Contestarea recunoașterii hotărârii dintr-un stat din afara UE
Poți cere refuzul recunoașterii unui divorț sau a unei hotărâri de partaj dintr-un stat terț invocând lipsa condițiilor legale ori un motiv concret de refuz. Instanța română verifică aceste condiții; nu rejudecă divorțul sau împărțirea bunurilor. Dacă există deja o hotărâre română asupra recunoașterii, folosești calea de atac împotriva ei, în termenul aplicabil. [1] [2] [3] [4]
- ACTUALIZAT
- TIMP DE CITIRE
- 14 minute
Cuprins · 16 secțiuni
- 01Cui se adresează
- 02Ce anume contest și ce regim se aplică?
- 03Intervenția potrivită fiecărei etape
- 04Mai întâi: condițiile recunoașterii
- 05Cele șapte motive de refuz și ce trebuie demonstrat
- 06Ce particularități are contestarea divorțului?
- 07Probele și întâmpinarea
- 08Apelul împotriva hotărârii române
- 09Calculul termenului și repunerea în termen
- 10Recursul și lipsa citării în procesul român
- 11Dacă partajul este deja pus în executare
- 12Taxele și efectul asupra actelor de stare civilă
- 13Termene și repere
- 14Lista de pași
- 15Întrebări frecvente
- 16Surse și trimiteri
Cui se adresează
Persoane împotriva cărora este solicitată ori invocată recunoașterea unui divorț sau partaj străin.
Părți care contestă hotărârea română asupra recunoașterii.
Rejudecarea fondului divorțului ori partajului în statul de origine.
Procedurile speciale aplicabile răspunderii părintești, întreținerii și titlurilor arbitrale.
Procedura integrală de rectificare a registrelor și efectele de carte funciară ale partajului.
Ce anume contest și ce regim se aplică?
Începe cu țara și autoritatea care au emis actul, data începerii procesului, natura fiecărei soluții și existența unui tratat aplicabil. Codul de procedură civilă reglementează procesul internațional numai în măsura în care tratatele la care România este parte, dreptul Uniunii Europene sau legile speciale nu stabilesc altceva. Prin urmare, regulile de mai jos descriu procedura română de drept comun pentru titlul din stat terț; un instrument special aplicabil are prioritate. [5]
„Hotărâre străină” poate însemna și un act jurisdicțional notarial sau al altei autorități competente, nu numai o sentință a unei instanțe. Contează natura actului și efectul solicitat în România. Simplul dezacord cu rezultatul obținut în străinătate nu deschide o nouă judecată pe fond în România. [6] [2]
Separă desfacerea căsătoriei de obligația de plată, de atribuirea unui bun și de eventualele dispoziții despre copii sau întreținere. Recunoașterea acordă efecte juridice titlului; încuviințarea executării permite executarea silită atunci când obligația nu este îndeplinită de bunăvoie. Pentru capete disociabile, încuviințarea executării poate fi acordată separat. Nu presupune că opoziția față de un capăt patrimonial desființează automat și divorțul. [7] [8] [9]
Intervenția potrivită fiecărei etape
| Situația concretă | Cum formulezi apărarea |
|---|---|
| Ai primit o cerere de recunoaștere la tribunal | Depui întâmpinare în acel dosar, cu motivele de refuz și probele tale. [10] |
| Titlul străin este invocat într-un alt proces român | Contești condițiile recunoașterii în procesul respectiv. Recunoașterea incidentală se soluționează prin încheiere interlocutorie. [11] [12] |
| Tribunalul a pronunțat deja hotărârea asupra recunoașterii | Ataci hotărârea română prin apel, potrivit regulilor de mai jos. [3] [4] |
| Au început poprirea sau alte acte de executare | Verifici separat contestația la executare și, dacă este nevoie, cererea de suspendare. [13] [14] |
| Problema privește o înscriere eronată în registrul de stare civilă | Identifici operațiunea de anulare/modificare sau rectificare; acestea au regimul distinct al Legii nr. 119/1996. [15] [16] |
Cererea principală de recunoaștere se judecă la tribunalul de la domiciliul sau sediul celui care a refuzat recunoașterea. Dacă acel tribunal nu poate fi determinat, competența revine Tribunalului București. În cazul divorțului, această regulă se raportează, în principiu, la fostul soț căruia i se opune hotărârea. Înalta Curte de Casație și Justiție a explicat într-un conflict de competență că instituția în fața căreia va fi ulterior folosită hotărârea nu înlocuiește fostul soț în această analiză. Când ești deja parte într-un dosar, apărările se depun acolo; o obiecție privind competența trebuie formulată procedural, nu prin abandonarea dosarului. [17] [18] [19] [20]
Mai întâi: condițiile recunoașterii
Pentru hotărârile care intră sub incidența art. 1.096 din Codul de procedură civilă, cel care cere recunoașterea trebuie să îndeplinească cumulativ condițiile legale: caracterul definitiv potrivit legii statului de origine, competența instanței străine potrivit legii statului său și reciprocitatea efectelor hotărârilor. Competența străină nu poate fi întemeiată exclusiv pe prezența pârâtului sau a unor bunuri ale sale fără legătură directă cu litigiul. O certificare formală ori o traducere nu înlocuiește aceste condiții. [7] [21] [22] [23]
Dacă ai pierdut procesul străin în lipsă, verificarea privește înmânarea în timp util atât a actului de sesizare, cât și a citației pentru dezbaterile în fond, precum și posibilitatea efectivă de apărare și de exercitare a căii de atac. Caracterul nedefinitiv rezultat din omiterea citării persoanei care nu a participat poate fi invocat numai de acea persoană. Nu este suficient ca altcineva să invoce abstract o neregularitate care nu îl privește. [24] [25]
Reciprocitatea nu înseamnă că trebuie să existe obligatoriu un tratat bilateral. Curtea Constituțională (CCR) a explicat în Decizia nr. 294/2016 că, în lipsa convenției, funcționează reciprocitatea de fapt, prezumată până la dovada contrară, în condițiile normelor la care se referă decizia. O apărare bazată exclusiv pe afirmația „România nu are tratat cu acel stat” este insuficientă. [26] [27]
Cele șapte motive de refuz și ce trebuie demonstrat
În procedura de drept comun, art. 1.097 alin. (1) prevede următoarele motive. Corelează fiecare motiv invocat cu fapte, date și înscrisuri concrete; o listă copiată din lege fără legătură cu dosarul nu înlocuiește proba susținerilor. [1] [28]
