Cererea de partaj la instanță: cine participă și apărarea
Partajul se cere între titularii dreptului de proprietate comună. Copilul major nu primește o cotă doar pentru că este copilul foștilor soți; dacă are un titlu propriu de coproprietate asupra bunului, participarea lui este necesară. [1] [2]
Trecerea anilor de la divorț nu stinge, prin ea însăși, dreptul de a cere partajul, dar cererile bănești distincte au propriul regim de prescripție. [3] [4] Dacă ai depus deja întâmpinare, separă apărările față de propunerea reclamantului de pretențiile tale proprii și verifică termenul cererii reconvenționale. [5] [6] [7]
Încheierea de admitere în principiu se atacă numai cu apel odată cu fondul. Înaintea hotărârii de împărțeală, coproprietarii sau bunurile omise pot fi cuprinse într-o încheiere suplimentară în condițiile art. 986 din Codul de procedură civilă. [8] [9]
- ACTUALIZAT
- TIMP DE CITIRE
- 14 minute
Cuprins · 13 secțiuni
- 01Cui se adresează
- 02Cine participă și când copilul major are un drept propriu
- 03Pot cere partajul după mulți ani de la divorț?
- 04La ce judecătorie se introduce cererea
- 05Ce trebuie să arate cererea de partaj
- 06Am depus deja întâmpinare și nu sunt de acord cu propunerea reclamantului
- 07Ce fac dacă un coproprietar a fost omis
- 08Ce stabilește admiterea în principiu și când se atacă
- 09Cum adaug un bun omis după admiterea în principiu
- 10Termene și repere
- 11Lista de pași
- 12Întrebări frecvente
- 13Surse și trimiteri
Cui se adresează
Cererea judiciară de partaj dintre soți, foști soți sau alți coproprietari, cu accent pe cererea separată după divorț.
Apărarea pârâtului care a depus deja întâmpinare și corectarea omisiunilor înaintea hotărârii de împărțeală.
Partajul succesoral și stabilirea drepturilor la moștenire.
Împărțeala cerută în cadrul contestației la executare, procedura notarială și analiza completă a probelor privind contribuția.
Calculul creanțelor individuale, al prescripției lor și al condițiilor unei eventuale uzucapiuni.
Cine participă și când copilul major are un drept propriu
Punctul de plecare este identificarea titularilor dreptului asupra fiecărui bun. Bunurile care aparțin comunității legale sunt bunuri ale soților, iar după desfacerea căsătoriei foștii soți rămân coproprietari în devălmășie până la stabilirea cotelor. „În devălmășie” înseamnă aici că nu s-a stabilit încă partea fiecăruia din bunurile comune. [17] [18]
Copilul major nu primește automat o parte din bunurile părinților prin divorțul sau partajul acestora. Codul civil separă patrimoniul părintelui de cel al copilului; drepturile la moștenire și întreținere menționate de lege nu reprezintă o cotă acordată automat în partajul dintre părinți. Întrebarea este dacă persoana invocă numai legătura de rudenie sau un drept propriu de coproprietate asupra bunului concret. [1] [2]
Dacă din titlul de proprietate rezultă că și copilul este coproprietar, el trebuie să participe în această calitate. Aceeași verificare se face pentru orice alt titular: nu limita părțile la foștii soți dacă bunul aparține și altcuiva. Faptul că o persoană administrează bunul ori reprezintă un titular nu îi conferă, prin el însuși, o cotă de proprietate; cererea distinge titularii de deținători, administratori și reprezentanți. [2] [19] [20]
Pregătește, pentru fiecare bun, actul pe care se întemeiază dreptul invocat și datele persoanelor care apar ca titulari. Dacă proprietatea ori întinderea cotei este contestată, explică disputa și probele: instanța stabilește calitatea de coproprietar și cota fiecăruia. [19] [21] [22] [23]
Pot cere partajul după mulți ani de la divorț?
Da, simpla trecere a timpului de la divorț nu stinge dreptul de a cere încetarea coproprietății prin partaj. Legea permite cererea oricând, cu excepția situațiilor în care partajul a fost suspendat prin lege, act juridic sau hotărâre judecătorească. Regula se aplică și proprietății în devălmășie. [3] [24]
Divorțul și împărțirea efectivă a bunurilor sunt operațiuni distincte. Comunitatea se lichidează prin hotărâre judecătorească sau act autentic notarial și subzistă până la finalizarea lichidării, inclusiv în privința obligațiilor. În lichidare se separă bunurile proprii, se împart bunurile comune și se regularizează datoriile. [25] [26] [27] Pentru pregătirea acestui ansamblu, vezi Lichidarea bunurilor comune după divorț: inventarul și cotele.
