⌕Meniu

Acordul secret diferit de actul de partaj: simulația

O înțelegere ascunsă diferită de actul de partaj poate produce efecte între părți dacă este reală și îndeplinește condițiile de fond cerute de lege. Ea nu poate fi opusă în orice situație terților care s-au bazat cu bună-credință pe actul aparent. [1] [2] [3] Cine o invocă și cum o dovedește depind de calitatea sa — parte, terț sau creditor — și de data acordului secret. Pentru părți, posibilitatea folosirii oricărui mijloc de probă când pretind o simulație ilicită nu înseamnă că afirmația este deja dovedită. [7] [15] [9]

ACTUALIZAT
TIMP DE CITIRE
8 minute
CATEGORIE
Pregătirea, judecarea și finalizarea partajului
Cuprins · 11 secțiuni
  1. 01Cui se adresează
  2. 02Actul aparent și acordul secret: ce trebuie să existe
  3. 03Data acordului determină legea aplicabilă
  4. 04Efectele între părți și legătura cu nulitatea
  5. 05Cine poate invoca acordul și în ce limite
  6. 06Cum se dovedește simulația
  7. 07Ce dovedește actul notarial
  8. 08Ce arată cele două hotărâri ale ÎCCJ
  9. 09Lista de pași
  10. 10Întrebări frecvente
  11. 11Surse și trimiteri

Cui se adresează

✓ SE APLICĂ DACĂ

  • soți și foști soți

  • coproprietari

  • terți dobânditori și creditori interesați de un act de partaj pretins simulat

✕ NU ACOPERĂ

  • calculul și executarea sultei ca temă autonomă

  • determinarea competenței, a taxei judiciare și a căilor de atac într-un dosar concret

  • calculul termenelor pentru pretenții de nulitate, executare sau restituire

  • regimul tranzitoriu complet al publicității imobiliare

Actul aparent și acordul secret: ce trebuie să existe

Actul aparent este înțelegerea prezentată în exterior; acordul secret exprimă ceea ce părțile susțin că au convenit în realitate. De exemplu, ele pot afirma că o clauză privind sulta ascunde o altă înțelegere sau că actul a fost doar fictiv. În cazul actului fictiv, Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a explicat că trebuie dovedit acordul simulatoriu, anterior ori concomitent actului public, prin care părțile au urmărit ca acesta să nu producă efectele afișate. Exemplul judiciar privește dreptul vechi, astfel că data actelor rămâne esențială. [32] [9]

Cronologia face diferența. O schimbare convenită după partaj poate reprezenta modificarea contractului. Ea nu dovedește singură că, încă de la încheiere, părțile avuseseră un alt acord. În același mod, simpla neplată a sultei nu arată, prin ea însăși, că actul a fost simulat: trebuie demonstrată înțelegerea ascunsă invocată. Aceasta este consecința separării acordului inițial de modificarea sau neexecutarea ulterioară. [26] [32] [15]

O analiză utilă pune alături conținutul actului aparent, conținutul pretinsului acord secret și probele privind momentul în care acesta a fost convenit. Instanța examinează probele individual și împreună; un indiciu izolat nu înlocuiește această evaluare. [17]

Data acordului determină legea aplicabilă

Articolele 1289–1294 din actualul Cod civil se aplică numai contractului secret încheiat după intrarea codului în vigoare, la 1 octombrie 2011. Data divorțului sau data începerii procesului nu înlocuiește această verificare. Pentru un acord anterior, regimul juridic trebuie raportat la legea aplicabilă atunci. [9] [10] [11]

Dacă părțile au modificat ulterior contractul, modificarea respectă legea de la data ei, iar elementele nemodificate rămân supuse regulii legii de la încheiere. De aceea, sunt importante datele fiecărei înțelegeri, nu numai data ultimului document semnat. [12] [11]

Există și o distincție pentru probe: condițiile de admisibilitate și puterea doveditoare ale probelor preconstituite și ale prezumțiilor legale se raportează la legea în vigoare la data faptelor juridice dovedite; administrarea probelor urmează legea de la data administrării. Regulile actuale ale simulației și ale probelor nu se aplică mecanic unui acord vechi. [13] [14]

Efectele între părți și legătura cu nulitatea

În regimul actual, contractul secret produce efecte între părți și, dacă natura contractului ori stipulațiile nu arată contrariul, între succesorii lor universali sau cu titlu universal. Acesta este temeiul pentru care și participantul la înțelegere poate invoca raportul real împotriva celuilalt participant. [1]

Condiția este ca acordul secret să îndeplinească cerințele de fond pentru încheierea sa valabilă. Dacă acestea lipsesc, acordul nu produce efecte nici între părți. Textul trebuie înțeles în acești termeni; existența unui document ascuns nu îi asigură automat eficacitatea. [2]

Simulația și nulitatea sunt probleme diferite. Dezvăluirea acordului secret urmărește identificarea raportului real. Nulitatea presupune încălcarea condițiilor legale de validitate, iar partajul prin bună învoială poate fi desființat pentru cauzele aplicabile contractelor. Prin urmare, existența unei înțelegeri secrete nu justifică singură anularea întregului partaj. [27] [2] [8]

