⌕Meniu

Un nou acord între părinți despre copil: aprobarea instanței

Un acord parental util descrie concret măsurile și cheltuielile, respectă drepturile copilului și urmează procedura potrivită: încuviințare inițială, modificarea măsurilor existente, soluționare în divorț ori autentificare în condițiile legii. Ghidul explică documentele, controlul instanței, ascultarea, întreținerea, cheltuielile suplimentare, taxele și căile de atac, fără a confunda simplul consens cu un titlu nou. [20] [15] [36] [63] [64] [4] [5]

ACTUALIZAT
TIMP DE CITIRE
24 de minute
CATEGORIE
Copiii: autoritate, locuință și relații personale
Cuprins · 27 de secțiuni
  1. 01Cui se adresează
  2. 02Punctul de plecare: actul care reglementează deja situația copilului
  3. 03Ce poate organiza acordul și ce nu poate abandona
  4. 04Cum arată un acord suficient de precis
  5. 05Încuviințarea judiciară inițială în temeiul art. 506
  6. 06Când există deja o hotărâre: modificarea potrivit art. 403
  7. 07Dacă divorțul este deja pe rol
  8. 08Procedura necontencioasă: numai dacă obiectul ei este real
  9. 09Tranzacția judiciară și acordul rezultat din mediere
  10. 10Acordul autentificat de notar: o rută distinctă
  11. 11Întreținerea viitoare nu poate fi schimbată cu un avantaj pentru părinte
  12. 12Plata anticipată și compensarea: două mecanisme limitate
  13. 13Cheltuieli extrașcolare și extraordinare: definire, aprobare, dovadă
  14. 14Ce controlează instanța și ce probe pregătesc?
  15. 15Ascultarea copilului: nu o formalitate și nu un drept de veto
  16. 16Psihologul, înregistrarea și expertiza condiționată
  17. 17Autoritatea comună nu înseamnă automat timp fizic egal
  18. 18Instanța competentă, cererea și reprezentarea
  19. 19Regularizarea și termenele din dosar
  20. 20Taxe judiciare și onorarii notariale
  21. 21Căile de atac depind de hotărârea efectiv pronunțată
  22. 22Urgența, calculul termenelor și dovada depunerii
  23. 23Verificarea finală, schimbările ulterioare și situațiile internaționale
  24. 24Termene și repere
  25. 25Lista de pași
  26. 26Întrebări frecvente
  27. 27Surse și trimiteri

Cui se adresează

✓ SE APLICĂ DACĂ

  • Înțelegeri privind exercitarea autorității și măsuri de protecție, măsuri asupra copiilor la divorț și modificarea ulterioară a acestora. [20] [36] [15]

  • Organizarea contribuțiilor și a cheltuielilor copilului, cu păstrarea întreținerii viitoare, a interesului superior și a formei juridice aplicabile. [2] [4] [5] [20] [39]

✕ NU ACOPERĂ

  • Nu este o procedură completă de mediere ori de divorț notarial; se explică numai efectele și limitele relevante pentru aprobarea acordului, cu verificarea separată a condițiilor rutei alese. [216] [217] [242] [63] [64]

  • Recunoașterea și executarea în străinătate se verifică distinct când există elementul internațional; acordul nu stabilește singur competența internațională. [166] [171] [177]

  • Regulile generale ale apelului nu înlocuiesc regimul propriu al tranzacției, al procedurii necontencioase, al divorțului prin acord și al incidentelor cu reguli speciale. [241] [55] [232] [140]

Punctul de plecare: actul care reglementează deja situația copilului

Pune alături hotărârea de divorț și orice hotărâre ulterioară, acordul autentificat, documentele privind întreținerea și propunerea nouă. Notează, pentru fiecare măsură, ce prevede actul existent, ce se schimbă și de ce îi este mai bine copilului. Aprobarea unei înțelegeri inițiale, modificarea măsurilor după divorț și constatarea acordului în procesul de divorț sunt demersuri diferite: art. 506, art. 403 și art. 396 din Codul civil nu sunt temeiuri interschimbabile. [20] [15] [36] [37]

Dacă părinții au convenit o soluție nouă, formulează-o concret și cere actul juridic potrivit. Un mesaj, o semnătură privată ori faptul că ambii aplică temporar alt program nu reprezintă, prin ele însele, hotărârea de modificare a măsurilor existente. Pentru un acord notarial verifică separat condițiile speciale ale art. 101–102 din Legea nr. 36/1995; nu presupune că orice înscris denumit „acord parental” are aceeași putere. [15] [20] [63] [64]

Traseul practic este: identifică titlul și măsurile, separă punctele convenite de cele contestate, descrie nevoile copilului, pregătește dovezile, alege procedura, apoi verifică exact hotărârea ori actul obținut. Menținerea unei relații de cooperare nu înlocuiește controlul interesului copilului, dar ajută prezentarea unei propuneri verificabile. [21] [22] [20] [36] [90] [91]

Ce poate organiza acordul și ce nu poate abandona

Acordul poate organiza modul de exercitare a autorității și măsuri de protecție compatibile cu interesul copilului. Autoritatea este însă un ansamblu de drepturi și îndatoriri privind persoana și bunurile copilului, nu un bun pe care un părinte îl cedează celuilalt în schimbul unui avantaj. Părinții exercită autoritatea în interesul copilului, îl asociază deciziilor potrivit vârstei și maturității și răspund amândoi pentru creșterea lui. [20] [66] [67] [68]

După divorț, regula rămâne exercitarea comună, dacă instanța nu decide altfel. Exercitarea de un singur părinte cere motive întemeiate și interesul superior; simpla formulare „renunț la autoritate” nu înlocuiește analiza legală. Nici legea protecției copilului nu permite părintelui să renunțe la autoritate. Distinge organizarea practică de schimbarea titularilor exercițiului și de decădere. [38] [13] [14] [18] [1]

Nu include o renunțare pentru viitor la întreținerea copilului, nici dacă unul dintre părinți primește alte avantaje patrimoniale. Se pot discuta modalitățile de plată și contribuțiile, dar dreptul protejat aparține copilului și rămâne supus condițiilor legale. [4] [2] [5] [39] [40]

Cum arată un acord suficient de precis

Pregătește un document pe teme: măsura propusă, modul concret de aplicare, persoanele responsabile, comunicarea dintre părinți, cheltuielile și mecanismul de reevaluare. Pentru fiecare clauză, explică nevoia copilului căreia îi răspunde și cum funcționează în timpul școlii, al îngrijirilor medicale și al activităților sale. Aceasta este o metodă de redactare, nu un formular legal obligatoriu și nici o garanție de încuviințare. [20] [21] [30] [31] [34]

În loc de „vom decide împreună”, precizează cum se transmite propunerea, ce informații o însoțesc și cum se dovedește răspunsul. În loc de „plătim cheltuielile în mod egal”, delimitează cheltuielile deja acoperite, cele suplimentare propuse și contribuția concretă. În loc de „copilul va hotărî”, păstrează participarea copilului și evaluarea opiniei sale, fără a-i transfera responsabilitatea soluționării conflictului. [16] [17] [5] [10] [25] [26] [67]

Poți propune termene convenționale rezonabile pentru comunicare și plată, dar nu le prezenta ca termene legale generale. Mai ales, o clauză proprie nu transformă automat tăcerea în consimțământ la orice decizie și nu neutralizează un refuz expres. Pentru neexprimarea voinței există ipoteza delimitată de art. 36 alin. (4) din Legea nr. 272/2004; pentru neînțelegere există controlul instanței. [17] [19] [70] [39]

Încuviințarea judiciară inițială în temeiul art. 506

Art. 506 din Codul civil permite învoiala privind exercitarea autorității sau o măsură de protecție cu încuviințarea instanței de tutelă, dacă este respectat interesul superior. Cererea trebuie să arate ce anume se cere încuviințat, nu doar să depună un acord fără obiect judiciar clar. Însoțește propunerea de împrejurările relevante pentru copil și de actele care permit verificarea lor. [20] [89] [90] [91]

Instanța nu este un registru al semnăturilor părinților. Interesul copilului prevalează, inclusiv în actele juridice încheiate de adulți; sunt relevante nevoile de dezvoltare, opinia, istoricul de abuz sau risc, capacitatea concretă a părinților și relațiile de atașament. Prezintă aceste elemente pentru copilul real, nu doar formula „este în interesul minorului”. [27] [28] [29] [30] [31] [32] [33] [34] [35]

Ascultarea copilului este expres prevăzută de art. 506, în condițiile art. 264. Calificarea procedurii civile se face separat: un acord nu dovedește singur că sunt îndeplinite condițiile procedurii necontencioase și nu permite ignorarea unei norme speciale. [20] [23] [24] [42] [50] [61]

Când există deja o hotărâre: modificarea potrivit art. 403

Pentru măsurile privind părinții divorțați și copiii lor minori, art. 403 permite modificarea dacă s-au schimbat împrejurările. Poate cere oricare părinte; textul enumeră și alți titulari, inclusiv copilul, un membru de familie, instituțiile indicate și procurorul. Acordul nou este important, dar explică în cerere schimbarea care justifică soluția și măsurile precise a căror înlocuire o soliciți. [15]

Organizează prezentarea comparativ: situația avută în vedere la hotărârea anterioară, situația actuală, nevoia copilului și soluția solicitată. Mutarea programului școlar, schimbarea nevoilor ori a disponibilității practice trebuie descrise și dovedite în măsura în care susțin măsura cerută; nu există în acest text o listă care să facă automat suficient orice eveniment invocat. [15] [21] [31] [90] [91] [104]

Dacă se schimbă și pensia, separă condițiile art. 531 privind mijloacele debitorului și nevoia beneficiarului. Dacă rămâne un dezacord numai asupra unei decizii concrete, verifică art. 486 și nu cere o modificare mai largă decât problema reală. O nouă înțelegere poate ajuta soluționarea, dar nu confunda aceste obiecte. [11] [15] [70]

Dacă divorțul este deja pe rol

În divorț, instanța hotărăște asupra raporturilor cu copiii minori ținând seama de interesul lor, de ancheta psihosocială și, dacă există, de învoiala părinților, pe care îi ascultă. Art. 919 din Codul de procedură civilă (CPC) obligă instanța să se pronunțe asupra autorității, locuinței și contribuției părinților chiar dacă acestea nu au fost cerute expres. Depune acordul în dosarul adecvat, indicând distinct ce este convenit și ce rămâne de judecat. [36] [37] [223] [224]

Cererea de divorț trebuie să cuprindă numele copiilor minori și să fie însoțită de copia certificatului de căsătorie și, după caz, de copiile certificatelor de naștere. Pentru divorțul prin acord, cererea este semnată de ambii soți ori în condițiile mandatului special prevăzut de lege; instanța verifică existența consimțământului și stăruința lui la termen. Când este cazul, soții arată în cerere și cum au convenit să fie soluționate cererile accesorii, cu excepția cazului în care unul dintre ei sau amândoi beneficiază de consiliere judiciară sau tutelă specială. [220] [221] [226] [227] [228] [229]

Nu presupune că lipsa acordului asupra tuturor accesoriilor împiedică orice soluție. Art. 931 alin. (2) prevede administrarea probelor și soluționarea în condițiile sale; alin. (3) permite continuarea judecății pentru celelalte accesorii. Acest cadru special nu se înlocuiește cu eticheta generică de tranzacție. [230] [231] [232]

Procedura necontencioasă: numai dacă obiectul ei este real

Art. 527 CPC privește intervenția instanței fără stabilirea unui drept potrivnic altei persoane. Verifică obiectul efectiv, nu numai faptul că două persoane semnează aceeași cerere. Dacă cererea, prin conținut ori prin obiecțiile persoanelor citate sau interveniente, capătă caracter contencios, art. 531 impune respingerea ei în această procedură. Respingerea pe acest temei nu este aprobarea acordului și nu trebuie confundată cu judecarea fondului pe calea potrivită. [42] [50]

În această ramură, art. 528 stabilește competența, inclusiv legătura cu o cauză existentă; art. 529 privește verificarea din oficiu a competenței și trimiterea dosarului când instanța se declară necompetentă. Conținutul cererii și înscrisurile sunt reglementate de art. 530 alin. (1)–(2): identitatea și domiciliul solicitantului, după împrejurări persoanele care trebuie chemate, obiectul, motivarea, semnătura și documentele de sprijin. [43] [44] [45] [46] [47] [48] [49]

Judecata are loc în camera de consiliu; citarea este obligatorie când legea o cere, iar în celelalte cazuri se aplică aprecierea permisă de art. 532. Instanța poate lua măsuri utile și asculta persoane relevante, apoi pronunță o încheiere după toate împrejurările de fapt și de drept. Normele speciale și ascultarea copilului prevăzută de acestea nu dispar. [51] [52] [53] [61] [20]

Încheierea de încuviințare este executorie, iar încheierile necontencioase nu au autoritatea lucrului judecat. Aceste efecte aparțin procedurii realmente aplicabile, nu tuturor actelor parentale. Calea de atac este descrisă separat mai jos, inclusiv pentru persoana interesată care nu a fost citată. [54] [59] [55] [57]

Tranzacția judiciară și acordul rezultat din mediere

O tranzacție judiciară veritabilă se analizează în cadrul art. 438–439 CPC. Părțile pot cere consfințirea învoielii în condițiile art. 438, inclusiv fără a fi fost citate pentru acel moment; articolul distinge prezentarea la termen de prezentarea în altă zi. Tranzacția trebuie să fie scrisă și alcătuiește dispozitivul hotărârii. Nu orice acord parental depus la instanță devine numai prin denumire o tranzacție cu acest regim. [237] [238] [239] [240] [20] [229]

Art. 441 prevede aplicarea corespunzătoare pentru înțelegerea rezultată din mediere. Decizia nr. 33/2019 a Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ), pronunțată într-un recurs în interesul legii, distinge ferm: instanța nu poate consfinți prin hotărâre de expedient acordul de mediere referitor la desfacerea căsătoriei; poate consfinți acordul asupra aspectelor accesorii. Considerentele leagă această din urmă soluție de procedura divorțului și de ipoteza desfacerii căsătoriei. [242] [216] [217] [212] [213] [215]

Practic, prezintă separat intenția de a divorța și înțelegerea privind copilul, depune cererea procedurală necesară și păstrează controlul special al interesului copilului. Decizia din 2019 nu înlocuiește verificarea formei aplicabile a Legii nr. 192/2006 pentru un parcurs complet de mediere, competențe ori formalități suplimentare; ea privește delimitarea juridică dintre desfacerea căsătoriei și accesorii. [216] [217] [209] [210] [20] [36] [222]

Acordul autentificat de notar: o rută distinctă

Art. 101 alin. (2) din Legea nr. 36/1995 recunoaște caracterul executoriu al acordului parental autentificat cu ocazia divorțului ori ulterior, în cadrul exercitării comune a autorității, pentru aspectele și condițiile indicate de text. Sunt menționate locuința, legăturile personale și alte măsuri asupra cărora părinții pot dispune legal. Nu este o autorizare de a autentifica orice clauză, de a renunța la întreținerea viitoare ori de a transforma acordul într-o decădere. [63] [4] [1]

Pentru valabilitatea acordului parental, art. 102 obligă notarul să obțină ancheta psihosocială și să asculte copilul în condițiile art. 264, atât în divorț, cât și în celelalte situații prevăzute de text. Prin urmare, „suntem de acord și copilul nu trebuie implicat” nu este o scurtătură. Furnizează actele existente și datele necesare verificării, inclusiv hotărârea pe care propunerea o privește. [64] [23] [24] [25] [15]

Distinge executorialitatea specială a acordului parental de regula art. 101 alin. (1) pentru creanța certă și lichidă constatată prin înscris autentificat, executorie la exigibilitate. O clauză neclară despre cheltuieli viitoare nu devine, numai prin autentificare, o sumă lichidă deja scadentă. Înainte de semnare, cere precizarea obiectului, formulei de calcul, dovezii cheltuielii și scadenței, în limitele legii. [62] [63] [5] [39]

Întreținerea viitoare nu poate fi schimbată cu un avantaj pentru părinte

Art. 515 din Codul civil interzice renunțarea pentru viitor la dreptul la întreținere. Evită clauze precum „nu voi mai solicita niciodată pensie”, chiar dacă fac parte dintr-o înțelegere mai largă între adulți. O concesie privind bunurile ori relațiile dintre părinți nu reprezintă motiv legal pentru a abandona nevoile copilului. [4] [2] [27] [28]

Întreținerea se raportează la nevoile beneficiarului și mijloacele debitorului. Art. 529 prevede plafoanele legale când întreținerea este datorată de părinte: până la un sfert din venitul lunar net pentru un copil, o treime pentru doi și o jumătate pentru trei sau mai mulți; totalul împreună cu întreținerea altor persoane nu poate depăși jumătate din venitul net lunar. Acestea nu sunt procente care se acordă mecanic indiferent de nevoi și nici regula împărțirii oricărei facturi în două. [5] [6] [7]

Art. 530 distinge executarea în natură de pensia în bani stabilită când obligația nu este executată de bunăvoie în natură; pensia poate fi fixă sau procentuală, cu păstrarea limitelor. Art. 531 permite modificarea în condițiile schimbării mijloacelor și nevoilor și prevede indexarea de drept trimestrială a sumei fixe în funcție de inflație. Scrie acordul astfel încât modalitatea de plată să fie inteligibilă, fără a pretinde înghețarea definitivă a situației. [8] [9] [10] [11] [12]

Plata anticipată și compensarea: două mecanisme limitate

Art. 533 permite plata periodică la termenele convenite sau stabilite de instanță. Permite și o sumă globală anticipată, convenită de părți sau hotărâtă de instanță pentru motive temeinice, pentru o perioadă mai lungă ori întreaga perioadă datorată, dacă debitorul are mijloacele necesare. Aceasta este o modalitate de executare a întreținerii, nu dovada că orice sumă unică stinge irevocabil orice nevoie viitoare, indiferent de împrejurări. [39] [40] [4] [11]

Dacă propui plata anticipată, identifică perioada acoperită, nevoile avute în vedere și mijloacele care permit plata. Cere verificarea concordanței dintre clauză și interesul copilului, nu doar confirmarea că ambii părinți acceptă suma. Păstrează distincte plata și renunțarea. [40] [5] [20] [4]

Decizia ÎCCJ nr. 6/2019 (recurs în interesul legii) permite instanței de tutelă compensarea obligațiilor datorate de fiecare părinte copilului care nu locuiește cu acesta, până la valoarea celei mai mici și numai dacă nu contravine interesului superior. Este ipoteza obligațiilor pentru copii diferiți care se află la părinți diferiți, nu o regulă universală „avem autoritate comună, deci nu există pensie”. Nu aplica unilateral compensarea și nu o extinde la orice datorie dintre adulți. [41] [4] [5]

Cheltuieli extrașcolare și extraordinare: definire, aprobare, dovadă

Pornește de la nevoia concretă: ce activitate ori serviciu este propus, de ce îi folosește copilului, cât costă și cum se integrează în programul lui. Separă cheltuielile curente deja avute în vedere în întreținere de cele suplimentare a căror repartizare este propusă. Obligația de întreținere acoperă și educația, învățătura și pregătirea profesională; eticheta „extra” nu dovedește singură că se datorează o sumă în plus, de orice valoare. [2] [5] [8] [71]

O clauză utilă poate preciza categoriile de cheltuieli, informațiile necesare acordului, bugetul aprobat, cota ori suma fiecăruia, documentele justificative, destinatarul plății și scadența. Pentru servicii recurente, arată perioada și condițiile propuse pentru schimbare. Acestea sunt recomandări de claritate, nu procente ori formalități impuse uniform de lege. Clauza trebuie să respecte nevoile, mijloacele și controlul învoielii. [5] [10] [20] [39] [62]

Dacă activitatea implică o decizie importantă de educație, analizează acordul ambilor părinți în condițiile legii; dacă este un act curent față de un terț de bună-credință, există prezumția specială din art. 503 alin. (2), care nu rezolvă automat decontarea dintre părinți. În caz de dezacord, documentează propunerea și obiecțiile și cere soluționarea obiectului real, nu instituirea unei reguli arbitrare „cine înscrie copilul îl obligă pe celălalt la jumătate”. [16] [69] [70] [3] [5]

Ce controlează instanța și ce probe pregătesc?