- Încălcarea manifestă a ordinii publice de drept internațional privat român. Contează intensitatea legăturii cauzei cu ordinea juridică română și gravitatea efectului produs. Explică efectul incompatibil și legătura sa cu România; simpla diferență dintre soluțiile celor două sisteme juridice nu dovedește caracterul manifest. [29] [30]
- Frauda la lege, în condițiile speciale ale textului. Într-o materie în care persoanele nu dispun liber de drepturi, hotărârea trebuie să fi fost obținută cu scopul exclusiv de a sustrage cauza legii aplicabile potrivit dreptului internațional privat român. Existența unei legături cu un alt stat nu dovedește, singură, acest scop exclusiv. [31]
- Procesul român relevant. Textul privește un proces soluționat între aceleași părți prin hotărâre română, chiar nedefinitivă, ori aflat în curs în România la data sesizării instanței străine. Pregătește hotărârea sau certificatul de grefă, actul de sesizare și datele înregistrării pentru compararea concretă a proceselor. [32] [28]
- Inconciliabilitatea cu o hotărâre străină anterioară. Nu ajunge să existe două documente diferite: hotărârea anterioară trebuie să fie susceptibilă de recunoaștere în România, iar soluțiile să fie inconciliabile. Depune ambele titluri și dovezile relevante pentru efectele celui anterior. [33]
- Competența exclusivă a instanțelor române. Identifică norma exactă și obiectul capătului de cerere. De exemplu, în dreptul comun internațional, litigiile privind drepturi reale imobiliare asupra imobilelor situate în România intră în competența exclusivă română. O obligație personală de plată nu trebuie confundată automat cu o dispoziție asupra dreptului real asupra imobilului. [34] [35]
- Încălcarea dreptului la apărare. Arată ce act nu ai primit, când l-ai cunoscut, ce posibilitate efectivă de răspuns ai avut și ce probe confirmă situația. Absența voluntară după o citare corespunzătoare și lipsa reală a posibilității de apărare sunt situații diferite. [36] [24]
- Posibilitatea unei căi de atac în statul de origine. Prezintă situația procedurală și dreptul străin relevant, inclusiv actele privind o cale de atac exercitată. Nu presupune caracterul definitiv numai pentru că hotărârea este veche sau poartă o anumită denumire. [37] [21]
Pentru efectele patrimoniale, vezi și Partajul făcut în străinătate: efectele în România. Acea analiză privește titlul patrimonial și bunurile asupra cărora se pretind efecte; aici rămâne esențială identificarea motivului de refuz pentru soluția efectiv contestată.
Ce particularități are contestarea divorțului?
Un divorț poate intra în ipotezele de recunoaștere de plin drept ale art. 1.095 privind statutul personal. În acest caz nu pornești de la premisa că orice divorț din afara UE cere obligatoriu o hotărâre română. Verifici condițiile ipotezei invocate, ordinea publică și dreptul la apărare. Lipsa acordului tău actual cu divorțul nu reprezintă, prin ea însăși, un motiv de refuz prevăzut de cod. [38] [1]
Regula privind legea aplicată cere atenție: recunoașterea nu poate fi refuzată numai fiindcă instanța străină a aplicat altă lege decât cea indicată de dreptul internațional privat român. Există însă excepția expresă pentru starea civilă și capacitatea unui cetățean român, dacă soluția adoptată diferă de aceea la care s-ar fi ajuns potrivit legii române. Invocarea excepției cere această comparație concretă, nu doar menționarea cetățeniei române. [30]
Instanța română nu poate schimba culpa, data despărțirii ori evaluarea bunurilor doar pentru că una dintre părți consideră soluția străină greșită. Aceste nemulțumiri trebuie legate de condițiile recunoașterii sau de motivele de refuz pentru a putea fi cercetate în această procedură. CCR a confirmat expres că obiectul procedurii nu este rejudecarea fondului litigiului străin. [2] [39]
Probele și întâmpinarea
Citește cererea adversarului, întregul dispozitiv al hotărârii străine și documentele depuse pentru definitivare și citare. Legea cere copia hotărârii, dovada caracterului definitiv, dovezile comunicării către partea judecată în lipsă și celelalte acte care probează condițiile. Dacă lipsește un înscris, instanța poate cere completarea, poate primi un echivalent sau poate dispensa partea de producerea lui atunci când este suficient lămurită. Lipsa unei anumite adeverințe nu produce automat respingerea, dacă împrejurarea rezultă legal din alte probe. [40] [41] [42] [43]
Întâmpinarea cuprinde excepțiile procesuale, răspunsul la pretenții, motivele de fapt și de drept, probele aferente fiecărui capăt și semnătura. Pentru problema citării sunt utile dovezile oficiale de comunicare și documentele care arată adresa relevantă și cronologia; pentru procese incompatibile, actele de sesizare și hotărârile; pentru imobile, identificarea bunului și a dreptului asupra căruia s-a decis. Acestea sunt exemple de organizare a probelor, iar relevanța lor depinde de motivul invocat. [20] [44] [45] [46] [28]
Termenul obișnuit al întâmpinării este 25 de zile de la comunicarea cererii. În procese urgente poate fi redus; dacă pârâtul domiciliază în străinătate, judecătorul fixează un termen mai îndelungat, rezonabil. Respectă termenul legal aplicabil și comunicarea instanței. Nedepunerea la timp atrage, în principiu, decăderea din dreptul de a propune probe și de a invoca excepții, cu excepția celor de ordine publică și a derogărilor legale. [47] [48] [49] [50]
Recunoașterea se soluționează, ca regulă, după citarea părților. Există excepția când din hotărârea străină rezultă acordul pârâtului cu admiterea acțiunii. De aceea, lipsa unei citații în dosarul român se examinează și prin raportare la această excepție; ea nu dovedește singură încălcarea procedurii. [12] [51]
Apelul împotriva hotărârii române
În procedura de drept comun, hotărârea tribunalului dată pe cale principală este supusă apelului la curtea de apel. Termenul obișnuit este de 30 de zile de la comunicare. Cererea se depune la tribunalul care a pronunțat hotărârea, sub sancțiunea nulității dacă este depusă la altă instanță. Dacă problema recunoașterii a fost soluționată incidental prin încheiere interlocutorie, regula este atacarea încheierii odată cu hotărârea asupra fondului procesului, în regimul acelei hotărâri. [3] [52] [4] [53] [54]
Identifică hotărârea atacată și criticile împotriva modului în care instanța română a verificat recunoașterea. Arată motivele de fapt și de drept și probele, semnează cererea și atașează dovada taxei, când este datorată. Verificarea în apel privește cauza română de recunoaștere; limita de a nu rejudeca fondul hotărârii străine rămâne aplicabilă. [55] [56] [57] [58] [59] [2]
