Atribuirea bunurilor la partaj și plata sultei
Bunurile comune se împart, ca regulă, în natură, iar diferențele dintre loturi se pot echilibra prin sultă: suma plătită celuilalt coproprietar. Pentru un bun care nu poate fi împărțit corespunzător, instanța poate folosi atribuirea provizorie cu consemnare sau atribuirea directă prin hotărârea de fond. Termenul sultei îl stabilește instanța; nu există în aceste dispoziții un termen unic pentru toate dosarele. Creditul și drepturile băncii trebuie tratate separat de atribuirea bunului. [1] [2] [3] [4]
- ACTUALIZAT
- TIMP DE CITIRE
- 8 minute
Cuprins · 13 secțiuni
- 01Cui se adresează
- 02Cum se formează loturile și ce reprezintă sulta
- 03Mașina poate reveni unuia, iar alte bunuri celuilalt
- 04Atribuirea provizorie și atribuirea directă prin hotărârea de fond
- 05Termenul sultei: obligația exactă din dispozitiv
- 06Neconsemnarea și neplata au consecințe diferite
- 07Apartamentul cu credit: valoarea bunului, pasivul și banca
- 08Mobilierul: propunerea în natură și costul expertizei
- 09Delimitarea cererilor și aplicarea în timp
- 10Termene și repere
- 11Lista de pași
- 12Întrebări frecvente
- 13Surse și trimiteri
Cui se adresează
Soți și foști soți care împart bunuri comune.
Coproprietari care solicită atribuirea unui bun ori o sultă.
Stabilirea completă a masei și a contribuțiilor contestate.
Executarea silită detaliată și calculul prescripției creanței bănești.
Regimuri cu element de extraneitate și condițiile contractuale particulare ale refinanțării.
Cum se formează loturile și ce reprezintă sulta
La lichidarea comunității, fiecare soț își preia bunurile proprii; bunurile comune se împart și datoriile se regularizează. Cota fiecăruia se stabilește în funcție de contribuția la dobândirea bunurilor și la îndeplinirea obligațiilor comune. Contribuția egală este prezumată până la proba contrară; prezumția nu înlocuiește analiza unei cote diferite cerute și dovedite în dosar. [5] [6]
Instanța stabilește masa de împărțit, calitatea de coproprietar, cotele și creanțele născute din proprietatea comună. Apoi formează loturi în natură. Când valorile loturilor nu corespund drepturilor stabilite, diferența se întregește în bani. Sulta egalizează loturile; nu este o penalizare pentru persoana care păstrează un bun. [7] [1]
La alegerea loturilor contează, după caz, acordul părților, cotele, natura bunurilor, domiciliul și ocupația părților, precum și construcțiile sau îmbunătățirile făcute înainte de cererea de partaj cu acordul celorlalți. Un singur criteriu, precum folosirea anterioară a mașinii sau locuirea în apartament, nu creează prin el însuși o prioritate absolută. [8]
Mașina poate reveni unuia, iar alte bunuri celuilalt
Dacă autoturismul face parte din masa comună, el poate fi inclus în lotul unuia dintre soți, iar alte bunuri în lotul celuilalt. Se compară valoarea totală a fiecărui lot cu dreptul stabilit pentru fiecare persoană; diferența rămasă poate genera o sultă. Faptul că unul cere mașina nu obligă instanța să accepte exact împărțirea propusă. [9] [1] [10]
Prezintă separat bunurile, valorile, cotele și datoriile pentru care ceri regularizarea. Atribuirea mașinii și echilibrarea valorică între soți nu reprezintă, prin ele însele, stingerea ori transferarea unui credit față de finanțator. Preluarea datoriei convenită cu debitorul produce efectele specifice față de creditor numai cu acordul acestuia. [5] [4]
O propunere utilă poate arăta cine solicită fiecare bun, de ce îl poate folosi, ce bunuri ar primi celălalt și ce diferență valorică ar rămâne. Acesta este un mod practic de prezentare a loturilor, nu un formular obligatoriu impus tuturor cauzelor. [11] [10]
Atribuirea provizorie și atribuirea directă prin hotărârea de fond
Atribuirea provizorie poate fi cerută dacă împărțirea în natură a bunului nu este posibilă, i-ar scădea important valoarea sau i-ar modifica păgubitor destinația economică. Instanța poate atribui provizoriu întregul bun unuia dintre coproprietari și stabilește, prin încheiere, termenul în care acesta trebuie să consemneze sumele cuvenite celorlalți. Dacă există mai multe cereri de atribuire, instanța aplică criteriile legale de formare a loturilor. [2]