Arată pentru fiecare măsură cum sunt asigurate dezvoltarea, siguranța, stabilitatea și participarea copilului. Include situația școlară ori medicală relevantă, disponibilitatea practică a părinților, distanțele și programul, veniturile și cheltuielile necesare, fără a transforma dosarul într-un inventar de reproșuri fără legătură cu obiectul. Probele trebuie să susțină faptele invocate și să fie admisibile și utile soluționării. [30] [31] [32] [33] [34] [35] [104] [105] [113]

Propune înscrisurile, martorii sau alte probe în momentele procedurale cerute. Art. 254 are regula propunerii prin cerere și întâmpinare și excepții delimitate pentru administrarea ulterioară; nu conta pe faptul că instanța va suplini orice omisiune. Dacă proba nu era previzibilă ori nu a putut fi propusă din motive temeinice, explică situația în raport cu excepția aplicabilă. [106] [110] [111] [112] [108] [109]

Ancheta este expres relevantă în divorț potrivit art. 396 și obligatorie pentru valabilitatea acordului notarial potrivit art. 102. Pentru celelalte cereri, identifică temeiul și probele cerute de procedura concretă, fără a deduce dintr-o hotărâre privind majorarea pensiei o dispensă generală. [36] [64] [20] [65]

Ascultarea copilului: nu o formalitate și nu un drept de veto

Art. 506 face trimitere expresă la ascultarea potrivit art. 264; aceeași normă este aplicabilă în divorț, iar art. 921 alin. (3) CPC păstrează obligația în condițiile Codului civil. Art. 264 din Codul civil și art. 29 din Legea nr. 272/2004 reglementează ascultarea copilului de cel puțin 10 ani, posibilitatea ascultării celui mai mic când este necesară, dreptul de a cere să fie ascultat și motivarea refuzului. Aceste cerințe se citesc în procedura și obiectul concret, nu se reduc la o derogare presupusă din acordul părinților. [20] [23] [24] [25] [26] [37] [225] [72] [73] [75]

Pregătește copilul pentru faptul că își poate exprima propria opinie, fără a-i prescrie răspunsuri. Opinia se apreciază potrivit vârstei și maturității; copilul nu este obligat să vorbească și nu primește sarcina de a tranșa litigiul. Decizia ÎCCJ nr. 36/2026 (hotărâre prealabilă) explică participarea și limitele generale, păstrând normele speciale. Dispozitivul său privește numai majorarea întreținerii datorate de părinte copilului, nu aprobarea acordului din art. 506 ori divorțul. [26] [74] [186] [187] [188] [189] [190] [191] [65]

În acea cerere de majorare, nici ascultarea copilului de cel puțin 10 ani, nici ancheta nu sunt obligatorii potrivit dispozitivului; aceasta nu înseamnă că ar fi interzise sau că același răspuns se transferă asupra unui cumul de cereri cu alt obiect. Separă capetele și norma de ascultare aferentă fiecăruia. [65] [193] [194] [20] [36]

Psihologul, înregistrarea și expertiza condiționată

Pentru cauzele din sfera art. 140³ al Legii nr. 272/2004, ascultarea se face cu participarea psihologului din cadrul Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului; se aplică prin trimitere regulile art. 231 CPC privind înregistrarea. Psihologul întocmește raportul prevăzut de lege. Acesta nu se confundă cu ancheta psihosocială, iar audierea minorului se realizează după administrarea celorlalte probe, ca ultimă etapă a cercetării judecătorești; opinia are valoarea probatorie delimitată de text, nu efect de verdict. [76] [77] [78] [79] [36]

Expertiza medico-legală psihiatrică este o măsură condiționată, nu o investigație de rutină obligatorie în fiecare încuviințare. Verifică situația din art. 140³ alin. (3) și art. 140⁴, ce anume a dispus instanța și întrebările expertizei. Termenul special de maximum 45 de zile privește raportul acestei expertize, nu aprobarea automată a acordului și nici un termen de atac al părintelui. [78] [80] [81]

Dacă raportul necesită clarificări ori există motive temeinice pentru o nouă expertiză, identifică demersul potrivit și momentul cererii. Art. 338 distinge primul termen după depunerea raportului și, când există obiecțiuni, termenul imediat următor răspunsului ori raportului suplimentar. Nu amâna o obiecție concretă până după soluționarea fondului. [83] [84]

Autoritatea comună nu înseamnă automat timp fizic egal

La redactarea acordului separă exercitarea autorității, locuința, timpul petrecut cu fiecare părinte și contribuția de întreținere. În Decizia nr. 128/2025, Curtea Constituțională a declarat art. 400 alin. (2) constituțional în raport cu criticile formulate. Considerentele subliniază autoritatea comună și posibilitatea implicării ambilor părinți fără o împărțire egală automată a locuirii. [184] [179] [182] [183]

Egalitatea drepturilor de participare la deciziile importante nu impune o schemă matematică identică pentru fiecare copil. Construiește propunerea după nevoile și programul lui, stabilitatea și relațiile semnificative, nu după ideea că o împărțire egală a nopților ar elimina automat controlul locuinței sau întreținerea. Hotărârea constituțională nu creează o nouă procedură de încuviințare în temeiul art. 506. [180] [181] [182] [20] [5]

Instanța competentă, cererea și reprezentarea

Pentru cererile obișnuite privind tutela și familia verifică competența judecătoriei din art. 94 pct. 1 lit. a) și regula domiciliului ori reședinței persoanei ocrotite din art. 114, sub rezerva dispozițiilor speciale. Pentru divorț se aplică art. 915, cu ordinea criteriilor sale. În procedura necontencioasă se verifică suplimentar art. 528–529. Acordul părinților nu înlătură regulile legale de competență. [85] [86] [218] [219] [43] [44] [46]

Cererea contencioasă trebuie să identifice părțile, reprezentarea, obiectul, faptele și temeiurile, probele și semnătura. Atașează acordul și actele relevante pentru cererea formulată, inclusiv hotărârea existentă atunci când ceri modificarea ei. Pentru cererea necontencioasă, conținutul și înscrisurile sunt cele din art. 530, nu din art. 529; pentru divorț se adaugă cerințele speciale descrise anterior. [87] [88] [89] [90] [91] [92] [15] [48] [49] [220] [221]

Verifică reprezentarea copilului și orice conflict real de interese. Regulile capacității și curatorului special protejează participarea procesuală; acordul ambilor părinți nu este dovada că reprezentarea este corectă în orice configurație. Art. 58 permite numirea curatorului în ipotezele sale, de către instanța care judecă procesul, cu regimul legal al desemnării și remunerației. [114] [115] [116] [117] [118] [119] [120]

Regularizarea și termenele din dosar

Citește imediat comunicarea instanței și lista lipsurilor. În regularizarea art. 200 se pot acorda cel mult 10 zile pentru completare; nu se pot cere informații indisponibile reclamantului pentru care este necesară intervenția instanței. Împotriva anulării există o cerere de reexaminare motivată distinctă, în 15 zile de la comunicare, la alt complet, nu un apel obișnuit. Păstrează comunicarea și dovada răspunsului. [94] [96] [95] [97] [98] [99]

În parcursul contencios obișnuit, întâmpinarea are termen de 25 de zile de la comunicarea cererii, iar reclamantul poate răspunde în 10 zile de la comunicarea întâmpinării. Normele permit reducerea în cauze urgente și adaptarea pentru pârâtul cu domiciliul în străinătate. Nu transfera automat aceste intervale asupra fiecărei proceduri speciale sau asupra termenelor convenționale din acord. [100] [101] [102] [103] [60] [61]

Acordul aflat în negocieri nu suspendă de la sine un termen procedural. Urmărește actul instanței și regula aplicabilă, depune la timp actul necesar și invocă, dacă există, numai motivele legale de repunere în termen. Regimul art. 180–186 și termenele fiecărei căi sunt explicate în lista de la sfârșit. [144] [145] [152] [153] [154] [155]

Taxe judiciare și onorarii notariale

Califică fiecare capăt, nu întregul acord printr-un singur preț. OUG nr. 80/2013 prevede, între altele, scutirile privind întreținerea și ocrotirea minorilor, iar art. 15 lit. d) reglementează cereri familiale enumerate când nu sunt accesorii divorțului; lit. e) privește alte cereri neevaluabile din acest domeniu care nu sunt scutite. Art. 34 cere taxarea separată a capetelor cu finalități diferite. Nu rezultă că orice încuviințare costă 20 lei ori că orice litigiu cu un copil este automat scutit integral. [121] [122] [123] [124] [125] [126] [127] [128] [131]

Dacă instanța stabilește o taxă pe care o consideri greșită, reexaminarea se cere în 3 zile de la comunicare, la aceeași instanță, fără taxă pentru această cerere; soluționează alt complet, fără citare, prin încheiere definitivă. Aceasta este o procedură a timbrului judiciar, nu un mecanism de contestare a unui onorariu notarial. Costurile reprezentării ori probelor sunt distincte de taxa judiciară. [129] [130] [107] [120]

Pentru acordul parental în procedura divorțului, art. 9 alin. (1) pct. 3 lit. a) din normele aprobate prin Ordinul nr. 177/C/2024 prevede stabilirea liberă a onorariului între notar și solicitant, cu luarea în considerare a serviciilor efectiv prestate potrivit alin. (2). Întreabă ce operațiune se taxează și ce servicii cuprinde. Această regulă nu stabilește un tarif universal pentru orice acord autonom ulterior și nu trebuie confundată cu tariful soluționării divorțului. Pentru o autentificare ulterioară, clasificarea și prețul se verifică distinct. [233] [234] [235] [236] [63]

Căile de atac depind de hotărârea efectiv pronunțată

Pentru fondul contencios obișnuit din categoria art. 94 pct. 1 lit. a), regula este apelul, în 30 de zile de la comunicare dacă legea nu dispune altfel, depus la instanța care a pronunțat hotărârea. Hotărârea din apel din această categorie este exclusă de la recurs prin art. 483 alin. (2). Aceasta nu înseamnă că orice incident ori hotărâre care are legătură cu o familie urmează același regim. [85] [132] [133] [136] [243]

În divorțul prin acord, art. 931 alin. (4) face o distincție esențială: hotărârea din alin. (1) este definitivă; cea din alin. (2) este definitivă numai în privința divorțului, dacă legea nu prevede altfel. Pentru celelalte accesorii continuate potrivit alin. (3), hotărârea urmează căile legale. Verifică alineatul, partea dispozitivului și ceea ce a fost realmente soluționat, nu doar titlul „divorț prin acord”. [229] [230] [231] [232]

În necontencios, art. 534 prevede numai apelul, cu excepția încheierii completului ÎCCJ, care este definitivă. Începutul termenului este pronunțarea pentru persoana prezentă la ultima ședință și comunicarea pentru cea absentă; interesatul necitat poate apela de la cunoaștere, fără depășirea unui an de la pronunțare. Durata generală de 30 de zile se aplică în completare, în măsura compatibilității, dacă nu există normă specială. [55] [56] [57] [58] [60] [133]

Hotărârea care consfințește o tranzacție veritabilă are regula distinctă a art. 440: numai recurs pentru motive procedurale. Termenul art. 485 este de 30 de zile de la comunicare, dacă legea nu dispune altfel, cu aplicarea corespunzătoare a art. 468 alin. (2)–(4) și art. 469. Recursul și, după caz, motivele se depun la instanța a cărei hotărâre este atacată, sub sancțiunea nulității. Nu înlocui acest regim cu apelul obișnuit și nici nu îl extinde la toate acordurile. [241] [244] [246] [134] [135] [247] [248] [250] [245]

Urgența, calculul termenelor și dovada depunerii

Dacă este nevoie de o măsură provizorie, analizează separat ordonanța președințială: urgența, aparența dreptului și caracterul vremelnic, fără soluționarea fondului sau măsuri ireversibile. Ea nu este o metodă de a obține definitiv aprobarea unui acord care nu trece controlul de fond. Apelul are regula proprie de 5 zile, de la pronunțare dacă ordonanța s-a dat cu citare și de la comunicare dacă s-a dat fără citare. Pentru sfera specială a art. 140² din Legea nr. 272/2004 verifică și termenul de soluționare de 30 de zile, fără a-l transforma în termen de apel. [137] [138] [139] [140] [142] [143]

La termenele pe zile nu se includ ziua de început și cea de împlinire; ultima zi nelucrătoare prelungește termenul potrivit legii. Notează cum s-a făcut comunicarea, unde se depune actul și ce dovadă de recepție vei păstra. Depunerea la registratură, poștă, curier, fax sau e-mail are reguli care trebuie citite împreună, nu înlocuite cu presupunerea că orice mesaj trimis înainte de miezul nopții este suficient. [146] [147] [148] [149] [150] [151] [152]

Decizia ÎCCJ nr. 45/2020 (hotărâre prealabilă) privește regimul ulterior Legii nr. 310/2018 și depunerea prin fax sau e-mail în ultima zi după program. Relevante sunt data și ora recepției atestate la instanță, nu simpla oră a trimiterii sau momentul înregistrării ulterioare de grefier. Dacă a fost pierdut termenul din motive temeinice, repunerea cere actul și cererea în intervalul legal după încetarea împiedicării; nu este automată. [157] [202] [203] [204] [205] [154] [155] [156]

Verificarea finală, schimbările ulterioare și situațiile internaționale

După obținerea actului, citește dispozitivul ori acordul autentificat: ce măsuri cuprinde, ce perioadă și obligații stabilește, ce puncte au rămas în afară și ce cale de atac există. Păstrează documentul, comunicarea și dovezile plăților, pentru a putea distinge executarea obligațiilor de o eventuală modificare ulterioară. Respectă mecanismul legal al schimbării măsurilor și al întreținerii, în loc să presupui că un nou mesaj înlocuiește titlul. [240] [63] [229] [230] [231] [15] [11] [39]

Verifică datele faptelor, ale titlului și ale sesizării. Art. 5 și 46 din Legea nr. 71/2011 și art. 24–27 CPC delimitează aplicarea materială și procedurală în timp; data la care citești legea nu stabilește versiunea ei aplicabilă. Un act mai vechi nu se analizează doar prin schimbarea datei din antetul unui model. [158] [159] [160] [161] [162] [163] [164] [165]

Dacă intervine un element străin, identifică separat reședința obișnuită a copilului, competența internațională, tipul actului și statul în care trebuie recunoscut ori executat. Regulamentul (UE) 2019/1111 distinge actele autentice și acordurile obligatorii și executorii și cere condiții pentru certificare; interesul copilului rămâne un filtru, iar lipsa certificatului are efectul prevăzut de art. 66 alin. (5). Regimul tranzitoriu se raportează la 1 august 2022. Aceste verificări sunt necesare când există elementul internațional, nu un motiv de a bloca toate acordurile interne și nici o concluzie automată că orice act românesc circulă în orice stat. [177] [166] [167] [168] [169] [170] [171] [172] [173] [174] [175] [176]

Termene și repere procedurale

REGULĂCompletarea cererii în regularizare
Interval

Cel mult 10 zile, potrivit comunicării instanței. [94]

De când începe

De la primirea comunicării lipsurilor. [94]

Cum se aplică

La termenele pe zile se exclud ziua de început și cea a împlinirii; ultima zi nelucrătoare prelungește termenul. Depunerea și dovada recepției se verifică separat. [146] [147] [148] [149] [150] [151] [205]

Consecințe

Anularea intervine în condițiile art. 200 alin. (4), cu reexaminare distinctă. [95] [97]

[94][146][147][148][149][150][151][205][93][96][95][97][161][162][165]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

  • Se aplică cererii supuse art. 200; nu se pot impune date pe care reclamantul nu le are și pentru care este necesară intervenția instanței. [93] [96]

REGULĂReexaminarea încheierii de anulare
Interval

15 zile. [98]

De când începe

De la comunicarea încheierii de anulare. [98]

Cum se aplică

La termenele pe zile se exclud ziua de început și cea a împlinirii; ultima zi nelucrătoare prelungește termenul. Depunerea și dovada recepției se verifică separat. [146] [147] [148] [149] [150] [151] [205]

Consecințe

Nerespectarea termenului pentru exercitarea dreptului procesual poate atrage decăderea și nulitatea actului tardiv; repunerea cere motive temeinice și cerere făcută în condițiile legii. [153] [154] [155]

[97][98][146][147][148][149][150][151][205][99][153][154][155][161][162][165]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

  • Cerere motivată, nu apel; alt complet, cu citarea reclamantului, pronunță o încheiere definitivă. [97] [99]

  • Anularea poate fi înlăturată dacă a fost eronată ori dacă lipsurile au fost remediate în termenul acordat, nu printr-o prelungire automată după anulare. [99]

REGULĂÎntâmpinarea și răspunsul la întâmpinare
Interval

25 de zile pentru întâmpinare; 10 zile pentru răspunsul reclamantului. [100] [101]

De când începe

De la comunicarea cererii către pârât, respectiv a întâmpinării către reclamant. [100] [101]

Cum se aplică

La termenele pe zile se exclud ziua de început și cea a împlinirii; ultima zi nelucrătoare prelungește termenul. Depunerea și dovada recepției se verifică separat. [146] [147] [148] [149] [150] [151] [205]

Consecințe

Întâmpinarea se cere sub sancțiunea legală indicată în comunicare; răspunsul este facultativ, iar probele se propun în condițiile art. 254. [100] [101] [106]

[100][101][146][147][148][149][150][151][205][102][103][106][161][162][165]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

  • În cauze urgente termenele pot fi reduse; pentru domiciliul pârâtului în străinătate se verifică termenul rezonabil fixat. [102] [103]

REGULĂReexaminarea taxei judiciare de timbru
Interval

3 zile. [129]

De când începe

De la comunicarea taxei datorate. [129]

Cum se aplică

La termenele pe zile se exclud ziua de început și cea a împlinirii; ultima zi nelucrătoare prelungește termenul. Depunerea și dovada recepției se verifică separat. [146] [147] [148] [149] [150] [151] [205]

Consecințe

Nerespectarea termenului pentru exercitarea dreptului procesual poate atrage decăderea și nulitatea actului tardiv; repunerea cere motive temeinice și cerere făcută în condițiile legii. [153] [154] [155]

[129][146][147][148][149][150][151][205][130][153][154][155][161][162][165]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

  • La aceeași instanță, fără taxă pentru reexaminare; alt complet, fără citare, încheiere definitivă. [129] [130]

  • Privește timbrul judiciar, nu onorariile sau tarifele unui act notarial. [129]

REGULĂApelul fondului contencios obișnuit
Interval

30 de zile, dacă legea nu prevede altfel. [133]

De când începe

De la comunicare, inclusiv comunicarea odată cu încuviințarea executării; apelul anterior comunicării valorează comunicare la depunere. [133] [246] [134]

Cum se aplică

La termenele pe zile se exclud ziua de început și cea a împlinirii; ultima zi nelucrătoare prelungește termenul. Depunerea și dovada recepției se verifică separat. [146] [147] [148] [149] [150] [151] [205]

Consecințe

Nerespectarea termenului pentru exercitarea dreptului procesual poate atrage decăderea și nulitatea actului tardiv; repunerea cere motive temeinice și cerere făcută în condițiile legii. [153] [154] [155]

[132][133][246][134][146][147][148][149][150][151][205][135][136][140][98][153][154][155][161][162][165]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

  • Pentru procuror, termenul curge de la pronunțare, cu excepția cazului în care a participat la judecată, când curge de la comunicare. [135]

  • Apelul se depune la instanța a cărei hotărâre se atacă, sub sancțiunea nulității; termenele incidentelor speciale nu sunt înlocuite. [136] [140] [98]

REGULĂApelul împotriva încheierii date în procedura necontencioasă
Interval

30 de zile, în lipsa unei norme speciale, prin aplicarea în completare a regulilor compatibile ale procedurii contencioase. [55] [60] [133]

De când începe

De la pronunțare pentru cei prezenți la ultima ședință, de la comunicare pentru cei absenți; pentru interesatul necitat, de la luarea la cunoștință, fără depășirea limitei de un an de la pronunțare. [56] [57]

Cum se aplică

La termenele pe zile se exclud ziua de început și cea a împlinirii; ultima zi nelucrătoare prelungește termenul. Depunerea și dovada recepției se verifică separat. [146] [147] [148] [149] [150] [151] [205]

Consecințe

Nerespectarea termenului pentru exercitarea dreptului procesual poate atrage decăderea și nulitatea actului tardiv; repunerea cere motive temeinice și cerere făcută în condițiile legii. [153] [154] [155]

[55][60][133][56][57][146][147][148][149][150][151][205][42][50][58][153][154][155][161][162][165]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