Nu aștepta o nouă comunicare dacă ai declarat deja apel înainte de comunicarea hotărârii: în această situație, legea consideră comunicarea făcută la data depunerii apelului. Termenul și apelul declarat în termen suspendă executarea hotărârii de primă instanță în condițiile art. 468 alin. (5), cu excepțiile prevăzute de lege. Acest efect nu trebuie confundat cu suspendarea automată a unei executări silite distincte prin simpla depunere a unei contestații. [60] [61] [14]
Calculul termenului și repunerea în termen
Termenele procedurale pe zile se calculează fără ziua de început și fără ziua împlinirii. Dacă ultima zi este nelucrătoare, termenul se prelungește până în prima zi lucrătoare următoare. Pentru depunerea fizică la instanță contează ora legală de închidere a activității; depunerea prin poștă recomandată, curier specializat, fax sau e-mail beneficiază de regulile art. 183. Păstrează dovada depunerii; pentru e-mail sau fax, legea se referă la data și ora primirii atestate de sistemul instanței. [62] [63] [64] [65] [66]
Nerespectarea termenului atrage, în principiu, decăderea și nulitatea actului făcut tardiv. Repunerea în termen presupune motive temeinic justificate și îndeplinirea actului împreună cu cererea de repunere. Pentru apelul de drept comun, durata de la încetarea împiedicării este chiar durata căii de atac, 30 de zile, nu termenul general de 15 zile prevăzut de art. 186 pentru alte acte. Instanța competentă să soluționeze calea de atac soluționează și cererea de repunere. [67] [68] [69] [70] [4]
Există și reguli speciale de întrerupere a termenului de apel în caz de deces al părții ori al mandatarului căruia i s-a comunicat hotărârea. Regimul căii de atac și termenul sunt stabilite de lege, chiar dacă dispozitivul conține o mențiune inexactă; codul protejează, în condițiile sale, partea care a urmat indicația greșită a instanței. [71] [72] [73] [74] [75]
Recursul și lipsa citării în procesul român
După apel, verifică admisibilitatea recursului în funcție de hotărârea concretă și regimul aplicabil. Regula art. 483 permite recursul împotriva hotărârilor date în apel, dar există excluderi legale; nu toate hotărârile pronunțate în toate procedurile conexe au aceeași cale de atac. Când recursul este deschis împotriva deciziei curții de apel, îl soluționează Înalta Curte de Casație și Justiție. Termenul de drept comun este de 30 de zile de la comunicare, cu regulile speciale la care trimite art. 485. [76] [77] [78] [79]
Recursul se depune la instanța care a dat hotărârea atacată și trebuie motivat în termen. El controlează legalitatea, în limitele motivelor de casare; nu permite o nouă evaluare liberă a faptelor sau a oportunității soluției străine. Nemotivarea în termen ori motivele care nu se încadrează în art. 488 atrag nulitatea, cu rezerva motivelor de ordine publică ce pot fi ridicate de instanță. [80] [81] [82] [83] [84] [85] [2]
Dacă hotărârea română a rămas definitivă, iar tu nu ai primit o citare legală și nici nu ai participat la termenul judecății, poate fi incidentă contestația în anulare. Aceasta este inadmisibilă dacă motivul putea fi invocat prin apel sau recurs, cu excepțiile prevăzute la art. 504 alin. (2). Se depune la instanța care a pronunțat hotărârea atacată, în 15 zile de la comunicare, fără a depăși un an de la rămânerea definitivă, și se motivează în același termen de 15 zile. Această cale de atac privește judecata română; lipsa citării în procesul străin se invocă distinct prin condițiile și motivele de refuz al recunoașterii. [86] [87] [88] [89] [90] [91] [36]
Dacă partajul este deja pus în executare
Încuviințarea executării titlului străin presupune și caracterul executoriu potrivit legii statului de origine. Motivele de refuz și interdicția rejudecării pe fond se aplică și acestei cereri. Prin urmare, o apărare la recunoaștere trebuie corelată cu cererea de executare efectiv formulată; recunoașterea și încuviințarea executării nu sunt noțiuni identice. [92] [93]
Împotriva executării silite ori a actelor executorului există contestația la executare, de regulă la instanța de executare. Pentru executarea propriu-zisă, termenul obișnuit este de 15 zile, dar începutul său diferă: cunoașterea actului contestat; comunicarea/înștiințarea popririi, cel târziu prima reținere pentru veniturile periodice; sau primirea încheierii de încuviințare ori a somației, respectiv cunoașterea primului act în cazurile indicate de lege, dacă este contestată executarea însăși. Nu calcula automat termenul de la hotărârea străină. [13] [94] [95] [96] [97] [98]
Contestația nu înlocuiește căile de atac care ți-au fost deschise: când executarea se întemeiază pe o hotărâre judecătorească, debitorul nu poate reintroduce astfel motive de fapt sau de drept pe care le putea opune în judecată ori într-o cale de atac. Depunerea contestației nu suspendă automat executarea; suspendarea se solicită și se motivează, iar cauțiunea urmează regimul legal. Dacă titlul nu este executoriu, art. 719 alin. (4) pct. 1 prevede suspendare obligatorie fără cauțiune. [99] [14] [100] [101] [102]
Taxele și efectul asupra actelor de stare civilă
Potrivit OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, cererea de recunoaștere sau de încuviințare a executării hotărârii străine se taxează cu 20 lei. Pentru apel, regula este 50% din taxa datorată la prima instanță pentru cererea neevaluabilă în bani, însă nu mai puțin de 20 lei; astfel, apelul împotriva soluției asupra unei cereri de recunoaștere taxate cu 20 lei nu costă 10 lei, ci minimum 20 lei. Cererile diferite cumulate și scutirile legale se examinează după obiectul lor. [103] [104]
Pentru recurs, motivele de la art. 488 alin. (1) pct. 1–7 se taxează cu 100 lei. Dacă se invocă încălcarea sau aplicarea greșită a dreptului material, art. 24 alin. (2) din OUG nr. 80/2013 distinge cererile evaluabile de cele neevaluabile în bani; pentru cererea neevaluabilă taxa este de 100 lei. Nu confunda cuantumul taxei pentru recunoaștere cu taxa unei acțiuni de partaj judecate pe fond. [105] [106]
