⌕Meniu

Partajul când participă un minor sau o persoană ocrotită

Partajul prin acord la care participă un coproprietar fără capacitate deplină de exercițiu cere verificarea reprezentării, a eventualului conflict de interese și a autorizării instanței de tutelă. Pentru adultul ocrotit, hotărârea trebuie analizată în raport cu actele pe care le supune încuviințării sau reprezentării. Îndoiala asupra discernământului unui adult fără reprezentare stabilită se clarifică înaintea semnării; simplul acord al familiei nu înlocuiește consimțământul ori autoritatea legală de reprezentare. [13] [22] [56] [42] [9] [43]

ACTUALIZAT
TIMP DE CITIRE
14 minute
CATEGORIE
Pregătirea, judecarea și finalizarea partajului
Cuprins · 15 secțiuni
  1. 01Cui se adresează
  2. 02Când se aplică aceste reguli
  3. 03Cine participă și cine semnează pentru minor
  4. 04Curatorul pentru succesiune și autorizarea împărțelii se verifică separat
  5. 05Ce trebuie să aprobe instanța și în interesul cui
  6. 06Unde se cere autorizarea și cum se pregătește cererea
  7. 07Adultul fără reprezentare stabilită, când există îndoieli asupra discernământului
  8. 08Adultul care are deja o măsură de ocrotire
  9. 09Semnarea la notar și acordul încheiat într-un proces
  10. 10Dacă acordul nu poate fi încheiat sau reprezentarea este contestată
  11. 11Ce consecințe poate avea omiterea protecției legale
  12. 12Când copilul locuiește în alt stat
  13. 13Lista de pași
  14. 14Întrebări frecvente
  15. 15Surse și trimiteri

Cui se adresează

✓ SE APLICĂ DACĂ

  • Minori care au drepturi de coproprietate sau participă ca moștenitori la împărțeală.

  • Adulți coproprietari cu dificultăți de formare ori exprimare a voinței sau cu o măsură de ocrotire.

  • Autorizarea unui partaj notarial ori a unei înțelegeri în procesul de partaj.

✕ NU ACOPERĂ

  • Calculul cotelor și al masei partajabile într-un litigiu concret.

  • Procedura completă de instituire, reevaluare ori ridicare a măsurii de ocrotire.

  • Desfășurarea procesului în lipsa reprezentării, tratată în ghidul Soțul minor sau ocrotit în procesul de divorț.

  • Analiza completă a unei succesiuni internaționale și ocrotirea internațională a adulților.

Când se aplică aceste reguli

Regulile speciale de partaj privesc persoana care are un drept de coproprietate asupra bunului împărțit. Faptul că soții au un copil minor nu îl face, prin el însuși, coproprietar asupra locuinței sau a celorlalte bunuri ale părinților. Patrimoniul copilului este distinct; copilul poate însă deține o cotă dobândită, de exemplu, prin moștenire. Verifică mai întâi titlul și cota fiecărui participant. [1] [13]

Dacă un coproprietar nu are capacitate deplină de exercițiu, partajul prin acord este posibil, dar presupune autorizarea instanței de tutelă și, după caz, intervenția ocrotitorului legal. Semnătura unui părinte, tutore sau curator nu înlătură această cerință. La adultul ocrotit, întinderea intervenției se stabilește și din hotărârea concretă de ocrotire. [13] [56]

Un acord prin care părinții vor să transmită copilului un bun pe care acesta nu îl deține trebuie analizat ca operațiune distinctă. Calitatea de copil și acordul părinților nu îi creează automat o cotă care să poată fi „împărțită”. [1]

Cine participă și cine semnează pentru minor

Înainte de a stabili semnatarii, verifică vârsta, capacitatea minorului și persoana care exercită legal ocrotirea. Părinții au atribuții de administrare, reprezentare sau încuviințare, după caz; în privința bunurilor copilului li se aplică în mod corespunzător regulile tutelei. [2] [4]

Situație Participarea la actul de partaj
Minor care nu a împlinit 14 ani Actul se încheie în numele său prin reprezentantul legal; când există un conflict relevant, intervine curatorul special. Autorizarea partajului rămâne necesară. [5] [9] [22] [13]
Minor de cel puțin 14 ani, cu capacitate restrânsă Minorul încheie actul cu încuviințarea cerută de lege. În cazul tutelei, încuviințarea tutorelui sau curatorului este scrisă; pentru partaj se adaugă autorizarea instanței de tutelă și avizul consiliului de familie, atunci când este cazul. [6] [3] [10] [11] [12]
Minor care a dobândit capacitate deplină Situația se verifică distinct: capacitatea deplină poate rezulta din căsătorie sau din recunoașterea ei de către instanță, pentru motive temeinice, după împlinirea vârstei de 16 ani. Regula specială legată de incapacitate nu se aplică numai pentru că persoana are sub 18 ani. [7] [8] [13]

Într-un dosar în care părintele este și coproprietar ori comoștenitor, compară interesele sale cu cele ale copilului. Negocierea unor loturi, a valorilor sau a unei sulte poate pune în opoziție interesul personal al părintelui și interesul minorului. Existența conflictului se apreciază concret; când sunt îndeplinite condițiile legale, instanța numește curator special. [22] [4] [26]

Curatorul pentru succesiune și autorizarea împărțelii se verifică separat

Pentru un moștenitor minor, verifică distinct numirea curatorului, actele pentru care poate interveni și autorizarea operațiunii de partaj. O însărcinare privind dezbaterea succesiunii sau acceptarea moștenirii nu dovedește, singură, că este acoperită și împărțeala propusă. Citește dispozitivul actului de numire și al autorizării: bunurile, operațiunile și condițiile trebuie raportate la actul care urmează să fie încheiat. Verificarea distinctă nu înseamnă că trebuie numite întotdeauna persoane diferite sau deschise obligatoriu dosare separate. [23] [16] [82]

Prin Decizia nr. 200 din 8 aprilie 2025, publicată la 16 iulie 2025, Curtea Constituțională a declarat neconstituțională norma care atribuia autorității tutelare numirea curatorului în ipotezele prevăzute de art. 229 alin. (3²) din Legea nr. 71/2011. Potrivit regimului stabilit de Curte, de la publicare și până la punerea în acord a legii, atribuția privind curatorul minorului la actele de dispoziție revine instanțelor, secțiilor sau completurilor specializate pentru minori și familie. [25] [24]

În procedura succesorală rămâne posibilă numirea provizorie de către notar, pentru motive temeinice, la cererea unei persoane interesate sau din oficiu. Curatorul astfel numit este validat ori înlocuit de instanța de tutelă. Această posibilitate nu echivalează cu o autorizare generală dată notarului de a înlocui controlul instanței asupra partajului. [23] [24] [13]

Acceptarea moștenirii și împărțirea ei au cerințe proprii. Înalta Curte de Casație și Justiție, prin Decizia nr. 58 din 21 octombrie 2024 (hotărâre prealabilă), a stabilit obligatoriu că acceptarea expresă a moștenirii de către minorul lipsit de capacitate de exercițiu este act de dispoziție și necesită încuviințarea instanței de tutelă. Pentru persoana cu capacitate restrânsă, legea permite acceptarea moștenirii în condițiile art. 41 alin. (3) din Codul civil; această facilitate nu înlătură autorizarea partajului. [29] [28] [13]

Partajul succesoral poate fi consemnat în încheierea finală notarială sau într-un act separat, în forma cerută de lege. Alegerea documentului în care este cuprins acordul nu elimină regulile de protecție a moștenitorului minor sau a adultului ocrotit. [30] [27]

Ce trebuie să aprobe instanța și în interesul cui

Împărțeala este enumerată între actele pentru care tutorele are nevoie de autorizarea instanței de tutelă și de avizul consiliului de familie. Când consiliul de familie nu este constituit, atribuțiile sale sunt exercitate de instanță. În cazul ocrotirii prin părinți, legea prevede că nu se instituie consiliu de familie; regulile tutelei privind bunurile se aplică în mod corespunzător. Acordul informal al rudelor nu trebuie confundat cu un aviz al consiliului de familie constituit potrivit legii. [14] [18] [19] [4]

Instanța autorizează actul numai dacă acesta răspunde unei nevoi sau prezintă un folos neîndoielnic pentru minor. Autorizarea se dă pentru fiecare act în parte și poate stabili condiții. Prin urmare, explică ce primește efectiv persoana ocrotită, ce drept cedează, cum se justifică valorile și de ce soluția propusă îi este utilă. În cazul adultului, aplicarea regulilor tutelei depinde de măsura și de categoriile de acte stabilite de instanță. [15] [16] [58] [59] [60]

O sultă este suma de bani care compensează atribuirea bunului ori a unui lot peste cota cuvenită celui care îl primește. În propunere, precizează cuantumul, plătitorul, termenul și modalitatea de plată, precum și garanțiile propuse, dacă sunt necesare. Aceste detalii permit aprecierea folosului concret; simpla afirmație că „toată familia este de acord” nu demonstrează îndeplinirea standardului legal. Instanța poate indica modul de întrebuințare a sumelor obținute. [20] [15] [17] [83]

Minorul care a împlinit 10 ani trebuie ascultat în condițiile regulilor tutelei. Pentru adultul ocrotit, tutorele trebuie să țină seama cu prioritate de voința, preferințele și nevoile sale și să îi sprijine exprimarea. Dacă partajul afectează drepturile asupra locuinței adultului ocrotit, este relevantă și regula specială privind autorizarea dispoziției asupra locuinței și mobilierului. [41] [61] [62]