  • Numai pentru procedura efectiv necontencioasă; nu rezultă doar din acordul părinților. [42] [50]

  • Încheierea ÎCCJ din ipoteza textului este definitivă; apelul se judecă în camera de consiliu. [55] [58]

REGULĂRecursul hotărârii care consfințește o tranzacție judiciară veritabilă
Interval

30 de zile, dacă legea nu prevede altfel. [244]

De când începe

De la comunicare; art. 468 alin. (2)–(4) și art. 469 se aplică în mod corespunzător, inclusiv comunicarea cu executarea, depunerea anticipată și regula procurorului. [244] [246] [134] [135] [247] [248] [250]

Cum se aplică

La termenele pe zile se exclud ziua de început și cea a împlinirii; ultima zi nelucrătoare prelungește termenul. Depunerea și dovada recepției se verifică separat. [146] [147] [148] [149] [150] [151] [205]

Consecințe

Nerespectarea termenului pentru exercitarea dreptului procesual poate atrage decăderea și nulitatea actului tardiv; repunerea cere motive temeinice și cerere făcută în condițiile legii. [153] [154] [155]

[241][244][246][134][135][247][248][250][146][147][148][149][150][151][205][240][232][245][249][153][154][155][161][162][165]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

  • Numai motive procedurale potrivit art. 440; nu este calea generală pentru orice acord parental ori accesoriu al divorțului. [241] [240] [232]

  • Recursul și, după caz, motivele se depun la instanța a cărei hotărâre se atacă, nu direct la instanța de control, sub sancțiunea nulității. [245]

  • Întreruperile privind decesul și succesiunea se aplică numai corespunzător unui drept și proces care pot continua; norma procedurală nu transmite prin ea însăși drepturile strict personale. [244] [247] [248] [249] [250]

REGULĂApelul ordonanței președințiale distincte
Interval

5 zile, în lipsa unei legi speciale contrare. [140]

De când începe

De la pronunțare dacă s-a dat cu citarea părților; de la comunicare dacă s-a dat fără citare. [140]

Cum se aplică

La termenele pe zile se exclud ziua de început și cea a împlinirii; ultima zi nelucrătoare prelungește termenul. Depunerea și dovada recepției se verifică separat. [146] [147] [148] [149] [150] [151] [205]

Consecințe

Nerespectarea termenului pentru exercitarea dreptului procesual poate atrage decăderea și nulitatea actului tardiv; repunerea cere motive temeinice și cerere făcută în condițiile legii. [153] [154] [155]

[140][146][147][148][149][150][151][205][142][139][138][141][153][154][155][161][162][165]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

  • Criteriul este citarea, nu simpla prezență; pentru competența curții de apel în primă instanță se verifică excepția recursului. [140] [142]

  • Ordonanța nu poate soluționa fondul și are propriul regim executoriu și de suspendare. [139] [138] [141]

REGULĂFinalizarea și depunerea expertizei medico-legale psihiatrice
Interval

Maximum 45 de zile pentru raport. [81]

De când începe

Numai când expertiza a fost dispusă în sfera art. 140³–140⁴; verifică măsura și calendarul fixat, fără a inventa un început diferit de cel aplicabil. [78] [80] [81]

Cum se aplică

Se urmărește termenul raportului din încheiere și norma specială, separat de termenele actelor părților. [80] [81] [82]

Consecințe

Textul stabilește termenul raportului, nu admiterea automată a măsurii propuse și nici un nou termen de apel. [81] [80] [133]

[81][78][80][82][133][161][162][165]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

  • Nu este expertiză automată și nu este termen de apel al părintelui. [78] [80] [81] [133]

REGULĂCererea motivată pentru o nouă expertiză
Interval

La primul termen după depunerea raportului; dacă s-au formulat obiecțiuni, la termenul imediat următor răspunsului ori raportului suplimentar. [84]

De când începe

Depunerea raportului, a răspunsului la obiecțiuni ori a raportului suplimentar, potrivit situației. [84]

Cum se aplică

Este termen legat de ședința indicată de lege, nu un interval universal de zile. [84] [145]

Consecințe

Nerespectarea momentului cererii motivate atrage decăderea prevăzută de art. 338 alin. (2). [84]

[83][84][145][161][162][165]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

  • Sunt necesare motive temeinice; nu orice nemulțumire impune o nouă expertiză. [83]

REGULĂRepunerea în termenul procedural pierdut
Interval

Cel mult 15 zile; pentru căile de atac, aceeași durată ca termenul acelei căi. [155]

De când începe

De la încetarea împiedicării temeinic justificate; actul și cererea de repunere se îndeplinesc în același interval. [154] [155]

Cum se aplică

La termenele pe zile se exclud ziua de început și cea a împlinirii; ultima zi nelucrătoare prelungește termenul. Depunerea și dovada recepției se verifică separat. [146] [147] [148] [149] [150] [151] [205]

Consecințe

Nerespectarea termenului pentru exercitarea dreptului procesual poate atrage decăderea și nulitatea actului tardiv; repunerea cere motive temeinice și cerere făcută în condițiile legii. [153] [154] [155]

[154][155][146][147][148][149][150][151][205][156][153][161][162][165]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

  • Hotărăște instanța competentă să soluționeze cererea privind dreptul neexercitat la timp; repunerea nu operează automat. [156] [154]

Lista de pași

  • Identifică titlul existent, măsurile și schimbările concrete solicitate. [15] [11] [63]

  • Separă încuviințarea inițială, modificarea și accesoriile divorțului. [20] [15] [36] [224]

  • Descrie interesul copilului prin nevoi, stabilitate, opinie și capacitatea efectivă a părinților. [30] [31] [32] [34] [35]

  • Elimină renunțările la întreținerea viitoare și distinge plata anticipată de abandonarea dreptului. [4] [40]

  • Definește cheltuielile suplimentare, aprobarea, dovezile, contribuția și scadențele propuse. [2] [5] [20] [39]

  • Verifică instanța, procedura și reprezentarea copilului, inclusiv eventualul conflict de interese. [85] [86] [218] [42] [117]

  • Pregătește cererea și actele potrivite: art. 194, art. 530 CPC sau cerințele speciale ale divorțului, după caz. [87] [89] [90] [91] [92] [48] [49] [220] [221]

  • Propune probele la timp și răspunde comunicărilor de regularizare. [106] [94] [98]

  • Păstrează ascultarea copilului și dreptul de a cere ascultarea; nu transfera automat dispozitivul despre majorarea pensiei. [20] [25] [75] [65]

  • Distinge ancheta, raportul psihologului și expertiza condiționată; urmărește ordinea probelor și termenul special al raportului. [36] [76] [78] [79] [80] [81]

  • Verifică taxa pe fiecare capăt și separat costul actului notarial. [125] [126] [127] [233] [234]

  • Citește dispozitivul, tipul hotărârii, calea de atac, momentul de la care curge termenul și instanța unde se depune. [232] [55] [241] [133] [136] [244] [245]

  • Păstrează dovada recepției actelor procedurale și calendarul plăților convenite. [151] [205] [39]

  • Când există element străin, verifică competența, certificarea și aplicarea în timp a regulii internaționale. [177] [166] [171] [173] [174] [175] [176]

Întrebări frecvente

Dacă am semnat amândoi, instanța trebuie să aprobe?

Nu automat. Încuviințarea din art. 506 presupune respectarea interesului copilului și ascultarea în condițiile legii; în divorț există controlul propriu al art. 396. [20] [36] [37]

Acordul nou înlocuiește hotărârea de divorț?

Nu doar prin semnare privată. Identifică măsurile existente și cere modificarea pentru schimbarea împrejurărilor în condițiile art. 403; verifică separat orice rută notarială și efectele actului obținut. [15] [63] [64]

Putem renunța definitiv la pensie pentru că am împărțit bunurile?

Nu. Părinții nu pot renunța pentru viitor la dreptul copilului la întreținere. Avantajele dintre adulți nu înlătură această interdicție. [4] [2] [27]

O sumă plătită acum închide pentru totdeauna orice obligație?

Art. 533 permite plata anticipată în condițiile sale, nu o renunțare nelimitată la drept. Perioada, nevoile, mijloacele și eventuala schimbare a împrejurărilor trebuie analizate. [40] [4] [11]

Autoritatea comună înseamnă că nu există pensie?

Nu. Autoritatea comună și contribuția la întreținere sunt probleme distincte; se verifică nevoile și mijloacele. Decizia ÎCCJ nr. 6/2019 (recurs în interesul legii) privește compensarea judiciară în ipoteza copiilor diferiți, nu dispariția generală a pensiei. [38] [5] [41]

Toate cheltuielile extrașcolare se plătesc jumătate-jumătate?

Nu există aici o cotă universală. Definește cheltuiala, aprobarea, contribuția, documentele și scadența, în raport cu nevoile, mijloacele și obligația deja stabilită. [2] [5] [10] [20] [39]

Pot să înscriu copilul la orice curs și să cer apoi jumătate?

Înscrierea singură nu stabilește automat datoria celuilalt. Califică decizia, verifică acordul ori regula actului curent, apoi obligația concretă de contribuție; neînțelegerea poate necesita soluționare judiciară. [16] [69] [70] [5]

Orice cerere comună este necontencioasă?

Nu. Art. 527 cere absența urmăririi unui drept potrivnic; conținutul sau opoziția care îi dau caracter contencios atrag regula art. 531. [42] [50]

Notarul poate evita ancheta și ascultarea dacă suntem de acord?

Nu. Art. 102 le impune pentru valabilitatea acordului parental, ascultarea fiind în condițiile art. 264. [64] [23] [24] [25]

Copilul trebuie să confirme acordul părinților?

Copilul are dreptul să exprime propria opinie, nu obligația de a valida înțelegerea adulților. Opinia se evaluează potrivit vârstei și maturității, fără a deveni veto și fără constrângerea de a vorbi. [25] [26] [74] [79] [191]

Hotărârea prin acord nu mai poate fi atacată în niciun caz?

Regimul depinde de act. Art. 931 alin. (4) distinge între hotărârile alin. (1) și (2); tranzacția veritabilă are recurs numai pentru motive procedurale, iar necontenciosul are propriul apel. [232] [241] [55]

Recursul tranzacției se trimite direct instanței superioare?

Nu. Art. 490 alin. (1) cere depunerea la instanța a cărei hotărâre se atacă, sub sancțiunea nulității; verifică termenul art. 485 și comunicarea. [245] [244]

Costul acordului la notar este taxa de 20 lei?

Nu. Taxa judiciară și onorariul notarial sunt distincte. Pentru acordul în procedura divorțului, onorariul este stabilit liber în condițiile normelor citate; un act autonom ulterior cere clasificare separată. [122] [123] [233] [234] [235]

Dacă ne înțelegem din nou, mai trebuie să dovedim ce s-a schimbat?

Modificarea măsurilor privind copiii părinților divorțați, potrivit art. 403, se întemeiază pe schimbarea împrejurărilor. Prezintă acordul și situația actuală a copilului, nu numai semnăturile. [15] [21] [90] [91]

De reținut

Arată cele 17 idei principale ale ghidului

  • Încuviințarea prevăzută de art. 506 din Codul civil cere interesul copilului și ascultarea potrivit art. 264, nu doar semnături. [20] [23] [25]

  • Încuviințarea inițială, măsurile la divorț și modificarea pentru schimbarea împrejurărilor sunt distincte. [20] [36] [15]

  • Dreptul la întreținere pentru viitor nu poate fi abandonat prin acord; plata anticipată nu este renunțare nelimitată. [4] [40] [11]

  • Compensarea judiciară privește obligațiile fiecărui părinte pentru copilul care nu locuiește cu acesta, până la valoarea celei mai mici și cu protejarea interesului copilului. [41]

  • Cheltuielile suplimentare se raportează la nevoi, mijloace și contribuția deja stabilită, fără cotă universală. [2] [5] [10]

  • Clauzele pot individualiza consultarea, aprobarea, dovada și scadența fără a înlătura controlul interesului copilului. [20] [16] [39] [62]

  • Procedura necontencioasă cere absența unui drept potrivnic; art. 529 privește competența, iar art. 530 conținutul cererii și înscrisurile. [42] [46] [47] [48] [49] [50]

  • Acordul autentificat are executorialitatea delimitată de art. 101 alin. (2), cu ancheta și ascultarea cerute pentru valabilitate de art. 102. [63] [64]

  • Dispozitivul Deciziei ÎCCJ nr. 36/2026 (hotărâre prealabilă) este limitat la majorarea întreținerii datorate de părinte copilului, nu la aprobarea acordului. [65] [20] [36]

  • Tranzacția veritabilă și medierea au regim distinct; Decizia ÎCCJ nr. 33/2019 (recurs în interesul legii) separă desfacerea de accesorii, iar art. 440 prevede recurs numai pentru motive procedurale. [237] [240] [241] [242] [216] [217]

  • Normele exprese de ascultare, dreptul copilului de a o cere și garanțiile procedurale se păstrează în procedura aplicabilă. [20] [37] [64] [25] [75] [76] [77] [78] [79]

  • Competența generală de familie se distinge de divorț și de competența necontencioasă. [85] [86] [218] [219] [43] [46]

  • Taxa se califică pe capăt, cu scutiri și reexaminare distincte, separat de onorariul notarial. [122] [123] [125] [126] [127] [129] [233] [234]

  • Apelul fondului obișnuit, caracterul definitiv al divorțului prin acord, apelul necontencios și recursul procedural al tranzacției nu se confundă. [132] [133] [243] [232] [55] [241] [244] [245]

  • Termenul se calculează după calificarea actului și dovada comunicării și depunerii. [146] [147] [150] [151] [205] [154] [155]

  • Datele faptelor, titlului și procesului stabilesc aplicarea legii civile și procedurale. [158] [159] [160] [161] [162] [163] [164] [165]

  • Elementul străin impune verificarea separată a competenței, certificării și recunoașterii, numai în sfera sa. [177] [166] [167] [171] [173] [174] [175] [176]

Cum verific măsura, actele și procedura potrivită situației copilului

Ghidul descrie regulile în vigoare la data actualizării, 20 octombrie 2026. Dacă situația ta este mai veche, unele reguli pot fi diferite.

