Acțiunea creditorului împotriva schimbării regimului matrimonial
Creditorul prejudiciat poate cere instanței ca schimbarea sau lichidarea regimului matrimonial să îi fie declarată inopozabilă. Acțiunea presupune o creanță certă la introducere și dovedirea prejudiciului și a fraudei; pentru actele oneroase intervine și condiția privind cunoașterea terțului. Termenul special este de un an de la îndeplinirea publicității ori de la cunoașterea anterioară, pe altă cale, a schimbării sau lichidării. Admiterea protejează creditorii pe care îi indică legea, cu respectarea preferințelor existente. [1] [11] [8] [9] [14]
- ACTUALIZAT
- TIMP DE CITIRE
- 7 minute
Cuprins · 12 secțiuni
- 01Cui se adresează
- 02Actul contestat și prejudiciul
- 03Ce trebuie să dovedesc?
- 04Începutul și sfârșitul termenului de un an
- 05Cererea, părțile și instanța competentă
- 06Dosarul de probe, pregătit odată cu cererea
- 07Ce obții prin admitere și ce limite rămân
- 08Legea aplicabilă situațiilor mai vechi
- 09Termene și repere
- 10Lista de pași
- 11Întrebări frecvente
- 12Surse și trimiteri
Cui se adresează
Creditori prejudiciați care urmăresc declararea inopozabilității unei schimbări ori lichidări a regimului matrimonial supuse Codului civil.
Situații de separație judiciară de bunuri, în limitele aplicării corespunzătoare prevăzute de art. 372 din Codul civil.
Opoziția creditorului la partaj în temeiul art. 679 din Codul civil.
Regimurile speciale de insolvență, executare fiscală ori sechestru penal.
Un ghid complet al excepției defensive de inopozabilitate ori al executării silite.
Actul contestat și prejudiciul
Pornește de la actul concret: convenția care a schimbat regimul, actul de lichidare și bunurile ori drepturile afectate. Leagă fiecare act contestat de prejudiciul produs creanței tale. Simplul fapt că debitorul și-a schimbat regimul matrimonial nu dovedește condițiile acțiunii; sarcina susținerilor și probelor îți revine potrivit regulii generale. [1] [8] [40]
Dacă situația privește separația judiciară de bunuri, creditorii nu o pot solicita ei înșiși, dar pot interveni în proces. Protecțiile din art. 369 alin. (3) și (4) se aplică în mod corespunzător. Acest context trebuie precizat în cerere, inclusiv actele și efectele patrimoniale vizate. [3] [4] [36]
Ce trebuie să dovedesc?
Creanța trebuie să fie certă la depunerea acțiunii. Pregătește înscrisurile din care rezultă existența ei și explică raportul juridic cu debitorul. Art. 1563 fixează acest moment al certitudinii. [11] [37]
Prejudiciul și frauda trebuie legate de actul atacat. Codul indică, între situațiile relevante, actele prin care debitorul își creează sau își mărește insolvabilitatea. Compară patrimoniul și obligațiile înainte și după operațiune; explică de ce transferul ori atribuirea bunurilor afectează satisfacerea creanței. Aceste verificări organizează proba condițiilor legale, fără să înlocuiască demonstrarea lor. [8] [40]
Pentru un contract oneros sau plata făcută în executarea lui, trebuie dovedit și că terțul cunoștea crearea ori mărirea insolvabilității debitorului. Pentru un act gratuit, această condiție suplimentară nu rezultă din art. 1562 alin. (2), dar rămân necesare prejudiciul și frauda prevăzute de alin. (1). Calificarea operațiunii se face după conținutul ei: denumirea „lichidare” nu soluționează singură analiza. [9] [10] [8]
Certitudinea creanței nu presupune, în toate cazurile, un titlu executoriu. Într-o decizie din 16 iunie 2021 (nr. 1394), Înalta Curte de Casație și Justiție a arătat că acțiunea pauliană nu este o măsură de executare silită și că o creanță este certă și atunci când rezultă neîndoielnic dintr-un înscris apt să dovedească o obligație asumată sau recunoscută de debitor. În acea cauză, cererea creditorului împotriva unui partaj voluntar cu sultă și a lichidării comunității a fost totuși respinsă, pentru că certitudinea creanței nu fusese dovedită. [49] [50] [51] [52]
Începutul și sfârșitul termenului de un an
Art. 369 alin. (3) leagă termenul de îndeplinirea formalităților de publicitate sau de cunoașterea mai timpurie, pe altă cale, a schimbării ori lichidării. Notează ambele date și păstrează probele. Descoperirea ulterioară publicității nu este un nou punct de plecare în formularea acestei norme. [1]