Cine poate invoca acordul și în ce limite

Poziția unei persoane față de act contează atât pentru efectele acordului secret, cât și pentru probă. Regulile nu sunt identice pentru participanții la simulație, dobânditorii ulteriori și creditori. [1] [3] [5]

Persoana sau situația Regula aplicabilă
Părțile și succesorii universali ori cu titlu universal Acordul secret valabil în fond poate produce efecte între ei, cu rezerva naturii contractului și a stipulațiilor. [1] [2]
Terțul care a dobândit drepturi de la achizitorul aparent Acordul secret nu poate fi invocat împotriva sa de persoanele enumerate de lege dacă terțul s-a întemeiat cu bună-credință pe contractul public. [3]
Terțul ale cărui drepturi sunt vătămate Poate invoca împotriva părților existența contractului secret. [4]
Creditorul dobânditorului aparent Părțile nu îi pot opune acordul secret dacă, fiind de bună-credință, a notat începerea urmăririi silite în cartea funciară sau a obținut sechestru asupra bunurilor vizate. [5]
Conflict între creditorii înstrăinătorului aparent și cei ai dobânditorului aparent Primii sunt preferați dacă creanța lor este anterioară contractului secret. [6]

Așadar, chiar un acord dovedit între foștii soți poate întâlni limita drepturilor unui terț protejat de lege. Sunt relevante momentul dobândirii drepturilor, buna-credință și, pentru protecția specială a creditorilor, formalitățile prevăzute în text. [3] [5] [6]

Cum se dovedește simulația

Cel care face o susținere în proces trebuie să o dovedească, în afara excepțiilor legale. Mijloacele de probă pot include înscrisuri, martori, prezumții, mărturisirea sau interogatoriul, în condițiile admisibilității lor. Instanța le apreciază în ansamblu. [15] [16] [17]

Pentru terți și creditori, art. 1292 permite dovedirea simulației prin orice mijloc de probă. Pentru părți, aceeași posibilitate există când pretind caracterul ilicit al simulației. Invocarea ilicitului deschide această regulă de probă; nu dovedește singură faptele și nu înlătură evaluarea instanței. [7] [15] [17]

În celelalte situații dintre părți trebuie examinate regulile obișnuite și excepțiile lor. Legea restrânge proba cu martori pentru actele cu valoare de peste 250 lei și pentru susțineri împotriva ori peste conținutul unui înscris. Proba cu martori este însă permisă, indiferent de valoare, împotriva unui profesionist pentru actul făcut de acesta în exercitarea activității sale profesionale, dacă legea specială nu cere probă scrisă. Nu rezultă o interdicție absolută de a dovedi un acord secret nescris. [18] [20] [19]

Printre excepțiile relevante sunt imposibilitatea materială sau morală de a întocmi înscrisul, existența unui început de dovadă scrisă ori pierderea înscrisului prin caz fortuit sau forță majoră. Legea mai prevede și alte situații, inclusiv acordul părților asupra probei, în limitele drepturilor disponibile. Relația conjugală nu oferă automat o excepție: împrejurările concrete invocate trebuie examinate. [19] [34] [35]

Un început de dovadă scrisă poate fi chiar o scriere nesemnată și nedatată, dacă provine de la persoana căreia îi este opusă ori de la autorul său în drepturi și face credibil faptul pretins. El trebuie completat prin alte mijloace de probă. Un mesaj poate fi util în aceste condiții; simpla existență a unei capturi de ecran nu stabilește automat proveniența și conținutul acordului. [21] [22] [28]

Ce dovedește actul notarial

Un act autentic are o putere probatorie specială, dar legea distinge ceea ce a constatat personal cel care l-a autentificat de declarațiile părților. Autenticitatea privește, între altele, identitatea, exprimarea consimțământului asupra conținutului, semnătura și data. [23]

Constatările personale făcute în condițiile legii au deplină putere doveditoare până la declararea înscrisului ca fals. Declarațiile părților din înscris fac însă dovadă până la proba contrară. Când se invocă un acord secret, trebuie precizat ce anume este contestat; aceste două categorii nu trebuie confundate. [24] [25]

De aceea, existența unui act notarial nu încheie singură discuția despre voința reală. Proba contrară rămâne supusă regulilor aplicabile, iar acordul secret trebuie să îndeplinească cerințele de fond. [25] [7] [2]

Ce arată cele două hotărâri ale ÎCCJ

Decizia nr. 565 din 27 februarie 2020 privește o tranzacție între soți din 24 februarie 2011, consfințită prin hotărâre judecătorească. Acțiunea fusese întemeiată pe vechiul Cod civil. Înalta Curte a arătat că și o parte interesată poate invoca actul secret împotriva celeilalte și că, pentru actul fictiv invocat, acordul simulatoriu trebuia să fie anterior ori concomitent tranzacției publice. [29] [30] [31] [32]