Surse și trimiteri

  1. Sursa 1: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 508 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 508 alin. (1)
    (1) Instanța de tutelă, la cererea autorităților administrației publice cu atribuții în domeniul protecției copilului, poate pronunța decăderea din exercițiul drepturilor părintești dacă părintele pune în pericol viața, sănătatea sau dezvoltarea copilului prin relele tratamente aplicate acestuia, prin consumul de alcool sau stupefiante, prin purtarea abuzivă, prin neglijența gravă în îndeplinirea obligațiilor părintești ori prin atingerea gravă a interesului superior al copilului.
    Textul în documentul-sursă ↗
  2. Sursa 2: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 499 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 499 alin. (1)
    (1) Tatăl și mama sunt obligați, în solidar, să dea întreținere copilului lor minor, asigurându-i cele necesare traiului, precum și educația, învățătura și pregătirea sa profesională.
    Textul în documentul-sursă ↗
  3. Sursa 3: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 499 alin. (4) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 499 alin. (4)
    (4) În caz de neînțelegere, întinderea obligației de întreținere, felul și modalitățile executării, precum și contribuția fiecăruia dintre părinți se stabilesc de instanța de tutelă pe baza raportului de anchetă psihosocială.
    Textul în documentul-sursă ↗
  4. Sursa 4: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 515 · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 515
    Nimeni nu poate renunța pentru viitor la dreptul său la întreținere.
    Textul în documentul-sursă ↗
  5. Sursa 5: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 529 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 529 alin. (1)
    (1) Întreținerea este datorată potrivit cu nevoia celui care o cere și cu mijloacele celui care urmează a o plăti.
    Textul în documentul-sursă ↗
  6. Sursa 6: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 529 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 529 alin. (2)
    (2) Când întreținerea este datorată de părinte, ea se stabilește până la o pătrime din venitul său lunar net pentru un copil, o treime pentru 2 copii și o jumătate pentru 3 sau mai mulți copii.
    Textul în documentul-sursă ↗
  7. Sursa 7: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 529 alin. (3) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 529 alin. (3)
    (3) Cuantumul întreținerii datorate copiilor, împreună cu întreținerea datorată altor persoane, potrivit legii, nu poate depăși jumătate din venitul net lunar al celui obligat.
    Textul în documentul-sursă ↗
  8. Sursa 8: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 530 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 530 alin. (1)
    (1) Obligația de întreținere se execută în natură, prin asigurarea celor necesare traiului și, după caz, a cheltuielilor pentru educare, învățătură și pregătire profesională.
    Textul în documentul-sursă ↗
  9. Sursa 9: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 530 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 530 alin. (2)
    (2) Dacă obligația de întreținere nu se execută de bunăvoie, în natură, instanța de tutelă dispune executarea ei prin plata unei pensii de întreținere, stabilită în bani.
    Textul în documentul-sursă ↗
  10. Sursa 10: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 530 alin. (3) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 530 alin. (3)
    (3) Pensia de întreținere se poate stabili sub forma unei sume fixe sau într-o cotă procentuală din venitul net lunar al celui care datorează întreținere. Dispozițiile art. 529 alin. (2) și (3) rămân aplicabile.
    Textul în documentul-sursă ↗
  11. Sursa 11: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 531 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 531 alin. (1)
    (1) Dacă se ivește o schimbare în ceea ce privește mijloacele celui care prestează întreținerea și nevoia celui care o primește, instanța de tutelă, potrivit împrejurărilor, poate mări sau micșora pensia de întreținere sau poate hotărî încetarea plății ei.
    Textul în documentul-sursă ↗
  12. Sursa 12: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 531 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 531 alin. (2)
    (2) Pensia de întreținere stabilită într-o sumă fixă se indexează de drept, trimestrial, în funcție de rata inflației.
    Textul în documentul-sursă ↗
  13. Sursa 13: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 398 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 398 alin. (1)
    (1) Dacă există motive întemeiate, având în vedere interesul superior al copilului, instanța hotărăște ca autoritatea părintească să fie exercitată numai de către unul dintre părinți.
    Textul în documentul-sursă ↗
  14. Sursa 14: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 398 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 398 alin. (2)
    (2) Celălalt părinte păstrează dreptul de a veghea asupra modului de creștere și educare a copilului, precum și dreptul de a consimți la adopția acestuia.
    Textul în documentul-sursă ↗
  15. Sursa 15: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 403 · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 403
    În cazul schimbării împrejurărilor, instanța de tutelă poate modifica măsurile cu privire la drepturile și îndatoririle părinților divorțați față de copiii lor minori, la cererea oricăruia dintre părinți sau a unui alt membru de familie, a copilului, a instituției de ocrotire, a instituției publice specializate pentru protecția copilului sau a procurorului.
    Textul în documentul-sursă ↗
  16. Sursa 16: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 36 alin. (3) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 36 alin. (3)
    (3) În situația în care ambii părinți exercită autoritatea părintească, dar nu locuiesc împreună, deciziile importante, precum cele referitoare la alegerea felului învățăturii sau pregătirii profesionale, tratamente medicale complexe sau intervenții chirurgicale, reședința copilului sau administrarea bunurilor, se iau numai cu acordul ambilor părinți.
    Textul în documentul-sursă ↗
  17. Sursa 17: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 36 alin. (4) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 36 alin. (4)
    (4) În situația în care, din orice motiv, un părinte nu își exprimă voința pentru luarea deciziilor prevăzute la alin. (3), acestea se iau de către părintele cu care copilul locuiește, cu excepția situației în care acest lucru contravine interesului superior al copilului.
    Textul în documentul-sursă ↗
  18. Sursa 18: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 36 alin. (6) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 36 alin. (6)
    (6) Un părinte nu poate renunța la autoritatea părintească, dar se poate înțelege cu celălalt părinte cu privire la modalitatea de exercitare a autorității părintești, în condițiile art. 506 din Codul civil.
    Textul în documentul-sursă ↗
  19. Sursa 19: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 36 alin. (8) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 36 alin. (8)
    (8) În cazul existenței unor neînțelegeri între părinți cu privire la exercitarea drepturilor și îndeplinirea obligațiilor părintești, instanța judecătorească, după ascultarea ambilor părinți, hotărăște potrivit interesului superior al copilului.
    Textul în documentul-sursă ↗
  20. Sursa 20: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 506 · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 506
    Cu încuviințarea instanței de tutelă părinții se pot înțelege cu privire la exercitarea autorității părintești sau cu privire la luarea unei măsuri de protecție a copilului, dacă este respectat interesul superior al acestuia. Ascultarea copilului este obligatorie, dispozițiile art. 264 fiind aplicabile.
    Textul în documentul-sursă ↗
  21. Sursa 21: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 263 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 263 alin. (1)
    (1) Orice măsură privitoare la copil, indiferent de autorul ei, trebuie să fie luată cu respectarea interesului superior al copilului.
    Textul în documentul-sursă ↗
  22. Sursa 22: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 263 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 263 alin. (2)
    (2) Pentru rezolvarea cererilor care se referă la copii, autoritățile competente sunt datoare să dea toate îndrumările necesare pentru ca părțile să recurgă la metodele de soluționare a conflictelor pe cale amiabilă.
    Textul în documentul-sursă ↗
  23. Sursa 23: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 264 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 264 alin. (1)
    (1) În procedurile administrative sau judiciare care îl privesc, ascultarea copilului care a împlinit vârsta de 10 ani este obligatorie. Cu toate acestea, poate fi ascultat și copilul care nu a împlinit vârsta de 10 ani, dacă autoritatea competentă consideră că acest lucru este necesar pentru soluționarea cauzei.
    Textul în documentul-sursă ↗
  24. Sursa 24: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 264 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 264 alin. (2)
    (2) Dreptul de a fi ascultat presupune posibilitatea copilului de a cere și a primi orice informație, potrivit cu vârsta sa, de a-și exprima opinia și de a fi informat asupra consecințelor pe care le poate avea aceasta, dacă este respectată, precum și asupra consecințelor oricărei decizii care îl privește.
    Textul în documentul-sursă ↗
  25. Sursa 25: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 264 alin. (3) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 264 alin. (3)
    (3) Orice copil poate cere să fie ascultat, potrivit prevederilor alin. (1) și (2). Respingerea cererii de către autoritatea competentă trebuie motivată.
    Textul în documentul-sursă ↗
  26. Sursa 26: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 264 alin. (4) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 264 alin. (4)
    (4) Opiniile copilului ascultat vor fi luate în considerare în raport cu vârsta și cu gradul său de maturitate.
    Textul în documentul-sursă ↗
  27. Sursa 27: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 2 alin. (1) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 2 alin. (1)
    (1) Prezenta lege, orice alte reglementări adoptate în domeniul respectării și promovării drepturilor copilului, precum și orice act juridic emis sau, după caz, încheiat în acest domeniu se subordonează cu prioritate principiului interesului superior al copilului.
    Textul în documentul-sursă ↗
  28. Sursa 28: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 2 alin. (3) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 2 alin. (3)
    (3) Principiul interesului superior al copilului este impus inclusiv în legătură cu drepturile și obligațiile ce revin părinților copilului, altor reprezentanți legali ai săi, precum și oricăror persoane cărora acesta le-a fost plasat în mod legal.
    Textul în documentul-sursă ↗
  29. Sursa 29: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 2 alin. (4) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 2 alin. (4)
    (4) Principiul interesului superior al copilului va prevala în toate demersurile și deciziile care privesc copiii, întreprinse de autoritățile publice și de furnizorii privați acreditați, precum și în cauzele soluționate de instanțele judecătorești.
    Textul în documentul-sursă ↗
  30. Sursa 30: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 2 alin. (6) teza introductivă · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 2 alin. (6) teza introductivă
    (6) În determinarea interesului superior al copilului se au în vedere cel puțin următoarele:
    Textul în documentul-sursă ↗
  31. Sursa 31: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 2 alin. (6) lit. a) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 2 alin. (6) lit. a)
    a) nevoile de dezvoltare fizică, psihologică, de educație și sănătate, de securitate și stabilitate și apartenență la o familie;
    Textul în documentul-sursă ↗
  32. Sursa 32: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 2 alin. (6) lit. b) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 2 alin. (6) lit. b)
    b) opinia copilului, în funcție de vârsta și gradul de maturitate;
    Textul în documentul-sursă ↗
  33. Sursa 33: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 2 alin. (6) lit. c) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 2 alin. (6) lit. c)
    c) istoricul copilului, având în vedere, în mod special, situațiile de abuz, neglijare, exploatare, înstrăinare părintească sau orice altă formă de violență asupra copilului, precum și potențialele situații de risc care pot interveni în viitor;
    Textul în documentul-sursă ↗
  34. Sursa 34: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 2 alin. (6) lit. d) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 2 alin. (6) lit. d)
    d) capacitatea părinților sau a persoanelor care urmează să se ocupe de creșterea și îngrijirea copilului de a răspunde nevoilor concrete ale acestuia;
    Textul în documentul-sursă ↗
  35. Sursa 35: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 2 alin. (6) lit. e) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 2 alin. (6) lit. e)
    e) menținerea relațiilor personale cu persoanele față de care copilul a dezvoltat relații de atașament.
    Textul în documentul-sursă ↗
  36. Sursa 36: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 396 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 396 alin. (1)
    (1) Instanța de tutelă hotărăște, odată cu pronunțarea divorțului, asupra raporturilor dintre părinții divorțați și copiii lor minori, ținând seama de interesul superior al copiilor, de concluziile raportului de anchetă psihosocială, precum și, dacă este cazul, de învoiala părinților, pe care îi ascultă.
    Textul în documentul-sursă ↗
  37. Sursa 37: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 396 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 396 alin. (2)
    (2) Dispozițiile art. 264 sunt aplicabile.
    Textul în documentul-sursă ↗
  38. Sursa 38: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 397 · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 397
    După divorț, autoritatea părintească revine în comun ambilor părinți, afară de cazul în care instanța decide altfel.
    Textul în documentul-sursă ↗
  39. Sursa 39: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 533 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 533 alin. (1)
    (1) Pensia de întreținere se plătește în rate periodice, la termenele convenite de părți sau, în lipsa acordului lor, la cele stabilite prin hotărâre judecătorească.
    Textul în documentul-sursă ↗
  40. Sursa 40: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 533 alin. (3) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 533 alin. (3)
    (3) De asemenea, părțile pot conveni sau, dacă sunt motive temeinice, instanța de tutelă poate hotărî ca întreținerea să se execute prin plata anticipată a unei sume globale care să acopere nevoile de întreținere ale celui îndreptățit pe o perioadă mai îndelungată sau pe întreaga perioadă în care se datorează întreținerea, în măsura în care debitorul întreținerii are mijloacele necesare acoperirii acestei obligații.
    Textul în documentul-sursă ↗
  41. Sursa 41: Decizia ÎCCJ nr. 6/2019 (recurs în interesul legii)Hotărâre · dispozitiv · forma din 12 martie 2019Înalta Curte de Casație și Justiție · 6/2019 · 11 februarie 2019 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    dispozitiv
    În interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 1.616-1.618 lit. c) raportat la art. 499, art. 514 alin. (1) și (3), art. 515, art. 525 alin. (1), art. 529-531 din Codul civil și art. 729 alin. (3) și (7) din Codul de procedură civilă , instanța de tutelă va putea dispune compensația obligațiilor de întreținere datorate de fiecare părinte copilului care nu locuiește cu acesta, până la limita celei mai mici dintre ele și în măsura în care compensația nu contravine interesului superior al copilului.
    Textul în documentul-sursă ↗
  42. Sursa 42: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 527 · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 527
    Cererile pentru soluționarea cărora este nevoie de intervenția instanței, fără însă a se urmări stabilirea unui drept potrivnic față de o altă persoană, precum sunt cele privitoare la darea autorizațiilor judecătorești sau la luarea unor măsuri legale de supraveghere, ocrotire ori asigurare, sunt supuse dispozițiilor prezentei cărți.
    Textul în documentul-sursă ↗
  43. Sursa 43: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 528 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 528 alin. (1)
    (1) Cererile necontencioase care sunt în legătură cu o cauză în curs de soluționare sau soluționată deja de o instanță ori care au ca obiect eliberarea unor înscrisuri, titluri sau valori aflate în depozitul unei instanțe se vor îndrepta la acea instanță.
    Textul în documentul-sursă ↗
  44. Sursa 44: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 528 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 528 alin. (2)
    (2) În celelalte cazuri, competența instanței și soluționarea incidentelor privind competența sunt supuse regulilor prevăzute pentru cererile contencioase.
    Textul în documentul-sursă ↗
  45. Sursa 45: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 528 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 528 alin. (3)
    (3) În cazul în care competența teritorială nu poate fi stabilită potrivit dispozițiilor alin. (2), cererile necontencioase se vor îndrepta la instanța în a cărei circumscripție petentul își are, după caz, domiciliul, reședința, sediul ori reprezentanța, iar, dacă niciuna dintre acestea nu se află pe teritoriul României, cererile se vor îndrepta, urmând regulile de competență materială, la Judecătoria Sectorului 1 al municipiului București sau, după caz, la Tribunalul București.
    Textul în documentul-sursă ↗
  46. Sursa 46: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 529 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 529 alin. (1)
    (1) Instanța își verifică din oficiu competența, chiar dacă este de ordine privată, putând cere părții lămuririle necesare.
    Textul în documentul-sursă ↗
  47. Sursa 47: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 529 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 529 alin. (2)
    (2) Dacă instanța se declară necompetentă, va trimite dosarul instanței competente.
    Textul în documentul-sursă ↗
  48. Sursa 48: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 530 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 530 alin. (1)
    (1) Cererea va cuprinde numele, prenumele și domiciliul sau, după caz, denumirea și sediul celui care o face și, după împrejurări, ale persoanelor pe care acesta cere să fie chemate înaintea instanței, obiectul, motivarea acesteia și semnătura.
    Textul în documentul-sursă ↗
  49. Sursa 49: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 530 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 530 alin. (2)
    (2) Ea va fi însoțită de înscrisurile pe care se sprijină.
    Textul în documentul-sursă ↗
  50. Sursa 50: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 531 · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 531
    Dacă cererea, prin însuși cuprinsul ei ori prin obiecțiile ridicate de persoanele citate sau care intervin, prezintă caracter contencios, instanța o va respinge.
    Textul în documentul-sursă ↗
  51. Sursa 51: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 532 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 532 alin. (1)
    (1) Cererea se judecă în camera de consiliu, cu citarea petentului și a persoanelor arătate în cerere, dacă legea o impune. În caz contrar, judecata se face cu sau fără citare, la aprecierea instanței.
    Textul în documentul-sursă ↗
  52. Sursa 52: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 532 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 532 alin. (2)
    (2) Instanța poate dispune, chiar din oficiu, orice măsuri utile cauzei. Ea are dreptul să asculte orice persoană care poate aduce lămuriri în cauză, precum și pe acelea ale căror interese ar putea fi afectate de hotărâre.
    Textul în documentul-sursă ↗
  53. Sursa 53: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 533 · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 533
    Instanța se pronunță prin încheiere, în raport cu toate împrejurările de fapt și de drept ale cauzei, chiar dacă nu au fost invocate în cerere sau pe parcursul procedurii.
    Textul în documentul-sursă ↗
  54. Sursa 54: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 534 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 534 alin. (1)
    (1) Încheierea prin care se încuviințează cererea este executorie.
    Textul în documentul-sursă ↗
  55. Sursa 55: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 534 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 534 alin. (2)
    (2) Încheierea prin care se soluționează cererea este supusă numai apelului, cu excepția celei pronunțate de un complet al Înaltei Curți de Casație și Justiție, care este definitivă.
    Textul în documentul-sursă ↗
  56. Sursa 56: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 534 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 534 alin. (3)
    (3) Termenul de apel va curge de la pronunțare, pentru cei care au fost prezenți la ultima ședință de judecată, și de la comunicare, pentru cei care au lipsit.
    Textul în documentul-sursă ↗
  57. Sursa 57: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 534 alin. (4) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 534 alin. (4)
    (4) Apelul poate fi făcut de orice persoană interesată, chiar dacă nu a fost citată la soluționarea cererii, termenul de apel curgând de la data la care a luat cunoștință de încheiere, dar nu mai târziu de un an de la data pronunțării.
    Textul în documentul-sursă ↗
  58. Sursa 58: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 534 alin. (5) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 534 alin. (5)
    (5) Apelul se judecă în camera de consiliu.
    Textul în documentul-sursă ↗
  59. Sursa 59: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 535 · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 535
    Încheierile pronunțate în procedura necontencioasă nu au autoritatea lucrului judecat.
    Textul în documentul-sursă ↗
  60. Sursa 60: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 536 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 536 alin. (1)
    (1) Dispozițiile art. 527-535 referitoare la procedura necontencioasă se completează cu dispozițiile de procedură contencioasă, în măsura în care acestea din urmă sunt compatibile cu natura necontencioasă a cererii.
    Textul în documentul-sursă ↗
  61. Sursa 61: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 536 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 536 alin. (2)
    (2) Materiile necontencioase cu privire la care legea prevede o procedură specială rămân supuse acelor dispoziții, care se vor completa cu cele ale prezentei cărți.
    Textul în documentul-sursă ↗
  62. Sursa 62: Legea nr. 36/1995 a notarilor publici și a activității notarialeLege · art. 101 alin. (1) · forma din 6 decembrie 2024Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 101 alin. (1)
    (1) Înscrisul autentificat de notarul public care constată o creanță certă și lichidă are putere de titlu executoriu la data exigibilității acesteia. În lipsa înscrisului original poate constitui titlu executoriu duplicatul sau copia legalizată de pe exemplarul din arhiva notarului public.
    Textul în documentul-sursă ↗
  63. Sursa 63: Legea nr. 36/1995 a notarilor publici și a activității notarialeLege · art. 101 alin. (2) · forma din 6 decembrie 2024Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 101 alin. (2)
    (2) Constituie, de asemenea, titlu executoriu acordul parental încheiat prin înscris autentificat cu ocazia divorțului sau ulterior acestui moment, în care, exercitând împreună autoritatea părintească, părinții se înțeleg cu privire la aspecte cum sunt: stabilirea locuinței copilului, modalitatea de păstrare a legăturilor personale cu minorul ale părintelui cu care acesta nu locuiește, precum și alte măsuri asupra cărora părinții pot să dispună în condițiile art. 375 alin. (2) din Codul civil, republicat , cu modificările ulterioare.
    Textul în documentul-sursă ↗
  64. Sursa 64: Legea nr. 36/1995 a notarilor publici și a activității notarialeLege · art. 102 · forma din 6 decembrie 2024Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 102
    Pentru valabilitatea acordului parental încheiat în procedura divorțului sau în orice alte situații, notarul public, cu ocazia autentificării, este obligat să obțină raportul de anchetă psihosocială și să procedeze la ascultarea minorului în condițiile art. 264 din Codul civil, republicat , cu modificările ulterioare.
    Textul în documentul-sursă ↗
  65. Sursa 65: Decizia ÎCCJ nr. 36/2026 (hotărâre prealabilă)Hotărâre · dispozitiv · forma din 16 iunie 2026Înalta Curte de Casație și Justiție · 36/2026 · 23 februarie 2026 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    dispozitiv
    În procedurile judiciare având ca obiect cereri de majorare a pensiei de întreținere datorate de părinte copilului nu este obligatorie nici ascultarea copilului care a împlinit vârsta de 10 ani, nici efectuarea anchetei psihosociale.
    Textul în documentul-sursă ↗
  66. Sursa 66: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 483 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 483 alin. (1)
    (1) Autoritatea părintească este ansamblul de drepturi și îndatoriri care privesc atât persoana, cât și bunurile copilului și aparțin în mod egal ambilor părinți.
    Textul în documentul-sursă ↗
  67. Sursa 67: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 483 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 483 alin. (2)
    (2) Părinții exercită autoritatea părintească numai în interesul superior al copilului, cu respectul datorat persoanei acestuia, și îl asociază pe copil la toate deciziile care îl privesc, ținând cont de vârsta și de gradul său de maturitate.
    Textul în documentul-sursă ↗
  68. Sursa 68: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 483 alin. (3) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 483 alin. (3)
    (3) Ambii părinți răspund pentru creșterea copiilor lor minori.
    Textul în documentul-sursă ↗
  69. Sursa 69: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 503 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 503 alin. (2)
    (2) Față de terții de bună-credință, oricare dintre părinți, care îndeplinește singur un act curent pentru exercitarea drepturilor și îndeplinirea îndatoririlor părintești, este prezumat că are și consimțământul celuilalt părinte.
    Textul în documentul-sursă ↗
  70. Sursa 70: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 486 · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 486
    Ori de câte ori există neînțelegeri între părinți cu privire la exercițiul drepturilor sau la îndeplinirea îndatoririlor părintești, instanța de tutelă, după ce îi ascultă pe părinți și luând în considerare concluziile raportului referitor la ancheta psihosocială, hotărăște potrivit interesului superior al copilului. Ascultarea copilului este obligatorie, dispozițiile art. 264 fiind aplicabile.
    Textul în documentul-sursă ↗
  71. Sursa 71: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 487 · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 487
    Părinții au dreptul și îndatorirea de a crește copilul, îngrijind de sănătatea și dezvoltarea lui fizică, psihică și intelectuală, de educația, învățătura și pregătirea profesională a acestuia, potrivit propriilor lor convingeri, însușirilor și nevoilor copilului; ei sunt datori să dea copilului orientarea și sfaturile necesare exercitării corespunzătoare a drepturilor pe care legea le recunoaște acestuia.
    Textul în documentul-sursă ↗
  72. Sursa 72: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 29 alin. (1) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 29 alin. (1)
    (1) Copilul capabil de discernământ are dreptul de a-și exprima liber opinia asupra oricărei probleme care îl privește.
    Textul în documentul-sursă ↗
  73. Sursa 73: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 29 alin. (2) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 29 alin. (2)
    (2) În orice procedură judiciară sau administrativă care îl privește, copilul are dreptul de a fi ascultat. Este obligatorie ascultarea copilului care a împlinit vârsta de 10 ani. Cu toate acestea, poate fi ascultat și copilul care nu a împlinit vârsta de 10 ani, dacă autoritatea competentă apreciază că audierea lui este necesară pentru soluționarea cauzei.
    Textul în documentul-sursă ↗
  74. Sursa 74: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 29 alin. (4) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 29 alin. (4)
    (4) În toate cazurile prevăzute la alin. (2), opiniile copilului ascultat vor fi luate în considerare și li se va acorda importanța cuvenită, în raport cu vârsta și cu gradul de maturitate a copilului.
    Textul în documentul-sursă ↗
  75. Sursa 75: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 29 alin. (5) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 29 alin. (5)
    (5) Orice copil poate cere să fie ascultat conform dispozițiilor alin. (2) și (3). În caz de refuz, autoritatea competentă se va pronunța printr-o decizie motivată.
    Textul în documentul-sursă ↗
  76. Sursa 76: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 140³ alin. (1) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 140³ alin. (1)
    (1) În cauzele în care urmează să fie dispuse măsuri cu privire la copilul minor, altele decât cele prevăzute la art. 133, instanța de judecată procedează la ascultarea minorului doar cu participarea unui psiholog din cadrul direcției generale de asistență socială și protecția copilului.