Dacă fostul soț a folosit singur locuința, aceasta nu exclude prin ea însăși partajul. Art. 675 din Codul civil păstrează însă excepția în care bunul a fost uzucapat în condițiile legii; folosința exclusivă și îndeplinirea condițiilor uzucapiunii nu sunt același lucru. [28]
Verifică separat pretențiile bănești. Regula „partajul poate fi cerut oricând” nu stabilește termenul pentru orice sumă solicitată între foștii soți. Drepturile la acțiune cu obiect patrimonial sunt, ca regulă, supuse prescripției dacă legea nu prevede altfel. Pentru o creanță distinctă contează temeiul și împrejurările ei; nu aplica automat un termen calculat de la divorț tuturor sumelor din dosar. [3] [4]
La ce judecătorie se introduce cererea
Cererea de împărțeală judiciară se soluționează în primă instanță de judecătorie, indiferent de valoarea bunurilor. Pentru cererea separată de partaj imobiliar după divorț, regula teritorială pornește de la locul imobilului: art. 117 din Codul de procedură civilă aplică această competență și împărțelii unui imobil atunci când indiviziunea nu rezultă din succesiune. [29] [30] [31]
Trebuie deosebite două situații:
- Un singur imobil se întinde în circumscripțiile mai multor instanțe. Textul legii indică instanța domiciliului sau reședinței pârâtului, dacă aceasta se află în una dintre acele circumscripții; dacă nu, cererea se poate face la oricare dintre instanțele în circumscripția cărora se află imobilul. [32]
- Există mai multe imobile distincte, în orașe diferite, în aceeași masă comună. Aplicarea prin analogie a mecanismului anterior conduce spre instanța din circumscripțiile bunurilor în care se află domiciliul sau reședința pârâtului, iar în lipsa acestei suprapuneri, spre una dintre instanțele locului imobilelor. Aceasta este o soluție de interpretare a art. 117 alin. (2)–(3): alin. (2) descrie expres un singur imobil întins pe mai multe circumscripții. Prin urmare, pentru imobile distincte, alegerea concretă trebuie argumentată în raport cu masa comună și cu obiectul cererii; nu rezultă automat numai din faptul că bunurile sunt în orașe diferite. [33] [34]
Înainte de depunere, notează adresa și identificarea cadastrală a fiecărui imobil, circumscripția judecătoriei și domiciliul sau reședința pârâtului. Două orașe nu înseamnă neapărat două circumscripții judiciare. Aceste date permit aplicarea regulii de competență și identificarea imobilelor în cerere. [35] [32]
Instanța care a pronunțat divorțul nu devine, numai din acest motiv, competentă pentru orice partaj separat. Dacă partajul este cerut ca accesoriu sau incident într-un proces principal, operează însă regulile corespunzătoare cererii principale. Pentru bunuri exclusiv mobile, în lipsa unei reguli speciale, punctul de plecare este instanța domiciliului pârâtului. Competența teritorială exclusivă nu poate fi schimbată prin simplul acord al părților. [30] [36] [37] [38]
Ce trebuie să arate cererea de partaj
Pe lângă cerințele generale ale unei cereri de chemare în judecată, art. 981 cere să fie identificate persoanele între care se face partajul, titlul invocat, toate bunurile, valorile și locurile lor, precum și persoanele care le dețin sau le administrează. Un inventar pe bunuri te ajută să legi fiecare solicitare de actul și proba care o susțin. [19] [22]
În cerere trebuie să se înțeleagă ce soliciți instanței: care este masa de împărțit, cine are drepturi și în ce cote, ce creanțe născute din proprietatea comună invoci și cum propui formarea ori atribuirea loturilor. Instanța face aceste determinări potrivit procedurii partajului; diferențele valorice dintre loturi pot fi întregite prin bani, adică prin sultă. [23] [39]
Pentru imobile arată datele de identificare, numărul de carte funciară și numărul cadastral sau topografic, când există. Anexează extrasul de carte funciară care indică titularul înscris; dacă imobilul nu este înscris, legea cere certificatul biroului de cadastru și publicitate imobiliară care atestă acest fapt. Explică valoarea indicată și modul în care ai calculat-o. [35]
Identifică părțile și, dacă este cazul, reprezentantul, arată motivele de fapt și de drept, indică probele pentru fiecare capăt de cerere și semnează cererea. Nu lăsa o pretenție proprie numai într-o listă de documente, fără să explici ce hotărâre ceri în legătură cu ea. [21] [20] [40] [22] [41] Pentru problema distinctă a completării cererii la solicitarea instanței, vezi Cererea de divorț cu lipsuri: completarea și anularea.
Am depus deja întâmpinare și nu sunt de acord cu propunerea reclamantului
Pornește de la întâmpinarea deja depusă. Recitește ce ai contestat, ce ai cerut și ce probe ai indicat, apoi compară cu cererea reclamantului și cu încheierile instanței. Întâmpinarea este actul prin care te aperi față de cererea lui și trebuie să răspundă pretențiilor și motivelor invocate, cu indicarea dovezilor pentru apărare. [5] [42] [43]
Organizează dezacordul în patru întrebări concrete:
- Masa bunurilor: ce bun a fost inclus greșit ori a fost omis și pe ce titlu te bazezi? Instanța stabilește bunurile supuse împărțelii. [23]
- Cotele: ce contribuție invoci și cu ce o susții? La lichidarea comunității se analizează contribuția la dobândirea bunurilor și la îndeplinirea obligațiilor comune; contribuția egală este prezumată numai până la proba contrară. [44]
- Valorile și loturile: ce evaluare sau variantă de atribuire contești și ce soluție concretă propui? Expertiza, când este dispusă, trebuie să arate criteriile de evaluare și posibilitatea împărțirii în natură. [45] [39]