Unde se cere autorizarea și cum se pregătește cererea

În ordinea internă de competență, cererile date de Codul civil instanței de tutelă sunt, în principiu, de competența judecătoriei. Teritorial, regula este instanța domiciliului sau reședinței persoanei ocrotite, dacă legea nu prevede altfel. Pentru autorizarea unui act care privește un imobil este competentă și instanța de la locul imobilului; aceasta comunică hotărârea instanței domiciliului ori reședinței persoanei ocrotite. Cazurile cu elemente internaționale cer verificarea separată a competenței internaționale. [32] [31] [33] [34] [77] [79]

Cererea necontencioasă trebuie să indice persoana care o formulează și, după împrejurări, persoanele a căror chemare se cere, obiectul, motivele și semnătura. Se anexează înscrisurile pe care se sprijină. Cere autorizarea unei operațiuni determinate și descrie condițiile în care se propune semnarea. [35] [36] [37] [16]

Ca pregătire practică, sunt utile: actele de identitate și de stare civilă relevante; titlul de proprietate sau actele succesorale; documentele din care rezultă cotele; hotărârea de ocrotire și actul de numire a reprezentantului ori curatorului; propunerea concretă de loturi și sulte; dovezile valorilor și ale avantajului pentru persoana ocrotită. Lista se adaptează bunurilor și cererii. Nu reprezintă o listă legală închisă și nu înseamnă că o expertiză este obligatorie în fiecare dosar. [83] [15] [56]

Instanța poate cere lămuriri și poate dispune măsuri utile pentru soluționare, apoi se pronunță prin încheiere. Procedura de autorizare necontencioasă nu rezolvă un litigiu privind existența dreptului sau cotele contestate: dacă cererea are caracter contencios, ea se respinge în această procedură. [39] [40] [38]

Adultul fără reprezentare stabilită, când există îndoieli asupra discernământului

Distinge între capacitatea juridică a persoanei și posibilitatea sa reală de a înțelege actul la momentul semnării. Un diagnostic ori vârsta înaintată nu stabilesc singure cine poate semna în locul adultului. În același timp, absența unei hotărâri de ocrotire nu garantează valabilitatea consimțământului: contractul este anulabil dacă persoana se afla, chiar vremelnic, în imposibilitatea de a înțelege urmările faptei sale la data încheierii lui. [84] [56] [43]

Notarul verifică identitatea și capacitatea părților și, la autentificare, dacă acestea au înțeles actul și dacă el exprimă voința lor. Lipsa discernământului care rezultă din comportamentul părții este prevăzută între motivele de respingere a îndeplinirii actului. Un acord între rude sau prezența unui însoțitor nu înlocuiește consimțământul cerut ori o putere legală de reprezentare. [44] [47] [45] [9] [42]

Practic, expune notarului dificultățile înaintea semnării și clarifică dacă persoana poate înțelege și exprima voința în condițiile concrete ale actului. Pentru persoana aflată sub consiliere judiciară ori tutelă specială, legea cere informare adaptată și permite notarului să acorde un termen pentru lămurirea corespunzătoare. În lipsa unei reprezentări legale aplicabile actului, autentificarea nu poate suplini consimțământul adultului. [46] [47] [43] [9]

Asistentul numit potrivit Legii nr. 140/2022 nu restrânge capacitatea majorului, nu încheie acte în numele lui și nici nu încuviințează actele pe care acesta le încheie singur. Dacă este necesară o măsură de ocrotire, condițiile consilierii judiciare ori tutelei speciale se examinează de instanță pe baza evaluărilor prevăzute de lege, cu respectarea subsidiarității: măsura mai intensă se ia numai dacă sprijinul mai puțin restrictiv este insuficient. [48] [49] [50] [51] [52]

Până la soluționarea cererii de ocrotire, instanța poate numi, în caz de nevoie, un curator special pentru îngrijire, reprezentare și administrarea bunurilor. Numirea sa nu trebuie înțeleasă ca o permisiune nelimitată de a dispune de bunuri: pentru partaj se verifică separat întinderea însărcinării și autorizarea actului. [53] [13] [82]

Există și curatela pentru persoana care rămâne capabilă, dar nu își poate administra personal bunurile din cauza bătrâneții, bolii ori unei infirmități fizice și, pentru motive temeinice, nu își poate numi reprezentant sau administrator. Această curatelă nu afectează capacitatea persoanei. Ea nu trebuie confundată cu măsurile bazate pe deteriorarea facultăților mintale. [54] [55] [50]

Adultul care are deja o măsură de ocrotire

Citește hotărârea în vigoare și eventualele hotărâri ulterioare. Instanța stabilește categoriile de acte pentru care adultul are nevoie de încuviințare ori reprezentare; măsura poate privi numai anumite acte, numai persoana sau numai bunurile. Pentru actele pe care hotărârea le lasă în afara acestor restricții, capacitatea se păstrează în condițiile legii. [56] [57]

Ca reguli de trimitere, consilierea judiciară urmează regimul tutelei minorului de cel puțin 14 ani, iar tutela specială regimul minorului sub 14 ani, cu excepțiile legale și cu individualizarea dispusă de instanță. Pentru un partaj aflat în categoria actelor supuse ocrotirii, se corelează aceste reguli cu autorizarea prevăzută de art. 674 și cu eventuala numire a unui curator pentru conflict de interese. [58] [59] [60] [13] [22]

Dacă documentul existent este o veche hotărâre de punere sub interdicție, verifică dacă a intervenit reexaminarea. Până la rămânerea definitivă a hotărârii de reexaminare, legea consideră persoana ca beneficiind de tutelă specială, iar tutorele anterior își exercită funcția potrivit noilor reguli. Trecerea termenului legal al reexaminării din oficiu nu stinge, prin ea însăși, măsura și nu înlătură obligația instanței de a reexamina. [63] [64] [65]

Semnarea la notar și acordul încheiat într-un proces

La notar, adu actul de numire a reprezentantului ori curatorului și autorizarea care corespunde operațiunii propuse. Verifică dacă loturile, sultele și celelalte condiții ale actului respectă ceea ce a fost autorizat. Notarul identifică participanții, explică actul și ia consimțământul persoanelor care semnează în nume propriu, ca reprezentanți sau pentru încuviințare, după rolul legal al fiecăruia. [16] [67] [68]

Pentru un partaj voluntar care privește imobile, actul se încheie în formă autentică; în materia partajului succesoral, art. 1.144 alin. (1) prevede expres sancțiunea nulității absolute pentru nerespectarea acestei forme. Autorizarea instanței și forma actului îndeplinesc cerințe diferite: existența uneia nu o înlocuiește pe cealaltă. [21] [66] [13]

Dacă părțile se înțeleg în cursul unui proces de partaj, art. 983 alin. (2) din Codul de procedură civilă cere încuviințarea prealabilă a instanței de tutelă, precum și, dacă este cazul, a reprezentantului sau ocrotitorului legal, când participă minori, persoane sub consiliere judiciară ori tutelă specială sau dispăruți. Solicitarea ca instanța partajului să consfințească înțelegerea nu trebuie folosită pentru a omite această etapă. [69]

Se verifică și puterea reprezentantului de a face acte procedurale de dispoziție. În cazurile prevăzute de lege, asemenea acte făcute de reprezentanții minorilor ori ai persoanelor sub tutelă specială nu împiedică judecarea cauzei dacă instanța le apreciază contrare interesului persoanei reprezentate. [70] [71]

Dacă acordul nu poate fi încheiat sau reprezentarea este contestată

Un partaj prin acord presupune o înțelegere care poate fi exprimată valabil de participanți și, pentru persoana ocrotită, intervențiile cerute de lege. Dacă există un conflict privind reprezentarea, lipsesc autorizările ori persoana nu poate consimți valabil, simpla dorință a celorlalți coproprietari de a încheia actul nu rezolvă dificultatea. Clarifică mai întâi măsura de ocrotire, curatorul și autorizarea necesară operațiunii. [42] [13] [22] [53]

În proces, exercitarea drepturilor procedurale și eventuala numire a unui curator procesual au reguli proprii. Numirea unui curator pentru reprezentare în judecată nu trebuie confundată cu autorizarea materială a acordului de partaj. Pentru desfășurarea procesului în aceste situații, consultă Soțul minor sau ocrotit în procesul de divorț. [72] [73] [69]

Ce consecințe poate avea omiterea protecției legale

Încălcarea regulilor de capacitate ori încheierea actului de către tutore fără avizul sau autorizarea cerută de lege poate atrage anulabilitatea, inclusiv fără dovedirea unui prejudiciu în ipotezele art. 44 alin. (1). Codul civil prevede și anulabilitatea actelor făcute cu încălcarea limitelor art. 144. Nu este corect ca orice neregularitate să fie denumită automat „nulitate absolută”; cauza și sancțiunea trebuie identificate pentru actul concret. [74] [75]

Pentru adultul fără o restricție de capacitate relevantă, lipsa discernământului la data semnării are propriul temei de anulabilitate. Existența unui act autentic nu face inutilă verificarea consimțământului. Pentru acte încheiate în trecut, analiza se raportează la regulile și efectele aplicabile la data lor, fără a deduce automat nevalabilitatea din schimbările ulterioare ale procedurii de ocrotire. [43] [47] [24]