Consemnarea în termen permite atribuirea bunului acelei persoane prin hotărârea asupra fondului. Încheierea provizorie și hotărârea de partaj sunt etape diferite: prima nu trebuie tratată ca și cum ar fi încheiat definitiv întregul partaj. [12]
Atribuirea directă, numită și definitivă ca modalitate de partaj, se poate face la cererea unui coproprietar, pentru motive temeinice, ținând seama de împrejurările cauzei. Instanța atribuie bunul direct prin hotărârea de fond și stabilește simultan sumele datorate și termenul plății, fără etapa prealabilă a atribuirii provizorii. [3]
„Definitivă” în această denumire nu înseamnă că hotărârea nu mai poate fi atacată. Hotărârea de partaj este supusă regimului căilor de atac prevăzut de lege; pentru partajul cerut incidental, se urmează căile și termenul cererii principale. [13]
Termenul sultei: obligația exactă din dispozitiv
La atribuirea provizorie, termenul privește consemnarea sumelor stabilite în favoarea celorlalți coproprietari. La atribuirea directă, hotărârea fixează plata sumelor datorate. Articolele care reglementează aceste modalități nu stabilesc pentru toate cazurile 30 de zile, 60 de zile ori 3 luni. Durata și momentul de la care se calculează obligația trebuie identificate în dispozitivul concret. [2] [3]
Verifică suma pentru fiecare beneficiar, dacă obligația este de consemnare sau de plată, data ori punctul de plecare al termenului și dovada cerută în dosar. Dacă s-a dispus consemnarea, nu presupune că o promisiune de plată sau simpla disponibilitate a banilor îndeplinește acea obligație. Păstrează documentul operațiunii și prezintă-l instanței astfel încât îndeplinirea condiției să poată fi constatată. [14] [12]
Termenul de cel mult 3 luni prevăzut pentru vânzarea prin bună învoială, cu posibilitatea majorării convenite de părți, aparține altei modalități de partaj. Nu se transferă la sultă. [15] [3]
Neconsemnarea și neplata au consecințe diferite
Dacă persoana căreia i s-a atribuit provizoriu bunul nu consemnează în termen, instanța poate atribui bunul altui coproprietar, în condițiile aceleiași proceduri. În situațiile prevăzute de lege, se ajunge la vânzarea bunului. Nu rezultă că persoana pierde automat întreaga sa cotă: distribuirea sumelor se face potrivit dreptului fiecărui coproprietar. [16] [17] [18]
Dacă bunul a fost atribuit direct prin hotărârea de fond, iar sulta nu este plătită la termen, nu se aplică automat mecanismul retragerii unei atribuiri provizorii. Obligația bănească stabilită prin hotărâre poate fi urmărită pe baza titlului executoriu, în condițiile legii și ale exigibilității sale. Această diferență rezultă din atribuirea prin hotărârea de fond și din caracterul executoriu al hotărârii definitive de partaj. [19] [20]
Pentru imobilul revenit coproprietarului obligat la sultă, Codul civil prevede în favoarea celorlalți coproprietari o ipotecă legală pentru plata sultei. Existența acestei garanții nu trebuie confundată cu încasarea efectivă a banilor. Ca pas practic, verifică înscrierea și situația celorlalte sarcini înainte de a stabili cum valorifici garanția. [21] [22]
Apartamentul cu credit: valoarea bunului, pasivul și banca
Când unul păstrează apartamentul, analiza are trei componente distincte: valoarea bunului atribuit, regularizarea datoriilor și a creanțelor dintre foștii soți, respectiv obligația contractuală față de bancă. Bunurile și obligațiile comunității subzistă până la finalizarea lichidării. Datoriile comune includ, între altele, obligațiile legate de dobândirea bunurilor comune și pe cele contractate împreună. [23] [24] [25] [26] [5]
Nu există în regulile citate o formulă universală potrivit căreia sulta este întotdeauna jumătate din „valoarea apartamentului minus soldul creditului”. Contează cota fiecăruia, calificarea datoriei, plățile deja făcute, ce creanțe reciproce sunt cerute și dovedite și ce obligații rămân de executat. Același sold ori aceeași plată nu trebuie tratate de două ori ca avantaj al aceleiași persoane. [27] [6] [7]