- Sulta și atribuirea: ce diferență valorică rezultă și ce împrejurări susțin lotul solicitat? La atribuire pot conta, după caz, acordul, cotele, natura bunurilor, domiciliul, ocupația și îmbunătățirile făcute cu acordul celorlalți. [39] [46]
Separă apărarea de o pretenție proprie autonomă. Contestarea valorii ori a lotului propus de reclamant nu este, numai pentru că propui alt rezultat, automat o cerere reconvențională. Instanța are oricum de stabilit masa, cotele și loturile. Dacă urmărești însă o soluție distinctă în favoarea ta, de exemplu obligarea reclamantului la plata unei creanțe proprii legate de raportul litigios, trebuie analizată formularea ei prin cerere reconvențională și îndeplinirea condițiilor cererii de chemare în judecată. Această distincție se face după pretenția efectivă; nu orice cerere pentru o cotă sau un lot diferit are automat aceeași calificare. [47] [6] [48] [23]
Cererea reconvențională se depune, sub sancțiunea decăderii, odată cu întâmpinarea sau, dacă întâmpinarea nu este obligatorie, cel târziu la primul termen de judecată. Dacă reclamantul și-a modificat cererea, art. 209 alin. (6) permite depunerea până la termenul încuviințat pârâtului în acest scop. O notă depusă după întâmpinare nu deschide, prin ea însăși, un nou termen pentru pretenții proprii. [7] [49] [50]
Poți organiza în scris explicațiile asupra apărărilor și variantei de împărțire, indicând unde se regăsesc dovezile invocate. Nu presupune însă că această notă înlătură decăderi deja intervenite: nedepunerea întâmpinării în termen are sancțiuni privind probele și excepțiile, cu limitele prevăzute de lege. Depunerea unor probe noi și formularea unor pretenții noi sunt probleme distincte de simpla explicare a poziției deja asumate. [43] [51] [50]
Dacă s-a pronunțat deja admiterea în principiu, verifică ce anume a fost tranșat. Pentru o omisiune se aplică condițiile speciale de mai jos; dacă nu ești de acord cu o chestiune deja judecată, nu presupune că o poți redeschide prin simpla schimbare a denumirii cererii. [52] [9] [8] Pentru fondul disputelor, vezi Bun propriu sau bun comun: cum se stabilește și cum se dovedește și Cotele soților la partaj și dovada contribuției.
Ce fac dacă un coproprietar a fost omis
Toți coproprietarii trebuie să participe la partaj. Legea sancționează cu nulitate absolută partajul făcut fără participarea tuturor. De aceea, dacă descoperi un titular omis, indică imediat persoana, adresa cunoscută, bunul și actul din care rezultă dreptul și solicită introducerea sa în cauză. Omiterea unui coproprietar nu se tratează ca simpla omitere a unui bun. [2] [19] [53]
În procesul contencios, judecătorul pune în discuția părților necesitatea participării altor persoane când raportul juridic o impune. Dacă nimeni nu cere introducerea terțului și cauza nu poate fi soluționată fără el, instanța respinge cererea fără a judeca fondul. Regula generală permite introducerea până la terminarea cercetării în primă instanță; dacă necesitatea este constatată în deliberare, cauza se repune pe rol și părțile sunt citate. [53] [54] [55]
Persoana introdusă primește cererea, întâmpinarea, înscrisurile și termenul pentru propriile apărări. Ea preia procedura în starea în care se află, dar poate cere readministrarea probelor ori probe noi, asupra cărora decide instanța. Participarea nu poate fi redusă la adăugarea unui nume în hotărâre. [56] [57]
Dacă admiterea în principiu a fost deja pronunțată, există regula specială a art. 986: până la hotărârea de împărțeală, instanța poate include coproprietarul omis într-o nouă încheiere, cu citarea părților, dacă în privința lui nu a existat dezbatere contradictorie. [9] Pentru demersul diferit al unui terț care formulează o pretenție proprie într-un proces pendinte, vezi Intervenția altei persoane care pretinde un bun din partaj.
Ce stabilește admiterea în principiu și când se atacă
Încheierea de admitere în principiu este prevăzută atunci când, pentru formarea loturilor, sunt necesare măsurători, evaluări sau operațiuni asemănătoare pentru care instanța nu are date suficiente. Nu trebuie presupus că orice partaj presupune obligatoriu o asemenea etapă distinctă. [58]
Prin această încheiere, instanța stabilește elementele de bază ale împărțirii: bunurile, calitatea de coproprietar, cota fiecăruia și creanțele născute din proprietatea comună. Dacă au fost formulate în condițiile legii alte cereri de care depinde partajul, se pronunță și asupra lor. În aceeași etapă dispune expertiza pentru formarea loturilor; raportul explică valorile, criteriile și posibilitatea împărțirii în natură. Încheierea nu trebuie confundată cu atribuirea finală a bunurilor. [23] [58] [59] [45]
Încheierea de la art. 985 alin. (1), precum și cea suplimentară de la art. 986 se atacă numai cu apel odată cu fondul. Pentru hotărârea dată într-un partaj cerut pe cale principală, termenul general de apel este de 30 de zile de la comunicare, dacă nu intervine o dispoziție specială. Dacă partajul este incidental, calea și termenul urmează regimul cererii principale. [8] [60] [61]
Păstrează încheierea și formulează distinct criticile la chestiunile tranșate, pentru a le include în apelul permis de lege. Chestiunea judecată are autoritate de lucru judecat de la pronunțare, provizorie cât timp hotărârea este supusă apelului; mecanismul completării pentru omisiuni nu autorizează reluarea nelimitată a aceleiași dispute. [52] [62] [9] [8]
Nu extinde acest regim asupra oricărei încheieri din partaj. Încheierile privind vânzarea bunurilor prevăzute de art. 991 au un regim de atac separat, cu termen propriu. [63]