Când copilul locuiește în alt stat

Prezența unui imobil în România nu rezolvă singură problema competenței internaționale pentru măsura de protecție. În domeniul său de aplicare, Regulamentul (UE) 2019/1111 include măsurile privind administrarea, conservarea sau dispoziția asupra bunurilor copilului. Regula generală de competență pornește de la reședința obișnuită a copilului la sesizarea instanței, cu excepțiile prevăzute de regulament. [76] [77] [78]

Pentru un act încheiat sau care urmează să fie încheiat în numele copilului în cadrul unei proceduri succesorale desfășurate în fața unei instanțe dintr-un stat membru, art. 16 alin. (3) permite unei instanțe din acel stat să dea autorizarea ori aprobarea cerută, chiar dacă nu este competentă potrivit regulamentului. De aceea, competența pentru succesiune și cea pentru protecția copilului trebuie corelate în situația concretă. [79]

Regulamentul se aplică procedurilor judiciare inițiate, actelor autentice întocmite sau înregistrate formal și acordurilor înregistrate la 1 august 2022 sau ulterior. Pentru situațiile anterioare prevăzute de norma tranzitorie continuă să se aplice Regulamentul (CE) nr. 2201/2003. Aceste repere nu înlocuiesc analiza completă a unei succesiuni internaționale și nu stabilesc regimul ocrotirii unui adult într-un alt stat. [80] [81]

Lista de pași

  • Identifică coproprietarii și cotele; nu deduce proprietatea copilului numai din rudenie. [1] [83]

  • Stabilește capacitatea participantului și persoana care reprezintă ori încuviințează actul; pentru adult, citește categoriile din hotărârea de ocrotire. [9] [10] [56]

  • Compară interesele reprezentantului cu cele ale persoanei ocrotite și verifică necesitatea unui curator special. [22] [4]

  • Verifică dacă numirea curatorului și autorizarea acoperă partajul concret, inclusiv condițiile propuse, și dacă numirea notarială provizorie a fost supusă instanței. [23] [24] [82]

  • Pregătește propunerea de loturi, valorile și sulta, împreună cu dovezile folosului pentru persoana ocrotită; adaptează înscrisurile la bunuri și la cerere. [15] [83]

  • Alege instanța competentă și include elementele cererii și înscrisurile de sprijin; dacă există un element internațional, verifică și competența internațională. [33] [34] [36] [37] [77] [79]

  • Obține autorizarea cerută înaintea înțelegerii judiciare și verifică dacă actul final respectă condițiile aprobate. [69] [16]

  • La semnare, asigură participarea persoanelor îndreptățite și verificarea consimțământului; pentru partajul succesoral cu imobile respectă forma autentică. [67] [68] [66]

Întrebări frecvente

Cine reprezintă moștenitorii minori la partaj și trebuie verificată separat numirea curatorului pentru succesiune și împărțeală?

Minorul sub 14 ani participă prin reprezentantul legal; minorul cu capacitate restrânsă încheie actul cu încuviințările cerute. Dacă există interese contrare, se verifică numirea curatorului special. Da, trebuie verificate separat întinderea însărcinării curatorului și autorizarea partajului: numirea pentru succesiune nu este, singură, o autorizare a împărțelii. Numirea provizorie de către notar în procedura succesorală presupune validarea sau înlocuirea curatorului de instanță, conform regimului indicat de Curtea Constituțională. [5] [9] [10] [22] [23] [24] [82]

Cum se poate face partajul voluntar când există îndoieli privind discernământul unui coproprietar adult care nu are reprezentare stabilită?

Mai întâi se clarifică posibilitatea adultului de a înțelege și exprima valabil voința la act. Notarul verifică aceste condiții și poate respinge îndeplinirea actului pentru lipsa discernământului rezultată din comportamentul persoanei. Dacă este necesară ocrotirea, se urmează procedura măsurii adecvate; în caz de nevoie, instanța poate desemna curator special până la soluționare. Familia sau asistentul adultului nu dobândesc, numai prin această calitate, dreptul de a semna în locul lui. Pentru partaj se verifică în continuare autoritatea de reprezentare și autorizarea concretă. [42] [45] [50] [53] [49] [13] [82]

Cum se aprobă partajul convenit când participă un minor sau un adult sub măsură de ocrotire?

Se prezintă instanței de tutelă o propunere concretă de împărțire, cu înscrisurile care o susțin și cu explicația avantajului pentru persoana ocrotită. Se verifică reprezentarea, conflictul de interese, încuviințarea și avizul cerute de lege, precum și limitele hotărârii de ocrotire a adultului. Instanța autorizează fiecare act în parte și poate fixa condiții. Dacă înțelegerea intervine în procesul de partaj, încuviințarea instanței de tutelă este prealabilă, în condițiile art. 983 alin. (2). [36] [37] [15] [16] [22] [56] [69]

De reținut

Arată cele 15 idei principale ale ghidului

  • Copilul nu devine coproprietar asupra bunurilor părinților numai prin rudenie.

    [1]

  • Partajul voluntar al coproprietarului fără capacitate deplină necesită autorizarea instanței de tutelă și, după caz, intervenția ocrotitorului legal.

    [13]

  • Regimul semnării diferă între minorul sub 14 ani și cel cu capacitate restrânsă; capacitatea deplină dobândită înainte de majorat se verifică separat.

    [5][9][10][7][8]

  • Conflictul de interese reclamă verificarea numirii curatorului special; numirea și autorizarea partajului sunt operațiuni juridice distincte.

    [22][16][82]

  • Decizia Curții Constituționale nr. 200/2025 stabilește competența judiciară pentru numirea curatorului minorului la acte de dispoziție și păstrează numirea notarială provizorie în succesiune, supusă controlului instanței.

    [24][25][23]

  • Acceptarea expresă a moștenirii de către minorul lipsit de capacitate necesită încuviințarea instanței; acceptarea și partajul au regimuri distincte.

    [29][28][13]

  • Autorizarea privește fiecare act și se întemeiază pe nevoia sau folosul neîndoielnic pentru minor; instanța poate stabili condiții.

    [15][16]

  • Competența teritorială internă are regula domiciliului ori reședinței persoanei și alternativa imobilului pentru autorizarea actului imobiliar.

    [33][34]

  • Un diagnostic nu substituie individualizarea măsurii, iar absența unei hotărâri de ocrotire nu exclude anulabilitatea pentru lipsa discernământului la act.

    [84][56][43]

  • Asistentul adultului nu reprezintă și nu încuviințează actele acestuia; curatorul provizoriu nu primește implicit o autorizare nelimitată de partaj.

    [49][53][82]

  • Măsura adultului și categoriile de acte din hotărâre determină încuviințarea ori reprezentarea, împreună cu normele speciale de partaj.

    [56][57][58][59][60][13]

  • Vechile interdicții sunt supuse regulii tranzitorii a tutelei speciale până la hotărârea definitivă de reexaminare; expirarea termenului de reexaminare nu produce automat încetarea.

    [63][65]

  • Acordul în procesul de partaj cu persoanele enumerate de art. 983 alin. (2) din Codul de procedură civilă necesită încuviințarea prealabilă a instanței de tutelă.

    [69]

  • Omiterea protecției poate atrage anulabilitatea, iar lipsa formei autentice pentru convenția de partaj succesoral imobiliar are sancțiunea distinctă a nulității absolute.

    [74][75][66]

  • Competența internațională pentru protecția copilului trebuie corelată cu reședința obișnuită, excepțiile și regula specială a autorizării în procedura succesorală.

    [76][77][78][79][80][81]

Soțul minor sau ocrotit în procesul de divorț

Ghidul descrie regulile în vigoare la data actualizării, 22 octombrie 2026. Dacă situația ta este mai veche, unele reguli pot fi diferite.

