționează de instanța în a cărei circumscripție teritorială își are domiciliul sau reședința persoana ocrotită.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 120: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 114 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 114 alin. (2)
(2) În cazul cererilor privind autorizarea de către instanța de tutelă și de familie a încheierii unor acte juridice, când actul juridic a cărui autorizare se solicită privește un imobil, este, de asemenea, competentă și instanța în a cărei circumscripție teritorială este situat imobilul. În acest caz, instanța de tutelă și de familie care a pronunțat hotărârea va comunica de îndată o copie a acesteia instanței de tutelă și de familie în a cărei circumscripție teritorială își are domiciliul sau reședința cel ocrotit.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 121: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 94 teza introductivă · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 94 teza introductivă
Judecătoriile judecă:
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 122: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 94 pct. 1 teza introductivă · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 94 pct. 1 teza introductivă
1. în primă instanță, următoarele cereri al căror obiect este evaluabil sau, după caz, neevaluabil în bani:
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 123: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 264 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 264 alin. (1)
(1) În procedurile administrative sau judiciare care îl privesc, ascultarea copilului care a împlinit vârsta de 10 ani este obligatorie. Cu toate acestea, poate fi ascultat și copilul care nu a împlinit vârsta de 10 ani, dacă autoritatea competentă consideră că acest lucru este necesar pentru soluționarea cauzei.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 124: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 264 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 264 alin. (2)
(2) Dreptul de a fi ascultat presupune posibilitatea copilului de a cere și a primi orice informație, potrivit cu vârsta sa, de a-și exprima opinia și de a fi informat asupra consecințelor pe care le poate avea aceasta, dacă este respectată, precum și asupra consecințelor oricărei decizii care îl privește.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 125: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 264 alin. (3) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 264 alin. (3)
(3) Orice copil poate cere să fie ascultat, potrivit prevederilor alin. (1) și (2). Respingerea cererii de către autoritatea competentă trebuie motivată.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 126: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 264 alin. (4) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 264 alin. (4)
(4) Opiniile copilului ascultat vor fi luate în considerare în raport cu vârsta și cu gradul său de maturitate.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 127: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 264 alin. (5) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 264 alin. (5)
(5) Dispozițiile legale speciale privind consimțământul sau prezența copilului, în procedurile care îl privesc, precum și prevederile referitoare la desemnarea de către instanță a unui reprezentant în caz de conflict de interese rămân aplicabile.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 128: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 29 alin. (1) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 29 alin. (1)
(1) Copilul capabil de discernământ are dreptul de a-și exprima liber opinia asupra oricărei probleme care îl privește.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 129: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 29 alin. (2) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 29 alin. (2)
(2) În orice procedură judiciară sau administrativă care îl privește, copilul are dreptul de a fi ascultat. Este obligatorie ascultarea copilului care a împlinit vârsta de 10 ani. Cu toate acestea, poate fi ascultat și copilul care nu a împlinit vârsta de 10 ani, dacă autoritatea competentă apreciază că audierea lui este necesară pentru soluționarea cauzei.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 130: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 29 alin. (3) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 29 alin. (3)
(3) Dreptul de a fi ascultat conferă copilului posibilitatea de a cere și de a primi orice informație pertinentă, de a fi consultat, de a-și exprima opinia și de a fi informat asupra consecințelor pe care le poate avea opinia sa, dacă este respectată, precum și asupra consecințelor oricărei decizii care îl privește.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 131: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 29 alin. (4) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 29 alin. (4)
(4) În toate cazurile prevăzute la alin. (2), opiniile copilului ascultat vor fi luate în considerare și li se va acorda importanța cuvenită, în raport cu vârsta și cu gradul de maturitate a copilului.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 132: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 29 alin. (5) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 29 alin. (5)
(5) Orice copil poate cere să fie ascultat conform dispozițiilor alin. (2) și (3). În caz de refuz, autoritatea competentă se va pronunța printr-o decizie motivată.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 133: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 29 alin. (6) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 29 alin. (6)
(6) Dispozițiile legale speciale privind consimțământul sau prezența copilului în procedurile care îl privesc, precum și prevederile referitoare la desemnarea unui curator, în caz de conflict de interese, sunt și rămân aplicabile.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 134: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 140³ alin. (1) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 140³ alin. (1)