Cum adaug un bun omis după admiterea în principiu
Dacă ai descoperit un bun omis după admiterea în principiu, dar înainte de pronunțarea hotărârii de împărțeală, solicită instanței o încheiere suplimentară în dosarul existent. Art. 986 permite includerea bunului cu citarea părților, cu o condiție esențială: bunul să fi fost omis fără ca asupra lui să fi existat o dezbatere contradictorie. Instanța apreciază dacă aceste condiții sunt îndeplinite; adăugarea nu rezultă automat din simpla solicitare. [9]
În solicitare identifică precis bunul, locul și persoana care îl deține, titlul pe care îl invoci și motivele pentru care trebuie inclus în masa comună. Arată omisiunea în raport cu încheierea existentă și indică probele. Dacă bunul schimbă evaluarea ori formarea loturilor, explică de ce este necesară și completarea operațiunilor de expertiză. Aceste elemente leagă cererea de completare de obiectul și probele partajului. [19] [22] [45] [9]
Adăugarea unui bun omis și eliminarea unui bun inclus din eroare au condiții diferite. Pentru eliminare, art. 986 cere, în aceleași condiții procedurale, și consimțământul tuturor coproprietarilor. Nu transfera această cerință de unanimitate asupra oricărei solicitări de adăugare. Dacă bunul a fost deja dezbătut și o chestiune privind el a fost tranșată, nu folosi completarea ca substitut pentru calea de atac a soluției. [9] [52] [8]
Încheierea suplimentară se atacă numai cu apel odată cu fondul. Dacă partajul a fost deja încheiat și problema este un bun comun rămas în afara lui, Codul civil păstrează valabilitatea partajului realizat și permite un partaj suplimentar pentru bunurile omise. Aceasta este situația ulterioară partajului, distinctă de completarea cerută înaintea hotărârii; nu înlătură regula participării tuturor coproprietarilor. [8] [64] [2]
Termene și repere procedurale
- Interval
Poate fi formulată oricând, sub rezerva suspendărilor prevăzute de lege. [3]
- De când începe
- Cum se aplică
- Interval
- De când începe
- Cum se aplică
Pentru termenul pe zile nu se numără ziua de început și ziua împlinirii; dacă ultima zi este nelucrătoare, termenul se prelungește până în prima zi lucrătoare următoare. Termenul se împlinește, ca regulă, la ora 24:00; la depunerea directă la instanță contează ora legală de închidere a activității. Scrisoarea recomandată, curieratul rapid, serviciul specializat de comunicare, faxul și e-mailul beneficiază de regula depunerii în termen din art. 183 alin. (1). [66] [67] [68] [69] [70]
Dacă reclamantul modifică cererea, reconvenționala se depune până la termenul încuviințat pârâtului pentru aceasta. [49]
- Interval
După încheierea de la art. 985 și înainte de pronunțarea hotărârii de împărțeală. [9]
- De când începe
Constatarea unui coproprietar sau bun omis asupra căruia nu a existat dezbatere contradictorie. [9]
- Cum se aplică
Limita este stadiul procesului, nu un număr fix de zile de la descoperire: cererea de completare privește perioada anterioară hotărârii de împărțeală. [9]
- Interval
- De când începe
- Cum se aplică
Termenul pe zile se calculează fără ziua de început și cea a împlinirii; dacă ultima zi este nelucrătoare, se prelungește până în prima zi lucrătoare. Termenul se împlinește, ca regulă, la ora 24:00; la depunerea directă la instanță contează ora legală de închidere a activității. Pentru scrisoarea recomandată, curieratul rapid, serviciul specializat de comunicare, faxul și e-mailul se aplică art. 183 alin. (1). [66] [67] [68] [69] [70]
- Consecințe
Criticile la admiterea în principiu se formulează în apelul exercitat odată cu fondul; un apel separat împotriva acestor încheieri nu este calea permisă de art. 987. Nerespectarea termenului de apel atrage, ca regulă, decăderea din dreptul de a exercita apelul, iar actul făcut peste termen este lovit de nulitate, sub rezerva repunerii în termen în condițiile legii. [8] [77] [73] [74]
[8][60][61][66][67][68][69][70][75][76][73][74][63][77][10][12]
Dacă partajul este incidental, calea și termenul sunt cele aplicabile cererii principale. [61]
Repunerea în termen presupune dovedirea unor motive temeinic justificate. Trebuie să depui apelul și să ceri totodată repunerea în intervalul egal cu termenul de apel aplicabil, calculat de la încetarea împiedicării: pentru apelul obișnuit de 30 de zile, ai 30 de zile de la acest moment. Instanța verifică motivele; repunerea nu este automată. [73] [74] [60]
Încheierile de vânzare prevăzute de art. 991 au apel separat în 15 zile de la pronunțare; dacă nu sunt atacate astfel, nu pot fi atacate odată cu fondul. [63]
Lista de pași
Întrebări frecvente
Copilul nostru major trebuie trecut în cererea de partaj?
Dacă fostul soț a folosit singur casa timp de mulți ani, mai pot cere partajul?
Folosința exclusivă nu exclude prin ea însăși partajul. Legea permite cererea și în această situație, cu excepția cazului în care bunul a fost uzucapat în condițiile legii. Se verifică separat și eventualele suspendări ale partajului; nu deduce pierderea dreptului numai din anii trecuți de la divorț. [28] [3]
Am depus întâmpinare. Pot trimite acum o altă variantă de împărțire?
Poți explica dezacordul față de loturile, valorile și sulta propuse, în cadrul apărărilor și al operațiunilor partajului. Dacă urmărești o pretenție proprie autonomă, problema este însă dacă aceasta trebuia formulată prin reconvențională în termen. O notă nouă nu redeschide singură acel termen; modificarea cererii de către reclamant are regula distinctă din art. 209 alin. (6). [47] [39] [7] [49] [50]
Admiterea în principiu poate fi atacată imediat cu apel separat?