Pentru o propunere verificabilă, adună contractul de credit și actele adiționale, situația soldului la data relevantă, plățile și proveniența lor, actele apartamentului și evaluarea. Arată distinct ce soliciți privind lotul, ce sultă propui și cum justifici regularizarea internă a datoriei. Lista este orientativă; probele necesare depind de punctele aflate în dispută. [28] [29] [5]
Înțelegerea dintre foștii soți că unul va plăti ratele nu îl eliberează, prin ea însăși, pe celălalt față de bancă. Pentru preluarea datoriei convenită cu debitorul este necesar acordul creditorului. Până la acord sau dacă acesta este refuzat, există regulile obligației interne a persoanei care a preluat plata; nu se poate declara unilateral că banca a pierdut drepturile din contract. [4] [30]
Nici ipoteca asupra bunului comun nu dispare prin simplul partaj. Creditorul garantat poate urmări bunul în condițiile legii și după partaj. Verifică separat situația contractuală și cea a garanției înainte de a considera că atribuirea locuinței a rezolvat întregul credit. [22]
Mobilierul: propunerea în natură și costul expertizei
Poți cere împărțirea mobilierului în natură chiar dacă celălalt soț preferă bani. Instanța examinează masa, cotele și posibilitatea formării unor loturi; preferința pentru numerar nu înlătură singură regula împărțirii în natură. Nu este însă garantat că fiecare obiect va fi atribuit exact persoanei care îl solicită. [31] [1] [10]
Un inventar cu bunurile existente, starea lor, deținătorul, valorile propuse și loturile dorite poate restrânge disputa. Instanța poate lua act de recunoașterea existenței, a locului și a valorii bunurilor. Părțile se pot înțelege numai asupra mobilierului, iar procesul poate continua pentru celelalte bunuri. [32] [33] [34]
Costul mare raportat la valoarea mobilierului justifică o propunere concretă de simplificare a disputei, dar nu elimină automat expertiza. Când formarea loturilor cere operațiuni pentru care instanța nu are date suficiente, aceasta dispune expertiza; raportul trebuie să trateze valoarea, criteriile, posibilitatea împărțirii și, la solicitarea instanței, loturile. Acordul documentat asupra unor valori poate reduce aspectele litigioase, fără a obliga instanța să considere suficiente datele prezentate. [35] [29] [33]
Delimitarea cererilor și aplicarea în timp
Dacă ai depus deja întâmpinare și contești propunerea reclamantului, urmărește separat poziția procesuală și eventualele cereri proprii în Cererea de partaj la instanță: cine participă și apărarea. Atribuirea loturilor presupune stabilirea masei, a cotelor și a creanțelor, iar regulile despre ce se poate solicita sau proba în apel sunt tratate în Apelul în procesele de familie: ce se poate cere și dovedi. [7] [13]
Regulile generale ale art. 669–686 din Codul civil despre partaj se aplică cererilor judiciare introduse după intrarea sa în vigoare, la 1 octombrie 2011. Pentru datoriile soților, legea tranzitorie distinge data nașterii datoriei; preluarea unei obligații nu schimbă automat legea care o guvernează. Procesele și executările începute anterior unei schimbări procedurale rămân, ca regulă, sub legea cu care au început. De aceea, data căsătoriei, a creditului, a cererii de partaj și a executării au roluri diferite. [36] [37] [38] [39] [40] [41]
Termene și repere procedurale
Atribuirea directă prin hotărârea de fond are un termen de plată propriu. [3]
- Interval
Termenul de plată fixat în hotărârea asupra fondului. [3]
- De când începe
Punctul de plecare ori data stabilită pentru obligația de plată în hotărâre. [3]
- Cum se aplică
Urmează obligația și termenul din dispozitiv; denumirea atribuirii nu substituie verificarea momentului în care plata este exigibilă. [3]
Nu se confundă cu obligația de consemnare care precede atribuirea finală în mecanismul provizoriu. [12]
Lista de pași
Întrebări frecvente
Există un termen legal unic pentru plata sultei?
