Ministerul Justiției — Cooperare judiciară internațională în materie civilă, comercială și dreptul familiei

Extrasele exacte din documentul la care trimit ghidurile, în forma indicată la fiecare extras.

1. secțiunea 4.2 — protecția adresei, par. 1 · forma din 31 octombrie 2026

   Dacă solicitantul apreciază că divulgarea adresei către debitor ar putea pune în pericol siguranța, sănătatea sau libertatea acestuia (violenţă domestică), atunci urmează ca adresa să nu fie menţionată de solicitant în cuprinsul cererilor. În cazul în care solicitantul nu doreşte ca debitorul să-i cunoască adresa din România, Ministerul Justiţiei în calitate de autoritate centrală va completa separat un formular distinct, denumit „Informații restricționate despre solicitant - Cerere de recunoaștere sau de recunoaștere și executare (• Articolul 10 alineatul (1) a) • Articolul 10 alineatul (2) a) • Articolul 30)

   Textul în documentul-sursă ↗

2. Secțiunea 3, paragraful web 256 · forma din 29 octombrie 2026

   Anexele Regulamentului cuprind mai multe formulare – tip care se transmit direct între instanţe. Coordonatele instanţei solicitate se determină cu ajutorul Atlasului judiciar european în materie.

   Textul în documentul-sursă ↗

3. Secțiunea 3, paragraful web 262 · forma din 29 octombrie 2026

   Convenţia privind obţinerea de probe în străinătate în materie civilă sau comercială (la care România a aderat prin Legea nr.175/2003, publicată în Monitorul Oficial nr.331/15.04.2003). În baza art.2 din Convenţie, Ministerul Justiţiei a fost desemnat ca autoritate centrală competentă în România pentru primirea şi transmiterea comisiilor rogatorii formulate de autoritățile judiciare;

   Textul în documentul-sursă ↗

4. Secțiunea 3, paragraful web 273 · forma din 29 octombrie 2026

   Convenţia privind procedura civilă adoptată la Haga la 1 martie 1954, la care România a aderat prin Decretul nr. 81/1971 aplicabilă cu următoarele state terţe, nemembre ale UE, cu care România nu aplică Convenţia de la Haga din 1970 şi cu care România nu a încheiat niciun tratat bilateral.

   Textul în documentul-sursă ↗

5. Secțiunea 3, paragraful web 285 · forma din 29 octombrie 2026

   În absenţa unui instrument juridic bilateral sau multilateral în domeniul asistenţei judiciare internaţionale în materie civilă şi comercială între România şi alt stat, asistenţă judiciară internaţională în materia obţinerii probelor poate fi acordată în baza curtoaziei internaţionale, sub rezerva principiului reciprocităţii. Cererile se vor transmite pe cale diplomatică (consulară), prin intermediul Ministerului Justiţiei.

   Textul în documentul-sursă ↗

6. secțiunea 4.2 — situația restanțelor · forma din 31 octombrie 2026

   Calcul estimativ actualizat datorat de debitor pe luni și ani, cu suma lunară datorată, suma lunară plătită și restanța lunară datorată. RO EN

   Textul în documentul-sursă ↗

7. secțiunea5 · forma din 29 octombrie 2026

   5.Informații asupra dreptului străin Convenţii/tratate multilaterale Convenţia europeană în domeniul informaţiei asupra dreptului străin, încheiată la Londra, la 7 iunie 1968 și Protocolul său adițional (la care România a aderat prin HG nr.153/1991, publicată în Monitorul Oficial nr.62 bis din 26 martie 1991). Lista actualizată a Statelor Parte la Convenţia europeană în domeniul informaţiei asupra dreptului străin. Legislație internă Legea nr.189/2003 privind asistența judiciară internațională în materie civilă și comercială, republicată (Capitolul IV, art.29 -31). În materie fiscală conţinutul dreptului străin se poate obţine prin intermediul Ministerului Finanţelor Publice, nu al Ministerului Justiţiei, în temeiul Convenţiei privind asistenţa administrativă reciprocă în domeniul fiscal, adoptată la Strasbourg la 25 ianuarie 1988, şi a Protocolului de modificare a Convenţiei privind asistenţa administrativă reciprocă în domeniul fiscal, adoptat la Paris la 27 mai 2010, ratificate prin Legea 13/2014.

   Textul în documentul-sursă ↗