    Textul în documentul-sursă ↗
  77. Sursa 77: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 140³ alin. (2) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 140³ alin. (2)
    (2) Dispozițiile art. 231 din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată , cu modificările și completările ulterioare, se aplică în mod corespunzător audierii copilului.
    Textul în documentul-sursă ↗
  78. Sursa 78: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 140³ alin. (3) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 140³ alin. (3)
    (3) Dacă ascultarea minorului s-a desfășurat cu participarea unui psiholog din cadrul direcției generale de asistență socială și protecția copilului, acesta va redacta un raport de constatare, care se va depune în mod obligatoriu la dosarul cauzei. Atunci când sunt necesare identificarea unei afecțiuni psihiatrice a copilului sau a unuia dintre părinți, constatarea în plan psihic a unor situații de abuz și existența unei legături de cauzalitate între un eventual abuz și urmările sale în plan psihic, se va dispune efectuarea unei expertize medico-legale psihiatrice.
    Textul în documentul-sursă ↗
  79. Sursa 79: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 140³ alin. (5) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 140³ alin. (5)
    (5) Ascultarea minorilor în cadrul procedurii judiciare se va realiza în mod obligatoriu ulterior administrării probelor din dosar, ca ultimă etapă a cercetării judecătorești. Opinia minorului are valoarea probatorie a unei prezumții relative.
    Textul în documentul-sursă ↗
  80. Sursa 80: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 140⁴ alin. (1) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 140⁴ alin. (1)
    (1) În cauzele în care urmează să fie dispuse măsuri cu privire la copilul minor, altele decât cele prevăzute la art. 133, instanța de judecată poate dispune efectuarea unui raport de expertiză medico-legală psihiatrică. Prevederile art. 330 -340 din Legea nr. 134/2010, republicată , cu modificările și completările ulterioare, se aplică în mod corespunzător.
    Textul în documentul-sursă ↗
  81. Sursa 81: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 140⁴ alin. (2) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 140⁴ alin. (2)
    (2) Termenul maxim de finalizare și depunere la dosarul cauzei a raportului de expertiză medico-legală psihiatrică este de 45 de zile.
    Textul în documentul-sursă ↗
  82. Sursa 82: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 330 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 330 alin. (1)
    (1) Când, pentru lămurirea unor împrejurări de fapt, instanța consideră necesar să cunoască părerea unor specialiști, va numi, la cererea părților ori din oficiu, unul sau 3 experți. Termenul va fi stabilit astfel încât depunerea raportului de expertiză la instanță să aibă loc conform dispozițiilor art. 336.
    Textul în documentul-sursă ↗
  83. Sursa 83: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 338 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 338 alin. (1)
    (1) Pentru motive temeinice, instanța poate dispune, la cerere sau din oficiu, efectuarea unei noi expertize de către alt expert.
    Textul în documentul-sursă ↗
  84. Sursa 84: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 338 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 338 alin. (2)
    (2) O nouă expertiză va trebui cerută motivat, sub sancțiunea decăderii, la primul termen după depunerea raportului, iar dacă s-au formulat obiecțiuni, la termenul imediat următor depunerii răspunsului la obiecțiuni ori, după caz, a raportului suplimentar.
    Textul în documentul-sursă ↗
  85. Sursa 85: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 94 pct. 1 lit. a) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 94 pct. 1 lit. a)
    a) cererile date de Codul civil în competența instanței de tutelă și de familie, în afară de cazurile în care prin lege se prevede în mod expres altfel;
    Textul în documentul-sursă ↗
  86. Sursa 86: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 114 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 114 alin. (1)
    (1) Dacă legea nu prevede altfel, cererile privind ocrotirea persoanei fizice date de Codul civil în competența instanței de tutelă și de familie se soluționează de instanța în a cărei circumscripție teritorială își are domiciliul sau reședința persoana ocrotită.
    Textul în documentul-sursă ↗
  87. Sursa 87: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 194 lit. a) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 194 lit. a)
    a) numele și prenumele, domiciliul sau reședința părților ori, pentru persoane juridice, denumirea și sediul lor. De asemenea, cererea va cuprinde și codul numeric personal sau, după caz, codul unic de înregistrare ori codul de identificare fiscală, numărul de înmatriculare în registrul comerțului sau de înscriere în registrul persoanelor juridice și contul bancar ale reclamantului, precum și ale pârâtului, dacă părțile posedă ori li s-au atribuit aceste elemente de identificare potrivit legii, în măsura în care acestea sunt cunoscute de reclamant. Dispozițiile art. 148 alin. (1) teza a II-a sunt aplicabile. Dacă reclamantul locuiește în străinătate, va arăta și domiciliul ales în România unde urmează să i se facă toate comunicările privind procesul;
    Textul în documentul-sursă ↗
  88. Sursa 88: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 194 lit. b) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 194 lit. b)
    b) numele, prenumele și calitatea celui care reprezintă partea în proces, iar în cazul reprezentării prin avocat, numele, prenumele acestuia și sediul profesional. Dispozițiile art. 148 alin. (1) teza a II-a sunt aplicabile în mod corespunzător. Dovada calității de reprezentant, în forma prevăzută la art. 151, se va alătura cererii;
    Textul în documentul-sursă ↗
  89. Sursa 89: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 194 lit. c) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 194 lit. c)
    c) obiectul cererii și valoarea lui, după prețuirea reclamantului, atunci când acesta este evaluabil în bani, precum și modul de calcul prin care s-a ajuns la determinarea acestei valori, cu indicarea înscrisurilor corespunzătoare. Pentru imobile se aplică în mod corespunzător dispozițiile art. 104. Pentru identificarea imobilelor se vor arăta localitatea și județul, strada și numărul, iar în lipsă, vecinătățile, etajul și apartamentul, precum și, când imobilul este înscris în cartea funciară, numărul de carte funciară și numărul cadastral sau topografic, după caz. La cererea de chemare în judecată se va anexa extrasul de carte funciară, cu arătarea titularului înscris în cartea funciară, eliberat de biroul de cadastru și publicitate imobiliară în raza căruia este situat imobilul, iar în cazul în care imobilul nu este înscris în cartea funciară, se va anexa un certificat emis de același birou, care atestă acest fapt;
    Textul în documentul-sursă ↗
  90. Sursa 90: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 194 lit. d) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 194 lit. d)
    d) arătarea motivelor de fapt și de drept pe care se întemeiază cererea;
    Textul în documentul-sursă ↗
  91. Sursa 91: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 194 lit. e) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 194 lit. e)
    e) arătarea dovezilor pe care se sprijină fiecare capăt de cerere. Când dovada se face prin înscrisuri, se vor aplica, în mod corespunzător, dispozițiile art. 150. Când reclamantul dorește să își dovedească cererea sau vreunul dintre capetele acesteia prin interogatoriul pârâtului, va cere înfățișarea în persoană a acestuia, dacă pârâtul este o persoană fizică. În cazurile în care legea prevede că pârâtul va răspunde în scris la interogatoriu, acesta va fi atașat cererii de chemare în judecată. Când se va cere dovada cu martori, se vor arăta numele, prenumele și adresa martorilor, dispozițiile art. 148 alin. (1) teza a II-a fiind aplicabile în mod corespunzător;
    Textul în documentul-sursă ↗
  92. Sursa 92: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 194 lit. f) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 194 lit. f)
    f) semnătura.
    Textul în documentul-sursă ↗
  93. Sursa 93: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 200 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 200 alin. (1)
    (1) Completul căruia i s-a repartizat aleatoriu cauza verifică, de îndată, dacă cererea de chemare în judecată este de competența sa și dacă aceasta îndeplinește cerințele prevăzute la art. 194-197.
    Textul în documentul-sursă ↗
  94. Sursa 94: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 200 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 200 alin. (3)
    (3) Când cererea nu îndeplinește cerințele prevăzute la art. 194-197, reclamantului i se vor comunica în scris lipsurile, cu mențiunea că, în termen de cel mult 10 zile de la primirea comunicării, trebuie să facă completările sau modificările dispuse, sub sancțiunea anulării cererii. Se exceptează de la această sancțiune obligația de a se desemna un reprezentant comun, caz în care sunt aplicabile dispozițiile art. 202 alin. (3).
    Textul în documentul-sursă ↗
  95. Sursa 95: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 200 alin. (4) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 200 alin. (4)
    (4) Dacă obligațiile privind completarea sau modificarea cererii prevăzute la art. 194 lit. a)-c), d) numai în cazul motivării în fapt și f), precum și art. 195-197 nu sunt îndeplinite în termenul prevăzut la alin. (3), prin încheiere se dispune anularea cererii.
    Textul în documentul-sursă ↗
  96. Sursa 96: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 200 alin. (4¹) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 200 alin. (4¹)
    (4^1) Reclamantului nu i se poate cere să completeze sau să modifice cererea de chemare în judecată cu date sau informații de care acesta nu dispune personal și pentru obținerea cărora este necesară intervenția instanței.
    Textul în documentul-sursă ↗
  97. Sursa 97: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 200 alin. (5) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 200 alin. (5)
    (5) Împotriva încheierii de anulare, reclamantul va putea face numai cerere de reexaminare, solicitând motivat să se revină asupra măsurii anulării.
    Textul în documentul-sursă ↗
  98. Sursa 98: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 200 alin. (6) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 200 alin. (6)
    (6) Cererea de reexaminare se face în termen de 15 zile de la data comunicării încheierii.
    Textul în documentul-sursă ↗
  99. Sursa 99: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 200 alin. (7) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 200 alin. (7)
    (7) Cererea se soluționează prin încheiere definitivă dată în camera de consiliu, cu citarea reclamantului, de către un alt complet al instanței respective, desemnat prin repartizare aleatorie, care va putea reveni asupra măsurii anulării dacă aceasta a fost dispusă eronat sau dacă neregularitățile au fost înlăturate în termenul acordat potrivit alin. (3).
    Textul în documentul-sursă ↗
  100. Sursa 100: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 201 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 201 alin. (1)
    (1) Judecătorul, de îndată ce constată că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege pentru cererea de chemare în judecată, dispune, prin rezoluție, comunicarea acesteia către pârât, punându-i-se în vedere că are obligația de a depune întâmpinare, sub sancțiunea prevăzută de lege, care va fi indicată expres, în termen de 25 de zile de la comunicarea cererii de chemare în judecată, în condițiile art. 165.
    Textul în documentul-sursă ↗
  101. Sursa 101: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 201 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 201 alin. (2)
    (2) Întâmpinarea se comunică de îndată reclamantului, care poate depune răspuns la întâmpinare în termen de 10 zile de la comunicare. Pârâtul va lua cunoștință de răspunsul la întâmpinare de la dosarul cauzei.
    Textul în documentul-sursă ↗
  102. Sursa 102: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 201 alin. (5) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 201 alin. (5)
    (5) În procesele urgente, termenele prevăzute la alin. (1)-(4) pot fi reduse de judecător în funcție de circumstanțele cauzei.
    Textul în documentul-sursă ↗
  103. Sursa 103: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 201 alin. (6) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 201 alin. (6)
    (6) În cazul în care pârâtul domiciliază în străinătate, judecătorul va fixa un termen mai îndelungat, rezonabil, în raport cu împrejurările cauzei. Citarea se va face cu respectarea dispozițiilor art. 156.
    Textul în documentul-sursă ↗
  104. Sursa 104: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 249 · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 249
    Cel care face o susținere în cursul procesului trebuie să o dovedească, în afară de cazurile anume prevăzute de lege.
    Textul în documentul-sursă ↗
  105. Sursa 105: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 250 · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 250
    Dovada unui act juridic sau a unui fapt se poate face prin înscrisuri, martori, prezumții, mărturisirea uneia dintre părți, făcută din proprie inițiativă sau obținută la interogatoriu, prin expertiză, prin mijloacele materiale de probă, prin cercetarea la fața locului sau prin orice alte mijloace prevăzute de lege.
    Textul în documentul-sursă ↗
  106. Sursa 106: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 254 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 254 alin. (1)
    (1) Probele se propun, sub sancțiunea decăderii, de către reclamant prin cererea de chemare în judecată, iar de către pârât prin întâmpinare, dacă legea nu dispune altfel. Ele pot fi propuse și oral, în cazurile anume prevăzute de lege.
    Textul în documentul-sursă ↗
  107. Sursa 107: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 254 alin. (4) lit. d) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 254 alin. (4) lit. d)
    d) să depună dovada plății cheltuielilor necesare efectuării expertizei, în termen de 5 zile de la numirea expertului sau în termenul stabilit de instanță potrivit dispozițiilor art. 331 alin. (2), dacă s-a încuviințat proba expertizei.
    Textul în documentul-sursă ↗
  108. Sursa 108: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 254 alin. (5) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 254 alin. (5)
    (5) Dacă probele propuse nu sunt îndestulătoare pentru lămurirea în întregime a procesului, instanța va dispune ca părțile să completeze probele. De asemenea, judecătorul poate, din oficiu, să pună în discuția părților necesitatea administrării altor probe, pe care le poate ordona chiar dacă părțile se împotrivesc.
    Textul în documentul-sursă ↗
  109. Sursa 109: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 254 alin. (6) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 254 alin. (6)
    (6) Cu toate acestea, părțile nu pot invoca în căile de atac omisiunea instanței de a ordona din oficiu probe pe care ele nu le-au propus și administrat în condițiile legii.
    Textul în documentul-sursă ↗
  110. Sursa 110: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 254 alin. (2) teza introductivă · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 254 alin. (2) teza introductivă
    (2) Dovezile care nu au fost propuse în condițiile alin. (1) nu vor mai putea fi cerute și încuviințate în cursul procesului, în afară de cazurile în care:
    Textul în documentul-sursă ↗
  111. Sursa 111: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 254 alin. (2) pct. 2 · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 254 alin. (2) pct. 2
    2. nevoia administrării probei reiese din cercetarea judecătorească și partea nu o putea prevedea;
    Textul în documentul-sursă ↗
  112. Sursa 112: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 254 alin. (2) pct. 3 · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 254 alin. (2) pct. 3
    3. partea învederează instanței că, din motive temeinic justificate, nu a putut propune în termen probele cerute;
    Textul în documentul-sursă ↗
  113. Sursa 113: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 255 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 255 alin. (1)
    (1) Probele trebuie să fie admisibile potrivit legii și să ducă la soluționarea procesului.
    Textul în documentul-sursă ↗
  114. Sursa 114: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 57 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 57 alin. (1)
    (1) Cel care are calitatea de parte își poate exercita drepturile procedurale în nume propriu sau prin reprezentant, cu excepția cazurilor în care legea prevede altfel.
    Textul în documentul-sursă ↗
  115. Sursa 115: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 57 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 57 alin. (2)
    (2) Partea care nu are exercițiul drepturilor procedurale nu poate sta în judecată decât dacă este reprezentată, asistată ori autorizată în condițiile prevăzute de legile sau, după caz, de statutele care îi reglementează capacitatea ori modul de organizare.
    Textul în documentul-sursă ↗
  116. Sursa 116: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 57 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 57 alin. (3)
    (3) Lipsa capacității de exercițiu a drepturilor procedurale poate fi invocată în orice stare a procesului.
    Textul în documentul-sursă ↗
  117. Sursa 117: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 58 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 58 alin. (1)
    (1) În caz de urgență, dacă persoana fizică lipsită de capacitatea de exercițiu a drepturilor civile nu are reprezentant legal, instanța, la cererea părții interesate, va numi un curator special, care să o reprezinte până la numirea reprezentantului legal, potrivit legii. De asemenea, instanța va numi un curator special în caz de conflict de interese între reprezentantul legal și cel reprezentat sau când o persoană juridică ori o entitate dintre cele prevăzute la art. 56 alin. (2), chemată să stea în judecată, nu are reprezentant.
    Textul în documentul-sursă ↗
  118. Sursa 118: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 58 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 58 alin. (2)
    (2) Dispozițiile alin. (1) se aplică în mod corespunzător și persoanelor cu capacitate de exercițiu restrânsă.
    Textul în documentul-sursă ↗
  119. Sursa 119: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 58 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 58 alin. (3)
    (3) Numirea acestor curatori se va face de instanța care judecă procesul, dintre avocații anume desemnați în acest scop de barou pentru fiecare instanță judecătorească. Curatorul special are toate drepturile și obligațiile prevăzute de lege pentru reprezentantul legal.
    Textul în documentul-sursă ↗
  120. Sursa 120: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 58 alin. (4) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 58 alin. (4)
    (4) Remunerarea provizorie a curatorului astfel numit se fixează de instanță, prin încheiere, stabilindu-se totodată și modalitatea de plată. La cererea curatorului, odată cu încetarea calității sale, ținându-se seama de activitatea desfășurată, remunerația va putea fi majorată.
    Textul în documentul-sursă ↗
  121. Sursa 121: OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbruLege · art. 15 teza introductivă · forma din 1 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 15 teza introductivă
    Taxele judiciare de timbru pentru unele acțiuni și cereri referitoare la raporturile de familie sunt următoarele:
    Textul în documentul-sursă ↗
  122. Sursa 122: OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbruLege · art. 15 lit. d) · forma din 1 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 15 lit. d)
    d) pentru cererile care nu sunt accesorii unei cereri de divorț și care au ca obiect stabilirea locuinței copilului, exercitarea autorității părintești, stabilirea contribuției părinților la cheltuielile de creștere și educare a copiilor, dreptul părintelui sau al altor persoane decât părinții de a avea legături personale cu copilul, locuința familiei - 20 lei fiecare cerere;
    Textul în documentul-sursă ↗
  123. Sursa 123: OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbruLege · art. 15 lit. e) · forma din 1 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 15 lit. e)
    e) pentru orice altă cerere neevaluabilă în bani - 20 lei, dacă nu sunt scutite, potrivit legii, de taxă de timbru.
    Textul în documentul-sursă ↗
  124. Sursa 124: OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbruLege · art. 29 alin. (1) teza introductivă · forma din 1 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 29 alin. (1) teza introductivă
    (1) Sunt scutite de la plata taxei judiciare de timbru acțiunile și cererile, inclusiv cele pentru exercitarea căilor de atac, ordinare și extraordinare, referitoare la:
    Textul în documentul-sursă ↗
  125. Sursa 125: OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbruLege · art. 29 alin. (1) lit. c) · forma din 1 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 29 alin. (1) lit. c)
    c) obligațiile legale și contractuale de întreținere, inclusiv acțiunile în constatarea nulității, în anularea, rezoluțiunea sau rezilierea contractului de întreținere;
    Textul în documentul-sursă ↗
  126. Sursa 126: OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbruLege · art. 29 alin. (1) lit. e) · forma din 1 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 29 alin. (1) lit. e)
    e) adopție, ocrotirea minorilor, tutelă, curatelă, consiliere judiciară, tutelă specială, încuviințarea mandatului de ocrotire, asistența persoanelor cu tulburări psihice, precum și la exercitarea de către autoritatea tutelară a atribuțiilor ce îi revin;
    Textul în documentul-sursă ↗
  127. Sursa 127: OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbruLege · art. 34 alin. (1) · forma din 1 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 34 alin. (1)
    (1) Când o acțiune are mai multe capete de cerere, cu finalitate diferită, taxa judiciară de timbru se datorează pentru fiecare capăt de cerere în parte, după natura lui, cu excepția cazurilor în care prin lege se prevede altfel.
    Textul în documentul-sursă ↗
  128. Sursa 128: OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbruLege · art. 34 alin. (2) · forma din 1 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 34 alin. (2)
    (2) Dacă la momentul înregistrării cererii au fost timbrate doar o parte din capetele de cerere, acțiunea va fi anulată în parte, numai pentru acele capete de cerere pentru care nu a fost achitată taxa judiciară de timbru.
    Textul în documentul-sursă ↗
  129. Sursa 129: OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbruLege · art. 39 alin. (1) · forma din 1 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 39 alin. (1)
    (1) Împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru, reclamantul poate face cerere de reexaminare, la aceeași instanță, în termen de 3 zile de la data comunicării taxei datorate. Cererea de reexaminare este scutită de la plata taxei judiciare de timbru.
    Textul în documentul-sursă ↗
  130. Sursa 130: OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbruLege · art. 39 alin. (2) · forma din 1 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 39 alin. (2)
    (2) Cererea se soluționează în camera de consiliu de un alt complet, fără citarea părților, prin încheiere definitivă. Dispozițiile art. 200 alin. (2) teza I din Codul de procedură civilă rămân aplicabile în ceea ce privește complinirea celorlalte lipsuri ale cererii de chemare în judecată. Instanța va proceda la comunicarea cererii de chemare în judecată, în condițiile art. 201 alin. (1) din Codul de procedură civilă , numai după soluționarea cererii de reexaminare.
    Textul în documentul-sursă ↗
  131. Sursa 131: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 140 · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 140
    Cauzele care privesc aplicarea prezentei legi, cu excepția celor prevăzute de art. 140^1 și 140^2, sunt scutite de taxa judiciară de timbru și de timbrul judiciar.
    Textul în documentul-sursă ↗
  132. Sursa 132: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 466 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 466 alin. (1)
    (1) Hotărârile pronunțate în primă instanță pot fi atacate cu apel, dacă legea nu prevede în mod expres altfel.
    Textul în documentul-sursă ↗
  133. Sursa 133: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 468 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 468 alin. (1)
    (1) Termenul de apel este de 30 de zile de la comunicarea hotărârii, dacă legea nu dispune altfel.
    Textul în documentul-sursă ↗
  134. Sursa 134: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 468 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 468 alin. (3)
    (3) Dacă o parte face apel înainte de comunicarea hotărârii, aceasta se socotește comunicată la data depunerii cererii de apel.
    Textul în documentul-sursă ↗
  135. Sursa 135: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 468 alin. (4) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 468 alin. (4)
    (4) Pentru procuror, termenul de apel curge de la pronunțarea hotărârii, în afară de cazurile în care procurorul a participat la judecarea cauzei, când termenul de apel curge de la comunicarea hotărârii.
    Textul în documentul-sursă ↗
  136. Sursa 136: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 471 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 471 alin. (1)
    (1) Apelul și, când este cazul, motivele de apel se depun la instanța a cărei hotărâre se atacă, sub sancțiunea nulității.
    Textul în documentul-sursă ↗
  137. Sursa 137: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 997 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 997 alin. (1)
    (1) Instanța de judecată, stabilind că în favoarea reclamantului există aparența de drept, va putea să ordone măsuri provizorii în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara, precum și pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări.
    Textul în documentul-sursă ↗
  138. Sursa 138: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 997 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 997 alin. (2)
    (2) Ordonanța este provizorie și executorie. Dacă hotărârea nu cuprinde nicio mențiune privind durata sa și nu s-au modificat împrejurările de fapt avute în vedere, măsurile dispuse vor produce efecte până la soluționarea litigiului asupra fondului.
    Textul în documentul-sursă ↗
  139. Sursa 139: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 997 alin. (5) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 997 alin. (5)
    (5) Pe cale de ordonanță președințială nu pot fi dispuse măsuri care să rezolve litigiul în fond și nici măsuri a căror executare nu ar mai face posibilă restabilirea situației de fapt.
    Textul în documentul-sursă ↗
  140. Sursa 140: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 1000 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 1000 alin. (1)
    (1) Dacă prin legi speciale nu se prevede altfel, ordonanța este supusă numai apelului în termen de 5 zile de la pronunțare, dacă s-a dat cu citarea părților, și de la comunicare, dacă s-a dat fără citarea lor.
    Textul în documentul-sursă ↗
  141. Sursa 141: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 1000 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 1000 alin. (2)
    (2) Instanța de apel poate suspenda executarea până la judecarea apelului, dar numai cu plata unei cauțiuni al cărei cuantum se va stabili de către aceasta.
    Textul în documentul-sursă ↗
  142. Sursa 142: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 1000 alin. (4) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 1000 alin. (4)
    (4) În toate cazurile în care competența de primă instanță aparține curții de apel, calea de atac este recursul, dispozițiile alin. (1)-(3) aplicându-se în mod corespunzător.
    Textul în documentul-sursă ↗
  143. Sursa 143: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 140² alin. (1) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 140² alin. (1)
    (1) Atunci când instanța de judecată este învestită cu o cerere de ordonanță președințială în care urmează a fi dispuse măsuri cu privire la copil, altele decât cele prevăzute la art. 133, termenul maxim de soluționare este de 30 de zile de la data introducerii cererii de chemare în judecată.
    Textul în documentul-sursă ↗
  144. Sursa 144: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 180 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 180 alin. (1)
    (1) Termenele procedurale sunt stabilite de lege ori de instanță și reprezintă intervalul de timp în care poate fi îndeplinit un act de procedură sau în care este interzis să se îndeplinească un act de procedură.
    Textul în documentul-sursă ↗
  145. Sursa 145: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 180 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 180 alin. (2)
    (2) În cazurile prevăzute de lege, termenul este reprezentat de data la care se îndeplinește un anumit act de procedură.
    Textul în documentul-sursă ↗
  146. Sursa 146: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 181 alin. (1) pct. 2 · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 181 alin. (1) pct. 2
    2. când termenul se socotește pe zile, nu intră în calcul ziua de la care începe să curgă termenul, nici ziua când acesta se împlinește;
    Textul în documentul-sursă ↗
  147. Sursa 147: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 181 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 181 alin. (2)