Pot cere adăugarea unui bun despre care instanța a discutat deja?
Completarea prevăzută de art. 986 privește bunuri omise asupra cărora nu a avut loc o dezbatere contradictorie. Ea nu permite redeschiderea unei chestiuni deja tranșate numai pentru că una dintre părți nu este de acord cu soluția. Distinge omisiunea de criticile care se valorifică prin apelul exercitat odată cu fondul. [9] [52] [8]
De reținut
Arată cele 12 idei principale ale ghidului
Completarea înainte de hotărârea de împărțeală privește coproprietari sau bunuri omiși fără dezbatere contradictorie; eliminarea bunului inclus din eroare cere acordul tuturor. [9]
Partajul rămâne valabil pentru bunurile cuprinse în el chiar dacă alte bunuri comune au fost omise; pentru acestea se poate face un partaj suplimentar. [64]
Pregătirea actelor și verificarea termenelor
Ghidul descrie regulile în vigoare la data actualizării, 22 octombrie 2026. Dacă situația ta este mai veche, unele reguli pot fi diferite.
Surse și trimiteri
- Sursa 1: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 500Părintele nu are niciun drept asupra bunurilor copilului și nici copilul asupra bunurilor părintelui, în afară de dreptul la moștenire și la întreținere.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 2: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 684 alin. (2)(2) Partajul făcut fără participarea tuturor coproprietarilor este lovit de nulitate absolută.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 3: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 669Încetarea coproprietății prin partaj poate fi cerută oricând, afară de cazul în care partajul a fost suspendat prin lege, act juridic ori hotărâre judecătorească.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 4: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 2501 alin. (1)(1) Drepturile la acțiune având un obiect patrimonial sunt supuse prescripției extinctive, afară de cazul în care prin lege s-ar dispune altfel.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 5: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 205 alin. (1)(1) Întâmpinarea este actul de procedură prin care pârâtul se apără, în fapt și în drept, față de cererea de chemare în judecată.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 6: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 209 alin. (1)(1) Dacă pârâtul are, în legătură cu cererea reclamantului, pretenții derivând din același raport juridic sau strâns legate de aceasta, poate să formuleze cerere reconvențională.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 7: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 209 alin. (4)(4) Cererea reconvențională se depune, sub sancțiunea decăderii, odată cu întâmpinarea sau, dacă pârâtul nu este obligat la întâmpinare, cel mai târziu la primul termen de judecată.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 8: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 987Încheierile prevăzute la art. 985 alin. (1) și art. 986 pot fi atacate numai cu apel odată cu fondul.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 9: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 986În cazul în care, după pronunțarea încheierii prevăzute la art. 985, dar mai înainte de pronunțarea hotărârii de împărțeală, se constată că există și alți coproprietari sau că au fost omise unele bunuri care trebuiau supuse împărțelii, fără ca privitor la acești coproprietari sau la acele bunuri să fi avut loc o dezbatere contradictorie, instanța va putea da, cu citarea părților, o nouă încheiere, care va cuprinde, după caz, și coproprietarii sau bunurile omise. În aceleași condiții, instanța poate, cu consimțământul tuturor coproprietarilor, să elimine un bun care a fost cuprins din eroare în masa de împărțit.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 10: Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 3 alin. (1)(1) Dispoziţiile Codului de procedură civilă se aplică numai proceselor şi executărilor silite începute după intrarea acestuia în vigoare. ...
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 11: Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 81 alin. (1)(1) Legea nr. 134/2010 ... privind Codul de procedură civilă, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 545 din 3 august 2012, cu completările ulterioare, intră în vigoare la data de 15 februarie 2013.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 12: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 25 alin. (1)(1) Procesele în curs de judecată, precum și executările silite începute sub legea veche rămân supuse acelei legi.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 13: Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civilTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 66 alin. (2)(2) De asemenea, dispozițiile art. 669-686 din Codul civil se aplică și partajului judiciar, atunci când cererea de chemare în judecată a fost introdusă după intrarea în vigoare a Codului civil.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 14: Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civilTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 220 alin. (1)(1) Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 511 din 24 iulie 2009, intră în vigoare la data de 1 octombrie 2011.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 15: Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civilTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 3Actele și faptele juridice încheiate ori, după caz, săvârșite sau produse înainte de intrarea în vigoare a Codului civil nu pot genera alte efecte juridice decât cele prevăzute de legea în vigoare la data încheierii sau, după caz, a săvârșirii ori producerii lor.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 16: Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civilTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 27Indiferent de data încheierii căsătoriei, în ceea ce privește relațiile lor personale și patrimoniale, soții sunt supuși dispozițiilor Codului civil, de la data intrării sale în vigoare.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 17: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 339Bunurile dobândite în timpul regimului comunității legale de oricare dintre soți sunt, de la data dobândirii lor, bunuri comune în devălmășie ale soților.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 18: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 356Dacă regimul comunității de bunuri încetează prin desfacerea căsătoriei, foștii soți rămân coproprietari în devălmășie asupra bunurilor comune până la stabilirea cotei-părți ce revine fiecăruia.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 19: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 981Reclamantul este obligat să arate în cerere, pe lângă mențiunile prevăzute la art. 194, persoanele între care urmează a avea loc partajul, titlul pe baza căruia acesta este cerut, toate bunurile supuse partajului, valoarea lor, locul unde acestea se află, precum și persoana care le deține sau le administrează.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 20: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 194 lit. b)b) numele, prenumele și calitatea celui care reprezintă partea în proces, iar în cazul reprezentării prin avocat, numele, prenumele acestuia și sediul profesional. Dispozițiile art. 148 alin. (1) teza a II-a sunt aplicabile în mod corespunzător. Dovada calității de reprezentant, în forma prevăzută la art. 151, se va alătura cererii; ...