Regula generală a acțiunii revocatorii, din art. 1564, pornește de la cunoașterea sau cunoașterea datorată a prejudiciului și se aplică dacă legea nu prevede altfel. Pentru situația reglementată de art. 369 alin. (3), folosește punctul de plecare special. [13] [1]
Verifică publicitatea adecvată actului și bunurilor. Convențiile se înscriu în registrul național notarial al regimurilor matrimoniale; după natura bunurilor sunt relevante și registrele speciale. Înscrierea notarială nu acoperă lipsa formalităților speciale. Se pot solicita extrase certificate din registrul notarial, în condițiile legii. [5] [6] [7]
Termenul exprimat în ani se împlinește în ziua corespunzătoare a ultimului an; dacă luna nu are acea zi, în ultima ei zi. O ultimă zi nelucrătoare mută împlinirea la sfârșitul primei zile lucrătoare următoare. Cazurile legale de suspendare sau întrerupere se iau în calcul numai dacă sunt incidente. [24] [25] [26] [23]
Regulile prescripției completează termenul special, prin coroborarea art. 1564 cu art. 2547. Depășirea lui poate conduce la respingerea acțiunii ca prescrisă dacă prescripția este invocată în condițiile legii; instanța nu o aplică din oficiu. Invocarea se face în primă instanță, prin întâmpinare sau cel târziu la primul termen cu părțile legal citate. [13] [18] [19] [20] [21] [22]
Cererea, părțile și instanța competentă
Cere declararea inopozabilității actului identificat, în raport cu prejudiciul invocat. În alcătuirea cadrului procesual, identifică debitorul și beneficiarul actului, apoi explică rolul fiecăruia; această recomandare aplică regulile calității și coparticipării procesuale raportului concret. [8] [27] [28]
Cererea cuprinde datele părților, obiectul și valoarea când este evaluabilă în bani, calculul valorii, motivele de fapt și de drept, probele și semnătura. Dacă există reprezentare, se indică reprezentantul și se atașează dovada calității lui. Pentru imobile, identificarea și documentele de carte funciară urmează cerințele art. 194 lit. c) din Codul de procedură civilă. [33] [35] [36] [37] [38] [34]
Competența se stabilește după obiectul și valoarea cererii. În dreptul comun al cererilor evaluabile în bani, judecătoria judecă până la 200.000 lei inclusiv; tribunalul judecă în primă instanță cererile neatribuite altor instanțe. Aplicarea acestor reguli cere calificarea exactă a pretențiilor și verificarea eventualelor reguli speciale. Teritorial, regula este instanța domiciliului sau sediului pârâtului, cu dispoziții proprii pentru mai mulți pârâți și cu excepțiile prevăzute de lege. [29] [30] [31] [32]
Când cererea este supusă timbrării, atașează dovada taxei datorate. Netimbrarea ori timbrarea insuficientă poate atrage anularea, în condițiile legii. [39]
Dosarul de probe, pregătit odată cu cererea
Pregătește un dosar ordonat pe condițiile de demonstrat:
- înscrisurile creanței și explicația existenței sale la introducere; [11] [37]
- actul contestat, dovezile publicității și documentele privind eventuala cunoaștere anterioară; [1] [37]
- situația bunurilor, obligațiilor și valorilor relevante, pentru a explica prejudiciul și frauda; [8] [40]
- pentru un act oneros, probele cunoașterii de către terț a creării sau măririi insolvabilității. [9] [37]
Propune probele prin cererea de chemare în judecată. Omiterea lor atrage riscul decăderii; există excepții legale, inclusiv imposibilitatea de a le propune la timp din motive temeinic justificate, care trebuie arătată instanței. [41] [42]
Alege cu grijă înscrisurile pentru creanță. În aceeași decizie, Înalta Curte a reținut că un raport de expertiză întocmit într-un alt proces, încă nesoluționat definitiv, care nu provenea de la pârâți și nu era recunoscut de ei, nu dovedea singur caracterul cert al creanței. [51]
Ce obții prin admitere și ce limite rămân
Efectul este relativ: actul devine inopozabil creditorului reclamant și celorlalți creditori care puteau introduce acțiunea și au intervenit. Aceștia pot primi plata din prețul bunului urmărit, respectând cauzele de preferință existente. Din acest mecanism rezultă că admiterea nu desființează actul pentru toată lumea și nu conferă automat reclamantului o ipotecă. [14] [15]
Dobânditorul poate păstra bunul plătind o sumă egală cu prejudiciul creditorului beneficiar. În caz contrar, hotărârea de admitere indisponibilizează bunul până la încetarea executării creanței. Simplul fapt că ai înregistrat cererea nu produce indisponibilizarea prevăzută de această normă. Executarea silită cere un titlu executoriu. [16] [17] [43]