Surse și trimiteri

  1. Sursa 1: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 500 · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 500
    Părintele nu are niciun drept asupra bunurilor copilului și nici copilul asupra bunurilor părintelui, în afară de dreptul la moștenire și la întreținere.
    Textul în documentul-sursă ↗
  2. Sursa 2: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 501 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 501 alin. (1)
    (1) Părinții au dreptul și îndatorirea de a administra bunurile copilului lor minor, precum și de a-l reprezenta în actele juridice civile ori de a-i încuviința aceste acte, după caz.
    Textul în documentul-sursă ↗
  3. Sursa 3: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 501 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 501 alin. (2)
    (2) După împlinirea vârstei de 14 ani minorul își exercită drepturile și își execută obligațiile singur, în condițiile legii, însă numai cu încuviințarea părinților și, după caz, a instanței de tutelă.
    Textul în documentul-sursă ↗
  4. Sursa 4: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 502 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 502 alin. (1)
    (1) Drepturile și îndatoririle părinților cu privire la bunurile copilului sunt aceleași cu cele ale tutorelui, dispozițiile care reglementează tutela fiind aplicabile în mod corespunzător.
    Textul în documentul-sursă ↗
  5. Sursa 5: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · Codul civil, art. 43 alin. (1) lit. a) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    Codul civil, art. 43 alin. (1) lit. a)
    a) minorul care nu a împlinit vârsta de 14 ani;
    Textul în documentul-sursă ↗
  6. Sursa 6: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · Codul civil, art. 41 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    Codul civil, art. 41 alin. (1)
    (1) Minorul care a împlinit vârsta de 14 ani are capacitatea de exercițiu restrânsă.
    Textul în documentul-sursă ↗
  7. Sursa 7: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · Codul civil, art. 39 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    Codul civil, art. 39 alin. (1)
    (1) Minorul dobândește, prin căsătorie, capacitatea deplină de exercițiu.
    Textul în documentul-sursă ↗
  8. Sursa 8: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · Codul civil, art. 40 · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    Codul civil, art. 40
    Pentru motive temeinice, instanța de tutelă poate recunoaște minorului care a împlinit vârsta de 16 ani capacitatea deplină de exercițiu. În acest scop, vor fi ascultați și părinții sau tutorele minorului, luându-se, când este cazul, și avizul consiliului de familie.
    Textul în documentul-sursă ↗
  9. Sursa 9: Legea nr. 140/2022 privind unele măsuri de ocrotire pentru persoanele cu dizabilități intelectuale și psihosociale și modificarea și completarea unor acte normativeLege · art. 7 pct. 5, textul nou: alin. (2) · forma din 20 mai 2022Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 7 pct. 5, textul nou: alin. (2)
    (2) Pentru cei care nu au capacitate de exercițiu, actele juridice se încheie, în numele acestora, de reprezentanții lor legali, în condițiile prevăzute de lege.
    Textul în documentul-sursă ↗
  10. Sursa 10: Legea nr. 140/2022 privind unele măsuri de ocrotire pentru persoanele cu dizabilități intelectuale și psihosociale și modificarea și completarea unor acte normativeLege · art. 7 pct. 2, textul nou: alin. (2) · forma din 20 mai 2022Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 7 pct. 2, textul nou: alin. (2)
    (2) Actele juridice ale persoanei cu capacitate de exercițiu restrânsă se încheie de aceasta, cu încuviințarea părinților sau, după caz, a tutorelui, iar în cazurile prevăzute de lege, și cu avizul consiliului de familie, dacă există, și autorizarea instanței de tutelă. Încuviințarea, avizul sau autorizarea poate fi dată, cel mai târziu, în momentul încheierii actului.
    Textul în documentul-sursă ↗
  11. Sursa 11: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · Codul civil, art. 146 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    Codul civil, art. 146 alin. (1)
    (1) Minorul care a împlinit vârsta de 14 ani încheie actele juridice cu încuviințarea scrisă a tutorelui sau, după caz, a curatorului.
    Textul în documentul-sursă ↗
  12. Sursa 12: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · Codul civil, art. 146 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    Codul civil, art. 146 alin. (2)
    (2) Dacă actul pe care minorul care a împlinit vârsta de 14 ani urmează să îl încheie face parte dintre acelea pe care tutorele nu le poate face decât cu autorizarea instanței de tutelă și cu avizul consiliului de familie, va fi necesară atât autorizarea acesteia, cât și avizul consiliului de familie.
    Textul în documentul-sursă ↗
  13. Sursa 13: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 674 · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 674
    Dacă un coproprietar este lipsit de capacitate de exercițiu ori are capacitate de exercițiu restrânsă, partajul va putea fi făcut prin bună învoială numai cu autorizarea instanței de tutelă, precum și, dacă este cazul, a ocrotitorului legal.
    Textul în documentul-sursă ↗
  14. Sursa 14: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · Codul civil, art. 144 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    Codul civil, art. 144 alin. (2)
    (2) Tutorele nu poate, fără avizul consiliului de familie și autorizarea instanței de tutelă, să facă acte de înstrăinare, împărțeală, ipotecare ori de grevare cu alte sarcini reale a bunurilor minorului, să renunțe la drepturile patrimoniale ale acestuia, precum și să încheie în mod valabil orice alte acte ce depășesc dreptul de administrare.
    Textul în documentul-sursă ↗
  15. Sursa 15: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · Codul civil, art. 145 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    Codul civil, art. 145 alin. (1)
    (1) Instanța de tutelă acordă tutorelui autorizarea numai dacă actul răspunde unei nevoi sau prezintă un folos neîndoielnic pentru minor.
    Textul în documentul-sursă ↗
  16. Sursa 16: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · Codul civil, art. 145 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    Codul civil, art. 145 alin. (2)
    (2) Autorizarea se va da pentru fiecare act în parte, stabilindu-se, când este cazul, condițiile de încheiere a actului.
    Textul în documentul-sursă ↗
  17. Sursa 17: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · Codul civil, art. 145 alin. (4) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    Codul civil, art. 145 alin. (4)
    (4) În toate cazurile, instanța de tutelă poate indica tutorelui modul în care se întrebuințează sumele de bani obținute.
    Textul în documentul-sursă ↗
  18. Sursa 18: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · Codul civil, art. 108 alin. (3) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    Codul civil, art. 108 alin. (3)
    (3) În cazul în care nu se constituie consiliul de familie, atribuțiile acestuia vor fi exercitate de către instanța de tutelă.
    Textul în documentul-sursă ↗
  19. Sursa 19: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · Codul civil, art. 124 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    Codul civil, art. 124 alin. (2)
    (2) În cazul ocrotirii minorului prin părinți, prin darea în plasament sau, după caz, prin alte măsuri de protecție specială prevăzute de lege nu se va institui consiliul de familie.
    Textul în documentul-sursă ↗
  20. Sursa 20: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 676 alin. (2) lit. a) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 676 alin. (2) lit. a)
    a) atribuirea întregului bun, în schimbul unei sulte, în favoarea unuia ori a mai multor coproprietari, la cererea acestora;
    Textul în documentul-sursă ↗
  21. Sursa 21: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 680 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 680 alin. (2)
    (2) În cazul imobilelor, efectele juridice ale partajului se produc numai dacă actul de partaj încheiat în formă autentică sau hotărârea judecătorească rămasă definitivă, după caz, au fost înscrise în cartea funciară.
    Textul în documentul-sursă ↗
  22. Sursa 22: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · Codul civil, art. 150 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    Codul civil, art. 150 alin. (1)
    (1) Ori de câte ori între tutore și minor se ivesc interese contrare, care nu sunt dintre cele ce trebuie să ducă la înlocuirea tutorelui, instanța de tutelă va numi un curator special.
    Textul în documentul-sursă ↗
  23. Sursa 23: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · Codul civil, art. 150 alin. (3) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    Codul civil, art. 150 alin. (3)
    (3) Pentru motive temeinice, în cadrul procedurilor succesorale, notarul public, la cererea oricărei persoane interesate sau din oficiu, poate numi provizoriu un curator special, care va fi validat ori, după caz, înlocuit de către instanța de tutelă.
    Textul în documentul-sursă ↗
  24. Sursa 24: Decizia CCR nr. 200/2025Hotărâre · Decizia CCR nr. 200/2025, paragraful 27 · forma din 16 iulie 2025Curtea Constituțională a României · 200 · 8 aprilie 2025 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    Decizia CCR nr. 200/2025, paragraful 27
    27. În considerarea efectelor general obligatorii ale prezentei decizii, de la data publicării ei în Monitorul Oficial al României, Partea I, și până la adoptarea legii pentru punerea în acord cu considerentele prezentei decizii în ceea ce privește competența numirii curatorului special care îl asistă sau îl reprezintă pe minor la încheierea actelor de dispoziție, devin aplicabile prevederile de drept comun ale art. 229 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 71/2011 care prevăd că atribuțiile instanței de tutelă, prevăzute de Codul civil, sunt îndeplinite de instanțele, secțiile sau, după caz, completele specializate pentru minori și familie. Totodată, începând cu aceeași dată, numirea curatorului special care îl asistă sau îl reprezintă pe minor la dezbaterea procedurii succesorale va putea fi realizată și de notarul public în temeiul dispozițiilor art. 150 alin. (3) din Codul civil, potrivit căruia, pentru motive temeinice, în cadrul procedurilor succesorale, notarul public, la cererea oricărei persoane interesate sau din oficiu, poate numi provizoriu un curator special, care va fi validat ori, după caz, înlocuit de către instanța de tutelă.
    Textul în documentul-sursă ↗
  25. Sursa 25: Decizia CCR nr. 200/2025Hotărâre · Decizia CCR nr. 200/2025, dispozitiv punctul 1 · forma din 16 iulie 2025Curtea Constituțională a României · 200 · 8 aprilie 2025 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    Decizia CCR nr. 200/2025, dispozitiv punctul 1
    1. Admite excepția de neconstituționalitate ridicată direct de Avocatul Poporului și constată că dispozițiile art. 229 alin. (3^2) din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil sunt neconstituționale.
    Textul în documentul-sursă ↗
  26. Sursa 26: Decizia CCR nr. 200/2025Hotărâre · Decizia CCR nr. 200/2025, paragraful 26 · forma din 16 iulie 2025Curtea Constituțională a României · 200 · 8 aprilie 2025 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    Decizia CCR nr. 200/2025, paragraful 26