Pierd toată partea mea dacă nu consemnez suma?
Dacă fostul soț primește apartamentul, banca nu mă mai poate urmări?
Putem împărți numai mobilierul și continua procesul pentru apartament?
Da, instanța poate lua act de înțelegerea care privește numai unele bunuri și poate pronunța o hotărâre parțială, continuând procesul pentru rest. [34]
De reținut
Arată cele 8 idei principale ale ghidului
Partajul în natură și sulta egalizează loturile raportat la drepturile stabilite.
Contribuția egală a soților este prezumată până la proba contrară.
Atribuirea directă se dispune pentru motive temeinice și include sumele și termenul plății.
Acordul intern privind creditul nu înlocuiește acordul creditorului la preluarea datoriei.
Dreptul creditorului garantat asupra bunului poate continua după partaj.
Pregătirea loturilor, a actelor creditului și a dovezii îndeplinirii obligației stabilite
Ghidul descrie regulile în vigoare la data actualizării, 22 octombrie 2026. Dacă situația ta este mai veche, unele reguli pot fi diferite.
Surse și trimiteri
- Sursa 1: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 984 alin. (2)(2) Instanța va face împărțeala în natură. În temeiul celor stabilite potrivit alin. (1), ea procedează la formarea loturilor și la atribuirea lor. În cazul în care loturile nu sunt egale în valoare, ele se întregesc printr-o sumă în bani.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 2: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 989 alin. (1)(1) În cazul în care împărțeala în natură a unui bun nu este posibilă sau ar cauza o scădere importantă a valorii acestuia ori i-ar modifica în mod păgubitor destinația economică, la cererea unuia dintre coproprietari instanța, prin încheiere, îi poate atribui provizoriu întregul bun. Dacă mai mulți coproprietari cer să li se atribuie bunul, instanța va ține seama de criteriile prevăzute la art. 988. Prin încheiere, ea va stabili și termenul în care coproprietarul căruia i s-a atribuit provizoriu bunul este obligat să consemneze sumele ce corespund cotelor-părți cuvenite celorlalți coproprietari.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 3: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 990La cererea unuia dintre coproprietari, instanța, ținând seama de împrejurările cauzei, pentru motive temeinice, va putea să îi atribuie bunul direct prin hotărârea asupra fondului procesului, stabilind totodată sumele ce se cuvin celorlalți coproprietari și termenul în care este obligat să le plătească.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 4: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 1605Preluarea datoriei convenită cu debitorul își va produce efectele numai dacă creditorul își dă acordul.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 5: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 357 alin. (1)(1) În cadrul lichidării comunității, fiecare dintre soți preia bunurile sale proprii, după care se va proceda la partajul bunurilor comune și la regularizarea datoriilor.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 6: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 357 alin. (2)(2) În acest scop, se determină mai întâi cota-parte ce revine fiecărui soț, pe baza contribuției sale atât la dobândirea bunurilor comune, cât și la îndeplinirea obligațiilor comune. Până la proba contrară, se prezumă că soții au avut o contribuție egală.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 7: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 984 alin. (1)(1) Dacă părțile nu ajung la o înțelegere sau nu încheie o tranzacție potrivit celor arătate la art. 983, instanța va stabili bunurile supuse împărțelii, calitatea de coproprietar, cota-parte ce se cuvine fiecăruia și creanțele născute din starea de proprietate comună pe care coproprietarii le au unii față de alții. Dacă se împarte o moștenire, instanța va mai stabili datoriile transmise prin moștenire, datoriile și creanțele comoștenitorilor față de defunct, precum și sarcinile moștenirii.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 8: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 988La formarea și atribuirea loturilor, instanța va ține seama, după caz, și de acordul părților, mărimea cotei-părți ce se cuvine fiecăreia din masa bunurilor de împărțit, natura bunurilor, domiciliul și ocupația părților, faptul că unii dintre coproprietari, înainte de a se cere împărțeala, au făcut construcții sau îmbunătățiri cu acordul celorlalți coproprietari sau altele asemenea.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 9: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 339Bunurile dobândite în timpul regimului comunității legale de oricare dintre soți sunt, de la data dobândirii lor, bunuri comune în devălmășie ale soților.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 10: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 988La formarea și atribuirea loturilor, instanța va ține seama, după caz, și de acordul părților, mărimea cotei-părți ce se cuvine fiecăreia din masa bunurilor de împărțit, natura bunurilor, domiciliul și ocupația părților, faptul că unii dintre coproprietari, înainte de a se cere împărțeala, au făcut construcții sau îmbunătățiri cu acordul celorlalți coproprietari sau altele asemenea.