Reclamantul explicase lipsa înscrisului prin încrederea formată într-o căsnicie de aproape 40 de ani. Instanța supremă a sancționat neexaminarea acelui argument; nu a stabilit o regulă potrivit căreia orice căsătorie face imposibilă moral întocmirea unui înscris. Curtea de apel trebuia să reanalizeze cauza după casare. [33] [34] [35] [36]

Decizia nr. 1872 din 29 septembrie 2021 privește contracte din 2014, într-un litigiu care nu era despre partajul soților. Aplicând art. 1292, Înalta Curte a reținut posibilitatea folosirii oricărui mijloc de probă atunci când părțile pretind caracterul ilicit al simulației. La rejudecare trebuiau evaluate aceste posibilități probatorii; alte critici de fond au rămas neexaminate după casare. [37] [38] [39] [40]

Aceste hotărâri soluționează recursul și dispun rejudecarea, fără să stabilească ele însele că simulația a fost dovedită pe fond. [36] [41]

Lista de pași

  • Pune într-o cronologie actul aparent, acordul secret invocat și eventualele modificări. Notează data fiecăruia, mai ales în raport cu 1 octombrie 2011. [9] [10] [12]

  • Compară exact clauza din act cu ceea ce susții că s-a convenit în realitate. Separă acordul inițial de o promisiune ulterioară ori de simpla neexecutare. [32] [26]

  • Adună înscrisurile, mesajele în contextul lor complet și celelalte probe relevante. Pentru fiecare, precizează cine este autorul și ce fapt susține; un început de dovadă scrisă are nevoie de completare. [16] [21] [22] [17]

  • Identifică eventualii terți dobânditori și creditori, datele drepturilor lor și actele de urmărire ori sechestru. Un acord dovedit între părți poate întâlni protecțiile legale ale acestor persoane. [3] [5] [6]

  • Stabilește ce urmărești: recunoașterea raportului real, executarea unei obligații sau desființarea pentru un motiv de nevaliditate. Leagă fiecare susținere de probele ei și separă efectele dintre părți de cele față de terți. [1] [27] [8] [15] [3]

Întrebări frecvente

Pot invoca acordul secret dacă eu am semnat actul aparent?

Da, calitatea de parte nu exclude invocarea raportului secret împotriva celeilalte părți. Acordul trebuie să fie valabil în fond, iar existența lui să fie dovedită potrivit regulilor aplicabile. Decizia ÎCCJ nr. 565/2020 ilustrează această posibilitate într-o speță guvernată de dreptul vechi, soluționată prin casare cu trimitere. [1] [2] [7] [31] [36]

Dacă nu există un contraînscris, am pierdut orice posibilitate de probă?

Nu automat. Contează calitatea celui care invocă simulația, caracterul ilicit pretins și eventualele excepții de la regulile obișnuite ale probei. Imposibilitatea morală și începutul de dovadă scrisă se analizează în condițiile legii; acesta din urmă trebuie completat cu alte probe. [7] [19] [22]

Un terț poate ignora înțelegerea secretă dintre foștii soți?

Terțul care, bazându-se cu bună-credință pe actul public, a dobândit drepturi de la achizitorul aparent beneficiază de protecția art. 1290 alin. (1). În schimb, terțul ale cărui drepturi sunt vătămate poate invoca actul secret împotriva părților. Sunt două poziții juridice distincte. [3] [4]

Dovedirea simulației anulează automat partajul?

Nu. Existența și efectele acordului secret trebuie separate de motivele de nulitate. Un acord secret valabil în fond poate produce efecte între părți, în timp ce desființarea partajului voluntar presupune o cauză aplicabilă contractelor. Drepturile terților care beneficiază de protecție trebuie analizate separat. [1] [2] [27] [8] [3]

De reținut

Arată cele 13 idei principale ale ghidului

  • Art. 1289–1294 se aplică numai contractului secret încheiat după intrarea Codului civil în vigoare, la 1 octombrie 2011.

    [9][10]

  • Contractul secret produce efecte între părți și, cu rezerva naturii ori stipulațiilor, succesorii universali sau cu titlu universal, numai dacă este valabil în fond.

    [1][2]

  • Terțul care a dobândit drepturi de la achizitorul aparent bazându-se cu bună-credință pe contractul public este protejat în condițiile art. 1290 alin. (1).

    [3]

  • Terțul vătămat poate invoca actul secret împotriva părților.

    [4]

  • Protecția creditorilor dobânditorului aparent cere buna-credință și notarea urmăririi în cartea funciară sau obținerea sechestrului, conform textului.

    [5]

  • În conflictul dintre creditori, preferința creditorilor înstrăinătorului aparent presupune anterioritatea creanței față de contractul secret.

    [6]

  • Terții și creditorii pot dovedi simulația prin orice mijloc; părțile pot face aceasta când pretind caracterul ilicit, fără ca simpla afirmație să dovedească faptele.

    [7][15][17]

  • În celelalte situații dintre părți, regulile obișnuite privind proba cu martori se aplică împreună cu excepțiile; relația conjugală nu este o excepție automată.

    [18][20][19][34][35]

  • Începutul de dovadă scrisă trebuie să îndeplinească cerințele de proveniență și credibilitate și să fie completat cu alte mijloace de probă.