    26. Curtea constată că prevederile Legii nr. 140/2022 au transpus dispozițiile Convenției privind drepturile persoanelor cu dizabilități, adoptate la New York de Adunarea generală a Organizației Națiunilor Unite la 13 decembrie 2006, ratificate de România prin Legea nr. 221/2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 792 din 26 noiembrie 2010, precum și considerentele Deciziei Curții Constituționale nr. 601 din 16 iulie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 88 din 27 ianuarie 2021, în ceea ce privește obligația de a adopta „măsurile adecvate pentru a asigura accesul persoanelor cu dizabilități la sprijinul de care ar putea avea nevoie în exercitarea capacității lor juridice“, precum și „măsurile adecvate și eficiente pentru a asigura dreptul egal al persoanelor cu dizabilități de a deține sau moșteni proprietăți“. Astfel, potrivit art. 1-5 din Legea nr. 140/2022, notarului public i s-a încredințat competența numirii asistentului pentru încheierea actelor juridice la cererea majorului care, din cauza unei dizabilități intelectuale sau psihosociale, are nevoie de sprijin pentru a se îngriji de persoana sa, a-și administra patrimoniul și pentru a-și exercita, în general, drepturile și libertățile civile, fără ca numirea asistentului să aducă atingere capacității de exercițiu a majorului. Numirea asistentului și încetarea asistenței se înregistrează în Registrul național de evidență a măsurilor de sprijin și ocrotire luate de notarul public și instanța de tutelă, înființat și ținut în acest scop de Uniunea Națională a Notarilor Publici din România (U.N.N.P.R.). O altă soluție legislativă privește cazul în care la încheierea actului sau la îndeplinirea procedurii notariale participă, în condițiile legii, o persoană care beneficiază de consiliere judiciară sau tutelă specială, iar în acest caz notarul public asigură informarea și lămurirea persoanei ocrotite, în modalități adaptate stării acesteia, despre efectele încheierii actului sau, după caz, ale îndeplinirii procedurii notariale, precum și despre utilitatea și gradul de urgență al acestora. Dacă apreciază necesar, notarul public poate acorda un termen pentru încheierea actului sau îndeplinirea procedurii notariale, în vederea informării corespunzătoare a persoanei ocrotite [art. 80 alin. (4^1) din Legea notarilor publici și a activității notariale nr. 36/1995]. Tot ca expresie a transpunerii principiilor Convenției de la New York s-a recunoscut în materia procedurilor succesorale dreptul persoanei cu capacitate de exercițiu restrânsă (respectiv minorului care a împlinit vârsta de 14 ani și majorului care beneficiază de consiliere judiciară) de a face singură acte de acceptare a unei moșteniri sau de acceptare a unor liberalități fără sarcini, precum și acte de dispoziție de mică valoare, cu caracter curent și care se execută la data încheierii lor, potrivit art. 41 alin. (3) din Codul civil. Prin urmare, utilitatea unei soluții legislative care ar stabili competența notarului public de numire a curatorului special în cazul actelor notariale de dispoziție și în procedurile succesorale pe care le instrumentează s-ar evidenția atât în cazul în care ar exista interese contrare între reprezentantul/ocrotitorul legal și minor, ambii fiind chemați la moștenire, precum și în cazul încheierii de către succesibilul minor lipsit de capacitate de exercițiu a unor acte juridice de dispoziție specifice procedurii succesorale precum actul juridic de acceptare a succesiunii legale/testamentare sau actul de lichidare a regimului matrimonial întrucât lichidarea moștenirii nu poate fi realizată decât de cel care are atributul de dispoziție juridică, exercitând acest atribut al dreptului real. Drept urmare, la încheierea actului de lichidare de către persoane fără capacitate deplină de exercițiu, reprezentantul/ocrotitorul legal sau curatorul care îi înlocuiește exercită/asistă la exercițiul atributului de dispoziție juridică chiar și atunci când se consimte la recunoașterea cotei de contribuție egală. În acest sens s-a pronunțat și Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, prin Decizia nr. 58 din 21 octombrie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1128 din 12 noiembrie 2024, prin care a analizat caracterul de act de dispoziție al actului de acceptare a moștenirii de către minori. În mod similar, pentru încheierea unui act de dispoziție de partaj voluntar necesar sistării stării de indiviziune cu privire la bunurile moștenite, dacă printre moștenitori se află minori, persoane care beneficiază de consiliere judiciară sau tutelă specială, partajul voluntar se va realiza cu respectarea regulilor referitoare la protecția persoanelor lipsite de capacitate de exercițiu sau cu capacitate de exercițiu restrânsă (art. 1.144 din Codul civil).
    Textul în documentul-sursă ↗
  27. Sursa 27: Legea nr. 140/2022 privind unele măsuri de ocrotire pentru persoanele cu dizabilități intelectuale și psihosociale și modificarea și completarea unor acte normativeLege · art. 7 pct. 63, textul nou: alin. (2) · forma din 20 mai 2022Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 7 pct. 63, textul nou: alin. (2)
    (2) Dacă nu sunt prezenți toți moștenitorii ori dacă printre ei se află minori, persoane care beneficiază de consiliere judiciară sau tutelă specială ori persoane dispărute, atunci se vor pune sigilii pe bunurile moștenirii în cel mai scurt termen, iar partajul voluntar se va realiza cu respectarea regulilor referitoare la protecția persoanelor lipsite de capacitate de exercițiu sau cu capacitate de exercițiu restrânsă ori privitoare la persoanele dispărute. ...
    Textul în documentul-sursă ↗
  28. Sursa 28: Legea nr. 140/2022 privind unele măsuri de ocrotire pentru persoanele cu dizabilități intelectuale și psihosociale și modificarea și completarea unor acte normativeLege · art. 7 pct. 2, textul nou: alin. (3) · forma din 20 mai 2022Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 7 pct. 2, textul nou: alin. (3)
    (3) Cu toate acestea, persoana cu capacitate de exercițiu restrânsă poate face singură acte de conservare, acte de administrare care nu o prejudiciază, acte de acceptare a unei moșteniri sau de acceptare a unor liberalități fără sarcini, precum și acte de dispoziție de mică valoare, cu caracter curent și care se execută la data încheierii lor. Dispozițiile art. 168 alin. (4) rămân aplicabile. ...
    Textul în documentul-sursă ↗
  29. Sursa 29: Decizia ÎCCJ nr. 58/2024 (hotărâre prealabilă)Hotărâre · dispozitiv · forma din 21 octombrie 2024Înalta Curte de Casație și Justiție · 58 · 21 octombrie 2024 · Caracter definitiv neprecizatTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    dispozitiv
    Admite sesizarea formulată de Tribunalul Neamț - Secția I civilă și de contencios administrativ în Dosarul nr. 5.367/291/2023, pentru pronunțarea unei hotărâri prealabile, și, în consecință, stabilește că:În interpretarea dispozițiilor art. 1.108 alin. (2), art. 43 alin. (3), art. 41 alin. (3) și art. 144 din Codul civil, acceptarea expresă a moștenirii de către un minor lipsit de capacitate de exercițiu reprezintă un act de dispoziție și necesită încuviințarea instanței de tutelă.Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.Pronunțată în ședință publică astăzi, 21 octombrie 2024.
    Textul în documentul-sursă ↗
  30. Sursa 30: Legea nr. 36/1995 a notarilor publici și a activității notarialeLege · art. 113 alin. (3) · forma din 6 decembrie 2024Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 113 alin. (3)
    (3) Dacă moștenitorii și-au împărțit bunurile prin bună-învoială, în încheiere se va arăta modul de împărțeală și bunurile succesorale atribuite fiecăruia. Actul de împărțeală va putea fi cuprins în încheierea finală sau se va putea întocmi separat, în una dintre formele prescrise de lege.
    Textul în documentul-sursă ↗
  31. Sursa 31: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 94 pct. 1 lit. a) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 94 pct. 1 lit. a)
    a) cererile date de Codul civil în competența instanței de tutelă și de familie, în afară de cazurile în care prin lege se prevede în mod expres altfel; ...
    Textul în documentul-sursă ↗
  32. Sursa 32: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 94 teza introductivă · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 94 teza introductivă
    Judecătoriile judecă: ... ... ...
    Textul în documentul-sursă ↗
  33. Sursa 33: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 114 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 114 alin. (1)
    (1) Dacă legea nu prevede altfel, cererile privind ocrotirea persoanei fizice date de Codul civil în competența instanței de tutelă și de familie se soluționează de instanța în a cărei circumscripție teritorială își are domiciliul sau reședința persoana ocrotită.
    Textul în documentul-sursă ↗
  34. Sursa 34: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 114 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 114 alin. (2)
    (2) În cazul cererilor privind autorizarea de către instanța de tutelă și de familie a încheierii unor acte juridice, când actul juridic a cărui autorizare se solicită privește un imobil, este, de asemenea, competentă și instanța în a cărei circumscripție teritorială este situat imobilul. În acest caz, instanța de tutelă și de familie care a pronunțat hotărârea va comunica de îndată o copie a acesteia instanței de tutelă și de familie în a cărei circumscripție teritorială își are domiciliul sau reședința cel ocrotit.
    Textul în documentul-sursă ↗
  35. Sursa 35: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 527 · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 527
    Cererile pentru soluționarea cărora este nevoie de intervenția instanței, fără însă a se urmări stabilirea unui drept potrivnic față de o altă persoană, precum sunt cele privitoare la darea autorizațiilor judecătorești sau la luarea unor măsuri legale de supraveghere, ocrotire ori asigurare, sunt supuse dispozițiilor prezentei cărți.
    Textul în documentul-sursă ↗
  36. Sursa 36: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 530 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 530 alin. (1)
    (1) Cererea va cuprinde numele, prenumele și domiciliul sau, după caz, denumirea și sediul celui care o face și, după împrejurări, ale persoanelor pe care acesta cere să fie chemate înaintea instanței, obiectul, motivarea acesteia și semnătura.
    Textul în documentul-sursă ↗
  37. Sursa 37: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 530 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 530 alin. (2)
    (2) Ea va fi însoțită de înscrisurile pe care se sprijină.
    Textul în documentul-sursă ↗
  38. Sursa 38: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 531 · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 531
    Dacă cererea, prin însuși cuprinsul ei ori prin obiecțiile ridicate de persoanele citate sau care intervin, prezintă caracter contencios, instanța o va respinge.
    Textul în documentul-sursă ↗
  39. Sursa 39: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 532 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 532 alin. (2)
    (2) Instanța poate dispune, chiar din oficiu, orice măsuri utile cauzei. Ea are dreptul să asculte orice persoană care poate aduce lămuriri în cauză, precum și pe acelea ale căror interese ar putea fi afectate de hotărâre.
    Textul în documentul-sursă ↗
  40. Sursa 40: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 533 · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 533
    Instanța se pronunță prin încheiere, în raport cu toate împrejurările de fapt și de drept ale cauzei, chiar dacă nu au fost invocate în cerere sau pe parcursul procedurii.
    Textul în documentul-sursă ↗
  41. Sursa 41: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · Codul civil, art. 139 · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    Codul civil, art. 139
    Instanța de tutelă nu poate hotărî fără ascultarea minorului, dacă acesta a împlinit vârsta de 10 ani, dispozițiile art. 264 fiind aplicabile.
    Textul în documentul-sursă ↗
  42. Sursa 42: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · Codul civil, art. 1204 · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    Codul civil, art. 1204
    Consimțământul părților trebuie să fie serios, liber și exprimat în cunoștință de cauză.
    Textul în documentul-sursă ↗
  43. Sursa 43: Legea nr. 140/2022 privind unele măsuri de ocrotire pentru persoanele cu dizabilități intelectuale și psihosociale și modificarea și completarea unor acte normativeLege · art. 7 pct. 64 text nou art. 1.205 · forma din 20 mai 2022Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 7 pct. 64 text nou art. 1.205
    Este anulabil contractul încheiat de o persoană care, la data încheierii acestuia, se afla, fie și numai vremelnic, într-o stare care o punea în neputință de a-și da seama de urmările faptei sale. ...