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 21: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 194 lit. a)a) numele și prenumele, domiciliul sau reședința părților ori, pentru persoane juridice, denumirea și sediul lor. De asemenea, cererea va cuprinde și codul numeric personal sau, după caz, codul unic de înregistrare ori codul de identificare fiscală, numărul de înmatriculare în registrul comerțului sau de înscriere în registrul persoanelor juridice și contul bancar ale reclamantului, precum și ale pârâtului, dacă părțile posedă ori li s-au atribuit aceste elemente de identificare potrivit legii, în măsura în care acestea sunt cunoscute de reclamant. Dispozițiile art. 148 alin. (1) teza a II-a sunt aplicabile. Dacă reclamantul locuiește în străinătate, va arăta și domiciliul ales în România unde urmează să i se facă toate comunicările privind procesul; ...
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 22: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 194 lit. e)e) arătarea dovezilor pe care se sprijină fiecare capăt de cerere. Când dovada se face prin înscrisuri, se vor aplica, în mod corespunzător, dispozițiile art. 150. Când reclamantul dorește să își dovedească cererea sau vreunul dintre capetele acesteia prin interogatoriul pârâtului, va cere înfățișarea în persoană a acestuia, dacă pârâtul este o persoană fizică. În cazurile în care legea prevede că pârâtul va răspunde în scris la interogatoriu, acesta va fi atașat cererii de chemare în judecată. Când se va cere dovada cu martori, se vor arăta numele, prenumele și adresa martorilor, dispozițiile art. 148 alin. (1) teza a II-a fiind aplicabile în mod corespunzător; ...
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 23: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 984 alin. (1)(1) Dacă părțile nu ajung la o înțelegere sau nu încheie o tranzacție potrivit celor arătate la art. 983, instanța va stabili bunurile supuse împărțelii, calitatea de coproprietar, cota-parte ce se cuvine fiecăruia și creanțele născute din starea de proprietate comună pe care coproprietarii le au unii față de alții. Dacă se împarte o moștenire, instanța va mai stabili datoriile transmise prin moștenire, datoriile și creanțele comoștenitorilor față de defunct, precum și sarcinile moștenirii.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 24: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 686Prevederile prezentei secțiuni sunt aplicabile bunurilor aflate în coproprietate, indiferent de izvorul său, precum și celor aflate în devălmășie.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 25: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 355 alin. (1)(1) La încetarea comunității, aceasta se lichidează prin hotărâre judecătorească sau act autentic notarial.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 26: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 355 alin. (2)(2) Până la finalizarea lichidării, comunitatea subzistă atât în privința bunurilor, cât și în privința obligațiilor.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 27: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 357 alin. (1)(1) În cadrul lichidării comunității, fiecare dintre soți preia bunurile sale proprii, după care se va proceda la partajul bunurilor comune și la regularizarea datoriilor.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 28: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 675Partajul poate fi cerut chiar atunci când unul dintre coproprietari a folosit exclusiv bunul, afară de cazul când acesta l-a uzucapat, în condițiile legii.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 29: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 94 pct. 1 lit. j)j) cererile de împărțeală judiciară, indiferent de valoare;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 30: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 117 alin. (1)(1) Cererile privitoare la drepturile reale imobiliare se introduc numai la instanța în a cărei circumscripție este situat imobilul.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 31: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 117 alin. (3)(3) Dispozițiile alin. (1) și (2) se aplică, prin asemănare, și în cazul acțiunilor posesorii, acțiunilor în grănițuire, acțiunilor privitoare la îngrădirile dreptului de proprietate imobiliară, precum și în cazul celor de împărțeală judiciară a unui imobil, când indiviziunea nu rezultă din succesiune.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 32: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 117 alin. (2)(2) Când imobilul este situat în circumscripțiile mai multor instanțe, cererea se va face la instanța domiciliului sau reședinței pârâtului, dacă aceasta se află în vreuna dintre aceste circumscripții, iar în caz contrar, la oricare dintre instanțele în circumscripțiile cărora se află imobilul.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 33: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 117 alin. (2)(2) Când imobilul este situat în circumscripțiile mai multor instanțe, cererea se va face la instanța domiciliului sau reședinței pârâtului, dacă aceasta se află în vreuna dintre aceste circumscripții, iar în caz contrar, la oricare dintre instanțele în circumscripțiile cărora se află imobilul.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 34: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 117 alin. (3)(3) Dispozițiile alin. (1) și (2) se aplică, prin asemănare, și în cazul acțiunilor posesorii, acțiunilor în grănițuire, acțiunilor privitoare la îngrădirile dreptului de proprietate imobiliară, precum și în cazul celor de împărțeală judiciară a unui imobil, când indiviziunea nu rezultă din succesiune.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 35: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 194 lit. c)c) obiectul cererii și valoarea lui, după prețuirea reclamantului, atunci când acesta este evaluabil în bani, precum și modul de calcul prin care s-a ajuns la determinarea acestei valori, cu indicarea înscrisurilor corespunzătoare. Pentru imobile se aplică în mod corespunzător dispozițiile art. 104. Pentru identificarea imobilelor se vor arăta localitatea și județul, strada și numărul, iar în lipsă, vecinătățile, etajul și apartamentul, precum și, când imobilul este înscris în cartea funciară, numărul de carte funciară și numărul cadastral sau topografic, după caz. La cererea de chemare în judecată se va anexa extrasul de carte funciară, cu arătarea titularului înscris în cartea funciară, eliberat de biroul de cadastru și publicitate imobiliară în raza căruia este situat imobilul, iar în cazul în care imobilul nu este înscris în cartea funciară, se va anexa un certificat emis de același birou, care atestă acest fapt; ...