    [21][22]

  • Constatările personale ale autentificatorului și declarațiile părților au regimuri probatorii diferite.

    [24][25]

  • Simulația nu determină automat nulitatea partajului; validitatea în fond și motivele de desființare se analizează distinct.

    [27][2][8]

  • Admisibilitatea și puterea probelor preconstituite și a prezumțiilor legale se disting temporal de administrarea probelor.

    [13][14]

  • Deciziile ÎCCJ nr. 565/2020 și nr. 1872/2021 au casat hotărârile atacate și au trimis cauzele spre rejudecare, fără să stabilească un rezultat definitiv pe fond; prima aplică dreptul vechi pentru actul din 2011, a doua privește contracte din 2014.

    [29][30][36][37][41]

Pregătirea cronologiei și a documentelor

Ghidul descrie regulile în vigoare la data actualizării, 22 octombrie 2026. Dacă situația ta este mai veche, unele reguli pot fi diferite.

Surse și trimiteri

  1. Sursa 1: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 1.289 alin. (1) · forma din 15 februarie 2017Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 1.289 alin. (1)
    (1) Contractul secret produce efecte numai între părţi şi, dacă din natura contractului ori din stipulaţia părţilor nu rezultă contrariul, între succesorii lor universali sau cu titlu universal.
    Textul în documentul-sursă ↗
  2. Sursa 2: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 1.289 alin. (2) · forma din 15 februarie 2017Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 1.289 alin. (2)
    (2) Cu toate acestea, contractul secret nu produce efecte nici între părţi dacă nu îndeplineşte condiţiile de fond cerute de lege pentru încheierea sa valabilă.
    Textul în documentul-sursă ↗
  3. Sursa 3: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 1.290 alin. (1) · forma din 15 februarie 2017Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 1.290 alin. (1)
    (1) Contractul secret nu poate fi invocat de părţi, de către succesorii lor universali, cu titlu universal sau cu titlu particular şi nici de către creditorii înstrăinătorului aparent împotriva terţilor care, întemeindu-se cu bună-credinţă pe contractul public, au dobândit drepturi de la achizitorul aparent.
    Textul în documentul-sursă ↗
  4. Sursa 4: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 1.290 alin. (2) · forma din 15 februarie 2017Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 1.290 alin. (2)
    (2) Terţii pot invoca împotriva părţilor existenţa contractului secret, atunci când acesta le vatămă drepturile.
    Textul în documentul-sursă ↗
  5. Sursa 5: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 1.291 alin. (1) · forma din 15 februarie 2017Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 1.291 alin. (1)
    (1) Existenţa contractului secret nu poate fi opusă de părţi creditorilor dobânditorului aparent care, cu bună-credinţă, au notat începerea urmăririi silite în cartea funciară sau au obţinut sechestru asupra bunurilor care au făcut obiectul simulaţiei.
    Textul în documentul-sursă ↗
  6. Sursa 6: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 1.291 alin. (2) · forma din 15 februarie 2017Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 1.291 alin. (2)
    (2) Dacă există un conflict între creditorii înstrăinătorului aparent şi creditorii dobânditorului aparent, sunt preferaţi cei dintâi, în cazul în care creanţa lor este anterioară contractului secret.
    Textul în documentul-sursă ↗
  7. Sursa 7: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 1.292 · forma din 15 februarie 2017Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 1.292
    Dovada simulaţiei poate fi făcută de terţi sau de creditori cu orice mijloc de probă. Părţile pot dovedi şi ele simulaţia cu orice mijloc de probă, atunci când pretind că aceasta are caracter ilicit.
    Textul în documentul-sursă ↗
  8. Sursa 8: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 684 alin. (1) · forma din 15 februarie 2017Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 684 alin. (1)
    (1) Partajul prin bună învoială poate fi desfiinţat pentru aceleaşi cauze ca şi contractele.
    Textul în documentul-sursă ↗
  9. Sursa 9: Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civilLege · art. 109 · forma din 16 iulie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 109
    Dispozițiile art. 1.289-1.294 din Codul civil se aplică numai în cazul în care contractul secret este încheiat după intrarea în vigoare a Codului civil.
    Textul în documentul-sursă ↗
  10. Sursa 10: Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civilLege · art. 220 alin. (1) · forma din 16 iulie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 220 alin. (1)
    (1) Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 511 din 24 iulie 2009, intră în vigoare la data de 1 octombrie 2011.
    Textul în documentul-sursă ↗
  11. Sursa 11: Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civilLege · art. 102 alin. (1) · forma din 16 iulie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 102 alin. (1)
    (1) Contractul este supus dispozițiilor legii în vigoare la data când a fost încheiat în tot ceea ce privește încheierea, interpretarea, efectele, executarea și încetarea sa.
    Textul în documentul-sursă ↗
  12. Sursa 12: Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civilLege · art. 102 alin. (2) · forma din 16 iulie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 102 alin. (2)
    (2) Modificarea contractului se face cu respectarea tuturor condițiilor prevăzute de legea în vigoare la data modificării. În privința elementelor ce nu fac obiectul modificării, sunt aplicabile dispozițiile alin. (1).
    Textul în documentul-sursă ↗
  13. Sursa 13: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 26 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 26 alin. (1)
    (1) Legea care guvernează condițiile de admisibilitate și puterea doveditoare a probelor preconstituite și a prezumțiilor legale este cea în vigoare la data producerii ori, după caz, a săvârșirii faptelor juridice care fac obiectul probațiunii.
    Textul în documentul-sursă ↗
  14. Sursa 14: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 26 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 26 alin. (2)