Art. 369 alin. (4) permite și invocarea oricând, pe cale de excepție, a inopozabilității operațiunii frauduloase. Este o protecție distinctă, iar această posibilitate nu prelungește termenul acțiunii autonome. Pentru alegerea căii potrivite, consultă Creditorul și schimbarea frauduloasă a regimului matrimonial. [2] [1]
Legea aplicabilă situațiilor mai vechi
Regulile de mai sus privesc situațiile cărora li se aplică actualul Cod civil. Legea de punere în aplicare extinde art. 369 și la căsătoriile existente la intrarea Codului în vigoare. Pentru creanțele născute anterior, art. 1558–1565 se aplică dacă scadența este ulterioară acelei intrări în vigoare. Separat, legea procedurală nouă se aplică proceselor și executărilor începute după intrarea ei în vigoare. Datele căsătoriei, creanței, scadenței, operațiunii și procesului trebuie deci analizate distinct. [44] [45] [46] [47]
Pentru căsătoriile existente la intrarea Codului civil în vigoare, regulile separației judiciare din art. 370–372 se aplică dacă actele care pun în pericol interesele patrimoniale ale familiei au fost încheiate după această dată. [48]
Termene și repere procedurale
Suspendarea sau întreruperea se iau în calcul dacă este incident un caz legal. [23]
Lista de pași
Întrebări frecvente
Trebuie să am deja un titlu executoriu?
Art. 1563 cere o creanță certă la introducerea acțiunii, fără să enunțe un titlu executoriu ca cerință distinctă. Prin coroborare cu art. 632 din Codul de procedură civilă, rezultă că analiza acțiunii revocatorii trebuie separată de începerea executării, pentru care titlul este obligatoriu. Existența și certitudinea creanței rămân de demonstrat. [11] [12] [43]
Anul începe când primesc copia actului de la notar?
De reținut
Arată cele 15 idei principale ale ghidului
Creditorul prejudiciat poate introduce acțiunea revocatorie într-un an de la publicitate sau de la cunoașterea anterioară pe altă cale. [1]
Creanța trebuie să fie certă la introducerea acțiunii. [11]
Admiterea profită reclamantului și creditorilor eligibili care au intervenit, păstrând cauzele de preferință. [14]
Cum pregătesc cronologia actului și dosarul de probe
Ghidul descrie regulile în vigoare la data actualizării, 29 octombrie 2026. Dacă situația ta este mai veche, unele reguli pot fi diferite.
Surse și trimiteri
- Sursa 1: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 369 alin. (3)(3) Creditorii prejudiciați prin schimbarea sau lichidarea regimului matrimonial pot formula acțiunea revocatorie în termen de un an de la data la care au fost îndeplinite formalitățile de publicitate sau, după caz, de când au luat cunoștință mai înainte de aceste împrejurări pe altă cale.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 2: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 369 alin. (4)(4) Creditorii prevăzuți la alin. (3) pot invoca oricând, pe cale de excepție, inopozabilitatea modificării sau lichidării regimului matrimonial făcute în frauda intereselor lor.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 3: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 372 alin. (1)(1) Creditorii soților nu pot cere separația de bunuri, dar pot interveni în cauză.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 4: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 372 alin. (2)(2) Dispozițiile art. 369 alin. (3) și (4) se aplică în mod corespunzător.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 5: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 334 alin. (1)(1) Pentru a fi opozabile terților, convențiile matrimoniale se înscriu în Registrul național notarial al regimurilor matrimoniale, organizat potrivit legii.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 6: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 334 alin. (4)(4) Ținând seama de natura bunurilor, convențiile matrimoniale se vor nota în cartea funciară, se vor înscrie în registrul comerțului, precum și în alte registre de publicitate prevăzute de lege. În toate aceste cazuri, neîndeplinirea formalităților de publicitate speciale nu poate fi acoperită prin înscrierea făcută în registrul menționat la alin. (1).