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 36: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 123 alin. (1)(1) Cererile accesorii, adiționale, precum și cele incidentale se judecă de instanța competentă pentru cererea principală, chiar dacă ar fi de competența materială sau teritorială a altei instanțe judecătorești, cu excepția cererilor prevăzute la art. 120.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 37: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 107 alin. (1)(1) Cererea de chemare în judecată se introduce la instanța în a cărei circumscripție domiciliază sau își are sediul pârâtul, dacă legea nu prevede altfel.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 38: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 126 alin. (1)(1) Părțile pot conveni în scris sau, în cazul litigiilor născute, și prin declarație verbală în fața instanței ca procesele privitoare la bunuri și la alte drepturi de care acestea pot să dispună să fie judecate de alte instanțe decât acelea care, potrivit legii, ar fi competente teritorial să le judece, în afară de cazul când această competență este exclusivă.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 39: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 984 alin. (2)(2) Instanța va face împărțeala în natură. În temeiul celor stabilite potrivit alin. (1), ea procedează la formarea loturilor și la atribuirea lor. În cazul în care loturile nu sunt egale în valoare, ele se întregesc printr-o sumă în bani.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 40: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 194 lit. d)d) arătarea motivelor de fapt și de drept pe care se întemeiază cererea; ...
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 41: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
- Sursa 42: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 205 alin. (2) lit. c)c) răspunsul la toate pretențiile și motivele de fapt și de drept ale cererii; ...
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 43: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 205 alin. (2) lit. d)d) dovezile cu care se apără împotriva fiecărui capăt din cerere, dispozițiile art. 194 lit. e) fiind aplicabile în mod corespunzător; ...
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 44: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 357 alin. (2)(2) În acest scop, se determină mai întâi cota-parte ce revine fiecărui soț, pe baza contribuției sale atât la dobândirea bunurilor comune, cât și la îndeplinirea obligațiilor comune. Până la proba contrară, se prezumă că soții au avut o contribuție egală.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 45: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 985 alin. (3)(3) Prin aceeași încheiere, instanța va dispune efectuarea unei expertize pentru formarea loturilor. Raportul de expertiză va arăta valoarea bunurilor și criteriile avute în vedere la stabilirea acestei valori, va indica dacă bunurile sunt comod partajabile în natură și în ce mod, propunând, la solicitarea instanței, loturile ce urmează a fi atribuite.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 46: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 988La formarea și atribuirea loturilor, instanța va ține seama, după caz, și de acordul părților, mărimea cotei-părți ce se cuvine fiecăreia din masa bunurilor de împărțit, natura bunurilor, domiciliul și ocupația părților, faptul că unii dintre coproprietari, înainte de a se cere împărțeala, au făcut construcții sau îmbunătățiri cu acordul celorlalți coproprietari sau altele asemenea.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 47: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 205 alin. (1)(1) Întâmpinarea este actul de procedură prin care pârâtul se apără, în fapt și în drept, față de cererea de chemare în judecată.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 48: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 209 alin. (3)(3) Cererea trebuie să îndeplinească condițiile prevăzute pentru cererea de chemare în judecată.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 49: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 209 alin. (6)(6) Când reclamantul și-a modificat cererea de chemare în judecată, cererea reconvențională se va depune cel mai târziu până la termenul ce se va încuviința pârâtului în acest scop, dispozițiile alin. (5) fiind aplicabile.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 50: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 209 alin. (4)(4) Cererea reconvențională se depune, sub sancțiunea decăderii, odată cu întâmpinarea sau, dacă pârâtul nu este obligat la întâmpinare, cel mai târziu la primul termen de judecată.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 51: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 208 alin. (2)(2) Nedepunerea întâmpinării în termenul prevăzut de lege atrage decăderea pârâtului din dreptul de a mai propune probe și de a invoca excepții, în afara celor de ordine publică, dacă legea nu prevede altfel.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 52: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 430 alin. (1)(1) Hotărârea judecătorească ce soluționează, în tot sau în parte, fondul procesului sau statuează asupra unei excepții procesuale ori asupra oricărui alt incident are, de la pronunțare, autoritate de lucru judecat cu privire la chestiunea tranșată.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 53: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 78 alin. (2)(2) În materie contencioasă, când raportul juridic dedus judecății o impune, judecătorul va pune în discuția părților necesitatea introducerii în cauză a altor persoane. Dacă niciuna dintre părți nu solicită introducerea în cauză a terțului, iar judecătorul apreciază că pricina nu poate fi soluționată fără participarea terțului, va respinge cererea, fără a se pronunța pe fond.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 54: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 78 alin. (3)(3) Introducerea în cauză va fi dispusă, prin încheiere, până la terminarea cercetării procesului înaintea primei instanțe.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 55: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 78 alin. (4)(4) Când necesitatea introducerii în cauză a altor persoane este constatată cu ocazia deliberării, instanța va repune cauza pe rol, dispunând citarea părților.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 56: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 79 alin. (1)(1) Cel introdus în proces va fi citat, odată cu citația comunicându-i-se, în copie, și încheierea prevăzută la art. 78 alin. (3), cererea de chemare în judecată, întâmpinarea, precum și înscrisurile anexate acestora. Prin citație i se va comunica și termenul până la care va putea să arate excepțiile, dovezile și celelalte mijloace de apărare de care înțelege să se folosească; termenul nu va putea fi mai lung decât termenul de judecată acordat în cauză.