    (2) Administrarea probelor se face potrivit legii în vigoare la data administrării lor.
    Textul în documentul-sursă ↗
  15. Sursa 15: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 249 · forma din 15 februarie 2017Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 249
    Cel care face o susţinere în cursul procesului trebuie să o dovedească, în afară de cazurile anume prevăzute de lege.
    Textul în documentul-sursă ↗
  16. Sursa 16: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 250 · forma din 15 februarie 2017Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 250
    Dovada unui act juridic sau a unui fapt se poate face prin înscrisuri, martori, prezumţii, mărturisirea uneia dintre părţi, făcută din proprie iniţiativă sau obţinută la interogatoriu, prin expertiză, prin mijloacele materiale de probă, prin cercetarea la faţa locului sau prin orice alte mijloace prevăzute de lege.
    Textul în documentul-sursă ↗
  17. Sursa 17: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 264 alin. (1) · forma din 15 februarie 2017Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 264 alin. (1)
    (1) Instanţa va examina probele administrate, pe fiecare în parte şi pe toate în ansamblul lor.
    Textul în documentul-sursă ↗
  18. Sursa 18: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 309 alin. (2) · forma din 15 februarie 2017Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 309 alin. (2)
    (2) Niciun act juridic nu poate fi dovedit cu martori, dacă valoarea obiectului său este mai mare de 250 lei. Cu toate acestea, se poate face dovada cu martori, contra unui profesionist, a oricărui act juridic, indiferent de valoarea lui, dacă a fost făcut de acesta în exerciţiul activităţii sale profesionale, în afară de cazul în care legea specială cere probă scrisă.
    Textul în documentul-sursă ↗
  19. Sursa 19: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 309 alin. (4) · forma din 15 februarie 2017Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 309 alin. (4)
    (4) De asemenea, este inadmisibilă proba cu martori dacă pentru dovedirea unui act juridic legea cere forma scrisă, în afară de cazurile în care: 1. partea s-a aflat în imposibilitate materială sau morală de a-şi întocmi un înscris pentru dovedirea actului juridic; 2. există un început de dovadă scrisă, potrivit prevederilor art. 310; 3. partea a pierdut înscrisul doveditor din pricina unui caz fortuit sau de forţă majoră; 4. părţile convin, fie şi tacit, să folosească această probă, însă numai privitor la drepturile de care ele pot să dispună; 5. actul juridic este atacat pentru fraudă, eroare, dol, violenţă ori este lovit de nulitate absolută pentru cauză ilicită sau imorală, după caz; 6. se cere lămurirea clauzelor actului juridic.
    Textul în documentul-sursă ↗
  20. Sursa 20: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 309 alin. (5) · forma din 15 februarie 2017Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 309 alin. (5)
    (5) Proba cu martori nu se admite niciodată împotriva sau peste ceea ce cuprinde un înscris şi nici despre ceea ce s-ar pretinde că s-ar fi zis înainte, în timpul sau în urma întocmirii lui, chiar dacă legea nu cere forma scrisă pentru dovedirea actului juridic respectiv, cu excepţia cazurilor prevăzute la alin. (4).
    Textul în documentul-sursă ↗
  21. Sursa 21: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 310 alin. (1) · forma din 15 februarie 2017Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 310 alin. (1)
    (1) Se socoteşte început de dovadă scrisă orice scriere, chiar nesemnată şi nedatată, care provine de la o persoană căreia acea scriere i se opune ori de la cel al cărui succesor în drepturi este acea persoană, dacă scrierea face credibil faptul pretins.
    Textul în documentul-sursă ↗
  22. Sursa 22: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 310 alin. (3) · forma din 15 februarie 2017Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 310 alin. (3)
    (3) Începutul de dovadă scrisă poate face dovada între părţi numai dacă este completat prin alte mijloace de probă, inclusiv prin proba cu martori ori prin prezumţii.
    Textul în documentul-sursă ↗
  23. Sursa 23: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 269 alin. (1) · forma din 15 februarie 2017Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 269 alin. (1)
    (1) Înscrisul autentic este înscrisul întocmit sau, după caz, primit şi autentificat de o autoritate publică, de notarul public sau de către o altă persoană învestită de stat cu autoritate publică, în forma şi condiţiile stabilite de lege. Autenticitatea înscrisului se referă la stabilirea identităţii părţilor, exprimarea consimţământului acestora cu privire la conţinut, semnătura acestora şi data înscrisului.
    Textul în documentul-sursă ↗
  24. Sursa 24: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 270 alin. (1) · forma din 15 februarie 2017Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 270 alin. (1)
    (1) Înscrisul autentic face deplină dovadă, faţă de orice persoană, până la declararea sa ca fals, cu privire la constatările făcute personal de către cel care a autentificat înscrisul, în condiţiile legii.
    Textul în documentul-sursă ↗
  25. Sursa 25: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 270 alin. (2) · forma din 15 februarie 2017Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 270 alin. (2)
    (2) Declaraţiile părţilor cuprinse în înscrisul autentic fac dovadă, până la proba contrară, atât între părţi, cât şi faţă de oricare alte persoane.
    Textul în documentul-sursă ↗
  26. Sursa 26: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 1.270 alin. (2) · forma din 15 februarie 2017Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 1.270 alin. (2)
    (2) Contractul se modifică sau încetează numai prin acordul părţilor ori din cauze autorizate de lege.
    Textul în documentul-sursă ↗
  27. Sursa 27: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 1.246 alin. (1) · forma din 15 februarie 2017Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 1.246 alin. (1)