Pentru înscrierea întemeiată pe recunoașterea judiciară, normele de stare civilă aprobate prin HG nr. 255/2024 cer hotărârea română de recunoaștere definitivă, în original. Dacă obiecția ta privește înscrierea deja făcută, distinge anularea/modificarea actului sau mențiunii, pentru care legea cere hotărâre judecătorească definitivă, de rectificarea administrativă. Aceste operațiuni nu permit ofițerului de stare civilă să rejudece fondul divorțului străin ori să înlocuiască apelul împotriva recunoașterii. [107] [15] [16] [2]
Termene și repere procedurale
- Interval
15 zile, cu limita de un an de la definitivare [90]
- De când începe
Comunicarea hotărârii române definitive [90]
- Cum se aplică
Termenul se calculează pe zile libere: ziua de început și cea de împlinire nu se numără; dacă ultima zi este nelucrătoare, termenul se prelungește până în prima zi lucrătoare următoare. Depunerea respectă art. 182–183 din CPC. [62] [63] [64] [65] Limita de un an urmează calculul termenelor pe ani. [109]
Lista de pași
Întrebări frecvente
Pot opri recunoașterea numai spunând că nu am fost de acord cu divorțul?
Dacă hotărârea este apostilată, mai pot invoca lipsa citării?
Instanța română poate stabili o altă cotă de partaj?
Termenul de apel este întotdeauna de 30 de zile de la pronunțare?
De reținut
Arată cele 5 idei principale ale ghidului
Partajul făcut în străinătate: efectele în România
Ghidul descrie regulile în vigoare la data actualizării, 29 octombrie 2026. Dacă situația ta este mai veche, unele reguli pot fi diferite.
Surse și trimiteri
- Sursa 1: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 1.097 alin. (1) teza introductivă(1) Recunoașterea hotărârii străine poate fi refuzată pentru oricare dintre următoarele cazuri:
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 2: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 1.098Cu excepția verificării condițiilor prevăzute la art. 1.096 și 1.097, instanța română nu poate proceda la examinarea în fond a hotărârii străine și nici la modificarea ei.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 3: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 466 alin. (1)(1) Hotărârile pronunțate în primă instanță pot fi atacate cu apel, dacă legea nu prevede în mod expres altfel.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 4: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 468 alin. (1)(1) Termenul de apel este de 30 de zile de la comunicarea hotărârii, dacă legea nu dispune altfel.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 5: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 1.065Dispozițiile prezentei cărți se aplică proceselor de drept privat cu elemente de extraneitate în măsura în care prin tratatele internaționale la care România este parte, prin dreptul Uniunii Europene sau prin legi speciale nu se prevede altfel.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 6: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 1.094În sensul prezentului titlu, termenul de hotărâri străine se referă la actele de jurisdicție contencioasă sau necontencioasă ale instanțelor judecătorești, cele notariale sau ale oricăror autorități competente dintr-un stat nemembru al Uniunii Europene.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 7: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 1.096 alin. (1) teza introductivă(1) Hotărârile referitoare la alte procese decât cele prevăzute la art. 1.095 pot fi recunoscute în România, spre a beneficia de autoritatea lucrului judecat, dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiții:
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 8: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 1.103 alin. (1)(1) Hotărârile străine care nu sunt aduse la îndeplinire de bunăvoie de către cei obligați a le executa pot fi puse în executare pe teritoriul României, pe baza încuviințării date, la cererea persoanei interesate, de către tribunalul în circumscripția căruia urmează să se efectueze executarea.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 9: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 1.106 alin. (2)(2) În cazul în care hotărârea străină conține soluții asupra mai multor capete de cerere, care sunt disociabile, încuviințarea poate fi acordată separat.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 10: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 205 alin. (1)(1) Întâmpinarea este actul de procedură prin care pârâtul se apără, în fapt și în drept, față de cererea de chemare în judecată.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 11: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 1.099 alin. (3)(3) Cererea de recunoaștere poate fi, de asemenea, rezolvată pe cale incidentală de către instanța sesizată cu un proces având un alt obiect, în cadrul căruia se ridică excepția autorității lucrului judecat sau o chestiune prealabilă întemeiată pe hotărârea străină.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 12: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 1.102 alin. (1)(1) Cererea de recunoaștere a hotărârii străine se soluționează pe cale principală prin hotărâre, iar pe cale incidentă prin încheiere interlocutorie, în ambele cazuri după citarea părților.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 13: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 712 alin. (1)(1) Împotriva executării silite, a încheierilor date de executorul judecătoresc, precum și împotriva oricărui act de executare se poate face contestație de către cei interesați sau vătămați prin executare. De asemenea, se poate face contestație la executare și în cazul în care executorul judecătoresc refuză să efectueze o executare silită sau să îndeplinească un act de executare silită în condițiile legii.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 14: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 719 alin. (1)(1) Până la soluționarea contestației la executare sau a altei cereri privind executarea silită, la solicitarea părții interesate și numai pentru motive temeinice, instanța competentă poate suspenda executarea. Suspendarea se poate solicita odată cu contestația la executare sau prin cerere separată.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 15: Legea nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 57 alin. (1)(1) Anularea, completarea sau modificarea actelor de stare civilă și a mențiunilor înscrise pe acestea se poate face numai în temeiul unei hotărâri judecătorești definitive.