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 7: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 334 alin. (5)(5) Orice persoană, fără a fi ținută să justifice vreun interes, poate cerceta registrul menționat la alin. (1) și poate solicita, în condițiile legii, eliberarea de extrase certificate.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 8: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 1562 alin. (1)(1) Dacă dovedește un prejudiciu, creditorul poate cere să fie declarate inopozabile față de el actele juridice încheiate de debitor în frauda drepturilor sale, cum sunt cele prin care debitorul își creează sau își mărește o stare de insolvabilitate.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 9: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 1562 alin. (2)(2) Un contract cu titlu oneros sau o plată făcută în executarea unui asemenea contract poate fi declarată inopozabilă numai atunci când terțul contractant ori cel care a primit plata cunoștea faptul că debitorul își creează sau își mărește starea de insolvabilitate.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 10: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 1562 alin. (2)(2) Un contract cu titlu oneros sau o plată făcută în executarea unui asemenea contract poate fi declarată inopozabilă numai atunci când terțul contractant ori cel care a primit plata cunoștea faptul că debitorul își creează sau își mărește starea de insolvabilitate.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 11: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
- Sursa 12: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
- Sursa 13: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 1564Dacă prin lege nu se prevede altfel, dreptul la acțiune se prescrie în termen de un an de la data la care creditorul a cunoscut sau trebuia să cunoască prejudiciul ce rezultă din actul atacat.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 14: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 1565 alin. (1)(1) Actul atacat va fi declarat inopozabil atât față de creditorul care a introdus acțiunea, cât și față de toți ceilalți creditori care, putând introduce acțiunea, au intervenit în cauză. Aceștia vor avea dreptul de a fi plătiți din prețul bunului urmărit, cu respectarea cauzelor de preferință existente între ei.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 15: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 1565 alin. (1)(1) Actul atacat va fi declarat inopozabil atât față de creditorul care a introdus acțiunea, cât și față de toți ceilalți creditori care, putând introduce acțiunea, au intervenit în cauză. Aceștia vor avea dreptul de a fi plătiți din prețul bunului urmărit, cu respectarea cauzelor de preferință existente între ei.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 16: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 1565 alin. (2)(2) Terțul dobânditor poate păstra bunul plătind creditorului căruia profită admiterea acțiunii o sumă de bani egală cu prejudiciul suferit de acesta din urmă prin încheierea actului. În caz contrar, hotărârea judecătorească de admitere a acțiunii revocatorii indisponibilizează bunul până la încetarea executării silite a creanței pe care s-a întemeiat acțiunea, dispozițiile privitoare la publicitatea și efectele clauzei de inalienabilitate aplicându-se în mod corespunzător.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 17: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 1565 alin. (2)(2) Terțul dobânditor poate păstra bunul plătind creditorului căruia profită admiterea acțiunii o sumă de bani egală cu prejudiciul suferit de acesta din urmă prin încheierea actului. În caz contrar, hotărârea judecătorească de admitere a acțiunii revocatorii indisponibilizează bunul până la încetarea executării silite a creanței pe care s-a întemeiat acțiunea, dispozițiile privitoare la publicitatea și efectele clauzei de inalienabilitate aplicându-se în mod corespunzător.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 18: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 2547Dacă din lege sau din convenția părților nu rezultă în mod neîndoielnic că un anumit termen este de decădere, sunt aplicabile regulile de la prescripție.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 19: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 2500 alin. (1)(1) Dreptul material la acțiune, denumit în continuare drept la acțiune, se stinge prin prescripție, dacă nu a fost exercitat în termenul stabilit de lege.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 20: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 2512 alin. (1)(1) Prescripția poate fi opusă numai de cel în folosul căruia curge, personal sau prin reprezentant, și fără a fi ținut să producă vreun titlu contrar ori să fi fost de bună-credință.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 21: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 2512 alin. (2)(2) Organul de jurisdicție competent nu poate aplica prescripția din oficiu.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 22: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 2513Prescripția poate fi opusă numai în primă instanță, prin întâmpinare sau, în lipsa invocării, cel mai târziu la primul termen de judecată la care părțile sunt legal citate.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 23: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 2544Cursul prescripției se calculează potrivit regulilor stabilite în titlul III din prezenta carte, luându-se în considerare, dacă este cazul, și cazurile de suspendare sau de întrerupere prevăzute de lege.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 24: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 2552 alin. (1)(1) Când termenul este stabilit pe săptămâni, luni sau ani, el se împlinește în ziua corespunzătoare din ultima săptămână ori lună sau din ultimul an.