PROBLEMA JURIDICĂ
Poate instanța consfinți acordul de mediere privind divorțul însuși, respectiv accesoriile?
Faptele relevante
Avocatul Poporului a sesizat ÎCCJ cu o problemă de practică neunitară, documentată prin hotărâri definitive. Admisibilitatea mecanismului este examinată în par. 67–75. Este un mecanism de unificare a practicii, nu rejudecarea faptelor unui cuplu. Sesizarea anterioară pentru hotărâre prealabilă, soluționată prin Decizia ÎCCJ nr. 3/2019, fusese respinsă ca inadmisibilă pentru lipsa noutății și nu soluționase fondul problemei (par. 16).
Soluția
Instanța nu poate consfinți acordul de desfacere a căsătoriei; poate consfinți acordul asupra aspectelor accesorii.
Motivarea, pe scurt
În par. 94–103, ÎCCJ distinge autoritățile abilitate să constate consimțământul și actul necesar desfacerii căsătoriei de rolul mediatorului. Par. 112–120 separă regimul acordurilor despre copii și accesorii de starea civilă, asupra căreia nu se tranzacționează. Par. 122–128 admit consfințirea accesoriilor, patrimoniale și nepatrimoniale, în condițiile procedurii legale și pentru ipoteza desfacerii căsătoriei. Dispozitivul respinge calea hotărârii de expedient pentru divorțul însuși și o admite pentru accesorii.
Ce putem învăța și ce limite are
Poate instanța consfinți acordul de mediere privind divorțul însuși, respectiv accesoriile?
Rezumatul privește problema de drept, nu fiecare dintre dosarele anexate sesizării.
Textele de lege citate în motivare au forma de la data deciziei, nu neapărat forma actuală a Codului civil. Nu stabilește existența ori cuantumul despăgubirilor într-un caz individual.
Ghiduri asociate
Textul hotărârii
Hotărârea poate fi consultată la sursa publică indicată. Fișa de pe această pagină rezumă problema juridică și nu înlocuiește textul hotărârii.
Texte citate în ghiduri 28 DE EXTRASE
Extrasele exacte din hotărâre la care trimit ghidurile.
par. 1
1. Înalta Curte de Casație și Justiție a fost învestită prin sesizarea Avocatului Poporului cu recursul în interesul legii în materie civilă ce vizează interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 2 alin. (4), art. 59 alin. (2) și art. 64 alin. (2) din Legea nr. 192/2006 privind medierea și organizarea profesiei de mediator, cu modificările și completările ulterioare, în sensul de a stabili dacă instanța de judecată poate lua act de acordul de mediere prin care părțile s-au înțeles cu privire la desfacerea căsătoriei și la rezolvarea aspectelor accesorii divorțului. ... ...
Textul în documentul-sursă ↗par. 30
30. Prin punctul de vedere formulat de Ministerul Public s-a apreciat ca fiind în litera și spiritul legii prima orientare jurisprudențială, în sensul că, în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 2 alin. (4), art. 59 alin. (2) și art. 64 alin. (2) din Legea nr. 192/2006 , sunt inadmisibile cererile prin care părțile solicită instanței de judecată consfințirea acordului de mediere cu privire la desfacerea căsătoriei și la rezolvarea aspectelor accesorii divorțului. ...
Textul în documentul-sursă ↗par. 90
90. Procedând la o interpretare sistematică a dispozițiilor normative anterior evocate, concluzia care se impune este în sensul că acordurile de mediere care consemnează înțelegerile soților referitoare la divorț nu sunt apte să producă efecte juridice în privința desfacerii căsătoriei în sine, însă pot să ateste modalitatea în care soții acceptă divorțul. ...
Textul în documentul-sursă ↗par. 93
93. Or, acordul de mediere privitor la desfacerea căsătoriei nu reprezintă un act de învestire al instanței, în sensul art. 194 din Codul de procedură civilă , și nici cerere adresată notarului public sau ofițerului de stare civilă, potrivit art. 376 alin. (1) din Codul civil . ...