    (2) Când ultima zi a unui termen cade într-o zi nelucrătoare, termenul se prelungește până în prima zi lucrătoare care urmează.
    Textul în documentul-sursă ↗
  148. Sursa 148: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 182 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 182 alin. (1)
    (1) Termenul care se socotește pe zile, săptămâni, luni sau ani se împlinește la ora 24,00 a ultimei zile în care se poate îndeplini actul de procedură.
    Textul în documentul-sursă ↗
  149. Sursa 149: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 182 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 182 alin. (2)
    (2) Cu toate acestea, dacă este vorba de un act ce trebuie depus la instanță sau într-un alt loc, termenul se va împlini la ora la care activitatea încetează în acel loc în mod legal, dispozițiile art. 183 fiind aplicabile.
    Textul în documentul-sursă ↗
  150. Sursa 150: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 183 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 183 alin. (1)
    (1) Actul de procedură, depus înăuntrul termenului prevăzut de lege prin scrisoare recomandată la oficiul poștal sau depus la un serviciu de curierat rapid ori la un serviciu specializat de comunicare ori trimis prin fax sau e-mail, este socotit a fi făcut în termen.
    Textul în documentul-sursă ↗
  151. Sursa 151: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 183 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 183 alin. (3)
    (3) În cazurile prevăzute la alin. (1) și (2), recipisa oficiului poștal, precum și înregistrarea ori atestarea făcută, după caz, de serviciul de curierat rapid, de serviciul specializat de comunicare, de unitatea militară sau de administrația locului de deținere, pe actul depus, precum și mențiunea datei și orei primirii faxului sau a e-mail-ului, astfel cum acestea sunt atestate de către calculatorul sau faxul de primire al instanței, servesc ca dovadă a datei depunerii actului de către partea interesată.
    Textul în documentul-sursă ↗
  152. Sursa 152: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 184 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 184 alin. (1)
    (1) Termenele încep să curgă de la data comunicării actelor de procedură, dacă legea nu dispune altfel.
    Textul în documentul-sursă ↗
  153. Sursa 153: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 185 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 185 alin. (1)
    (1) Când un drept procesual trebuie exercitat într-un anumit termen, nerespectarea acestuia atrage decăderea din exercitarea dreptului, în afară de cazul în care legea dispune altfel. Actul de procedură făcut peste termen este lovit de nulitate.
    Textul în documentul-sursă ↗
  154. Sursa 154: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 186 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 186 alin. (1)
    (1) Partea care a pierdut un termen procedural va fi repusă în termen numai dacă dovedește că întârzierea se datorează unor motive temeinic justificate.
    Textul în documentul-sursă ↗
  155. Sursa 155: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 186 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 186 alin. (2)
    (2) În acest scop, partea va îndeplini actul de procedură în cel mult 15 zile de la încetarea împiedicării, cerând totodată repunerea sa în termen. În cazul exercitării căilor de atac, această durată este aceeași cu cea prevăzută pentru exercitarea căii de atac.
    Textul în documentul-sursă ↗
  156. Sursa 156: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 186 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 186 alin. (3)
    (3) Cererea de repunere în termen va fi rezolvată de instanța competentă să soluționeze cererea privitoare la dreptul neexercitat în termen.
    Textul în documentul-sursă ↗
  157. Sursa 157: Decizia ÎCCJ nr. 45/2020 (hotărâre prealabilă)Hotărâre · dispozitiv: prima propoziție a soluției · forma din 20 octombrie 2020Înalta Curte de Casație și Justiție · 45/2020 · 22 iunie 2020 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    dispozitiv: prima propoziție a soluției
    În interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 182 și art. 183 alin. (1) ș i (3) din Codul de procedură civilă , modificat prin Legea nr. 310/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă , precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative, actele de procedură transmise prin fax sau e-mail, în ultima zi a termenului procedural care se socotește pe zile, după ora la care activitatea încetează la instanță, este socotit a fi depus în termen.
    Textul în documentul-sursă ↗
  158. Sursa 158: Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civilLege · art. 5 alin. (1) · forma din 1 octombrie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 5 alin. (1)
    (1) Dispoziţiile Codului civil se aplică tuturor actelor şi faptelor încheiate sau, după caz, produse ori săvârşite după intrarea sa în vigoare, precum şi situaţiilor juridice născute după intrarea sa în vigoare.
    Textul în documentul-sursă ↗
  159. Sursa 159: Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civilLege · art. 5 alin. (2) · forma din 1 octombrie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 5 alin. (2)
    (2) Dispoziţiile Codului civil sunt aplicabile şi efectelor viitoare ale situaţiilor juridice născute anterior intrării în vigoare a acestuia, derivate din starea şi capacitatea persoanelor, din căsătorie, filiaţie, adopţie şi obligaţia legală de întreţinere, din raporturile de proprietate, inclusiv regimul general al bunurilor, şi din raporturile de vecinătate, dacă aceste situaţii juridice subzistă după intrarea în vigoare a Codului civil.
    Textul în documentul-sursă ↗
  160. Sursa 160: Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civilLege · art. 46 · forma din 1 octombrie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 46
    Dispoziţiile hotărârilor judecătoreşti privitoare la relaţiile personale şi patrimoniale dintre copii şi părinţii lor divorţaţi înainte de intrarea în vigoare a Codului civil pot fi modificate potrivit dispoziţiilor art. 403 din Codul civil.
    Textul în documentul-sursă ↗
  161. Sursa 161: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 24 · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 24
    Dispozițiile legii noi de procedură se aplică numai proceselor și executărilor silite începute după intrarea acesteia în vigoare.
    Textul în documentul-sursă ↗
  162. Sursa 162: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 25 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 25 alin. (1)
    (1) Procesele în curs de judecată, precum și executările silite începute sub legea veche rămân supuse acelei legi.
    Textul în documentul-sursă ↗
  163. Sursa 163: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 26 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 26 alin. (1)
    (1) Legea care guvernează condițiile de admisibilitate și puterea doveditoare a probelor preconstituite și a prezumțiilor legale este cea în vigoare la data producerii ori, după caz, a săvârșirii faptelor juridice care fac obiectul probațiunii.
    Textul în documentul-sursă ↗
  164. Sursa 164: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 26 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 26 alin. (2)
    (2) Administrarea probelor se face potrivit legii în vigoare la data administrării lor.
    Textul în documentul-sursă ↗
  165. Sursa 165: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 27 · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 27
    Hotărârile rămân supuse căilor de atac, motivelor și termenelor prevăzute de legea sub care a început procesul.
    Textul în documentul-sursă ↗
  166. Sursa 166: Regulamentul (UE) 2019/1111 privind competența, recunoașterea și executarea hotărârilor în materie matrimonială și în materia răspunderii părintești, precum și privind răpirea internațională de copiiLege · art. 64 · forma din 2 iulie 2019Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 64 · textul original, în limba engleză
    This Section applies in matters of divorce, legal separation and parental responsibility to authentic instruments which have been formally drawn up or registered, and to agreements which have been registered, in a Member State assuming jurisdiction under Chapter II.
    Textul în documentul-sursă ↗
  167. Sursa 167: Regulamentul (UE) 2019/1111 privind competența, recunoașterea și executarea hotărârilor în materie matrimonială și în materia răspunderii părintești, precum și privind răpirea internațională de copiiLege · art. 65 alin. (2) · forma din 2 iulie 2019Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 65 alin. (2) · textul original, în limba engleză
    2.   Authentic instruments and agreements in matters of parental responsibility which have binding legal effect and are enforceable in the Member State of origin shall be recognised and enforced in other Member States without any declaration of enforceability being required. Sections 1 and 3 of this Chapter shall apply accordingly, unless otherwise provided for in this Section.
    Textul în documentul-sursă ↗
  168. Sursa 168: Regulamentul (UE) 2019/1111 privind competența, recunoașterea și executarea hotărârilor în materie matrimonială și în materia răspunderii părintești, precum și privind răpirea internațională de copiiLege · art. 66 alin. (1) teza introductivă · forma din 2 iulie 2019Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 66 alin. (1) teza introductivă · textul original, în limba engleză
    1.   The court or competent authority of the Member State of origin as communicated to the Commission pursuant to Article 103 shall, upon application by a party, issue a certificate for an authentic instrument or agreement:
    Textul în documentul-sursă ↗
  169. Sursa 169: Regulamentul (UE) 2019/1111 privind competența, recunoașterea și executarea hotărârilor în materie matrimonială și în materia răspunderii părintești, precum și privind răpirea internațională de copiiLege · art. 66 alin. (1) lit. b) · forma din 2 iulie 2019Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 66 alin. (1) lit. b) · textul original, în limba engleză
    (b) in matters of parental responsibility using the form set out in Annex IX.
    Textul în documentul-sursă ↗
  170. Sursa 170: Regulamentul (UE) 2019/1111 privind competența, recunoașterea și executarea hotărârilor în materie matrimonială și în materia răspunderii părintești, precum și privind răpirea internațională de copiiLege · art. 66 alin. (2) teza introductivă · forma din 2 iulie 2019Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 66 alin. (2) teza introductivă · textul original, în limba engleză
    2.   The certificate may be issued only if the following conditions are met:
    Textul în documentul-sursă ↗
  171. Sursa 171: Regulamentul (UE) 2019/1111 privind competența, recunoașterea și executarea hotărârilor în materie matrimonială și în materia răspunderii părintești, precum și privind răpirea internațională de copiiLege · art. 66 alin. (2) lit. a) · forma din 2 iulie 2019Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 66 alin. (2) lit. a) · textul original, în limba engleză
    (a) the Member State which empowered the public authority or other authority to formally draw up or register the authentic instrument or register the agreement had jurisdiction under Chapter II; and
    Textul în documentul-sursă ↗
  172. Sursa 172: Regulamentul (UE) 2019/1111 privind competența, recunoașterea și executarea hotărârilor în materie matrimonială și în materia răspunderii părintești, precum și privind răpirea internațională de copiiLege · art. 66 alin. (2) lit. b) · forma din 2 iulie 2019Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 66 alin. (2) lit. b) · textul original, în limba engleză
    (b) the authentic instrument or agreement has binding legal effect in that Member State.
    Textul în documentul-sursă ↗
  173. Sursa 173: Regulamentul (UE) 2019/1111 privind competența, recunoașterea și executarea hotărârilor în materie matrimonială și în materia răspunderii părintești, precum și privind răpirea internațională de copiiLege · art. 66 alin. (3) · forma din 2 iulie 2019Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 66 alin. (3) · textul original, în limba engleză
    3.   Notwithstanding paragraph 2, in matters of parental responsibility the certificate may not be issued if there are indications that the content of the authentic instrument or agreement is contrary to the best interests of the child.
    Textul în documentul-sursă ↗
  174. Sursa 174: Regulamentul (UE) 2019/1111 privind competența, recunoașterea și executarea hotărârilor în materie matrimonială și în materia răspunderii părintești, precum și privind răpirea internațională de copiiLege · art. 66 alin. (5) · forma din 2 iulie 2019Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 66 alin. (5) · textul original, în limba engleză
    5.   If the certificate is not produced, the authentic instrument or agreement shall not be recognised or enforced in another Member State.
    Textul în documentul-sursă ↗
  175. Sursa 175: Regulamentul (UE) 2019/1111 privind competența, recunoașterea și executarea hotărârilor în materie matrimonială și în materia răspunderii părintești, precum și privind răpirea internațională de copiiLege · art. 100 alin. (1) · forma din 2 iulie 2019Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 100 alin. (1) · textul original, în limba engleză
    1.   This Regulation shall apply only to legal proceedings instituted, to authentic instruments formally drawn up or registered and to agreements registered on or after 1 August 2022.
    Textul în documentul-sursă ↗
  176. Sursa 176: Regulamentul (UE) 2019/1111 privind competența, recunoașterea și executarea hotărârilor în materie matrimonială și în materia răspunderii părintești, precum și privind răpirea internațională de copiiLege · art. 100 alin. (2) · forma din 2 iulie 2019Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 100 alin. (2) · textul original, în limba engleză
    2.   Regulation (EC) No 2201/2003 shall continue to apply to decisions given in legal proceedings instituted, to authentic instruments formally drawn up or registered and to agreements which have become enforceable in the Member State where they were concluded before 1 August 2022 and which fall within the scope of that Regulation.
    Textul în documentul-sursă ↗
  177. Sursa 177: Regulamentul (UE) 2019/1111 privind competența, recunoașterea și executarea hotărârilor în materie matrimonială și în materia răspunderii părintești, precum și privind răpirea internațională de copiiLege · art. 7 alin. (1) · forma din 2 iulie 2019Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 7 alin. (1) · textul original, în limba engleză
    1.   The courts of a Member State shall have jurisdiction in matters of parental responsibility over a child who is habitually resident in that Member State at the time the court is seised.
    Textul în documentul-sursă ↗
  178. Sursa 178: Decizia CCR nr. 128/2025Hotărâre · par. 14 · forma din 17 septembrie 2025Curtea Constituțională · 128/2025 · 27 martie 2025 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    par. 14
    14. Curtea constată că nu pot fi reținute aceste critici, având în vedere că textul de lege supus controlului de constituționalitate trebuie interpretat prin coroborare cu întregul cadru normativ dedicat acestei problematici, care conferă părintelui la care nu a fost stabilită locuința statornică a copilului după divorț suficiente garanții care să îi permită să își exercite în continuare, nestânjenit, atributele ce caracterizează relația firească dintre un copil și părintele său.
    Textul în documentul-sursă ↗
  179. Sursa 179: Decizia CCR nr. 128/2025Hotărâre · par. 15 · forma din 17 septembrie 2025Curtea Constituțională · 128/2025 · 27 martie 2025 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    par. 15
    15. Astfel, potrivit art. 397 din Codul civil , exercitarea autorității părintești după divorț revine în comun ambilor părinți, „afară de cazul în care instanța decide altfel“. Autoritatea părintească este definită în art. 483 alin. (1) din Codul civil ca ansamblul de drepturi și îndatoriri care privesc persoana copilului, precum și bunurile acestuia, deci inclusiv ansamblul de drepturi invocate în cauza de față. Așadar, prin regula exercitării în comun a autorității părintești se dă expresie tocmai ideii de egalitate a părinților sub aspectul dreptului de a decide cu privire la creșterea și educarea copilului lor minor, hotărârile privitoare la acesta trebuind să fie luate împreună. În acest fel amândoi contribuie, în egală măsură, la tot ceea ce ține de dezvoltarea armonioasă a copilului.
    Textul în documentul-sursă ↗
  180. Sursa 180: Decizia CCR nr. 128/2025Hotărâre · par. 18 · forma din 17 septembrie 2025Curtea Constituțională · 128/2025 · 27 martie 2025 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    par. 18
    18. Este de subliniat faptul că întotdeauna va prima interesul superior al copilului, deziderat pe care legiuitorul român îl accentuează prin toate dispozițiile referitoare la familie. Sub acest aspect, Curtea Constituțională a reținut, în jurisprudența sa (Decizia nr. 819 din 21 iunie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 673 din 21 septembrie 2011), că interesul superior al copilului trebuie să prevaleze în toate demersurile și deciziile care îl privesc, acest interes fiind ridicat la rang de principiu atât prin normele naționale (art. 2 din Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 159 din 5 martie 2014), cât și prin normele internaționale (art. 3 din Convenția cu privire la drepturile copilului ). Pentru stabilirea interesului superior al minorului în cazul încredințării acestuia la divorț sunt avute în vedere vârsta copilului, posibilitățile părinților de a-i asigura o bună dezvoltare fizică, intelectuală și morală, atașamentul acestora față de minor, precum și al minorului față de ei, grija manifestată de părinți față de copil în timpul conviețuirii lor și, nu în ultimul rând, opțiunea exprimată de acesta la audierea în instanță, în condițiile legii.
    Textul în documentul-sursă ↗
  181. Sursa 181: Decizia CCR nr. 128/2025Hotărâre · par. 19 · forma din 17 septembrie 2025Curtea Constituțională · 128/2025 · 27 martie 2025 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    par. 19
    19. Este adevărat că nu există o definiție legală a noțiunii de interes superior al copilului, dar această absență este determinată de vastitatea și diversitatea aspectelor ce trebuie avute în vedere de judecător, acesta urmând să fie apreciat de la caz la caz, în funcție de specificitatea situației și caracteristicile personale ale fiecărui copil în parte.
    Textul în documentul-sursă ↗
  182. Sursa 182: Decizia CCR nr. 128/2025Hotărâre · par. 24 · forma din 17 septembrie 2025Curtea Constituțională · 128/2025 · 27 martie 2025 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    par. 24
    24. În ceea ce privește invocarea, în motivarea excepției de neconstituționalitate, a dispozițiilor art. 48 din Constituție , care garantează dreptul părinților de a participa în mod egal la educația și instruirea copiilor lor, Curtea observă că aceste prevederi nu conțin niciun element care să conducă la concluzia că minorul trebuie să locuiască în mod egal în locuințele fiecăruia dintre părinți. În ipoteza în care copilul locuiește doar la unul dintre părinți, nimic nu împiedică ambii părinți să participe activ la educația acestuia, prin discuții și colaborare cu privire la activitățile școlare și extrașcolare. Autoritatea părintească ce se exercită, potrivit legii, în comun se bazează pe un dialog între părinți, pentru a ajunge la un consens cu privire la decizii majore, precum cele referitoare la educație, sănătate și alte aspecte importante ale vieții copilului, fără ca minorul să fie nevoit să aibă o locuință comună sau egalitară.
    Textul în documentul-sursă ↗
  183. Sursa 183: Decizia CCR nr. 128/2025Hotărâre · par. 25 · forma din 17 septembrie 2025Curtea Constituțională · 128/2025 · 27 martie 2025 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    par. 25
    25. Tot astfel, părintele cu care copilul nu locuiește poate să participe la activitățile educaționale sau alte evenimente din viața copilului, acestea reprezentând, de asemenea, modalități prin care să se asigure implicarea activă a ambilor părinți în educația copilului, prin vizite, timp petrecut împreună cu copilul și colaborarea cu celălalt părinte, chiar dacă locuința copilului nu este partajată.
    Textul în documentul-sursă ↗
  184. Sursa 184: Decizia CCR nr. 128/2025Hotărâre · dispozitiv: propoziția exactă a soluției · forma din 17 septembrie 2025Curtea Constituțională · 128/2025 · 27 martie 2025 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    dispozitiv: propoziția exactă a soluției
    Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Dragoș-Mihail Coșarcă în Dosarul nr. 884/211/2016 al Tribunalului Harghita - Secția civilă și constată că dispozițiile art. 400 alin. (2) din Codul civil sunt constituționale în raport cu criticile formulate.
    Textul în documentul-sursă ↗
  185. Sursa 185: Decizia ÎCCJ nr. 36/2026 (hotărâre prealabilă)Hotărâre · par. 100 · forma din 16 iunie 2026Înalta Curte de Casație și Justiție · 36/2026 · 23 februarie 2026 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    par. 100
    100. Codul civil reglementează și proceduri judiciare prin norme de drept în cuprinsul cărora nu a prevăzut ascultarea obligatorie a copilului și care nu fac trimitere la prevederile art. 264 din Codul civil , lăsând la aprecierea instanței adoptarea măsurii, precum cele din capitolul II - Filiația, titlul III - Rudenia și cele din capitolul IV - Decăderea din exercițiul drepturilor părintești, titlul IV - Autoritatea părintească, ambele titluri din cartea a II-a - Despre familie.
    Textul în documentul-sursă ↗
  186. Sursa 186: Decizia ÎCCJ nr. 36/2026 (hotărâre prealabilă)Hotărâre · par. 111 · forma din 16 iunie 2026Înalta Curte de Casație și Justiție · 36/2026 · 23 februarie 2026 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    par. 111
    111. Se poate concluziona că prin prevederile legale menționate se reglementează un set de reguli aplicabile ascultării propriu-zise a copilului, procedură care este subsecventă deciziei prin care instanța hotărăște ascultarea, fie în considerarea faptului că este obligatorie potrivit normelor de trimitere, fie pe alte temeiuri de drept.
    Textul în documentul-sursă ↗
  187. Sursa 187: Decizia ÎCCJ nr. 36/2026 (hotărâre prealabilă)Hotărâre · par. 121 · forma din 16 iunie 2026Înalta Curte de Casație și Justiție · 36/2026 · 23 februarie 2026 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    par. 121
    121. Prin urmare, interpretarea expusă în precedent, potrivit căreia prevederile art. 264 din Codul civil configurează cadrul procesual necesar ascultării propriu-zise a copilului în vederea exprimării opiniilor sale asupra problemelor care îl privesc și în legătură cu care instanța a hotărât ascultarea, se verifică și prin raportare la contextul adoptării normei de drept.
    Textul în documentul-sursă ↗
  188. Sursa 188: Decizia ÎCCJ nr. 36/2026 (hotărâre prealabilă)Hotărâre · par. 122 · forma din 16 iunie 2026Înalta Curte de Casație și Justiție · 36/2026 · 23 februarie 2026 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    par. 122
    122. Doar în această interpretare prevederile art. 264 alin. (1) și (2) din Codul civil pot fi puse în legătură cu normele de trimitere, nefiind admisibil a se constata că și prin aceste prevederi legale s-ar reglementa, în paralel, un caz particular de ascultare obligatorie a copilului care a împlinit vârsta de 10 ani în (toate) procedurile administrative și judiciare care îl privesc, respectiv în „orice“ astfel de proceduri, în termenii art. 29 alin. (2) din Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, republicată, cu modificările și completările ulterioare, întrucât, în această interpretare, nu se poate identifica o justificare logică a dispoziției de ascultare obligatorie înscrise în cuprinsul normelor de trimitere.
    Textul în documentul-sursă ↗
  189. Sursa 189: Decizia ÎCCJ nr. 36/2026 (hotărâre prealabilă)Hotărâre · par. 123 · forma din 16 iunie 2026Înalta Curte de Casație și Justiție · 36/2026 · 23 februarie 2026 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    par. 123
    123. Se poate concluziona, totodată, că prin sintagma „în procedurile administrative și judiciare care îl privesc“ legiuitorul a urmărit să sublinieze că reglementarea prevăzută de art. 264 alin. (1) din Codul civil are aplicabilitate generală, inclusiv pentru situațiile în care, prin norme particulare (cele menționate anterior ca fiind norme de trimitere), legiuitorul a impus instanței obligația de ascultare. Mai mult decât atât, ori de câte ori instanța hotărăște că ascultarea copilului este necesară, trebuie să țină cont de regulile din art. 264 alin. (1) din Codul civil referitoare la vârstă, consimțământ etc. Din acest punct de vedere, indiferent de temeiul ascultării, aplicabilitatea generală a normei nu poate fi limitată, pe cale de interpretare, doar la anumite proceduri administrative sau judiciare care privesc copilul.
    Textul în documentul-sursă ↗
  190. Sursa 190: Decizia ÎCCJ nr. 36/2026 (hotărâre prealabilă)Hotărâre · par. 124 · forma din 16 iunie 2026Înalta Curte de Casație și Justiție · 36/2026 · 23 februarie 2026 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    par. 124
    124. Prin urmare, în considerarea scopului și rațiunii adoptării prevederilor art. 264 alin. (1) și (2) din Codul civil , de a asigura copilului ce urmează a fi ascultat posibilitatea de a-și exprima liber opiniile și ca acestea să fie obținute adecvat de către instanța de judecată, aceste prevederi legale nu pot constitui, în sine, temei juridic pentru adoptarea de către instanța de judecată a deciziei de ascultare obligatorie a copilului care a împlinit vârsta de 10 ani în niciuna dintre procedurile administrative și judiciare care îl privesc.
    Textul în documentul-sursă ↗
  191. Sursa 191: Decizia ÎCCJ nr. 36/2026 (hotărâre prealabilă)Hotărâre · par. 125 · forma din 16 iunie 2026Înalta Curte de Casație și Justiție · 36/2026 · 23 februarie 2026 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    par. 125
    125. Interpretarea greșită, potrivit căreia, pe temeiul art. 264 alin. (1) teza întâi din Codul civil , ascultarea copilului care a împlinit vârsta de 10 ani este obligatorie în orice procedură administrativă sau judiciară care îl privește, pe lângă faptul că este contrară scopului normei, nu poate fi primită și pentru că transformă, în privința copilului, dreptul de a fi ascultat într-o obligație legală, ceea ce nu corespunde voinței legiuitorului și nu este permisă interpretului legii.
    Textul în documentul-sursă ↗
  192. Sursa 192: Decizia ÎCCJ nr. 36/2026 (hotărâre prealabilă)Hotărâre · par. 126 · forma din 16 iunie 2026Înalta Curte de Casație și Justiție · 36/2026 · 23 februarie 2026 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    par. 126
    126. Procedura judiciară la care se face trimitere în încheierea de sesizare pendinte ce are ca obiect o cerere de majorare a pensiei de întreținere datorate de unul dintre părinți copilului și privește starea de nevoie a copilului se desfășoară pe temeiul art. 531 alin. (1) din Codul civil , normă care nu obligă instanța de judecată la ascultarea obligatorie a copilului și nici nu trimite la art. 264 din Codul civil , astfel că o decizie de ascultare a copilului care a împlinit vârsta de 10 ani nu poate fi adoptată de către instanța de judecată exclusiv pe temeiul art. 264 alin. (1) și (2) din Codul civil .
    Textul în documentul-sursă ↗
  193. Sursa 193: Decizia ÎCCJ nr. 36/2026 (hotărâre prealabilă)Hotărâre · par. 130 · forma din 16 iunie 2026Înalta Curte de Casație și Justiție · 36/2026 · 23 februarie 2026 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    par. 130
    130. Astfel, se constată că în Codul civil nu se reglementează printr-o normă juridică cu aplicabilitate generală obligația efectuării de anchete psihosociale în toate procedurile judiciare ce au ca obiect raporturile dintre părinți și copii.
    Textul în documentul-sursă ↗
  194. Sursa 194: Decizia ÎCCJ nr. 36/2026 (hotărâre prealabilă)Hotărâre · par. 131 · forma din 16 iunie 2026Înalta Curte de Casație și Justiție · 36/2026 · 23 februarie 2026 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    par. 131
    131. Rezultă că ori de câte ori legiuitorul a apreciat asupra necesității efectuării unei astfel de anchete și pronunțării hotărârii pe baza unui raport de anchetă psihosocială a prevăzut, expres, în chiar cuprinsul normelor de drept aplicabile respectivelor proceduri judiciare, stabilind că instanța de tutelă hotărăște fie luând în considerare sau ținând seama de concluziile raportului referitor la ancheta psihosocială, fie pe baza raportului de anchetă psihosocială.
    Textul în documentul-sursă ↗
  195. Sursa 195: Decizia ÎCCJ nr. 45/2020 (hotărâre prealabilă)Hotărâre · par. 76 · forma din 20 octombrie 2020Înalta Curte de Casație și Justiție · 45/2020 · 22 iunie 2020 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    par. 76
    76. Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept reține, așadar, că este necesară fixarea limitelor dezlegării chestiunii de drept cu care instanța supremă a fost învestită, reținând că instanței de trimitere îi este utilă lămurirea aspectului dacă, ulterior modificării art. 183 alin. (1) ș i (3) din Codul de procedură civilă prin Legea nr. 310/2018 , în ipoteza transmiterii unei căi de atac - în ultima zi a termenului calculat potrivit art. 182 alin. (1) din Codul de procedură civilă - dar care nu primește dată certă în condițiile stabilite de art. 199 din Codul de procedură civilă , în aceeași zi, fiind trimisă ulterior orei la care încetează activitatea instanței, constituie sau nu o excepție de la regula consacrată de art. 182 alin. (2) din Codul de procedură civilă .
    Textul în documentul-sursă ↗