    (1) Orice contract încheiat cu încălcarea condiţiilor cerute de lege pentru încheierea sa valabilă este supus nulităţii, dacă prin lege nu se prevede o altă sancţiune.
    Textul în documentul-sursă ↗
  28. Sursa 28: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 310 alin. (1) · forma din 15 februarie 2017Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 310 alin. (1)
    (1) Se socoteşte început de dovadă scrisă orice scriere, chiar nesemnată şi nedatată, care provine de la o persoană căreia acea scriere i se opune ori de la cel al cărui succesor în drepturi este acea persoană, dacă scrierea face credibil faptul pretins.
    Textul în documentul-sursă ↗
  29. Sursa 29: ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 565/2020Hotărâre · I. Circumstanțele cauzei, paragraful HTML 009 (numărare de extragere) · forma din 27 februarie 2020Înalta Curte de Casație și Justiție · 565 · 27 februarie 2020 · Caracter definitiv neprecizatTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    I. Circumstanțele cauzei, paragraful HTML 009 (numărare de extragere)
    Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Târgovişte, la 19 iunie 2014, precizată la 28 iulie 2014 şi la 8 iunie 2016, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta B., pronunţarea unei hotărâri prin care să se constate simulaţia tranzacţiei încheiate de părţi la 24 februarie 2011, consfinţită prin sentinţa civilă nr.799 din 24 februarie 2011, pronunţată de Judecătoria Târgovişte, în dosarul nr. x/315/2011, având ca obiect imobilul situat în comuna Răzvad, compus din terenul în suprafaţă de 756 mp şi construcţia edificată pe acesta.
    Textul în documentul-sursă ↗
  30. Sursa 30: ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 565/2020Hotărâre · I. Circumstanțele cauzei, paragraful HTML 010 (numărare de extragere) · forma din 27 februarie 2020Înalta Curte de Casație și Justiție · 565 · 27 februarie 2020 · Caracter definitiv neprecizatTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    I. Circumstanțele cauzei, paragraful HTML 010 (numărare de extragere)
    În drept, reclamantul a invocat dispoziţiile art. 1175 şi urm. Cod civil din 1864.
    Textul în documentul-sursă ↗
  31. Sursa 31: ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 565/2020Hotărâre · II. Soluția și considerentele Înaltei Curți, paragraful HTML 073 (numărare de extragere) · forma din 27 februarie 2020Înalta Curte de Casație și Justiție · 565 · 27 februarie 2020 · Caracter definitiv neprecizatTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    II. Soluția și considerentele Înaltei Curți, paragraful HTML 073 (numărare de extragere)
    Ca atare, nu numai terţul pe care contractul aparent îl prejudiciază şi care are interesul să invoce actul secret, poate formula acţiune în constatarea simulaţie, aşa cum greşit consideră instanţa de apel, ci şi părţile, în calitate de persoane interesate, la rândul lor, pot să invoce în favoarea lor, una în contra celeilalte, actul secret.
    Textul în documentul-sursă ↗
  32. Sursa 32: ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 565/2020Hotărâre · II. Soluția și considerentele Înaltei Curți, paragraful HTML 074 (numărare de extragere) · forma din 27 februarie 2020Înalta Curte de Casație și Justiție · 565 · 27 februarie 2020 · Caracter definitiv neprecizatTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    II. Soluția și considerentele Înaltei Curți, paragraful HTML 074 (numărare de extragere)
    Particularizând la speţă aceste principii teoretice, Înalta Curte constată că ceea ce se invocă de către reclamant este simulaţia sub forma actului fictiv, caz în care în structura simulaţiei nu există un act secret propriu-zis, ci doar actul public şi acordul simulatoriu, adică manifestarea de vointă a părţilor în sensul că actul public nu există. Ca atare, ceea ce se tinde a se dovedi în acest caz este tocmai acest acord simulatoriu, care trebuie să fie anterior sau concomitent cu actul public.
    Textul în documentul-sursă ↗
  33. Sursa 33: ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 565/2020Hotărâre · II. Soluția și considerentele Înaltei Curți, paragraful HTML 078 (numărare de extragere) · forma din 27 februarie 2020Înalta Curte de Casație și Justiție · 565 · 27 februarie 2020 · Caracter definitiv neprecizatTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    II. Soluția și considerentele Înaltei Curți, paragraful HTML 078 (numărare de extragere)
    Pe lângă cazurile enumerate exemplificativ în art. 1198 pct. 1-4 Cod civil, jurisprudenţa a dat o interpretare extensivă acestui text, incluzând şi situaţiile care pot constitui o imposibilitate morală de preconstituire a unei dovezi.
    Textul în documentul-sursă ↗
  34. Sursa 34: ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 565/2020Hotărâre · II. Soluția și considerentele Înaltei Curți, paragraful HTML 079 (numărare de extragere) · forma din 27 februarie 2020Înalta Curte de Casație și Justiție · 565 · 27 februarie 2020 · Caracter definitiv neprecizatTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    II. Soluția și considerentele Înaltei Curți, paragraful HTML 079 (numărare de extragere)
    În motivarea apelului, reclamantul a formulat această critică, arătând că, deşi a susţinut la instanţa de fond că nu a încheiat în formă scrisă actul secret (în realitate, aşa cum s-a arătat, este vorba de acordul simulatoriu), întrucât a fost căsătorit cu pârâta aproape 40 de ani, o cunoştea foarte bine, în sensul că era un om onest care totdeauna respecta cuvântul dat, instanţa de judecată nu a dat eficienţă dispoziţiilor art. 1198 Cod civil.
    Textul în documentul-sursă ↗
  35. Sursa 35: ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 565/2020Hotărâre · II. Soluția și considerentele Înaltei Curți, paragraful HTML 080 (numărare de extragere) · forma din 27 februarie 2020Înalta Curte de Casație și Justiție · 565 · 27 februarie 2020 · Caracter definitiv neprecizatTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    II. Soluția și considerentele Înaltei Curți, paragraful HTML 080 (numărare de extragere)
    Pe acest motiv de apel, Curtea de apel nu se pronunţă, fiind încă un motiv de casare care se încadrează în prevederile art. 488 alin. (1) pct. 6 Cod procedură civilă.