Textul în documentul-sursă ↗par. 96
96. Potrivit art. 374 alin. (3) și art. 376 alin. (3) din Codul civil , în ipoteza desfacerii căsătoriei prin acordul soților, indiferent de procedura prin care se realizează (administrativă, notarială sau judiciară), divorțul presupune verificarea consimțământului soților la desfacerea căsătoriei de către instanța de judecată, notarul public sau ofițerul de stare civilă, așadar de către o autoritate publică, respectiv de către un funcționar public învestit să îndeplinească un serviciu de interes public. ...
Textul în documentul-sursă ↗par. 107
107. Cerința din art. 382 alin. (1) din Codul civil referitoare la pronunțarea divorțului printr-o hotărâre judecătorească definitivă impune concluzia că hotărârea prin care se pronunță divorțul prin acord presupune verificarea de către instanța de judecată a consimțământului actual al soților, liber și neviciat, la desfacerea căsătoriei, cerută de art. 374 alin. (3) din Codul civil . ...
Textul în documentul-sursă ↗par. 110
110. Or, prin ipoteză, acordul de mediere cuprinzând înțelegerea soților referitoare la divorț consemnează acordul acestora în privința desfacerii căsătoriei la data încheierii lui, așadar anterior momentului sesizării instanței, iar nu la termenul de judecată la care instanța trebuie să verifice stăruința soților în desfacerea căsătoriei, conform art. 931 alin. (1) din Codul de procedură civilă . ...
Textul în documentul-sursă ↗par. 111
111. Prin urmare, acordul de mediere cu privire la desfacerea căsătoriei are doar valoarea unui mijloc de dovadă privind intenția soților de a divorța, existentă la momentul încheierii lui, astfel încât el nu poate fi consfințit de către instanță pe calea unei hotărâri de expedient. ...
Textul în documentul-sursă ↗par. 112
112. Această concluzie rezidă și din reglementarea în mod distinct, în cuprinsul prevederilor alin. (1^1) și alin. (2) ale art. 64 din Legea nr. 192/2006 , a regimului juridic al acordurilor de mediere privind stingerea conflictelor ce au ca obiect exercițiul drepturilor părintești, contribuția părinților la întreținerea copiilor și stabilirea domiciliului copiilor de cel aplicabil înțelegerilor încheiate de soți referitoare la desfacerea căsătoriei.
Textul în documentul-sursă ↗par. 113
113. Astfel, este neîndoielnic că, potrivit art. 64 alin. (1^1) din Legea nr. 192/2006 , pot fi consfințite prin pronunțarea unei hotărâri de expedient acordurile de mediere încheiate de soți pentru soluționarea amiabilă a conflictelor ce au ca obiect exercițiul drepturilor părintești, contribuția acestora la întreținerea copiilor, stabilirea domiciliului copiilor. Această concluzie rezultă cu evidență din simpla lecturare a acestei norme.
Textul în documentul-sursă ↗par. 119
119. Interpretarea dată art. 64 alin. (2) din Legea nr. 192/2006 , în sensul că instanța nu poate lua act, printr-o hotărâre de expedient, de înțelegerea soților asupra desfacerii căsătoriei, divorțul vizând starea civilă a persoanei, este în concordanță și cu art. 2.268 alin. (1) din Codul civil potrivit căruia „Nu se poate tranzacționa asupra capacității sau stării civile a persoanelor și nici cu privire la drepturi de care părțile nu pot să dispună potrivit legii“.
Textul în documentul-sursă ↗par. 119
119. Interpretarea dată art. 64 alin. (2) din Legea nr. 192/2006 , în sensul că instanța nu poate lua act, printr-o hotărâre de expedient, de înțelegerea soților asupra desfacerii căsătoriei, divorțul vizând starea civilă a persoanei, este în concordanță și cu art. 2.268 alin. (1) din Codul civil potrivit căruia „Nu se poate tranzacționa asupra capacității sau stării civile a persoanelor și nici cu privire la drepturi de care părțile nu pot să dispună potrivit legii“. ...