(1) În cauzele în care urmează să fie dispuse măsuri cu privire la copilul minor, altele decât cele prevăzute la art. 133, instanța de judecată procedează la ascultarea minorului doar cu participarea unui psiholog din cadrul direcției generale de asistență socială și protecția copilului.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 135: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 140³ alin. (2) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 140³ alin. (2)
(2) Dispozițiile art. 231 din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată , cu modificările și completările ulterioare, se aplică în mod corespunzător audierii copilului.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 136: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 140³ alin. (3) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 140³ alin. (3)
(3) Dacă ascultarea minorului s-a desfășurat cu participarea unui psiholog din cadrul direcției generale de asistență socială și protecția copilului, acesta va redacta un raport de constatare, care se va depune în mod obligatoriu la dosarul cauzei. Atunci când sunt necesare identificarea unei afecțiuni psihiatrice a copilului sau a unuia dintre părinți, constatarea în plan psihic a unor situații de abuz și existența unei legături de cauzalitate între un eventual abuz și urmările sale în plan psihic, se va dispune efectuarea unei expertize medico-legale psihiatrice.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 137: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 140³ alin. (4) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 140³ alin. (4)
(4) Dispozițiile art. 332 alin. (1) și (3) , art. 334 și 337 din Legea nr. 134/2010, republicată , cu modificările și completările ulterioare, se aplică în mod corespunzător raportului redactat de psihologul din cadrul direcției generale de asistență socială și protecția copilului.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 138: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 140³ alin. (5) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 140³ alin. (5)
(5) Ascultarea minorilor în cadrul procedurii judiciare se va realiza în mod obligatoriu ulterior administrării probelor din dosar, ca ultimă etapă a cercetării judecătorești. Opinia minorului are valoarea probatorie a unei prezumții relative.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 139: OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbruLege · art. 29 alin. (1) teza introductivă · forma din 1 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 29 alin. (1) teza introductivă
(1) Sunt scutite de la plata taxei judiciare de timbru acțiunile și cererile, inclusiv cele pentru exercitarea căilor de atac, ordinare și extraordinare, referitoare la:
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 140: OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbruLege · art. 29 alin. (1) lit. e) · forma din 1 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 29 alin. (1) lit. e)
e) adopție, ocrotirea minorilor, tutelă, curatelă, consiliere judiciară, tutelă specială, încuviințarea mandatului de ocrotire, asistența persoanelor cu tulburări psihice, precum și la exercitarea de către autoritatea tutelară a atribuțiilor ce îi revin;
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 141: OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbruLege · art. 48 alin. (1) · forma din 1 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 48 alin. (1)
(1) Avansarea remunerației curatorului special numit de instanță în condițiile art. 58 și 167 din Codul de procedură civilă este în sarcina persoanei ale cărei interese sunt ocrotite prin numirea curatorului.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 142: OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbruLege · art. 48 alin. (2) · forma din 1 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 48 alin. (2)
(2) Instanța poate stabili, prin încheierea prevăzută de art. 58 alin. (4) din Codul de procedură civilă , ca avansarea remunerației curatorului să se facă de cealaltă parte, când o asemenea măsură este în interesul continuării procesului.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 143: OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbruLege · art. 48 alin. (3) · forma din 1 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 48 alin. (3)
(3) Sumele avansate cu titlu de remunerație a curatorului special se includ în cheltuielile de judecată și vor fi puse în sarcina părții care pierde procesul.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 144: OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbruLege · art. 48 alin. (4) · forma din 1 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 48 alin. (4)
(4) Cuantumul remunerației ce se poate acorda curatorului special se stabilește în conformitate cu valorile onorariilor stabilite pentru asistența juridică acordată ca ajutor public judiciar.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 145: OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbruLege · art. 49 alin. (1) · forma din 1 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 49 alin. (1)
(1) În mod excepțional, în cazuri urgente, care nu suferă amânare și dacă nici nu sunt îndeplinite condițiile pentru a proceda potrivit alin. (2), instanța va încuviința avansarea remunerației cuvenite curatorului special din bugetul statului. Sumele avansate din bugetul statului cu titlu de remunerație pentru curatorul special constituie cheltuieli judiciare și vor fi puse în sarcina părții care pierde procesul.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 146: OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbruLege · art. 49 alin. (2) · forma din 1 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 49 alin. (2)