  196. Sursa 196: Decizia ÎCCJ nr. 45/2020 (hotărâre prealabilă)Hotărâre · par. 77 · forma din 20 octombrie 2020Înalta Curte de Casație și Justiție · 45/2020 · 22 iunie 2020 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    par. 77
    77. Așadar, problema de drept punctuală din litigiul pendinte vizează efectele transmiterii unei căi de atac - act de procedură care, potrivit legii, trebuie depus la instanță - prin fax sau poștă electronică, în ultima zi a termenului procedural de decădere, în cazul în care ora primirii, evidențiată de calculatorul sau faxul instanței, este situată după ora la care activitatea încetează în mod legal la instanță, anume dacă actul este socotit a fi făcut în termen.
    Textul în documentul-sursă ↗
  197. Sursa 197: Decizia ÎCCJ nr. 45/2020 (hotărâre prealabilă)Hotărâre · par. 79 · forma din 20 octombrie 2020Înalta Curte de Casație și Justiție · 45/2020 · 22 iunie 2020 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    par. 79
    79. Astfel, potrivit art. 521 alin. (4) din Codul de procedură civilă : „dispozițiile art. 518 se aplică în mod corespunzător“. Potrivit acestei ultime dispoziții legale, hotărârea pronunțată de completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept își încetează aplicabilitatea la data modificării, abrogării sau constatării neconstituționalității dispoziției legale care a făcut obiectul interpretării.
    Textul în documentul-sursă ↗
  198. Sursa 198: Decizia ÎCCJ nr. 45/2020 (hotărâre prealabilă)Hotărâre · par. 80 · forma din 20 octombrie 2020Înalta Curte de Casație și Justiție · 45/2020 · 22 iunie 2020 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    par. 80
    80. Or, potrivit art. I pct. 24 din Legea nr. 310/2018 , Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 247 din 10 aprilie 2015, cu modificările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:24. La articolul 183, alineatele (1) și (3) se modifică și vor avea următorul cuprins:  +  Articolul 183(1) Actul de procedură, depus înăuntrul termenului prevăzut de lege prin scrisoare recomandată la oficiul poștal sau depus la un serviciu de curierat rapid ori la un serviciu specializat de comunicare ori trimis prin fax sau e-mail, este socotit a fi făcut în termen. (...)(3) În cazurile prevăzute la alin. (1) și (2), recipisa oficiului poștal, precum și înregistrarea ori atestarea făcută, după caz, de serviciul de curierat rapid, de serviciul specializat de comunicare, de unitatea militară sau de administrația locului de deținere, pe actul depus, precum și mențiunea datei și orei primirii faxului sau a e-mailului, astfel cum acestea sunt atestate de către calculatorul sau faxul de primire al instanței, servesc ca dovadă a datei depunerii actului de către partea interesată.“
    Textul în documentul-sursă ↗
  199. Sursa 199: Decizia ÎCCJ nr. 45/2020 (hotărâre prealabilă)Hotărâre · par. 81 · forma din 20 octombrie 2020Înalta Curte de Casație și Justiție · 45/2020 · 22 iunie 2020 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    par. 81
    81. Acest text relevă neechivoc modificarea art. 183 alin. (1) ș i (3) din Codul de procedură civilă , astfel că, în prezența acestui eveniment legislativ care se circumscrie sferei celor menționate în cuprinsul art. 518 din Codul de procedură civilă , se constată că efectele obligatorii ale Deciziei nr. 34 din 15 mai 2017 pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept nu pot fi extinse asupra normelor care nu au constituit obiect al interpretării, problema încetării efectelor acestei hotărâri fiind astfel lămurită.
    Textul în documentul-sursă ↗
  200. Sursa 200: Decizia ÎCCJ nr. 45/2020 (hotărâre prealabilă)Hotărâre · par. 82 · forma din 20 octombrie 2020Înalta Curte de Casație și Justiție · 45/2020 · 22 iunie 2020 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    par. 82
    82. Întrucât normele interpretate prin această decizie sunt norme de procedură civilă, aplicarea în timp a acestora trebuie raportată la dispozițiile art. 24-27 din Codul de procedură civilă , cu caracter general, în sensul că procedurilor judiciare (lites pendentes) le este incidentă legea în vigoare la momentul declanșării lor, iar hotărârile judecătorești rămân supuse căilor de atac, motivelor și termenelor prevăzute de legea sub care a început procesul.
    Textul în documentul-sursă ↗
  201. Sursa 201: Decizia ÎCCJ nr. 45/2020 (hotărâre prealabilă)Hotărâre · par. 83 · forma din 20 octombrie 2020Înalta Curte de Casație și Justiție · 45/2020 · 22 iunie 2020 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    par. 83
    83. În consecință, cad sub incidența efectelor obligatorii ale acestei decizii doar litigiile declanșate anterior modificării aduse Codului de procedură civilă prin Legea nr. 310/2018 .
    Textul în documentul-sursă ↗
  202. Sursa 202: Decizia ÎCCJ nr. 45/2020 (hotărâre prealabilă)Hotărâre · par. 93 · forma din 20 octombrie 2020Înalta Curte de Casație și Justiție · 45/2020 · 22 iunie 2020 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    par. 93
    93. În acest caz, art. 183 alin. (3) din Codul de procedură civilă prevede că dovada datei și orei depunerii actului de procedură este reprezentată de data și ora primirii faxului, respectiv a e-mailului, astfel cum acestea sunt evidențiate și atestate de către calculatorul sau faxul instanței.
    Textul în documentul-sursă ↗
  203. Sursa 203: Decizia ÎCCJ nr. 45/2020 (hotărâre prealabilă)Hotărâre · par. 102 · forma din 20 octombrie 2020Înalta Curte de Casație și Justiție · 45/2020 · 22 iunie 2020 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    par. 102
    102. Așadar, utilizarea sintagmei „servesc ca dovadă a datei depunerii actului“, în cuprinsul art. 183 alin. (3) din Codul de procedură civilă , în forma modificată prin Legea nr. 310/2018 , are drept consecință faptul că, potrivit actualei reglementări, pentru verificarea depunerii în termenul de decădere, calculat pe zile, săptămâni, luni sau ani, a actului de procedură transmis prin fax sau poștă electronică, nu prezintă relevanță data certă pe care grefierul o dă actului la momentul înregistrării acestuia conform procedurii reglementate de art. 94 din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1.375 din 17 decembrie 2015 și art. 199 din Codul de procedură civilă , ci data și ora atestate de faxul sau calculatorul instanței.
    Textul în documentul-sursă ↗
  204. Sursa 204: Decizia ÎCCJ nr. 45/2020 (hotărâre prealabilă)Hotărâre · par. 113 · forma din 20 octombrie 2020Înalta Curte de Casație și Justiție · 45/2020 · 22 iunie 2020 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    par. 113
    113. În contextul în care aceste modalități de trimitere a actelor de procedură sunt acceptate de lege și nu presupun un program de lucru, deoarece accesarea lor nu depinde de un orar, fiind funcționale și accesibile independent de programul de activitate al instanței, astfel că nu există o oră la care activitatea acestor servicii să înceteze, nu există niciun impediment pentru aplicarea regulii instituite prin art. 182 alin. (1) din Codul de procedură civilă și a se considera că actul de procedură transmis prin intermediul acestor mijloace de comunicare în ultima zi a termenului și recepționat de faxul sau calculatorul instanței, anterior orei 24,00 a acestei zile, este depus în termen.
    Textul în documentul-sursă ↗
  205. Sursa 205: Decizia ÎCCJ nr. 45/2020 (hotărâre prealabilă)Hotărâre · par. 120 · forma din 20 octombrie 2020Înalta Curte de Casație și Justiție · 45/2020 · 22 iunie 2020 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    par. 120
    120. În consecință, se impune a se concluziona că actul de procedură care, potrivit legii, trebuie depus la instanță, înăuntrul unui termen care se socotește pe zile, transmis prin e-mail sau fax, chiar ulterior orei la care încetează programul de lucru al instanței, însă recepționat de faxul sau calculatorul instanței până la ora 24,00 a ultimei zile a termenului procedural, este prezumat de lege ca socotit a fi făcut în termen.
    Textul în documentul-sursă ↗
  206. Sursa 206: Decizia ÎCCJ nr. 33/2019 (recurs în interesul legii)Hotărâre · par. 112 · forma din 24 februarie 2020Înalta Curte de Casație și Justiție · 33/2019 · 9 decembrie 2019 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    par. 112
    112. Această concluzie rezidă și din reglementarea în mod distinct, în cuprinsul prevederilor alin. (1^1) și alin. (2) ale art. 64 din Legea nr. 192/2006 , a regimului juridic al acordurilor de mediere privind stingerea conflictelor ce au ca obiect exercițiul drepturilor părintești, contribuția părinților la întreținerea copiilor și stabilirea domiciliului copiilor de cel aplicabil înțelegerilor încheiate de soți referitoare la desfacerea căsătoriei.
    Textul în documentul-sursă ↗
  207. Sursa 207: Decizia ÎCCJ nr. 33/2019 (recurs în interesul legii)Hotărâre · par. 113 · forma din 24 februarie 2020Înalta Curte de Casație și Justiție · 33/2019 · 9 decembrie 2019 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    par. 113
    113. Astfel, este neîndoielnic că, potrivit art. 64 alin. (1^1) din Legea nr. 192/2006 , pot fi consfințite prin pronunțarea unei hotărâri de expedient acordurile de mediere încheiate de soți pentru soluționarea amiabilă a conflictelor ce au ca obiect exercițiul drepturilor părintești, contribuția acestora la întreținerea copiilor, stabilirea domiciliului copiilor. Această concluzie rezultă cu evidență din simpla lecturare a acestei norme.
    Textul în documentul-sursă ↗
  208. Sursa 208: Decizia ÎCCJ nr. 33/2019 (recurs în interesul legii)Hotărâre · par. 119 · forma din 24 februarie 2020Înalta Curte de Casație și Justiție · 33/2019 · 9 decembrie 2019 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    par. 119
    119. Interpretarea dată art. 64 alin. (2) din Legea nr. 192/2006 , în sensul că instanța nu poate lua act, printr-o hotărâre de expedient, de înțelegerea soților asupra desfacerii căsătoriei, divorțul vizând starea civilă a persoanei, este în concordanță și cu art. 2.268 alin. (1) din Codul civil potrivit căruia „Nu se poate tranzacționa asupra capacității sau stării civile a persoanelor și nici cu privire la drepturi de care părțile nu pot să dispună potrivit legii“.
    Textul în documentul-sursă ↗
  209. Sursa 209: Decizia ÎCCJ nr. 33/2019 (recurs în interesul legii)Hotărâre · par. 120 · forma din 24 februarie 2020Înalta Curte de Casație și Justiție · 33/2019 · 9 decembrie 2019 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    par. 120
    120. Ca atare, încheierea unui acord de mediere de către soți, în care este consemnată înțelegerea acestora referitoare la desfacerea căsătoriei, nu îi îndreptățește să solicite consfințirea acestui acord în condițiile stabilite de art. 59 alin. (2) din Legea nr. 192/2006 , care fac trimitere la art. 438 din Codul de procedură civilă , soții fiind obligați să se conformeze normelor de procedură stabilite imperativ de art. 915 și următoarele din Codul de procedură civilă .
    Textul în documentul-sursă ↗
  210. Sursa 210: Decizia ÎCCJ nr. 33/2019 (recurs în interesul legii)Hotărâre · par. 121 · forma din 24 februarie 2020Înalta Curte de Casație și Justiție · 33/2019 · 9 decembrie 2019 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    par. 121
    121. Soluția este conformă și jurisprudenței Curții Constituționale care a statuat că „procesul de divorț în întregul său, și nu doar acțiunea prin care aceste aspecte sunt deduse judecății, are caracter strict personal, deoarece obiectul său implică antamarea de către instanță a unor aspecte ținând de viața intimă și familială a părților din litigiu. Acest caracter strict personal al procesului a impus adoptarea unei proceduri speciale, derogatorii de la normele dreptului comun, care nu face decât să dea expresie particularității esențiale a procesului de divorț și implicit prevederilor constituționale cuprinse în art. 26 referitor la viața intimă, familială și privată“ (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 305 din 12 mai 2016 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 485 din 29 iunie 2016).
    Textul în documentul-sursă ↗
  211. Sursa 211: Decizia ÎCCJ nr. 33/2019 (recurs în interesul legii)Hotărâre · par. 122 · forma din 24 februarie 2020Înalta Curte de Casație și Justiție · 33/2019 · 9 decembrie 2019 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    par. 122
    122. În ceea ce privește acordurile de mediere încheiate între soți în temeiul art. 64 alin. (1) din Legea nr. 192/2006 , care au ca obiect soluționarea pe cale amiabilă a conflictelor ce derivă din efectele nepatrimoniale ale divorțului, precum numele soților, efectele divorțului în raporturile dintre soți și copiii lor minori, aceste înțelegeri pot constitui obiect al medierii, în privința acestora prevederile art. 64 alin. (1^1) din Legea nr. 192/2006 stabilind neechivoc că pot îmbrăca forma unor hotărâri de expedient.
    Textul în documentul-sursă ↗
  212. Sursa 212: Decizia ÎCCJ nr. 33/2019 (recurs în interesul legii)Hotărâre · par. 124 · forma din 24 februarie 2020Înalta Curte de Casație și Justiție · 33/2019 · 9 decembrie 2019 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    par. 124
    124. Ca atare, soții sunt îndreptățiți să solicite consfințirea acordurilor de mediere cu acest obiect încheiate în temeiul art. 64 alin. (1) din Legea nr. 192/2006 , prin pronunțarea unei hotărâri de expedient de către instanța de judecată învestită cu soluționarea divorțului.
    Textul în documentul-sursă ↗
  213. Sursa 213: Decizia ÎCCJ nr. 33/2019 (recurs în interesul legii)Hotărâre · par. 125 · forma din 24 februarie 2020Înalta Curte de Casație și Justiție · 33/2019 · 9 decembrie 2019 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    par. 125
    125. Această hotărâre urmează a se pronunța în cazul desfacerii căsătoriei prin procedura divorțului reglementată de art. 915-935 din Codul de procedură civilă , ținându-se cont și de dezlegarea din prezenta decizie referitoare la efectele unui acord de mediere având ca obiect înțelegerea părților privind desfacerea căsătoriei.
    Textul în documentul-sursă ↗
  214. Sursa 214: Decizia ÎCCJ nr. 33/2019 (recurs în interesul legii)Hotărâre · par. 127 · forma din 24 februarie 2020Înalta Curte de Casație și Justiție · 33/2019 · 9 decembrie 2019 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    par. 127
    127. Pentru aceste considerente, se va constata că, în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 2 alin. (4), art. 59 alin. (2) și art. 64 alin. (2) din Legea nr. 192/2006 , instanța de judecată nu poate consfinți acordul de mediere referitor la înțelegerea părților privind desfacerea căsătoriei.
    Textul în documentul-sursă ↗
  215. Sursa 215: Decizia ÎCCJ nr. 33/2019 (recurs în interesul legii)Hotărâre · par. 128 · forma din 24 februarie 2020Înalta Curte de Casație și Justiție · 33/2019 · 9 decembrie 2019 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    par. 128
    128. Cu privire la rezolvarea aspectelor accesorii divorțului, instanța de judecată poate consfinți acordul de mediere având acest obiect, pentru ipoteza în care se va desface căsătoria.
    Textul în documentul-sursă ↗
  216. Sursa 216: Decizia ÎCCJ nr. 33/2019 (recurs în interesul legii)Hotărâre · dispozitiv: prima propoziție a soluției, desfacerea căsătoriei nu poate fi consfințită prin tranzacție · forma din 24 februarie 2020Înalta Curte de Casație și Justiție · 33/2019 · 9 decembrie 2019 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    dispozitiv: prima propoziție a soluției, desfacerea căsătoriei nu poate fi consfințită prin tranzacție
    În interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 2 alin. (4), art. 59 alin. (2) și art. 64 alin. (2) din Legea nr. 192/2006 privind medierea și organizarea profesiei de mediator, cu modificările și completările ulterioare, instanța de judecată nu poate consfinți acordul de mediere referitor la înțelegerea părților privind desfacerea căsătoriei.
    Textul în documentul-sursă ↗
  217. Sursa 217: Decizia ÎCCJ nr. 33/2019 (recurs în interesul legii)Hotărâre · dispozitiv: a doua propoziție a soluției, cererile accesorii divorțului · forma din 24 februarie 2020Înalta Curte de Casație și Justiție · 33/2019 · 9 decembrie 2019 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    dispozitiv: a doua propoziție a soluției, cererile accesorii divorțului
    Cu privire la rezolvarea aspectelor accesorii divorțului, instanța de judecată poate consfinți acordul de mediere având acest obiect.
    Textul în documentul-sursă ↗
  218. Sursa 218: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 915 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 915 alin. (1)
    (1) Cererea de divorț este de competența judecătoriei în circumscripția căreia se află cea din urmă locuință comună a soților. Dacă soții nu au avut locuință comună sau dacă niciunul dintre soți nu mai locuiește în circumscripția judecătoriei în care se află cea din urmă locuință comună, judecătoria competentă este aceea în circumscripția căreia își are locuința pârâtul, iar când pârâtul nu are locuința în țară și instanțele române sunt competente internațional, este competentă judecătoria în circumscripția căreia își are locuința reclamantul.
    Textul în documentul-sursă ↗
  219. Sursa 219: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 915 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 915 alin. (2)
    (2) Dacă nici reclamantul și nici pârâtul nu au locuința în țară, părțile pot conveni expres să introducă cererea de divorț la orice judecătorie din România. În lipsa unui asemenea acord, cererea de divorț este de competența Judecătoriei Sectorului 5 al Municipiului București.
    Textul în documentul-sursă ↗
  220. Sursa 220: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 916 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 916 alin. (1)
    (1) Cererea de divorț va cuprinde, pe lângă cele prevăzute de lege pentru cererea de chemare în judecată, numele copiilor minori ai celor 2 soți ori adoptați de aceștia.
    Textul în documentul-sursă ↗
  221. Sursa 221: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 916 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 916 alin. (3)
    (3) La cerere se vor alătura o copie a certificatului de căsătorie și, după caz, câte o copie a certificatelor de naștere ale copiilor minori.
    Textul în documentul-sursă ↗
  222. Sursa 222: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 916 alin. (4) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 916 alin. (4)
    (4) La cerere se poate alătura, după caz, înțelegerea soților rezultată din mediere cu privire la desfacerea căsătoriei și, după caz, la rezolvarea aspectelor accesorii divorțului.
    Textul în documentul-sursă ↗
  223. Sursa 223: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 919 alin. (1) lit. a) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 919 alin. (1) lit. a)
    a) exercitarea autorității părintești, contribuția părinților la cheltuielile de creștere și educare a copiilor, locuința copilului și dreptul părintelui de a avea legături personale cu acesta;
    Textul în documentul-sursă ↗
  224. Sursa 224: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 919 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 919 alin. (2)
    (2) Când soții au copii minori, născuți înaintea sau în timpul căsătoriei ori adoptați, instanța se va pronunța asupra exercitării autorității părintești și a locuinței copiilor după divorț, precum și asupra contribuției părinților la cheltuielile de creștere și educare a copiilor, chiar dacă acest lucru nu a fost solicitat prin cererea de divorț.
    Textul în documentul-sursă ↗
  225. Sursa 225: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 921 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 921 alin. (3)
    (3) În toate cazurile, instanța este obligată să îl asculte pe copilul minor, potrivit prevederilor Codului civil .
    Textul în documentul-sursă ↗
  226. Sursa 226: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 930 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 930 alin. (1)
    (1) În cazul în care cererea de divorț se întemeiază, în condițiile prevăzute de Codul civil , pe acordul părților, ea va fi semnată de ambii soți sau de către un mandatar comun, cu procură specială autentică. Dacă mandatarul este avocat, el va certifica semnătura soților, potrivit legii.
    Textul în documentul-sursă ↗
  227. Sursa 227: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 930 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 930 alin. (2)
    (2) Atunci când este cazul, în cererea de divorț soții vor stabili și modalitățile în care au convenit să fie soluționate cererile accesorii divorțului, cu excepția cazului în care unul dintre aceștia sau ambii beneficiază de consiliere judiciară sau tutelă specială.
    Textul în documentul-sursă ↗
  228. Sursa 228: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 930 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 930 alin. (3)
    (3) Primind cererea formulată în condițiile alin. (1), instanța va verifica existența consimțământului soților, după care va fixa termen pentru soluționarea cererii în camera de consiliu.
    Textul în documentul-sursă ↗
  229. Sursa 229: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 931 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 931 alin. (1)
    (1) La termenul de judecată, instanța va verifica dacă soții stăruie în desfacerea căsătoriei pe baza acordului lor și, în caz afirmativ, va pronunța divorțul, fără a face mențiune despre culpa soților. Prin aceeași hotărâre, instanța va lua act de învoiala soților cu privire la cererile accesorii, în condițiile legii.
    Textul în documentul-sursă ↗
  230. Sursa 230: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 931 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 931 alin. (2)
    (2) Dacă soții nu se învoiesc asupra cererilor accesorii, precum și în situația în care unul dintre aceștia sau ambii beneficiază de consiliere judiciară sau tutelă specială, instanța va administra probele prevăzute de lege pentru soluționarea acestora și, la cererea părților, va pronunța o hotărâre cu privire la divorț, potrivit alin. (1), soluționând totodată și cererile privind exercitarea autorității părintești, locuința copiilor, contribuția părinților la cheltuielile de creștere și educare a copiilor și numele soților după divorț.
    Textul în documentul-sursă ↗
  231. Sursa 231: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 931 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 931 alin. (3)
    (3) Dacă va fi cazul, cu privire la celelalte cereri accesorii instanța va continua judecata, pronunțând o hotărâre supusă căilor de atac prevăzute de lege.
    Textul în documentul-sursă ↗
  232. Sursa 232: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 931 alin. (4) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 931 alin. (4)
    (4) Hotărârea pronunțată în condițiile alin. (1) este definitivă, iar hotărârea pronunțată potrivit alin. (2) este definitivă numai în ceea ce privește divorțul, dacă legea nu prevede altfel.
    Textul în documentul-sursă ↗
  233. Sursa 233: Normele privind tarifele de onorarii minimale pentru serviciile prestate de notarii publici, aprobate prin Ordinul ministrului justiției nr. 177/C/2024Lege · art. 9 alin. (1), teza introductivă · forma din 13 ianuarie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 9 alin. (1), teza introductivă
    (1) Onorariile se stabilesc liber între notarul public și solicitant pentru următoarele acte și proceduri notariale:
    Textul în documentul-sursă ↗
  234. Sursa 234: Normele privind tarifele de onorarii minimale pentru serviciile prestate de notarii publici, aprobate prin Ordinul ministrului justiției nr. 177/C/2024Lege · art. 9 alin. (1) pct. 3 lit. a) · forma din 13 ianuarie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 9 alin. (1) pct. 3 lit. a)
    a) acordul parental în procedura divorțului;
    Textul în documentul-sursă ↗
  235. Sursa 235: Normele privind tarifele de onorarii minimale pentru serviciile prestate de notarii publici, aprobate prin Ordinul ministrului justiției nr. 177/C/2024Lege · art. 9 alin. (2) · forma din 13 ianuarie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 9 alin. (2)
    (2) La stabilirea onorariului pentru actele prevăzute la alin. (1) se au în vedere cheltuielile aferente activităților și serviciilor efectiv prestate, prevăzute la art. 7.
    Textul în documentul-sursă ↗
  236. Sursa 236: Ordinul ministrului justiției nr. 177/C/2024Lege · art. 1 · forma din 13 ianuarie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 1
    Se aprobă Normele privind tarifele de onorarii minimale pentru serviciile prestate de notarii publici, cuprinse în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.
    Textul în documentul-sursă ↗
  237. Sursa 237: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 438 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 438 alin. (1)
    (1) Părțile se pot înfățișa oricând în cursul judecății, chiar fără să fi fost citate, pentru a cere să se dea o hotărâre care să consfințească tranzacția lor.
    Textul în documentul-sursă ↗
  238. Sursa 238: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 438 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 438 alin. (2)
    (2) Dacă părțile se înfățișează la ziua stabilită pentru judecată, cererea pentru darea hotărârii va putea fi primită chiar de un singur judecător.
    Textul în documentul-sursă ↗
  239. Sursa 239: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 438 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 438 alin. (3)
    (3) Dacă părțile se înfățișează într-o altă zi, instanța va da hotărârea în camera de consiliu.
    Textul în documentul-sursă ↗
  240. Sursa 240: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 439 · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 439
    Tranzacția va fi încheiată în formă scrisă și va alcătui dispozitivul hotărârii.
    Textul în documentul-sursă ↗
  241. Sursa 241: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 440 · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 440
    Hotărârea care consfințește tranzacția intervenită între părți poate fi atacată, pentru motive procedurale, numai cu recurs la instanța ierarhic superioară.
    Textul în documentul-sursă ↗
  242. Sursa 242: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 441 · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 441
    Dispozițiile prezentei secțiuni se aplică în mod corespunzător și în cazul în care învoiala părților este urmarea procedurii de mediere.
    Textul în documentul-sursă ↗
  243. Sursa 243: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 483 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 483 alin. (2)
    (2) Nu sunt supuse recursului hotărârile pronunțate în cererile prevăzute la art. 94 pct. 1 lit. a)-j^3), în cele privind navigația civilă și activitatea în porturi, conflictele de muncă și de asigurări sociale, în materie de expropriere, în cererile pronunțate în materia protecției consumatorilor, a asigurărilor, precum și în cele ce decurg din aplicarea Legii nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite. De asemenea nu sunt supuse recursului hotărârile date de instanțele de apel în cazurile în care legea prevede că hotărârile de primă instanță sunt supuse numai apelului.
    Textul în documentul-sursă ↗
  244. Sursa 244: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 485 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 485 alin. (1)
    (1) Termenul de recurs este de 30 de zile de la comunicarea hotărârii, dacă legea nu dispune altfel. Dispozițiile art. 468 alin. (2)-(4), precum și cele ale art. 469 se aplică în mod corespunzător.
    Textul în documentul-sursă ↗
  245. Sursa 245: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 490 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 490 alin. (1)
    (1) Recursul și, dacă este cazul, motivele de casare se depun la instanța a cărei hotărâre se atacă, sub sancțiunea nulității.
    Textul în documentul-sursă ↗
  246. Sursa 246: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 468 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 468 alin. (2)
    (2) Termenul de apel prevăzut la alin. (1) curge de la comunicarea hotărârii, chiar atunci când aceasta a fost făcută odată cu încheierea de încuviințare a executării silite.
    Textul în documentul-sursă ↗
  247. Sursa 247: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 469 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 469 alin. (1)
    (1) Termenul de apel se întrerupe prin moartea părții care are interes să facă apel. În acest caz se face din nou o singură comunicare a hotărârii, la cel din urmă domiciliu al părții, pe numele moștenirii, fără să se arate numele și calitatea fiecărui moștenitor.
    Textul în documentul-sursă ↗
  248. Sursa 248: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 469 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 469 alin. (2)
    (2) Termenul de apel va începe să curgă din nou de la data comunicării prevăzute la alin. (1). Pentru moștenitorii incapabili, cei cu capacitate restrânsă sau dispăruți ori în caz de moștenire vacantă, termenul va curge din ziua în care se va numi tutorele, curatorul sau administratorul provizoriu, după caz.
    Textul în documentul-sursă ↗
  249. Sursa 249: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 469 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 469 alin. (3)
    (3) Apelul nu constituie prin el însuși un act de acceptare a moștenirii.
    Textul în documentul-sursă ↗
  250. Sursa 250: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 469 alin. (4) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 469 alin. (4)
    (4) Termenul de apel se întrerupe și prin moartea mandatarului căruia i s-a făcut comunicarea. În acest caz se va face o nouă comunicare părții, la domiciliul ei, iar termenul de apel va începe să curgă din nou de la această dată.
    Textul în documentul-sursă ↗
Ai nevoie de un avocat? Scrie-ne. Găsim pentru tine un avocat colaborator potrivit cazului tău, care te contactează în cel mult 2 zile lucrătoare. Prima consultație este gratuită și nu te obligă la nimic. Când poate fi util un avocat.
SURSA
TOATE SURSELE