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 16: Legea nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 58 alin. (1)(1) Rectificarea actelor de stare civilă și a mențiunilor înscrise pe marginea acestora se face în temeiul dispoziției primarului unității administrativ-teritoriale care are în păstrare actul de stare civilă, din oficiu sau la cererea persoanei interesate, cu avizul conform al șefului serviciului public comunitar județean de evidență a persoanelor/serviciului public comunitar de evidență a persoanelor al sectorului municipiului București.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 17: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 1.099 alin. (1)(1) Cererea de recunoaștere se rezolvă pe cale principală de tribunalul în circumscripția căruia își are domiciliul sau, după caz, sediul cel care a refuzat recunoașterea hotărârii străine.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 18: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 1.099 alin. (2)(2) În cazul imposibilității de determinare a tribunalului potrivit alin. (1), competența aparține Tribunalului București.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 19: ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 532/2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
pagina oficialăCeea ce a generat conflictul negativ de competenţă, în cauza dedusă judecăţii este determinarea diferită a sintagmei "partea care refuză recunoaşterea hotărârii străine" şi, deşi în cauză reclamanta nu a indicat în calitate de pârât şi pe fostul soţ, în contradictoriu cu care a fost pronunţată hotărârea a cărei recunoaştere se cere, Tribunalul Neamţ a reţinut că numai acesta poate fi, cel care ar putea refuza, prin ipoteză, recunoaşterea hotărârii pe teritoriul României, iar nu instituţia în faţa căreia urmează a fi ulterior folosită hotărârea.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 20: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 205 alin. (2) lit. b)b) excepțiile procesuale pe care pârâtul le invocă față de cererea reclamantului; ...
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 21: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 1.096 alin. (1) lit. a)a) hotărârea este definitivă potrivit legii statului unde a fost pronunțată; ...
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 22: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 1.096 alin. (1) lit. b)b) instanța care a pronunțat-o a avut, potrivit legii statului de sediu, competența să judece procesul fără însă a fi întemeiată exclusiv pe prezența pârâtului ori a unor bunuri ale sale fără legătură directă cu litigiul în statul de sediu al respectivei jurisdicții; ...
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 23: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 1.096 alin. (1) lit. c)c) există reciprocitate în ceea ce privește efectele hotărârilor străine între România și statul instanței care a pronunțat hotărârea. ...
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 24: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 1.096 alin. (2)(2) Dacă hotărârea a fost pronunțată în lipsa părții care a pierdut procesul, ea trebuie să constate, de asemenea, că părții în cauză i-au fost înmânate în timp util atât citația pentru termenul de dezbateri în fond, cât și actul de sesizare a instanței și că i s-a dat posibilitatea de a se apăra și de a exercita calea de atac împotriva hotărârii.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 25: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 1.096 alin. (3)(3) Caracterul nedefinitiv al hotărârii străine, decurgând din omisiunea citării persoanei care nu a participat la proces în fața instanței străine, poate fi invocat numai de către acea persoană.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 26: Decizia CCR nr. 294/2016Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
par. 1818. Mai departe, Curtea reţine că Legea nr. 189/2003 privind asistenţa juridică internaţională în materie civilă şi comercială, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 392 din 4 iunie 2015, prevede la art. 2 alin. (3) că "Pentru statele cu care România nu are legături convenţionale, asistenţa judiciară internaţională în materie civilă şi comercială poate fi acordată în baza curtoaziei internaţionale, sub rezerva principiului reciprocităţii; existenţa reciprocităţii de fapt se dovedeşte potrivit prevederilor art. 2561 alin. (2) din Codul civil" care prevăd în teza a doua că îndeplinirea condiţiei reciprocităţii de fapt este prezumată până la dovada contrară care se stabileşte de Ministerul Justiţiei, prin consultare cu Ministerul Afacerilor Externe.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 27: Decizia CCR nr. 294/2016Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
par. 1919. În ceea ce priveşte dispoziţia legală criticată în prezenta cauză, Curtea observă că legiuitorul român nu a stabilit în concret felul reciprocităţii, de fapt sau de drept, însă prin reglementări conexe în materie a dat posibilitatea determinării acesteia. Astfel, atunci când există un cadru juridic convenţional, condiţia reciprocităţii rezultă din chiar conţinutul unei convenţii internaţionale, de dispoziţiile căreia beneficiază, în mod corespunzător, cetăţenii din statele contractante. În lipsa unei asemenea convenţii, legiuitorul român a avut în vedere reciprocitatea de fapt stabilită de un organ central al administraţiei de stat care, prin specificul activităţii sale, deţine informaţiile necesare privind modalitatea prin care se poate obţine recunoaşterea unei hotărâri străine.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 28: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 249Cel care face o susținere în cursul procesului trebuie să o dovedească, în afară de cazurile anume prevăzute de lege.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 29: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 1.097 alin. (1) lit. a)a) hotărârea este manifest contrară ordinii publice de drept internațional privat român; această incompatibilitate se apreciază ținându-se seama, în special, de intensitatea legăturii cauzei cu ordinea juridică română și de gravitatea efectului astfel produs; ...