    Textul în documentul-sursă ↗
  44. Sursa 44: Legea nr. 36/1995 a notarilor publici și a activității notarialeLege · art. 78 alin. (5) · forma din 6 decembrie 2024Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 78 alin. (5)
    (5) În cadrul lucrărilor de îndeplinire a actelor notariale, notarul public stabilește identitatea, domiciliul și capacitatea părților, în afara cazurilor în care se solicită dare de dată certă, întocmirea de copii legalizate sau acordarea de consultații juridice notariale.
    Textul în documentul-sursă ↗
  45. Sursa 45: Legea nr. 36/1995 a notarilor publici și a activității notarialeLege · art. 86 alin. (2) lit. c) · forma din 6 decembrie 2024Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 86 alin. (2) lit. c)
    c) imposibilitatea identificării părții sau lipsa de discernământ a acesteia, dacă această stare rezultă din comportamentul părții. ...
    Textul în documentul-sursă ↗
  46. Sursa 46: Legea nr. 36/1995 a notarilor publici și a activității notarialeLege · art. 80 alin. (4¹) · forma din 6 decembrie 2024Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 80 alin. (4¹)
    (4^1) În cazul în care la încheierea actului sau la îndeplinirea procedurii notariale participă, în condițiile legii, o persoană care beneficiază de consiliere judiciară sau tutelă specială, notarul public asigură informarea și lămurirea persoanei ocrotite, în modalități adaptate stării acesteia, despre efectele încheierii actului sau, după caz, ale îndeplinirii procedurii notariale, precum și despre utilitatea și gradul de urgență al acestora. Dacă apreciază necesar, notarul public poate acorda un termen pentru încheierea actului sau îndeplinirea procedurii notariale, în vederea informării corespunzătoare a persoanei ocrotite.
    Textul în documentul-sursă ↗
  47. Sursa 47: Legea nr. 36/1995 a notarilor publici și a activității notarialeLege · art. 92 alin. (1) · forma din 6 decembrie 2024Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 92 alin. (1)
    (1) Pentru a lua consimțământul părților, după citirea actului, notarul public le va întreba dacă au înțeles conținutul acestuia și dacă cele cuprinse în act exprimă voința lor. Exteriorizarea consimțământului se materializează prin semnătură.
    Textul în documentul-sursă ↗
  48. Sursa 48: Legea nr. 140/2022 privind unele măsuri de ocrotire pentru persoanele cu dizabilități intelectuale și psihosociale și modificarea și completarea unor acte normativeLege · art. 3 alin. (1) · forma din 20 mai 2022Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 3 alin. (1)
    (1) Numirea asistentului nu aduce atingere capacității de exercițiu a majorului.
    Textul în documentul-sursă ↗
  49. Sursa 49: Legea nr. 140/2022 privind unele măsuri de ocrotire pentru persoanele cu dizabilități intelectuale și psihosociale și modificarea și completarea unor acte normativeLege · art. 3 alin. (2) · forma din 20 mai 2022Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 3 alin. (2)
    (2) În exercitarea asistenței, persoana desemnată asistent nu încheie în numele majorului acte juridice și nici nu încuviințează actele pe care acesta le încheie singur.
    Textul în documentul-sursă ↗
  50. Sursa 50: Legea nr. 140/2022 privind unele măsuri de ocrotire pentru persoanele cu dizabilități intelectuale și psihosociale și modificarea și completarea unor acte normativeLege · art. 7 pct. 22 text nou art. 164 alin. (1) · forma din 20 mai 2022Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 7 pct. 22 text nou art. 164 alin. (1)
    (1) Majorul care nu se poate îngriji singur de interesele sale din cauza unei deteriorări a facultăților mintale, temporare sau permanente, parțiale sau totale, stabilite în urma evaluării medicale și psihosociale, și care are nevoie de sprijin în formarea sau exprimarea voinței sale poate beneficia de consiliere judiciară sau tutelă specială, dacă luarea acestei măsuri este necesară pentru exercitarea capacității sale civile, în condiții de egalitate cu celelalte persoane.
    Textul în documentul-sursă ↗
  51. Sursa 51: Legea nr. 140/2022 privind unele măsuri de ocrotire pentru persoanele cu dizabilități intelectuale și psihosociale și modificarea și completarea unor acte normativeLege · art. 7 pct. 22 text nou art. 164 alin. (3) · forma din 20 mai 2022Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 7 pct. 22 text nou art. 164 alin. (3)
    (3) Instituirea consilierii judiciare se poate face numai dacă nu poate fi asigurată o protecție adecvată a persoanei ocrotite prin instituirea asistenței pentru încheierea actelor juridice.
    Textul în documentul-sursă ↗
  52. Sursa 52: Legea nr. 140/2022 privind unele măsuri de ocrotire pentru persoanele cu dizabilități intelectuale și psihosociale și modificarea și completarea unor acte normativeLege · art. 7 pct. 22 text nou art. 164 alin. (5) · forma din 20 mai 2022Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 7 pct. 22 text nou art. 164 alin. (5)
    (5) Instituirea tutelei speciale se poate face numai dacă nu poate fi asigurată o protecție adecvată a persoanei ocrotite prin instituirea asistenței pentru încheierea actelor juridice sau a consilierii judiciare.
    Textul în documentul-sursă ↗
  53. Sursa 53: Legea nr. 140/2022 privind unele măsuri de ocrotire pentru persoanele cu dizabilități intelectuale și psihosociale și modificarea și completarea unor acte normativeLege · art. 7 pct. 25 text nou art. 167 · forma din 20 mai 2022Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 7 pct. 25 text nou art. 167
    În caz de nevoie și până la soluționarea cererii de instituire a consilierii judiciare sau a tutelei speciale, instanța de tutelă poate numi un curator special pentru îngrijirea și reprezentarea celui a cărui ocrotire a fost cerută, precum și pentru administrarea bunurilor acestuia. ...
    Textul în documentul-sursă ↗
  54. Sursa 54: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · Codul civil, art. 178 lit. a) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    Codul civil, art. 178 lit. a)
    a) dacă, din cauza bătrâneții, a bolii sau a unei infirmități fizice, o persoană, deși capabilă, nu poate, personal, să își administreze bunurile sau să își apere interesele în condiții corespunzătoare și, din motive temeinice, nu își poate numi un reprezentant sau un administrator;
    Textul în documentul-sursă ↗
  55. Sursa 55: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · Codul civil, art. 181 · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    Codul civil, art. 181
    În cazurile prevăzute la art. 178, instituirea curatelei nu aduce nicio atingere capacității celui pe care curatorul îl reprezintă.
    Textul în documentul-sursă ↗
  56. Sursa 56: Legea nr. 140/2022 privind unele măsuri de ocrotire pentru persoanele cu dizabilități intelectuale și psihosociale și modificarea și completarea unor acte normativeLege · art. 7 pct. 26 text nou art. 168 alin. (4) · forma din 20 mai 2022Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 7 pct. 26 text nou art. 168 alin. (4)
    (4) Prin hotărârea prin care a fost instituită consilierea judiciară sau tutela specială, instanța de tutelă stabilește, în funcție de gradul de autonomie al persoanei ocrotite și de nevoile sale specifice, categoriile de acte pentru care este necesară încuviințarea actelor sale sau, după caz, reprezentarea ei. Instanța poate dispune ca măsura de ocrotire să privească chiar și numai o categorie de acte. De asemenea, instanța poate dispune ca măsura de ocrotire să se refere numai la persoana celui ocrotit sau numai la bunurile sale.
    Textul în documentul-sursă ↗
  57. Sursa 57: Legea nr. 140/2022 privind unele măsuri de ocrotire pentru persoanele cu dizabilități intelectuale și psihosociale și modificarea și completarea unor acte normativeLege · art. 7 pct. 26 text nou art. 168 alin. (5) · forma din 20 mai 2022Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 7 pct. 26 text nou art. 168 alin. (5)
    (5) În cazul în care instanța de tutelă procedează potrivit alin. (4), dispunerea măsurii de ocrotire nu aduce nicio atingere capacității celui ocrotit de a încheia actele juridice pentru care instanța a stabilit că nu este necesară încuviințarea ocrotitorului sau, după caz, reprezentarea sa.
    Textul în documentul-sursă ↗
  58. Sursa 58: Legea nr. 140/2022 privind unele măsuri de ocrotire pentru persoanele cu dizabilități intelectuale și psihosociale și modificarea și completarea unor acte normativeLege · art. 7 pct. 29 text nou art. 171 alin. (1) · forma din 20 mai 2022Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 7 pct. 29 text nou art. 171 alin. (1)
    (1) Regulile privitoare la tutela minorului care a împlinit vârsta de 14 ani se aplică și în cazul celui care beneficiază de consiliere judiciară, dacă prin lege nu se prevede altfel.
    Textul în documentul-sursă ↗
  59. Sursa 59: Legea nr. 140/2022 privind unele măsuri de ocrotire pentru persoanele cu dizabilități intelectuale și psihosociale și modificarea și completarea unor acte normativeLege · art. 7 pct. 29 text nou art. 171 alin. (2) · forma din 20 mai 2022Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 7 pct. 29 text nou art. 171 alin. (2)
    (2) Regulile privitoare la tutela minorului care nu a împlinit vârsta de 14 ani se aplică și în cazul celui care beneficiază de tutelă specială, în măsura în care legea nu dispune altfel.
    Textul în documentul-sursă ↗
  60. Sursa 60: Legea nr. 140/2022 privind unele măsuri de ocrotire pentru persoanele cu dizabilități intelectuale și psihosociale și modificarea și completarea unor acte normativeLege · art. 7 pct. 29 text nou art. 171 alin. (3) · forma din 20 mai 2022Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 7 pct. 29 text nou art. 171 alin. (3)
    (3) Dispozițiile art. 168 alin. (4) rămân aplicabile. ...
    Textul în documentul-sursă ↗
  61. Sursa 61: Legea nr. 140/2022 privind unele măsuri de ocrotire pentru persoanele cu dizabilități intelectuale și psihosociale și modificarea și completarea unor acte normativeLege · art. 7 pct. 32 text nou art. 174 alin. (2) lit. a) · forma din 20 mai 2022Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 7 pct. 32 text nou art. 174 alin. (2) lit. a)
    a) să ia în considerare, cu prioritate, voința, preferințele și nevoile persoanei ocrotite, să îi acorde sprijinul necesar în formarea și exprimarea voinței sale și să o încurajeze să își exercite drepturile și să își îndeplinească singură obligațiile; ...
    Textul în documentul-sursă ↗
  62. Sursa 62: Legea nr. 140/2022 privind unele măsuri de ocrotire pentru persoanele cu dizabilități intelectuale și psihosociale și modificarea și completarea unor acte normativeLege · art. 7 pct. 32 text nou art. 174 alin. (5) · forma din 20 mai 2022Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 7 pct. 32 text nou art. 174 alin. (5)
    (5) În cazul în care devine necesar și este în interesul persoanei ocrotite să se dispună de mobilier sau de drepturile cu privire la locuința sa, actul este supus autorizării instanței de tutelă.
    Textul în documentul-sursă ↗
  63. Sursa 63: Legea nr. 140/2022 privind unele măsuri de ocrotire pentru persoanele cu dizabilități intelectuale și psihosociale și modificarea și completarea unor acte normativeLege · art. 20 alin. (3) · forma din 20 mai 2022Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 20 alin. (3)
    (3) Până la rămânerea definitivă a hotărârilor pronunțate potrivit alin. (2), cei aflați sub interdicție judecătorească se consideră, de plin drept, în ceea ce privește starea și capacitatea lor, ca fiind persoane cu privire la care a fost instituită tutela specială.
    Textul în documentul-sursă ↗
  64. Sursa 64: Legea nr. 140/2022 privind unele măsuri de ocrotire pentru persoanele cu dizabilități intelectuale și psihosociale și modificarea și completarea unor acte normativeLege · art. 20 alin. (5) · forma din 20 mai 2022Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 20 alin. (5)
    (5) Până la reexaminarea măsurii punerii sub interdicție judecătorească în condițiile alin. (2), persoanele care au fost numite tutore anterior intrării în vigoare a prezentei legi își exercită funcția în conformitate cu dispozițiile Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată , cu modificările ulterioare, astfel cum aceasta a fost modificată și completată prin prezenta lege.