(2) Obligația de plată a cheltuielilor judiciare către stat constituie creanță fiscală. Dispozitivul hotărârii, cuprinzând obligația de plată către stat a sumelor avansate din bugetul statului, constituie titlu executoriu și se comunică de îndată organelor competente. Articolul 46 este aplicabil.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 147: OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbruLege · art. 49 alin. (3) · forma din 1 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 49 alin. (3)
(3) Dacă partea ocrotită prin numirea curatorului a pierdut procesul și este lipsită de venituri sau face parte dintr-o categorie pentru care legea prevede acordarea asistenței juridice gratuite, sumele avansate din bugetul statului rămân în sarcina acestuia.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 148: OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbruLege · art. 39 alin. (1) · forma din 1 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 39 alin. (1)
(1) Împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru, reclamantul poate face cerere de reexaminare, la aceeași instanță, în termen de 3 zile de la data comunicării taxei datorate. Cererea de reexaminare este scutită de la plata taxei judiciare de timbru.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 149: OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbruLege · art. 39 alin. (2) · forma din 1 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 39 alin. (2)
(2) Cererea se soluționează în camera de consiliu de un alt complet, fără citarea părților, prin încheiere definitivă. Dispozițiile art. 200 alin. (2) teza I din Codul de procedură civilă rămân aplicabile în ceea ce privește complinirea celorlalte lipsuri ale cererii de chemare în judecată. Instanța va proceda la comunicarea cererii de chemare în judecată, în condițiile art. 201 alin. (1) din Codul de procedură civilă , numai după soluționarea cererii de reexaminare.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 150: OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbruLege · art. 39 alin. (3) · forma din 1 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 39 alin. (3)
(3) În cazul admiterii integrale sau parțiale a cererii de reexaminare, instanța va dispune restituirea taxei de timbru total ori, după caz, proporțional cu reducerea sumei contestate.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 151: OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbruLege · art. 39 alin. (4) · forma din 1 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 39 alin. (4)
(4) În cazul taxelor datorate pentru cereri adresate Ministerului Justiției și Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, soluționarea cererii de reexaminare este de competența Judecătoriei Sectorului 5 București.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 152: Curtea de Apel Timișoara, Secția I civilă, Decizia civilă nr. 129/2024Hotărâre · Decizia nr. 129/2024, pagina tipărită 29: paragraful privind remunerația specifică plasamentului · forma din 9 mai 2024Curtea de Apel Timișoara · 129/2024 · 9 mai 2024 · Caracter definitiv neprecizatTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
Decizia nr. 129/2024, pagina tipărită 29: paragraful privind remunerația specifică plasamentului
Curtea a apreciat că procedura plasamentului constituie o astfel de situație excepțională, care justifică avansarea remunerației cuvenite curatorului special din bugetul statului, câtă vreme procedura are la bază interesul superior al copilului, iar nu al uneia dintre părțile în proces; pe cale de consecință, se impune și aplicarea art. 49 alin. (3) din O.U.G. nr. 80/2013 în sensul că onorariul curatorului special va rămâne în sarcina statului.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 153: Curtea de Apel Timișoara, Secția I civilă, Decizia civilă nr. 129/2024Hotărâre · Decizia nr. 129/2024, pagina tipărită 29: paragraful final al dispozitivului · forma din 9 mai 2024Curtea de Apel Timișoara · 129/2024 · 9 mai 2024 · Caracter definitiv neprecizatTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
Decizia nr. 129/2024, pagina tipărită 29: paragraful final al dispozitivului
Prin urmare, reținând că în mod greșit obligația de plată a onorariului curatorului special al pârâtului A. a fost pusă în sarcina reclamantei, Curtea a admis apelul și a schimbat în parte sentința apelată în sensul că în aplicarea art. 49 alin. (1) și (3) din O.U.G. nr. 80/2013, a stabilit onorariu definitiv curator la 200 lei, care va rămâne în sarcina statului.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 154: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 468 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 468 alin. (1)
(1) Termenul de apel este de 30 de zile de la comunicarea hotărârii, dacă legea nu dispune altfel.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 155: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 466 alin. (4) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 466 alin. (4)
(4) Împotriva încheierilor premergătoare nu se poate face apel decât odată cu fondul, afară de cazul când legea dispune altfel.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 156: Curtea de Apel Timișoara, Secția I civilă, Decizia civilă nr. 129/2024Hotărâre · Decizia nr. 129/2024, paginile tipărite 28–29: paragraful care identifică partea apelantă și onorariul contestat · forma din 9 mai 2024Curtea de Apel Timișoara · 129/2024 · 9 mai 2024 · Caracter definitiv neprecizatTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
Decizia nr. 129/2024, paginile tipărite 28–29: paragraful care identifică partea apelantă și onorariul contestat