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 30: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 1.097 alin. (2)(2) Recunoașterea nu poate fi refuzată pentru singurul motiv că instanța care a pronunțat hotărârea străină a aplicat o altă lege decât cea care ar fi fost determinată de dreptul internațional privat român, afară numai dacă procesul privește starea civilă și capacitatea unui cetățean român, iar soluția adoptată diferă de cea la care s-ar fi ajuns potrivit legii române.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 31: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 1.097 alin. (1) lit. b)b) hotărârea pronunțată într-o materie în care persoanele nu dispun liber de drepturile lor a fost obținută cu scopul exclusiv de a sustrage cauza incidenței legii aplicabile conform dreptului internațional privat român; ...
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 32: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 1.097 alin. (1) lit. c)c) procesul a fost soluționat între aceleași părți printr-o hotărâre, chiar nedefinitivă, a instanțelor române sau se află în curs de judecare în fața acestora la data sesizării instanței străine; ...
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 33: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 1.097 alin. (1) lit. d)d) este inconciliabilă cu o hotărâre pronunțată anterior ei în străinătate și susceptibilă de a fi recunoscută în România; ...
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 34: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 1.097 alin. (1) lit. e)e) instanțele române aveau competența exclusivă pentru judecarea cauzei; ...
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 35: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 1.079 pct. 55. desfacerea, nulitatea sau anularea căsătoriei, precum și alte litigii între soți, cu excepția celor referitoare la imobile situate în străinătate, dacă la data introducerii cererii ambii soți domiciliază în România și unul dintre ei este cetățean român sau apatrid. ...
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 36: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
- Sursa 37: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 1.097 alin. (1) lit. g)g) hotărârea poate face obiectul unei căi de atac în statul în care a fost pronunțată. ...
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 38: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 1.095Hotărârile străine sunt recunoscute de plin drept în România, dacă se referă la statutul personal al cetățenilor statului unde au fost pronunțate sau dacă, fiind pronunțate într-un stat terț, au fost recunoscute mai întâi în statul de cetățenie al fiecărei părți ori, în lipsă de recunoaștere, au fost pronunțate în baza legii determinate ca aplicabilă conform dreptului internațional privat român, nu sunt contrarii ordinii publice de drept internațional privat român și a fost respectat dreptul la apărare.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 39: Decizia CCR nr. 294/2016Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
par. 2222. Obiectul procedurii recunoaşterii şi punerii în executare a hotărârilor străine nu vizează fondul litigiului judecat într-un alt stat, întrucât potrivit art. 1.098 coroborat cu art. 1.104 alin. (2) din Codul de procedură civilă, instanţa română, cu excepţia verificării condiţiilor de recunoaştere, prevăzute la art. 1.096 din Cod, şi condiţiilor de refuz de recunoaştere, prevăzute la art. 1.097 din Cod, nu poate proceda la examinarea în fond a hotărârii străine şi nici la modificarea ei.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 40: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
- Sursa 41: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 1.100 alin. (1) lit. b)b) dovada caracterului definitiv al acesteia; ...
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 42: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 1.100 alin. (1) lit. c)c) copia dovezii de înmânare a citației și a actului de sesizare, comunicate părții care a fost lipsă în instanța străină, sau orice alt act oficial care să ateste că citația și actul de sesizare au fost cunoscute, în timp util, de către partea împotriva căreia s-a pronunțat hotărârea; ...
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 43: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 1.100 alin. (3)(3) În cazul neprezentării unora dintre documentele prevăzute la alin. (1), instanța poate fixa un termen pentru a fi prezentate ori poate accepta documente echivalente sau, dacă se consideră suficient edificată, să dispenseze partea de producerea lor.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 44: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 205 alin. (2) lit. c)c) răspunsul la toate pretențiile și motivele de fapt și de drept ale cererii; ...
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 45: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 205 alin. (2) lit. d)d) dovezile cu care se apără împotriva fiecărui capăt din cerere, dispozițiile art. 194 lit. e) fiind aplicabile în mod corespunzător; ...