    Textul în documentul-sursă ↗
  65. Sursa 65: Legea nr. 140/2022 privind unele măsuri de ocrotire pentru persoanele cu dizabilități intelectuale și psihosociale și modificarea și completarea unor acte normativeLege · art. 20 alin. (6) · forma din 20 mai 2022Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 20 alin. (6)
    (6) Reexaminarea din oficiu a măsurilor de punere sub interdicție judecătorească de către instanțele judecătorești se realizează în termen de 3 ani de la data intrării în vigoare a prezentei legi. Împlinirea acestui termen nu înlătură îndatorirea instanțelor de a reexamina, în continuare, din oficiu, toate măsurile de punere sub interdicție judecătorească. În scopul reexaminării, președinții de instanță vor lua măsuri pentru realizarea, în termen de 90 de zile de la data publicării prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I, a inventarului dosarelor în care a fost dispusă măsura punerii sub interdicție judecătorească.
    Textul în documentul-sursă ↗
  66. Sursa 66: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · Codul civil, art. 1144 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    Codul civil, art. 1144 alin. (1)
    (1) Dacă toți moștenitorii sunt prezenți și au capacitate de exercițiu deplină, partajul se poate realiza prin bună învoială, în forma și prin actul pe care părțile le convin. Dacă printre bunurile succesorale se află imobile, convenția de partaj trebuie încheiată în formă autentică, sub sancțiunea nulității absolute.
    Textul în documentul-sursă ↗
  67. Sursa 67: Regulamentul de aplicare a Legii notarilor publici și a activității notariale nr. 36/1995, aprobat prin Ordinul ministrului justiției nr. 2333/C/2013Normă · art. 225 alin. (3) · forma din 25 noiembrie 2020Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 225 alin. (3)
    (3) După identificarea părților, a mandatarilor acestora sau a reprezentanților legali ori convenționali, notarul public aduce la cunoștința acestora conținutul actului supus autentificării, îi întreabă dacă i-au înțeles conținutul și consecințele juridice și dacă cele cuprinse în act reprezintă voința părților.
    Textul în documentul-sursă ↗
  68. Sursa 68: Regulamentul de aplicare a Legii notarilor publici și a activității notariale nr. 36/1995, aprobat prin Ordinul ministrului justiției nr. 2333/C/2013Normă · art. 225 alin. (4) · forma din 25 noiembrie 2020Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 225 alin. (4)
    (4) Luarea consimțământului se face prin semnarea actului de către părți, de reprezentanții acestora, de cei chemați a încuviința actele pe care părțile le întocmesc și, după caz, de martorii-asistenți. Părțile declară că au citit actul sau că acesta le-a fost citit în întregime, i-au înțeles conținutul și consecințele juridice și că cele cuprinse în act reprezintă voința părților.
    Textul în documentul-sursă ↗
  69. Sursa 69: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 983 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 983 alin. (2)
    (2) Dacă părțile ajung la o înțelegere cu privire la împărțirea bunurilor, instanța va hotărî potrivit înțelegerii lor. Împărțeala se poate face prin bună învoială și dacă printre cei interesați se află minori, persoane care beneficiază de consiliere judiciară sau tutelă specială ori dispăruți, însă numai cu încuviințarea prealabilă a instanței de tutelă, precum și, dacă este cazul, a reprezentantului sau a ocrotitorului legal.
    Textul în documentul-sursă ↗
  70. Sursa 70: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 81 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 81 alin. (1)
    (1) Renunțarea la judecată sau la dreptul dedus judecății, achiesarea la hotărârea pronunțată, încheierea unei tranzacții, precum și orice alte acte procedurale de dispoziție nu se pot face de reprezentant decât în baza unui mandat special ori cu încuviințarea prealabilă a instanței sau a autorității administrative competente.
    Textul în documentul-sursă ↗
  71. Sursa 71: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 81 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 81 alin. (2)
    (2) Actele procedurale de dispoziție prevăzute la alin. (1), făcute în orice proces de reprezentanții minorilor, ai persoanelor care beneficiază de tutelă specială și ai dispăruților, nu vor împiedica judecarea cauzei, dacă instanța apreciază că ele nu sunt în interesul acestor persoane.
    Textul în documentul-sursă ↗
  72. Sursa 72: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 57 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 57 alin. (2)
    (2) Partea care nu are exercițiul drepturilor procedurale nu poate sta în judecată decât dacă este reprezentată, asistată ori autorizată în condițiile prevăzute de legile sau, după caz, de statutele care îi reglementează capacitatea ori modul de organizare.
    Textul în documentul-sursă ↗
  73. Sursa 73: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 58 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 58 alin. (1)
    (1) În caz de urgență, dacă persoana fizică lipsită de capacitatea de exercițiu a drepturilor civile nu are reprezentant legal, instanța, la cererea părții interesate, va numi un curator special, care să o reprezinte până la numirea reprezentantului legal, potrivit legii. De asemenea, instanța va numi un curator special în caz de conflict de interese între reprezentantul legal și cel reprezentat sau când o persoană juridică ori o entitate dintre cele prevăzute la art. 56 alin. (2), chemată să stea în judecată, nu are reprezentant.
    Textul în documentul-sursă ↗
  74. Sursa 74: Legea nr. 140/2022 privind unele măsuri de ocrotire pentru persoanele cu dizabilități intelectuale și psihosociale și modificarea și completarea unor acte normativeLege · art. 7 pct. 6 text nou art. 44 alin. (1) · forma din 20 mai 2022Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 7 pct. 6 text nou art. 44 alin. (1)
    (1) Actele făcute de persoana lipsită de capacitate de exercițiu sau cu capacitate de exercițiu restrânsă, altele decât cele prevăzute la art. 41 alin. (3) și la art. 43 alin. (3), precum și actele făcute de tutore fără avizul consiliului de familie sau autorizarea instanței de tutelă, atunci când acestea sunt cerute de lege, sunt anulabile, chiar fără dovedirea unui prejudiciu.
    Textul în documentul-sursă ↗
  75. Sursa 75: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · Codul civil, art. 144 alin. (3) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    Codul civil, art. 144 alin. (3)
    (3) Actele făcute cu încălcarea dispozițiilor prevăzute la alin. (1) și (2) sunt anulabile. În aceste cazuri, acțiunea în anulare poate fi exercitată de tutore, de consiliul de familie sau de oricare membru al acestuia, precum și de către procuror, din oficiu sau la sesizarea instanței de tutelă.
    Textul în documentul-sursă ↗
  76. Sursa 76: Regulamentul (UE) 2019/1111 privind competența, recunoașterea și executarea hotărârilor în materie matrimonială și în materia răspunderii părintești, precum și privind răpirea internațională de copiiNormă · art. 1 alin. (2) lit. e) · forma din 2 iulie 2019Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 1 alin. (2) lit. e)
    (e) măsurile de protecție a copilului privind administrarea, conservarea sau dispoziția cu privire la bunurile unui copil.
    Textul în documentul-sursă ↗
  77. Sursa 77: Regulamentul (UE) 2019/1111 privind competența, recunoașterea și executarea hotărârilor în materie matrimonială și în materia răspunderii părintești, precum și privind răpirea internațională de copiiNormă · art. 7 alin. (1) · forma din 2 iulie 2019Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 7 alin. (1)
    (1) Instanțele dintr-un stat membru sunt competente în materia răspunderii părintești privind un copil care are reședința obișnuită în respectivul stat membru la momentul sesizării instanței.
    Textul în documentul-sursă ↗
  78. Sursa 78: Regulamentul (UE) 2019/1111 privind competența, recunoașterea și executarea hotărârilor în materie matrimonială și în materia răspunderii părintești, precum și privind răpirea internațională de copiiNormă · art. 7 alin. (2) · forma din 2 iulie 2019Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 7 alin. (2)
    (2) Alineatul (1) din prezentul articol se aplică sub rezerva articolelor 8-10.
    Textul în documentul-sursă ↗
  79. Sursa 79: Regulamentul (UE) 2019/1111 privind competența, recunoașterea și executarea hotărârilor în materie matrimonială și în materia răspunderii părintești, precum și privind răpirea internațională de copiiNormă · art. 16 alin. (3) · forma din 2 iulie 2019Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 16 alin. (3)
    (3) În cazul în care validitatea unui act juridic încheiat sau care urmează a fi încheiat în numele unui copil în cadrul unei proceduri succesorale desfășurate în fața unei instanțe dintr-un stat membru necesită autorizarea sau aprobarea unei instanțe, o instanță din statul membru respectiv poate decide dacă să autorizeze sau să aprobe un astfel de act juridic chiar dacă nu este competentă în temeiul prezentului regulament.
    Textul în documentul-sursă ↗
  80. Sursa 80: Regulamentul (UE) 2019/1111 privind competența, recunoașterea și executarea hotărârilor în materie matrimonială și în materia răspunderii părintești, precum și privind răpirea internațională de copiiNormă · art. 100 alin. (1) · forma din 2 iulie 2019Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 100 alin. (1)
    (1) Prezentul regulament se aplică numai procedurilor judiciare inițiate, actelor autentice întocmite sau înregistrate în mod formal și acordurilor înregistrate la 1 august 2022 sau după această dată.
    Textul în documentul-sursă ↗
  81. Sursa 81: Regulamentul (UE) 2019/1111 privind competența, recunoașterea și executarea hotărârilor în materie matrimonială și în materia răspunderii părintești, precum și privind răpirea internațională de copiiNormă · art. 100 alin. (2) · forma din 2 iulie 2019Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 100 alin. (2)
    (2) Regulamentul (CE) nr. 2201/2003 continuă să se aplice hotărârilor pronunțate în procedurile judiciare inițiate, actelor autentice întocmite sau înregistrate în mod formal și acordurilor care au devenit executorii în statul membru în care au fost încheiate înainte de 1 august 2022 și care intră în domeniul de aplicare al regulamentului menționat.
    Textul în documentul-sursă ↗
  82. Sursa 82: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · Codul civil, art. 145 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    Codul civil, art. 145 alin. (2)
    (2) Autorizarea se va da pentru fiecare act în parte, stabilindu-se, când este cazul, condițiile de încheiere a actului.
    Textul în documentul-sursă ↗
  83. Sursa 83: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 530 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 530 alin. (2)
    (2) Ea va fi însoțită de înscrisurile pe care se sprijină.
    Textul în documentul-sursă ↗
  84. Sursa 84: Legea nr. 140/2022 privind unele măsuri de ocrotire pentru persoanele cu dizabilități intelectuale și psihosociale și modificarea și completarea unor acte normativeLege · art. 7 pct. 22 text nou art. 164 alin. (1) · forma din 20 mai 2022Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 7 pct. 22 text nou art. 164 alin. (1)
    (1) Majorul care nu se poate îngriji singur de interesele sale din cauza unei deteriorări a facultăților mintale, temporare sau permanente, parțiale sau totale, stabilite în urma evaluării medicale și psihosociale, și care are nevoie de sprijin în formarea sau exprimarea voinței sale poate beneficia de consiliere judiciară sau tutelă specială, dacă luarea acestei măsuri este necesară pentru exercitarea capacității sale civile, în condiții de egalitate cu celelalte persoane.
    Textul în documentul-sursă ↗
Ai nevoie de un avocat? Scrie-ne. Găsim pentru tine un avocat colaborator potrivit cazului tău, care te contactează în cel mult 2 zile lucrătoare. Prima consultație este gratuită și nu te obligă la nimic. Când poate fi util un avocat.