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 25: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 2552 alin. (2)(2) Dacă ultima lună nu are o zi corespunzătoare celei în care termenul a început să curgă, termenul se împlinește în ultima zi a acestei luni.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 26: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 2554Dacă ultima zi a termenului este o zi nelucrătoare, termenul se consideră împlinit la sfârșitul primei zile lucrătoare care îi urmează.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 27: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 36Calitatea procesuală rezultă din identitatea dintre părţi şi subiectele raportului juridic litigios, astfel cum acesta este dedus judecăţii. Existenţa sau inexistenţa drepturilor şi a obligaţiilor afirmate constituie o chestiune de fond.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 28: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 59Mai multe persoane pot fi împreună reclamante sau pârâte dacă obiectul procesului este un drept ori o obligaţie comună, dacă drepturile sau obligaţiile lor au aceeaşi cauză ori dacă între ele există o strânsă legătură.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 29: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 94 pct. 1 lit. k)k) orice alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la 200.000 lei inclusiv, indiferent de calitatea părţilor, profesionişti sau neprofesionişti;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 30: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 95 pct. 11. în primă instanţă, toate cererile care nu sunt date prin lege în competenţa altor instanţe;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 31: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 107 alin. (1)(1) Cererea de chemare în judecată se introduce la instanţa în a cărei circumscripţie domiciliază sau îşi are sediul pârâtul, dacă legea nu prevede altfel.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 32: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 112 alin. (1)(1) Cererea de chemare în judecată a mai multor pârâţi poate fi introdusă la instanţa competentă pentru oricare dintre aceştia; în cazul în care printre pârâţi sunt şi obligaţi accesoriu, cererea se introduce la instanţa competentă pentru oricare dintre debitorii principali.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 33: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 194 lit. a)a) numele şi prenumele, domiciliul sau reşedinţa părţilor ori, pentru persoane juridice, denumirea şi sediul lor. De asemenea, cererea va cuprinde şi codul numeric personal sau, după caz, codul unic de înregistrare ori codul de identificare fiscală, numărul de înmatriculare în registrul comerţului sau de înscriere în registrul persoanelor juridice şi contul bancar ale reclamantului, precum şi ale pârâtului, dacă părţile posedă ori li s-au atribuit aceste elemente de identificare potrivit legii, în măsura în care acestea sunt cunoscute de reclamant. Dispoziţiile art. 148 alin. (1) teza a II-a sunt aplicabile. Dacă reclamantul locuieşte în străinătate, va arăta şi domiciliul ales în România unde urmează să i se facă toate comunicările privind procesul;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 34: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 194 lit. b)b) numele, prenumele şi calitatea celui care reprezintă partea în proces, iar în cazul reprezentării prin avocat, numele, prenumele acestuia şi sediul profesional. Dispoziţiile art. 148 alin. (1) teza a II-a sunt aplicabile în mod corespunzător. Dovada calităţii de reprezentant, în forma prevăzută la art. 151, se va alătura cererii;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 35: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 194 lit. c)c) obiectul cererii şi valoarea lui, după preţuirea reclamantului, atunci când acesta este evaluabil în bani, precum şi modul de calcul prin care s-a ajuns la determinarea acestei valori, cu indicarea înscrisurilor corespunzătoare. Pentru imobile se aplică în mod corespunzător dispoziţiile art. 104. Pentru identificarea imobilelor se vor arăta localitatea şi judeţul, strada şi numărul, iar în lipsă, vecinătăţile, etajul şi apartamentul, precum şi, când imobilul este înscris în cartea funciară, numărul de carte funciară şi numărul cadastral sau topografic, după caz. La cererea de chemare în judecată se va anexa extrasul de carte funciară, cu arătarea titularului înscris în cartea funciară, eliberat de biroul de cadastru şi publicitate imobiliară în raza căruia este situat imobilul, iar în cazul în care imobilul nu este înscris în cartea funciară, se va anexa un certificat emis de acelaşi birou, care atestă acest fapt;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 36: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 194 lit. d)d) arătarea motivelor de fapt şi de drept pe care se întemeiază cererea;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 37: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 194 lit. e)e) arătarea dovezilor pe care se sprijină fiecare capăt de cerere. Când dovada se face prin înscrisuri, se vor aplica, în mod corespunzător, dispoziţiile art. 150. Când reclamantul doreşte să îşi dovedească cererea sau vreunul dintre capetele acesteia prin interogatoriul pârâtului, va cere înfăţişarea în persoană a acestuia, dacă pârâtul este o persoană fizică. În cazurile în care legea prevede că pârâtul va răspunde în scris la interogatoriu, acesta va fi ataşat cererii de chemare în judecată. Când se va cere dovada cu martori, se vor arăta numele, prenumele şi adresa martorilor, dispoziţiile art. 148 alin. (1) teza a II-a fiind aplicabile în mod corespunzător;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 38: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