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 46: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
- Sursa 47: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 201 alin. (1)(1) Judecătorul, de îndată ce constată că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege pentru cererea de chemare în judecată, dispune, prin rezoluție, comunicarea acesteia către pârât, punându-i-se în vedere că are obligația de a depune întâmpinare, sub sancțiunea prevăzută de lege, care va fi indicată expres, în termen de 25 de zile de la comunicarea cererii de chemare în judecată, în condițiile art. 165.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 48: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 201 alin. (5)(5) În procesele urgente, termenele prevăzute la alin. (1)-(4) pot fi reduse de judecător în funcție de circumstanțele cauzei.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 49: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 201 alin. (6)(6) În cazul în care pârâtul domiciliază în străinătate, judecătorul va fixa un termen mai îndelungat, rezonabil, în raport cu împrejurările cauzei. Citarea se va face cu respectarea dispozițiilor art. 156.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 50: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 208 alin. (2)(2) Nedepunerea întâmpinării în termenul prevăzut de lege atrage decăderea pârâtului din dreptul de a mai propune probe și de a invoca excepții, în afara celor de ordine publică, dacă legea nu prevede altfel.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 51: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 1.102 alin. (2)(2) Cererea poate fi soluționată fără citarea părților, dacă din hotărârea străină rezultă că pârâtul a fost de acord cu admiterea acțiunii.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 52: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 96 pct. 22. ca instanțe de apel, apelurile declarate împotriva hotărârilor pronunțate de tribunale în primă instanță; ...
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 53: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 471 alin. (1)(1) Apelul și, când este cazul, motivele de apel se depun la instanța a cărei hotărâre se atacă, sub sancțiunea nulității.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 54: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 466 alin. (4)(4) Împotriva încheierilor premergătoare nu se poate face apel decât odată cu fondul, afară de cazul când legea dispune altfel.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 55: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
- Sursa 56: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 470 alin. (1) lit. c)c) motivele de fapt și de drept pe care se întemeiază apelul; ...
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 57: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 470 alin. (1) lit. d)d) probele invocate în susținerea apelului; ...
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 58: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
- Sursa 59: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 470 alin. (2)(2) La cererea de apel se va atașa dovada achitării taxelor de timbru.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 60: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 468 alin. (3)(3) Dacă o parte face apel înainte de comunicarea hotărârii, aceasta se socotește comunicată la data depunerii cererii de apel.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 61: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 468 alin. (5)(5) Termenul de apel suspendă executarea hotărârii de primă instanță, cu excepția cazurilor anume prevăzute de lege. În aceleași condiții, executarea se suspendă dacă apelul a fost exercitat în termen.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 62: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 181 alin. (1) pct. 22. când termenul se socotește pe zile, nu intră în calcul ziua de la care începe să curgă termenul, nici ziua când acesta se împlinește; ...
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 63: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 181 alin. (2)(2) Când ultima zi a unui termen cade într-o zi nelucrătoare, termenul se prelungește până în prima zi lucrătoare care urmează.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 64: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 182 alin. (2)(2) Cu toate acestea, dacă este vorba de un act ce trebuie depus la instanță sau într-un alt loc, termenul se va împlini la ora la care activitatea încetează în acel loc în mod legal, dispozițiile art. 183 fiind aplicabile.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 65: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 183 alin. (1)(1) Actul de procedură, depus înăuntrul termenului prevăzut de lege prin scrisoare recomandată la oficiul poștal sau depus la un serviciu de curierat rapid ori la un serviciu specializat de comunicare ori trimis prin fax sau e-mail, este socotit a fi făcut în termen.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 66: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 183 alin. (3)(3) În cazurile prevăzute la alin. (1) și (2), recipisa oficiului poștal, precum și înregistrarea ori atestarea făcută, după caz, de serviciul de curierat rapid, de serviciul specializat de comunicare, de unitatea militară sau de administrația locului de deținere, pe actul depus, precum și mențiunea datei și orei primirii faxului sau a e-mail-ului, astfel cum acestea sunt atestate de către calculatorul sau faxul de primire al instanței, servesc ca dovadă a datei depunerii actului de către partea interesată.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 67: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 185 alin. (1)(1) Când un drept procesual trebuie exercitat într-un anumit termen, nerespectarea acestuia atrage decăderea din exercitarea dreptului, în afară de cazul în care legea dispune altfel. Actul de procedură făcut peste termen este lovit de nulitate.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 68: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 186 alin. (1)(1) Partea care a pierdut un termen procedural va fi repusă în termen numai dacă dovedește că întârzierea se datorează unor motive temeinic justificate.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 69: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 186 alin. (2)(2) În acest scop, partea va îndeplini actul de procedură în cel mult 15 zile de la încetarea împiedicării, cerând totodată repunerea sa în termen. În cazul exercitării căilor de atac, această durată este aceeași cu cea prevăzută pentru exercitarea căii de atac.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 70: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 186 alin. (3)(3) Cererea de repunere în termen va fi rezolvată de instanța competentă să soluționeze cererea privitoare la dreptul neexercitat în termen.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 71: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 469 alin. (1)(1) Termenul de apel se întrerupe prin moartea părții care are interes să facă apel. În acest caz se face din nou o singură comunicare a hotărârii, la cel din urmă domiciliu al părții, pe numele moștenirii, fără să se arate numele și calitatea fiecărui moștenitor.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 72: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 469 alin. (2)(2) Termenul de apel va începe să curgă din nou de la data comunicării prevăzute la alin. (1). Pentru moștenitorii incapabili, cei cu capacitate restrânsă sau dispăruți ori în caz de moștenire vacantă, termenul va curge din ziua în care se va numi tutorele, curatorul sau administratorul provizoriu, după caz.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 73: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 469 alin. (4)(4) Termenul de apel se întrerupe și prin moartea mandatarului căruia i s-a făcut comunicarea. În acest caz se va face o nouă comunicare părții, la domiciliul ei, iar termenul de apel va începe să curgă din nou de la această dată.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 74: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 457 alin. (1)(1) Hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condițiile și termenele stabilite de aceasta, indiferent de mențiunile din dispozitivul ei.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 75: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 457 alin. (2)(2) Mențiunea inexactă din cuprinsul hotărârii cu privire la calea de atac deschisă contra acesteia nu are niciun efect asupra dreptului de a exercita calea de atac prevăzută de lege. Indicarea în mod greșit de către instanță a termenului pentru exercitarea căii de atac constituie cauza de repunere în termen din oficiu a căii de atac exercitate cu respectarea indicației greșite a instanței.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 76: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 483 alin. (1)(1) Hotărârile date în apel, cele date, potrivit legii, fără drept de apel, precum și alte hotărâri în cazurile expres prevăzute de lege sunt supuse recursului.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 77: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 483 alin. (2)(2) Nu sunt supuse recursului hotărârile pronunțate în cererile prevăzute la art. 94 pct. 1 lit. a)-j^3), în cele privind navigația civilă și activitatea în porturi, conflictele de muncă și de asigurări sociale, în materie de expropriere, în cererile pronunțate în materia protecției consumatorilor, a asigurărilor, precum și în cele ce decurg din aplicarea Legii nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite. De asemenea nu sunt supuse recursului hotărârile date de instanțele de apel în cazurile în care legea prevede că hotărârile de primă instanță sunt supuse numai apelului.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 78: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 97 pct. 11. recursurile declarate împotriva hotărârilor curților de apel, precum și a altor hotărâri, în cazurile prevăzute de lege; ...