În aplicarea acestor principii juridice, este de observat că, în cauza de față, a formulat apel doar reclamanta, iar criticile sale au vizat strict chestiunile legate de achitarea onorariului de curator special al pârâtului A. (citat prin publicitate); prin urmare, toate celelalte aspecte legate de admiterea acțiunii au rămas definitive, intrând în puterea de lucru judecat și nu vor mai fi supuse analizei instanței de apel.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 157: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 468 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 468 alin. (2)
(2) Termenul de apel prevăzut la alin. (1) curge de la comunicarea hotărârii, chiar atunci când aceasta a fost făcută odată cu încheierea de încuviințare a executării silite.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 158: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 468 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 468 alin. (3)
(3) Dacă o parte face apel înainte de comunicarea hotărârii, aceasta se socotește comunicată la data depunerii cererii de apel.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 159: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 468 alin. (4) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 468 alin. (4)
(4) Pentru procuror, termenul de apel curge de la pronunțarea hotărârii, în afară de cazurile în care procurorul a participat la judecarea cauzei, când termenul de apel curge de la comunicarea hotărârii.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 160: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 180 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 180 alin. (1)
(1) Termenele procedurale sunt stabilite de lege ori de instanță și reprezintă intervalul de timp în care poate fi îndeplinit un act de procedură sau în care este interzis să se îndeplinească un act de procedură.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 161: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 180 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 180 alin. (2)
(2) În cazurile prevăzute de lege, termenul este reprezentat de data la care se îndeplinește un anumit act de procedură.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 162: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 180 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 180 alin. (3)
(3) În cazurile în care legea nu stabilește ea însăși termenele pentru îndeplinirea unor acte de procedură, fixarea lor se face de instanță. La fixarea termenului, aceasta va ține seama și de natura urgentă a procesului.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 163: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 181 alin. (1), partea introductivă · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 181 alin. (1), partea introductivă
(1) Termenele, în afară de cazul în care legea dispune altfel, se calculează după cum urmează:
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 164: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 181 alin. (1) pct. 1 · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 181 alin. (1) pct. 1
1. când termenul se socotește pe ore, acesta începe să curgă de la ora zero a zilei următoare; ...
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 165: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 181 alin. (1) pct. 2 · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 181 alin. (1) pct. 2
2. când termenul se socotește pe zile, nu intră în calcul ziua de la care începe să curgă termenul, nici ziua când acesta se împlinește; ...
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 166: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 181 alin. (1) pct. 3 · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 181 alin. (1) pct. 3
3. când termenul se socotește pe săptămâni, luni sau ani, el se împlinește în ziua corespunzătoare din ultima săptămână ori lună sau din ultimul an. Dacă ultima lună nu are zi corespunzătoare celei în care termenul a început să curgă, termenul se împlinește în ultima zi a acestei luni. ...
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 167: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 181 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 181 alin. (2)
(2) Când ultima zi a unui termen cade într-o zi nelucrătoare, termenul se prelungește până în prima zi lucrătoare care urmează.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 168: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 182 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 182 alin. (1)
(1) Termenul care se socotește pe zile, săptămâni, luni sau ani se împlinește la ora 24,00 a ultimei zile în care se poate îndeplini actul de procedură.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 169: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 182 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 182 alin. (2)
(2) Cu toate acestea, dacă este vorba de un act ce trebuie depus la instanță sau într-un alt loc, termenul se va împlini la ora la care activitatea încetează în acel loc în mod legal, dispozițiile art. 183 fiind aplicabile.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 170: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 183 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 183 alin. (1)
(1) Actul de procedură, depus înăuntrul termenului prevăzut de lege prin scrisoare recomandată la oficiul poștal sau depus la un serviciu de curierat rapid ori la un serviciu specializat de comunicare ori trimis prin fax sau e-mail, este socotit a fi făcut în termen.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 171: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 183 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 183 alin. (2)
(2) Actul depus de partea interesată înăuntrul termenului prevăzut de lege la unitatea militară ori la administrația locului de deținere unde se află această parte este, de asemenea, considerat ca făcut în termen.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 172: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 183 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 183 alin. (3)