    Semnalează o eroare

    Spune-ne ce ai observat. Referința de mai jos se adaugă automat în mesaj. Nu include date personale sau detalii despre cazul tău.

    C02-006 · https://divortpartaj.org/ghiduri/un-nou-acord-intre-parinti-despre-copil-aprobarea-instantei/
    Scrie-ne despre eroare

    Instalează pe iPhone sau iPad

    1. Apasă butonul Distribuie din Safari (pătratul cu săgeata în sus).
    2. Alege Adaugă pe ecranul principal.
    3. Apasă Adaugă. Aplicația apare lângă celelalte.

    Ghidurile principale, checklisturile și glosarul rămân disponibile și fără semnal.

    CONTACT · AVOCAȚI COLABORATORI

    Scrie-ne

    1. Scrii pe scurt ce se întâmplă.
    2. Echipa DivortPartaj.org citește mesajul și alege un avocat colaborator potrivit cazului tău.
    3. Avocatul te contactează în cel mult 2 zile lucrătoare. Prima consultație este gratuită și nu te obligă la nimic. Numele și datele tale de contact îi sunt arătate doar după ce confirmă că preia cererea.

    Site-ul nu primește comision. Dacă vrei să continui după prima consultație, onorariul îl stabilești direct cu avocatul.

    Scrie pe scurt ce se întâmplă și ce întrebare ai. Numele și datele de contact pune-le în câmpurile de mai sus. Nu include CNP, date de card sau de cont, detalii medicale amănunțite sau copii ale actelor: avocatul ți le va cere, dacă e nevoie.

    Cum folosim datele: Confidențialitate.

    Gratuit · fără comision