    Textul în documentul-sursă ↗
  36. Sursa 36: ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 565/2020Hotărâre · II. Soluția și considerentele Înaltei Curți, paragraful HTML 083 (numărare de extragere) · forma din 27 februarie 2020Înalta Curte de Casație și Justiție · 565 · 27 februarie 2020 · Caracter definitiv neprecizatTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    II. Soluția și considerentele Înaltei Curți, paragraful HTML 083 (numărare de extragere)
    Pentru aceste considerente, în temeiul art. 496 şi art. 497 raportate la art. 488 alin. (1) pct. 6 şi 8 Cod procedură civilă, Înalta Curte a admis recursul formulat de reclamantul A. împotriva deciziei nr. 1836 din 26 septembrie 2018, pronunţată de Curtea de Apel Ploieşti, Secţia I civilă, a casat decizia recurată şi a trimis cauza spre rejudecare aceleiaşi curţi de apel.
    Textul în documentul-sursă ↗
  37. Sursa 37: ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1872/2021Hotărâre · I. Circumstanțele cauzei, paragraful HTML 016 (numărare de extragere) · forma din 29 septembrie 2021Înalta Curte de Casație și Justiție · 1872 · 29 septembrie 2021 · Caracter definitiv neprecizatTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    I. Circumstanțele cauzei, paragraful HTML 016 (numărare de extragere)
    Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Vaslui – Secţia civilă, la data de 3.12.2018, reclamanții A., B. şi C. au solicitat, în contradictoriu cu pârâţii D. şi S.C. E. S.R.L., reprezentată legal prin C., să se dispună: constatarea simulaţiei contractului de împrumut pentru suma de 145.000 euro, autentificat sub nr. 1349 din 5.08.2014 la BNP F., actul fiind unul fictiv; constatarea simulaţiei contractului de vânzare-cumpărare de părţi sociale ale SC E. SRL, autentificat sub nr. 1766 din 30.06.2014 la SPN G., actul fiind unul deghizat; constatarea încheierii actului secret de vânzare - cumpărare a imobilului- construcţie, respectiv pensiunea X., situată în comuna Muntenii de Jos, în schimbul preţului de 145.000 Euro (respectiv suma din contractul de împrumut din căpătul 1 de cerere); constatarea nulității contractelor indicate la capetele 2 şi 3, în principal, pentru cauză ilicită şi fraudă la lege, şi, în subsidiar, doar în ceea ce privește contractul de vânzare -cumpărare părți sociale pentru preț neserios; constatarea nulității contractelor de garanție, respectiv contractul de garanție imobiliară care face corp comun cu contractul de împrumut şi contractul de fidejusiune autentificat sub nr. 1350 din 5.08.2014 la BNP F.; repunerea părților în situația anterioară, în sensul obligării pârâtului D. să restituie suma de 76.550 euro şi 500 lire, reprezentând totalul plăţilor făcute în temeiul contractului de împrumut fictiv.
    Textul în documentul-sursă ↗
  38. Sursa 38: ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1872/2021Hotărâre · Soluția și considerentele Înaltei Curți, paragraful HTML 072 (numărare de extragere) · forma din 29 septembrie 2021Înalta Curte de Casație și Justiție · 1872 · 29 septembrie 2021 · Caracter definitiv neprecizatTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    Soluția și considerentele Înaltei Curți, paragraful HTML 072 (numărare de extragere)
    Cu toate acestea însă, părţile vor putea dovedi simulaţia cu orice mijloc de probă în ipoteza în care se pretinde că simulaţia are caracter ilicit.
    Textul în documentul-sursă ↗
  39. Sursa 39: ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1872/2021Hotărâre · Soluția și considerentele Înaltei Curți, paragraful HTML 075 (numărare de extragere) · forma din 29 septembrie 2021Înalta Curte de Casație și Justiție · 1872 · 29 septembrie 2021 · Caracter definitiv neprecizatTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    Soluția și considerentele Înaltei Curți, paragraful HTML 075 (numărare de extragere)
    În contextul creat, instanţa de apel va fi ţinută să aprecieze asupra posibilităţilor reclamanţilor de a proba simulaţia prin orice mijloc de probă, având în vedere că se pretinde că aceasta are un caracter ilicit.
    Textul în documentul-sursă ↗
  40. Sursa 40: ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1872/2021Hotărâre · Soluția și considerentele Înaltei Curți, paragraful HTML 076 (numărare de extragere) · forma din 29 septembrie 2021Înalta Curte de Casație și Justiție · 1872 · 29 septembrie 2021 · Caracter definitiv neprecizatTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    Soluția și considerentele Înaltei Curți, paragraful HTML 076 (numărare de extragere)
    În aceste circumstanţe determinate de casarea deciziei, Înalta Curte constată că nu se mai impune examinarea criticilor de nelegalitate ale deciziei din apel, care s-au constituit în motive de apel rămase neexaminate ca efect al greşitei decăderi din dreptul de motivare a apelului, referitoare la aplicarea şi interpretarea dispoziţiilor art. 1289 şi a art. 1235-1237 C.civ., dar şi a criticilor referitoare la dezlegările instanţei de apel care a realizat examinarea cauzei în limitele celor invocate la prima instanţă.
    Textul în documentul-sursă ↗
  41. Sursa 41: ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1872/2021Hotărâre · Soluția și considerentele Înaltei Curți, paragraful HTML 077 (numărare de extragere) · forma din 29 septembrie 2021Înalta Curte de Casație și Justiție · 1872 · 29 septembrie 2021 · Caracter definitiv neprecizatTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    Soluția și considerentele Înaltei Curți, paragraful HTML 077 (numărare de extragere)
    În concluzie, în baza considerentelor anterior expuse, Înalta Curte a admis recursul declarat de reclamanţii B., A. şi C. împotriva deciziei civile nr. 362/2020 şi a încheierii din 8.07.2020, pronunţate de Curtea de Apel Iaşi – Secţia civilă, a casat încheierea şi decizia recurate şi a trimis cauza, spre rejudecare, aceleiaşi curţi de apel.
    Textul în documentul-sursă ↗
Ai nevoie de un avocat? Scrie-ne. Găsim pentru tine un avocat colaborator potrivit cazului tău, care te contactează în cel mult 2 zile lucrătoare. Prima consultație este gratuită și nu te obligă la nimic. Când poate fi util un avocat.
SURSA
TOATE SURSELE