(3) În cazurile prevăzute la alin. (1) și (2), recipisa oficiului poștal, precum și înregistrarea ori atestarea făcută, după caz, de serviciul de curierat rapid, de serviciul specializat de comunicare, de unitatea militară sau de administrația locului de deținere, pe actul depus, precum și mențiunea datei și orei primirii faxului sau a e-mail-ului, astfel cum acestea sunt atestate de către calculatorul sau faxul de primire al instanței, servesc ca dovadă a datei depunerii actului de către partea interesată.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 173: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 184 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 184 alin. (1)
(1) Termenele încep să curgă de la data comunicării actelor de procedură, dacă legea nu dispune altfel.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 174: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 184 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 184 alin. (2)
(2) Se consideră că actul a fost comunicat părții și în cazul în care aceasta a primit sub semnătură copie de pe act, precum și în cazul în care ea a cerut comunicarea actului unei alte părți.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 175: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 184 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 184 alin. (3)
(3) Termenul procedural nu începe să curgă, iar dacă a început să curgă mai înainte, se întrerupe față de cel lipsit de capacitate de exercițiu ori cu capacitate de exercițiu restrânsă, cât timp nu a fost desemnată o persoană care, după caz, să îl reprezinte sau să îl asiste.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 176: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 184 alin. (4), partea introductivă · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 184 alin. (4), partea introductivă
(4) Termenul procedural se întrerupe și un nou termen începe să curgă de la data noii comunicări în următoarele cazuri:
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 177: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 184 alin. (4) pct. 1 · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 184 alin. (4) pct. 1
1. când a intervenit moartea uneia dintre părți; în acest caz, se face din nou o singură comunicare la ultimul domiciliu al părții decedate, pe numele moștenirii, fără să se arate numele și calitatea fiecărui moștenitor; ...
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 178: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 184 alin. (4) pct. 2 · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 184 alin. (4) pct. 2
2. când a intervenit moartea reprezentantului părții; în acest caz, se face din nou o singură comunicare părții. ...
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 179: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 185 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 185 alin. (1)
(1) Când un drept procesual trebuie exercitat într-un anumit termen, nerespectarea acestuia atrage decăderea din exercitarea dreptului, în afară de cazul în care legea dispune altfel. Actul de procedură făcut peste termen este lovit de nulitate.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 180: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 185 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 185 alin. (2)
(2) În cazul în care legea oprește îndeplinirea unui act de procedură înăuntrul unui termen, actul făcut înaintea împlinirii termenului poate fi anulat la cererea celui interesat.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 181: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 186 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 186 alin. (1)
(1) Partea care a pierdut un termen procedural va fi repusă în termen numai dacă dovedește că întârzierea se datorează unor motive temeinic justificate.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 182: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 186 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 186 alin. (2)
(2) În acest scop, partea va îndeplini actul de procedură în cel mult 15 zile de la încetarea împiedicării, cerând totodată repunerea sa în termen. În cazul exercitării căilor de atac, această durată este aceeași cu cea prevăzută pentru exercitarea căii de atac.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 183: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 186 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 186 alin. (3)
(3) Cererea de repunere în termen va fi rezolvată de instanța competentă să soluționeze cererea privitoare la dreptul neexercitat în termen.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 184: Decizia ÎCCJ nr. 45/2020 (hotărâre prealabilă)Hotărâre · dispozitiv: prima propoziție a soluției · forma din 20 octombrie 2020Înalta Curte de Casație și Justiție · 45/2020 · 22 iunie 2020 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
dispozitiv: prima propoziție a soluției
În interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 182 și art. 183 alin. (1) ș i (3) din Codul de procedură civilă , modificat prin Legea nr. 310/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă , precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative, actele de procedură transmise prin fax sau e-mail, în ultima zi a termenului procedural care se socotește pe zile, după ora la care activitatea încetează la instanță, este socotit a fi depus în termen.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 185: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 500 · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 500
Părintele nu are niciun drept asupra bunurilor copilului și nici copilul asupra bunurilor părintelui, în afară de dreptul la moștenire și la întreținere.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 186: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 468 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 468 alin. (1)
(1) Termenul de apel este de 30 de zile de la comunicarea hotărârii, dacă legea nu dispune altfel.
Textul în documentul-sursă ↗