- Sursa 39: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 197În cazul în care cererea este supusă timbrării, dovada achitării taxelor datorate se ataşează cererii. Netimbrarea sau timbrarea insuficientă atrage anularea cererii de chemare în judecată, în condiţiile legii.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 40: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 249Cel care face o susţinere în cursul procesului trebuie să o dovedească, în afară de cazurile anume prevăzute de lege.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 41: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 254 alin. (1)(1) Probele se propun, sub sancţiunea decăderii, de către reclamant prin cererea de chemare în judecată, iar de către pârât prin întâmpinare, dacă legea nu dispune altfel. Ele pot fi propuse şi oral, în cazurile anume prevăzute de lege.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 42: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 254 alin. (2) pct. 33. partea învederează instanţei că, din motive temeinic justificate, nu a putut propune în termen probele cerute;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 43: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 632 alin. (1)(1) Executarea silită se poate efectua numai în temeiul unui titlu executoriu.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 44: Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civilTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 5 alin. (1)(1) Dispoziţiile Codului civil se aplică tuturor actelor şi faptelor încheiate sau, după caz, produse ori săvârşite după intrarea sa în vigoare, precum şi situaţiilor juridice născute după intrarea sa în vigoare.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 45: Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civilTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 37Dispoziţiile art. 369 din Codul civil privind modificarea convenţională a regimului matrimonial sunt aplicabile şi căsătoriilor în fiinţă la data intrării în vigoare a Codului civil.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 46: Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civilTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 116Dispoziţiile art. 1.558-1.565 din Codul civil se aplică şi creditorilor ale căror creanţe s-au născut înainte de data intrării sale în vigoare, dacă scadenţa se situează după această dată.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 47: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 24Dispoziţiile legii noi de procedură se aplică numai proceselor şi executărilor silite începute după intrarea acesteia în vigoare.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 48: Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civilTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 38Dispoziţiile art. 370-372 din Codul civil privind separaţia judiciară de bunuri sunt aplicabile şi căsătoriilor în fiinţă la data intrării în vigoare a Codului civil, dacă actele prin care se pun în pericol interesele patrimoniale ale familiei sunt încheiate de unul dintre soţi după această dată.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 49: ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1394/2021Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
considerente: acțiunea pauliană și titlul executoriuÎn referire la celelalte argumente subsumate de recurentă motivului de casare prevăzut de art. 488 pct. 8 din C. proc. civ., Înalta Curte reţine că interpretarea coroborată a art. 1563, art. 1562 şi art. 1565 alin. (1) din C. civ., impune concluzia că admisibilitatea acţiunii pauliene nu depinde de existenţa unui titlu executoriu de către creditor, acţiunea pauliană nefiind o măsură de executare silită.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 50: ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1394/2021Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
considerente: certitudinea creanțeiCa urmare, certitudinea creanţei există nu numai atunci când este constatată printr-un titlu executoriu, hotărâre judecătorească sau act autentic ori act administrativ, ci şi atunci când este constatată sau rezultă neîndoilenic dintr-un înscris care are aptitudinea de a proba o obligaţie civilă asumată de debitor sau recunoscută de acesta.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 51: ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1394/2021Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
considerente: raportul de expertiză din altă pricinăAşa fiind, este corectă concluzia instanţei de apel care a constatat că nu este îndeplinită condiţia caracterului cert al creanţei, raportul de expertiză judiciară întocmit într-o altă pricină, nesoluţionată definitiv, nefiind un înscris care să emane de la pârâţi sau recunoscut de aceştia, ci, o probă care urmează a fi sau nu valorificată de către instanţa învestită cu analiza pretenţiilor din acea cauză.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 52: ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1394/2021Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
dispozitivRespinge recursul declarat de reclamanta A. S.R.L. împotriva deciziei civile nr. 82/C din 11 iulie 2019, pronunţată de Curtea de Apel Constanţa, secţia I civilă, ca nefondat. Obligă pe recurenta-reclamantă S.C. A. S.R.L. la plata către intimata-pârâtă C. a sumei de 1547 RON, respectiv la plata către intimatul-pârât B. a sumei de 1190 RON, ambele reprezentând cheltuieli de judecată. Definitivă. Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 16 iunie 2021.
Textul în documentul-sursă ↗