    Semnalează o eroare

    Spune-ne ce ai observat. Referința de mai jos se adaugă automat în mesaj. Nu include date personale sau detalii despre cazul tău.

    C06-029 · https://divortpartaj.org/ghiduri/acordul-secret-diferit-de-actul-de-partaj-simulatia/
    Scrie-ne despre eroare

    Instalează pe iPhone sau iPad

    1. Apasă butonul Distribuie din Safari (pătratul cu săgeata în sus).
    2. Alege Adaugă pe ecranul principal.
    3. Apasă Adaugă. Aplicația apare lângă celelalte.

    Ghidurile principale, checklisturile și glosarul rămân disponibile și fără semnal.

    CONTACT · AVOCAȚI COLABORATORI

    Scrie-ne

    1. Scrii pe scurt ce se întâmplă.
    2. Echipa DivortPartaj.org citește mesajul și alege un avocat colaborator potrivit cazului tău.
    3. Avocatul te contactează în cel mult 2 zile lucrătoare. Prima consultație este gratuită și nu te obligă la nimic. Numele și datele tale de contact îi sunt arătate doar după ce confirmă că preia cererea.

    Site-ul nu primește comision. Dacă vrei să continui după prima consultație, onorariul îl stabilești direct cu avocatul.

    Scrie pe scurt ce se întâmplă și ce întrebare ai. Numele și datele de contact pune-le în câmpurile de mai sus. Nu include CNP, date de card sau de cont, detalii medicale amănunțite sau copii ale actelor: avocatul ți le va cere, dacă e nevoie.

    Cum folosim datele: Confidențialitate.

    Gratuit · fără comision