Ai nevoie de un avocat? Scrie-ne. Găsim pentru tine un avocat colaborator potrivit cazului tău, care te contactează în cel mult 2 zile lucrătoare. Prima consultație este gratuită și nu te obligă la nimic. Când poate fi util un avocat.

Bunurile copilului: administrarea lor și conflictul de interese

Răspunsul scurt: copilul rămâne proprietar, părintele nu devine coproprietar

Primul pas: fișa bunului și a operațiunii

Cine semnează: reprezentare, asistare sau act făcut singur

După divorț, locuința copilului nu decide singură administrarea

Regulile tutelei se aplică „în mod corespunzător”, nu integral și mecanic

Inventarul: ce pregătesc și de când curge termenul

Pentru ce acte este necesară autorizarea instanței

Actele interzise: curatorul nu rezolvă orice impediment

Banii copilului, întreținerea și conturile separate

Când există conflict de interese și când nu

Curatorul pentru actul civil: cererea și competența după 16 iulie 2025

Succesiunea: excepția notarială este provizorie și limitată

Curatorul procesual: o cerere diferită, în dosarul în curs

Alegerea instanței și a procedurii necontencioase

Ce pun în cerere și ce înscrisuri pregătesc?

Audierea copilului nu este nici semnătură pe contract, nici veto

Taxa de timbru și remunerația curatorului sunt lucruri diferite

Ce arată și ce nu arată practica privind onorariul curatorului

Soluția și calea de atac: mai întâi tipul încheierii

Calculul termenului și dovada depunerii

După autorizare: actul, încasările și controlul

Formulare orientativă pentru pregătirea cererii

Termene și repere procedurale

Lista de pași

Întrebări frecvente

De reținut

Surse și trimiteri

Semnalează o eroare

Instalează pe iPhone sau iPad

Scrie-ne

Mesajul a fost trimis

Bunurile copilului: administrarea lor și conflictul de interese

Cui se adresează

01Răspunsul scurt: copilul rămâne proprietar, părintele nu devine coproprietar

02Primul pas: fișa bunului și a operațiunii

03Cine semnează: reprezentare, asistare sau act făcut singur

04După divorț, locuința copilului nu decide singură administrarea

05Regulile tutelei se aplică „în mod corespunzător”, nu integral și mecanic

06Inventarul: ce pregătesc și de când curge termenul

07Pentru ce acte este necesară autorizarea instanței

08Actele interzise: curatorul nu rezolvă orice impediment

09Banii copilului, întreținerea și conturile separate

10Când există conflict de interese și când nu

11Curatorul pentru actul civil: cererea și competența după 16 iulie 2025

12Succesiunea: excepția notarială este provizorie și limitată

13Curatorul procesual: o cerere diferită, în dosarul în curs

14Alegerea instanței și a procedurii necontencioase

15Ce pun în cerere și ce înscrisuri pregătesc?

16Audierea copilului nu este nici semnătură pe contract, nici veto

17Taxa de timbru și remunerația curatorului sunt lucruri diferite

18Ce arată și ce nu arată practica privind onorariul curatorului

19Soluția și calea de atac: mai întâi tipul încheierii

20Calculul termenului și dovada depunerii

21După autorizare: actul, încasările și controlul

22Formulare orientativă pentru pregătirea cererii

§Termene și repere procedurale

✓Lista de pași

?Întrebări frecvente

!De reținut

#Surse și trimiteri

Răspunsul scurt: copilul rămâne proprietar, părintele nu devine coproprietar

Primul pas: fișa bunului și a operațiunii

Cine semnează: reprezentare, asistare sau act făcut singur

După divorț, locuința copilului nu decide singură administrarea

Regulile tutelei se aplică „în mod corespunzător”, nu integral și mecanic

Inventarul: ce pregătesc și de când curge termenul

Pentru ce acte este necesară autorizarea instanței

Actele interzise: curatorul nu rezolvă orice impediment

Banii copilului, întreținerea și conturile separate

Când există conflict de interese și când nu

Curatorul pentru actul civil: cererea și competența după 16 iulie 2025

Succesiunea: excepția notarială este provizorie și limitată

Curatorul procesual: o cerere diferită, în dosarul în curs

Alegerea instanței și a procedurii necontencioase

Ce pun în cerere și ce înscrisuri pregătesc?

Audierea copilului nu este nici semnătură pe contract, nici veto

Taxa de timbru și remunerația curatorului sunt lucruri diferite

Ce arată și ce nu arată practica privind onorariul curatorului

Soluția și calea de atac: mai întâi tipul încheierii

Calculul termenului și dovada depunerii

După autorizare: actul, încasările și controlul

Formulare orientativă pentru pregătirea cererii

Termene și repere procedurale

Lista de pași

Întrebări frecvente

De reținut

Surse și trimiteri