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 11: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 984 alin. (2)(2) Instanța va face împărțeala în natură. În temeiul celor stabilite potrivit alin. (1), ea procedează la formarea loturilor și la atribuirea lor. În cazul în care loturile nu sunt egale în valoare, ele se întregesc printr-o sumă în bani.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 12: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 989 alin. (2)(2) Dacă coproprietarul căruia i s-a atribuit provizoriu bunul consemnează, în termenul stabilit, sumele cuvenite celorlalți coproprietari, instanța, prin hotărârea asupra fondului procesului, îi va atribui acestuia bunul.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 13: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 995 alin. (3)(3) Hotărârea de partaj este supusă numai apelului. Cu toate acestea, dacă partajul s-a cerut pe cale incidentală, hotărârea este supusă acelorași căi de atac ca și hotărârea dată asupra cererii principale. Același este și termenul pentru exercitarea căii de atac, chiar dacă se atacă numai soluția dată asupra partajului. Aplicarea criteriilor prevăzute la art. 988 nu poate fi cenzurată pe calea recursului.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 14: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 989 alin. (1)(1) În cazul în care împărțeala în natură a unui bun nu este posibilă sau ar cauza o scădere importantă a valorii acestuia ori i-ar modifica în mod păgubitor destinația economică, la cererea unuia dintre coproprietari instanța, prin încheiere, îi poate atribui provizoriu întregul bun. Dacă mai mulți coproprietari cer să li se atribuie bunul, instanța va ține seama de criteriile prevăzute la art. 988. Prin încheiere, ea va stabili și termenul în care coproprietarul căruia i s-a atribuit provizoriu bunul este obligat să consemneze sumele ce corespund cotelor-părți cuvenite celorlalți coproprietari.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 15: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 991 alin. (2)(2) Dacă părțile sunt de acord ca vânzarea să se facă prin bună învoială, instanța va stabili și termenul la care aceasta va fi efectuată. Termenul nu poate fi mai mare de 3 luni, în afară de cazul în care părțile sunt de acord cu majorarea lui.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 16: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 989 alin. (3)(3) În cazul în care coproprietarul nu consemnează în termen sumele cuvenite celorlalți coproprietari, instanța va putea atribui bunul altui coproprietar, în condițiile prezentului articol.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 17: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 991 alin. (1)(1) În cazul în care niciunul dintre coproprietari nu cere atribuirea bunului ori, deși acesta a fost atribuit provizoriu, nu s-au consemnat, în termenul stabilit, sumele cuvenite celorlalți coproprietari, instanța, prin încheiere, va dispune vânzarea bunului, stabilind totodată dacă vânzarea se va face de către părți prin bună învoială ori de către executorul judecătoresc.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 18: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 994 alin. (2)(2) Sumele depuse de unul dintre coproprietari pentru ceilalți, precum și cele rezultate din vânzare vor fi împărțite de instanță potrivit dreptului fiecărui coproprietar.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 19: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 990La cererea unuia dintre coproprietari, instanța, ținând seama de împrejurările cauzei, pentru motive temeinice, va putea să îi atribuie bunul direct prin hotărârea asupra fondului procesului, stabilind totodată sumele ce se cuvin celorlalți coproprietari și termenul în care este obligat să le plătească.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 20: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 995 alin. (2)(2) Odată rămasă definitivă, hotărârea de partaj constituie titlu executoriu și poate fi pusă în executare chiar dacă nu s-a cerut predarea efectivă a bunului ori instanța nu a dispus în mod expres această predare.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 21: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 2386 pct. 55. coproprietarii, pentru plata sultelor sau a prețului datorat de coproprietarul adjudecatar al imobilului ori pentru garantarea creanței rezultând din evicțiune, asupra imobilelor ce au revenit coproprietarului ținut de o atare obligație;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 22: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 678 alin. (3)(3) Creditorii care au un drept de garanție asupra bunului comun ori cei a căror creanță s-a născut în legătură cu conservarea sau administrarea acestuia au dreptul să urmărească silit bunul, în mâinile oricui s-ar găsi, atât înainte, cât și după partaj.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 23: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 355 alin. (2)(2) Până la finalizarea lichidării, comunitatea subzistă atât în privința bunurilor, cât și în privința obligațiilor.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 24: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
- Sursa 25: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 351 lit. a)a) obligațiile născute în legătură cu conservarea, administrarea sau dobândirea bunurilor comune;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 26: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