Ghiduri înrudite

Soțul minor sau ocrotit în procesul de divorțC09 · 11 MIN · GHID
SURSA
TOATE SURSELE

    Semnalează o eroare

    Spune-ne ce ai observat. Referința de mai jos se adaugă automat în mesaj. Nu include date personale sau detalii despre cazul tău.

    C06-004 · https://divortpartaj.org/ghiduri/partajul-cand-participa-un-minor-sau-o-persoana-ocrotita/
    Scrie-ne despre eroare

    Instalează pe iPhone sau iPad

    1. Apasă butonul Distribuie din Safari (pătratul cu săgeata în sus).
    2. Alege Adaugă pe ecranul principal.
    3. Apasă Adaugă. Aplicația apare lângă celelalte.

    Ghidurile principale, checklisturile și glosarul rămân disponibile și fără semnal.

    CONTACT · AVOCAȚI COLABORATORI

    Scrie-ne

    1. Scrii pe scurt ce se întâmplă.
    2. Echipa DivortPartaj.org citește mesajul și alege un avocat colaborator potrivit cazului tău.
    3. Avocatul te contactează în cel mult 2 zile lucrătoare. Prima consultație este gratuită și nu te obligă la nimic. Numele și datele tale de contact îi sunt arătate doar după ce confirmă că preia cererea.

    Site-ul nu primește comision. Dacă vrei să continui după prima consultație, onorariul îl stabilești direct cu avocatul.

    Scrie pe scurt ce se întâmplă și ce întrebare ai. Numele și datele de contact pune-le în câmpurile de mai sus. Nu include CNP, date de card sau de cont, detalii medicale amănunțite sau copii ale actelor: avocatul ți le va cere, dacă e nevoie.

    Cum folosim datele: Confidențialitate.

    Gratuit · fără comision