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 57: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 79 alin. (2)(2) El va lua procedura în starea în care se află în momentul introducerii în proces. Instanța, la cererea celui introdus în proces, va putea dispune readministrarea probelor sau administrarea de noi probe. Actele de procedură ulterioare vor fi îndeplinite și față de acesta.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 58: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 985 alin. (1)(1) Dacă pentru formarea loturilor sunt necesare operații de măsurătoare, evaluare și altele asemenea, pentru care instanța nu are date suficiente, ea va da o încheiere prin care va stabili elementele prevăzute la art. 984, întocmind în mod corespunzător minuta.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 59: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 985 alin. (2)(2) Dacă, în condițiile legii, s-au formulat și alte cereri în legătură cu partajul și de a căror soluționare depinde efectuarea acestuia, precum cererea de reducțiune a liberalităților excesive, cererea de raport al donațiilor și altele asemenea, prin încheierea arătată la alin. (1) instanța se va pronunța și cu privire la aceste cereri.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 60: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 468 alin. (1)(1) Termenul de apel este de 30 de zile de la comunicarea hotărârii, dacă legea nu dispune altfel.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 61: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 995 alin. (3)(3) Hotărârea de partaj este supusă numai apelului. Cu toate acestea, dacă partajul s-a cerut pe cale incidentală, hotărârea este supusă acelorași căi de atac ca și hotărârea dată asupra cererii principale. Același este și termenul pentru exercitarea căii de atac, chiar dacă se atacă numai soluția dată asupra partajului. Aplicarea criteriilor prevăzute la art. 988 nu poate fi cenzurată pe calea recursului.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 62: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 430 alin. (4)(4) Când hotărârea este supusă apelului sau recursului, autoritatea de lucru judecat este provizorie.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 63: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 991 alin. (4)(4) Încheierile prevăzute în prezentul articol pot fi atacate separat numai cu apel, în termen de 15 zile de la pronunțare. Dacă nu au fost astfel atacate, aceste încheieri nu mai pot fi supuse apelului odată cu hotărârea asupra fondului procesului.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 64: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 684 alin. (3)(3) Partajul este însă valabil chiar dacă nu cuprinde toate bunurile comune; pentru bunurile omise se poate face oricând un partaj suplimentar.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 65: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 201 alin. (1)(1) Judecătorul, de îndată ce constată că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege pentru cererea de chemare în judecată, dispune, prin rezoluție, comunicarea acesteia către pârât, punându-i-se în vedere că are obligația de a depune întâmpinare, sub sancțiunea prevăzută de lege, care va fi indicată expres, în termen de 25 de zile de la comunicarea cererii de chemare în judecată, în condițiile art. 165.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 66: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 181 alin. (1) pct. 22. când termenul se socotește pe zile, nu intră în calcul ziua de la care începe să curgă termenul, nici ziua când acesta se împlinește;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 67: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 181 alin. (2)(2) Când ultima zi a unui termen cade într-o zi nelucrătoare, termenul se prelungește până în prima zi lucrătoare care urmează.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 68: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 182 alin. (1)(1) Termenul care se socotește pe zile, săptămâni, luni sau ani se împlinește la ora 24,00 a ultimei zile în care se poate îndeplini actul de procedură.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 69: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 182 alin. (2)(2) Cu toate acestea, dacă este vorba de un act ce trebuie depus la instanță sau într-un alt loc, termenul se va împlini la ora la care activitatea încetează în acel loc în mod legal, dispozițiile art. 183 fiind aplicabile.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 70: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 183 alin. (1)(1) Actul de procedură, depus înăuntrul termenului prevăzut de lege prin scrisoare recomandată la oficiul poștal sau depus la un serviciu de curierat rapid ori la un serviciu specializat de comunicare ori trimis prin fax sau e-mail, este socotit a fi făcut în termen.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 71: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 201 alin. (5)(5) În procesele urgente, termenele prevăzute la alin. (1)-(4) pot fi reduse de judecător în funcție de circumstanțele cauzei.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 72: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 201 alin. (6)(6) În cazul în care pârâtul domiciliază în străinătate, judecătorul va fixa un termen mai îndelungat, rezonabil, în raport cu împrejurările cauzei. Citarea se va face cu respectarea dispozițiilor art. 156.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 73: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 186 alin. (1)(1) Partea care a pierdut un termen procedural va fi repusă în termen numai dacă dovedește că întârzierea se datorează unor motive temeinic justificate.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 74: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 186 alin. (2)(2) În acest scop, partea va îndeplini actul de procedură în cel mult 15 zile de la încetarea împiedicării, cerând totodată repunerea sa în termen. În cazul exercitării căilor de atac, această durată este aceeași cu cea prevăzută pentru exercitarea căii de atac.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 75: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 468 alin. (2)(2) Termenul de apel prevăzut la alin. (1) curge de la comunicarea hotărârii, chiar atunci când aceasta a fost făcută odată cu încheierea de încuviințare a executării silite.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 76: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 468 alin. (3)(3) Dacă o parte face apel înainte de comunicarea hotărârii, aceasta se socotește comunicată la data depunerii cererii de apel.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 77: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 185 alin. (1)(1) Când un drept procesual trebuie exercitat într-un anumit termen, nerespectarea acestuia atrage decăderea din exercitarea dreptului, în afară de cazul în care legea dispune altfel. Actul de procedură făcut peste termen este lovit de nulitate.
Textul în documentul-sursă ↗