- Sursa 27: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 357 alin. (1)(1) În cadrul lichidării comunității, fiecare dintre soți preia bunurile sale proprii, după care se va proceda la partajul bunurilor comune și la regularizarea datoriilor.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 28: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 984 alin. (1)(1) Dacă părțile nu ajung la o înțelegere sau nu încheie o tranzacție potrivit celor arătate la art. 983, instanța va stabili bunurile supuse împărțelii, calitatea de coproprietar, cota-parte ce se cuvine fiecăruia și creanțele născute din starea de proprietate comună pe care coproprietarii le au unii față de alții. Dacă se împarte o moștenire, instanța va mai stabili datoriile transmise prin moștenire, datoriile și creanțele comoștenitorilor față de defunct, precum și sarcinile moștenirii.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 29: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 985 alin. (3)(3) Prin aceeași încheiere, instanța va dispune efectuarea unei expertize pentru formarea loturilor. Raportul de expertiză va arăta valoarea bunurilor și criteriile avute în vedere la stabilirea acestei valori, va indica dacă bunurile sunt comod partajabile în natură și în ce mod, propunând, la solicitarea instanței, loturile ce urmează a fi atribuite.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 30: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 1608 alin. (1)(1) Cât timp creditorul nu și-a dat acordul sau dacă a refuzat preluarea, cel care a preluat datoria este obligat să îl libereze pe debitor, executând la timp obligația.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 31: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 676 alin. (1)(1) Partajul bunurilor comune se va face în natură, proporțional cu cota-parte a fiecărui coproprietar.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 32: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 981Reclamantul este obligat să arate în cerere, pe lângă mențiunile prevăzute la art. 194, persoanele între care urmează a avea loc partajul, titlul pe baza căruia acesta este cerut, toate bunurile supuse partajului, valoarea lor, locul unde acestea se află, precum și persoana care le deține sau le administrează.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 33: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 982La primul termen de judecată, dacă părțile sunt prezente, instanța le va lua declarație cu privire la fiecare dintre bunurile supuse partajului și va lua act, când este cazul, de recunoașterile și acordul lor cu privire la existența bunurilor, locul unde se află și valoarea acestora.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 34: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 983 alin. (3)(3) În cazul în care înțelegerea privește numai partajul anumitor bunuri, instanța va lua act de această învoială și va pronunța o hotărâre parțială, continuând procesul pentru celelalte bunuri.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 35: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 985 alin. (1)(1) Dacă pentru formarea loturilor sunt necesare operații de măsurătoare, evaluare și altele asemenea, pentru care instanța nu are date suficiente, ea va da o încheiere prin care va stabili elementele prevăzute la art. 984, întocmind în mod corespunzător minuta.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 36: Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civilTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 66 alin. (2)(2) De asemenea, dispozițiile art. 669-686 din Codul civil se aplică și partajului judiciar, atunci când cererea de chemare în judecată a fost introdusă după intrarea în vigoare a Codului civil.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 37: Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civilTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 220 alin. (1)(1) Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 511 din 24 iulie 2009, intră în vigoare la data de 1 octombrie 2011.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 38: Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civilTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 35Dispozițiile art. 351-354 din Codul civil sunt aplicabile și căsătoriilor în ființă la data intrării în vigoare a Codului civil, dacă datoria s-a născut după această dată.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 39: Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civilTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 117 alin. (2)(2) Obligația transmisă prin preluare de datorie își păstrează regimul stabilit de normele în vigoare la data nașterii obligației.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 40: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 24Dispozițiile legii noi de procedură se aplică numai proceselor și executărilor silite începute după intrarea acesteia în vigoare.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 41: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 25 alin. (1)(1) Procesele în curs de judecată, precum și executările silite începute sub legea veche rămân supuse acelei legi.
Textul în documentul-sursă ↗