Textul în documentul-sursă ↗par. 120
120. Ca atare, încheierea unui acord de mediere de către soți, în care este consemnată înțelegerea acestora referitoare la desfacerea căsătoriei, nu îi îndreptățește să solicite consfințirea acestui acord în condițiile stabilite de art. 59 alin. (2) din Legea nr. 192/2006 , care fac trimitere la art. 438 din Codul de procedură civilă , soții fiind obligați să se conformeze normelor de procedură stabilite imperativ de art. 915 și următoarele din Codul de procedură civilă .
Textul în documentul-sursă ↗par. 120
120. Ca atare, încheierea unui acord de mediere de către soți, în care este consemnată înțelegerea acestora referitoare la desfacerea căsătoriei, nu îi îndreptățește să solicite consfințirea acestui acord în condițiile stabilite de art. 59 alin. (2) din Legea nr. 192/2006 , care fac trimitere la art. 438 din Codul de procedură civilă , soții fiind obligați să se conformeze normelor de procedură stabilite imperativ de art. 915 și următoarele din Codul de procedură civilă . ...
Textul în documentul-sursă ↗par. 121
121. Soluția este conformă și jurisprudenței Curții Constituționale care a statuat că „procesul de divorț în întregul său, și nu doar acțiunea prin care aceste aspecte sunt deduse judecății, are caracter strict personal, deoarece obiectul său implică antamarea de către instanță a unor aspecte ținând de viața intimă și familială a părților din litigiu. Acest caracter strict personal al procesului a impus adoptarea unei proceduri speciale, derogatorii de la normele dreptului comun, care nu face decât să dea expresie particularității esențiale a procesului de divorț și implicit prevederilor constituționale cuprinse în art. 26 referitor la viața intimă, familială și privată“ (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 305 din 12 mai 2016 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 485 din 29 iunie 2016).
Textul în documentul-sursă ↗par. 122
122. În ceea ce privește acordurile de mediere încheiate între soți în temeiul art. 64 alin. (1) din Legea nr. 192/2006 , care au ca obiect soluționarea pe cale amiabilă a conflictelor ce derivă din efectele nepatrimoniale ale divorțului, precum numele soților, efectele divorțului în raporturile dintre soți și copiii lor minori, aceste înțelegeri pot constitui obiect al medierii, în privința acestora prevederile art. 64 alin. (1^1) din Legea nr. 192/2006 stabilind neechivoc că pot îmbrăca forma unor hotărâri de expedient.
Textul în documentul-sursă ↗par. 124
124. Ca atare, soții sunt îndreptățiți să solicite consfințirea acordurilor de mediere cu acest obiect încheiate în temeiul art. 64 alin. (1) din Legea nr. 192/2006 , prin pronunțarea unei hotărâri de expedient de către instanța de judecată învestită cu soluționarea divorțului. ...
Textul în documentul-sursă ↗par. 124
124. Ca atare, soții sunt îndreptățiți să solicite consfințirea acordurilor de mediere cu acest obiect încheiate în temeiul art. 64 alin. (1) din Legea nr. 192/2006 , prin pronunțarea unei hotărâri de expedient de către instanța de judecată învestită cu soluționarea divorțului.
Textul în documentul-sursă ↗par. 125
125. Această hotărâre urmează a se pronunța în cazul desfacerii căsătoriei prin procedura divorțului reglementată de art. 915-935 din Codul de procedură civilă , ținându-se cont și de dezlegarea din prezenta decizie referitoare la efectele unui acord de mediere având ca obiect înțelegerea părților privind desfacerea căsătoriei. ...
Textul în documentul-sursă ↗par. 125
125. Această hotărâre urmează a se pronunța în cazul desfacerii căsătoriei prin procedura divorțului reglementată de art. 915-935 din Codul de procedură civilă , ținându-se cont și de dezlegarea din prezenta decizie referitoare la efectele unui acord de mediere având ca obiect înțelegerea părților privind desfacerea căsătoriei.
Textul în documentul-sursă ↗par. 127
127. Pentru aceste considerente, se va constata că, în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 2 alin. (4), art. 59 alin. (2) și art. 64 alin. (2) din Legea nr. 192/2006 , instanța de judecată nu poate consfinți acordul de mediere referitor la înțelegerea părților privind desfacerea căsătoriei.
Textul în documentul-sursă ↗par. 128
128. Cu privire la rezolvarea aspectelor accesorii divorțului, instanța de judecată poate consfinți acordul de mediere având acest obiect, pentru ipoteza în care se va desface căsătoria. ... ... ...
Textul în documentul-sursă ↗par. 128
128. Cu privire la rezolvarea aspectelor accesorii divorțului, instanța de judecată poate consfinți acordul de mediere având acest obiect, pentru ipoteza în care se va desface căsătoria.
Textul în documentul-sursă ↗Context: antet, complet și introducere
DECIZIA nr. 33 din 9 decembrie 2019 referitoare la interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 2 alin. (4), art. 59 alin. (2) și art. 64 alin. (2) din Legea nr. 192/2006 privind medierea și organizarea profesiei de mediator, cu modificările și completările ulterioare EMITENT | * ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE - COMPLETUL PENTRU SOLUȚIONAREA RECURSULUI ÎN INTERESUL LEGII Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 144 din 24 februarie 2020 Dosar nr. 2.023/1/2019 Corina-Alina Corbu | - președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, președintele completului Laura-Mihaela Ivanovici | - președintele Secției I civile Eugenia Voicheci | - președintele Secției a II-a civile Denisa Angelica Stănișor | - președintele Secției de contencios administrativ și fiscal Daniel Grădinaru | - președintele Secției penale Mioara Iolanda Grecu | - judecător la Secția I civilă Mari Ilie | - judecător la Secția I civilă Cristina Truțescu | - judecător la Secția I civilă Valentin Mitea | - judecător la Secția I civilă Bianca Elena Țăndărescu | - judecător la Secția I civilă Carmen Georgeta Negrilă | - judecător la Secția I civilă Beatrice Ioana Nestor | - judecător la Secția I civilă Carmen Elena Popoiag | - judecător la Secția I civilă Adina Georgeta Nicolae | - judecător la Secția I civilă Georgeta Stegaru | - judecător la Secția I civilă Mihaela Paraschiv | - judecător la Secția I civilă Cristina Petronela Văleanu | - judecător la Secția I civilă Andreia Liana Constanda | - judecător la Secția I civilă Lavinia Curelea | - judecător la Secția I civilă Maria Speranța Cornea | - judecător la Secția a II-a civilă George Bogdan Florescu | - judecător la Secția a II-a civilă Gheza Attila Farmathy | - judecător la Secția de contencios administrativ și fiscal Rodica Florica Voicu | - judecător la Secția de contencios administrativ și fiscal Simona Cristina Neniță | - judecător la Secția penală Sorin Alin Nicolescu | - judecător la Secția penală Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii a fost legal constituit conform dispozițiilor art. 516 alin. (1) din Codul de procedură civilă și ale art. 27^1 alin. (1) din Regulamentul privind organizarea și funcționarea administrativă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, republicat, cu modificările și completările ulterioare (Regulamentul) .Ședința a fost prezidată de doamna judecător Corina-Alina Corbu, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție.Ministerul Public a fost reprezentat de doamna Antonia Constantin, procuror șef al Secției judiciare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.Pentru Avocatul Poporului, titularul sesizării, s-au prezentat doamnele consilier Linda Timofon și Luiza Portase Necula.La ședința de judecată a participat doamna Mihaela Lorena Mitroi, magistrat-asistent desemnat în conformitate cu dispozițiile art. 27^3 din Regulament .Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii a luat în examinare recursul în interesul legii formulat de Avocatul Poporului ce face obiectul Dosarului nr. 2.023/1/2019.Magistratul-asistent a prezentat referatul cauzei, arătând că la dosar au fost depuse raportul întocmit de judecătorii-raportori, precum și punctul de vedere formulat de Ministerul Public. Președintele Completului pentru soluționarea recursului în interesul legii a constatat că nu există chestiuni prealabile și a acordat cuvântul asupra recursului în interesul legii.Doamna consilier Linda Timofon, pentru titularul sesizării, a prezentat orientările jurisprudențiale care au determinat promovarea prezentului recurs în interesul legii de către Avocatul Poporului, punând concluzii de admitere a acestuia și pronunțarea unei decizii de unificare a practicii judiciare. A apreciat ca fiind în litera și spiritul legii opinia potrivit căreia divorțul dintre soți este o acțiune personală, care privește statutul persoanei, iar o astfel de acțiune nu poate face obiectul medierii.Doamna procuror Antonia Constantin, reprezentantul procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, a susținut aceeași opinie, arătând că cererile prin care părțile solicită pronunțarea unei hotărâri de expedient pentru consfințirea acordului de mediere cu privire la desfacerea căsătoriei sunt inadmisibile. A mai arătat că, în măsura în care instanța de judecată a fost învestită și cu o astfel de cerere, nici rezolvarea aspectelor accesorii divorțului nu poate face obiectul medierii.Constatând că nu există întrebări din partea membrilor completului pentru reprezentantele Ministerului Public și Avocatului Poporului, președintele Completului pentru soluționarea recursului în interesul legii a declarat dezbaterile închise, iar completul a rămas în pronunțare asupra recursului în interesul legii. ÎNALTA CURTE,deliberând asupra recursului în interesul legii, constată următoarele: I. Sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție. Obiectul recursului în interesul legii
Textul în documentul-sursă ↗Context: obligativitate, pronunțare și semnături
Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 517 alin. (4) din Codul de procedură civilă .Pronunțată în ședință publică astăzi, 9 decembrie 2019. PREȘEDINTELE ÎNALTEI CURȚI DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE CORINA-ALINA CORBU Magistrat-asistent, Mihaela Lorena Mitroi ----
Textul în documentul-sursă ↗dispozitiv
Admite recursul în interesul legii formulat de Avocatul Poporului și, în consecință, stabilește că:În interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 2 alin. (4), art. 59 alin. (2) și art. 64 alin. (2) din Legea nr. 192/2006 privind medierea și organizarea profesiei de mediator, cu modificările și completările ulterioare, instanța de judecată nu poate consfinți acordul de mediere referitor la înțelegerea părților privind desfacerea căsătoriei. Cu privire la rezolvarea aspectelor accesorii divorțului, instanța de judecată poate consfinți acordul de mediere având acest obiect.
Textul în documentul-sursă ↗dispozitiv: a doua propoziție a soluției, cererile accesorii divorțului
Cu privire la rezolvarea aspectelor accesorii divorțului, instanța de judecată poate consfinți acordul de mediere având acest obiect.
Textul în documentul-sursă ↗dispozitiv: prima propoziție a soluției, desfacerea căsătoriei nu poate fi consfințită prin tranzacție
În interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 2 alin. (4), art. 59 alin. (2) și art. 64 alin. (2) din Legea nr. 192/2006 privind medierea și organizarea profesiei de mediator, cu modificările și completările ulterioare, instanța de judecată nu poate consfinți acordul de mediere referitor la înțelegerea părților privind desfacerea căsătoriei.
Textul în documentul-sursă ↗
Informațiile nu constituie consultanță juridică.