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 79: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 485 alin. (1)(1) Termenul de recurs este de 30 de zile de la comunicarea hotărârii, dacă legea nu dispune altfel. Dispozițiile art. 468 alin. (2)-(4), precum și cele ale art. 469 se aplică în mod corespunzător.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 80: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 490 alin. (1)(1) Recursul și, dacă este cazul, motivele de casare se depun la instanța a cărei hotărâre se atacă, sub sancțiunea nulității.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 81: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 487 alin. (1)(1) Recursul se va motiva prin însăși cererea de recurs, în afară de cazurile prevăzute la art. 470 alin. (5), aplicabile și în recurs.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 82: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 483 alin. (3)(3) Recursul urmărește să supună instanței competente examinarea, în condițiile legii, a conformității hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 83: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 489 alin. (1)(1) Recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepția cazului prevăzut la alin. (3).
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 84: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 489 alin. (2)(2) Aceeași sancțiune intervine în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 85: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 489 alin. (3)(3) Dacă legea nu dispune altfel, motivele de casare care sunt de ordine publică pot fi ridicate din oficiu de către instanță, chiar după împlinirea termenului de motivare a recursului, fie în procedura de filtrare, fie în ședință publică.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 86: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 503 alin. (1)(1) Hotărârile definitive pot fi atacate cu contestație în anulare atunci când contestatorul nu a fost legal citat și nici nu a fost prezent la termenul când a avut loc judecata.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 87: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 504 alin. (1)(1) Contestația în anulare este inadmisibilă dacă motivul prevăzut la art. 503 alin. (1) putea fi invocat pe calea apelului sau a recursului.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 88: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 504 alin. (2)(2) Cu toate acestea, contestația poate fi primită în cazul în care motivul a fost invocat prin cererea de recurs, dar instanța l-a respins pentru că avea nevoie de verificări de fapt incompatibile cu recursul sau dacă recursul, fără vina părții, a fost respins fără a fi cercetat în fond.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 89: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 505 alin. (1)(1) Contestația în anulare se introduce la instanța a cărei hotărâre se atacă.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 90: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 506 alin. (1)(1) Contestația în anulare poate fi introdusă în termen de 15 zile de la data comunicării hotărârii, dar nu mai târziu de un an de la data când hotărârea a rămas definitivă.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 91: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 506 alin. (2)(2) Contestația se motivează în termenul de 15 zile prevăzut la alin. (1), sub sancțiunea nulității acesteia.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 92: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 1.104 alin. (1)(1) Executarea hotărârii străine se încuviințează cu respectarea condițiilor prevăzute la art. 1.096, precum și a celei ca hotărârea să fie executorie potrivit legii statului de sediu al instanței care a pronunțat-o.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 93: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 1.104 alin. (2)(2) Dispozițiile art. 1.097 și 1.098 sunt aplicabile în mod corespunzător și cererii de încuviințare a executării.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 94: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 714 alin. (1)(1) Contestația se introduce la instanța de executare.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 95: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 715 alin. (1) teza introductivă(1) Dacă prin lege nu se prevede altfel, contestația privitoare la executarea silită propriu-zisă se poate face în termen de 15 zile de la data când:
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 96: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 715 alin. (1) pct. 11. contestatorul a luat cunoștință de actul de executare pe care-l contestă; ...
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 97: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 715 alin. (1) pct. 22. cel interesat a primit comunicarea ori, după caz, înștiințarea privind înființarea popririi. Dacă poprirea este înființată asupra unor venituri periodice, termenul de contestație pentru debitor începe cel mai târziu la data efectuării primei rețineri din aceste venituri de către terțul poprit; ...
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 98: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 715 alin. (1) pct. 33. debitorul care contestă executarea însăși a primit încheierea de încuviințare a executării sau somația ori de la data când a luat cunoștință de primul act de executare, în cazurile în care nu a primit încheierea de încuviințare a executării și nici somația sau executarea se face fără somație.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 99: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 713 alin. (1)(1) Dacă executarea silită se face în temeiul unei hotărâri judecătorești sau arbitrale, debitorul nu va putea invoca pe cale de contestație motive de fapt sau de drept pe care le-ar fi putut opune în cursul judecății în primă instanță sau într-o cale de atac ce i-a fost deschisă.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 100: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 719 alin. (2) teza introductivă(2) Pentru a se dispune suspendarea, cel care o solicită trebuie să dea în prealabil o cauțiune, calculată la valoarea obiectului contestației, după cum urmează:
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 101: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 719 alin. (4) teza introductivă(4) Suspendarea executării este obligatorie și cauțiunea nu este necesară dacă:
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 102: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 719 alin. (4) pct. 11. hotărârea sau înscrisul care se execută nu este, potrivit legii, executoriu;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 103: OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbruTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 15 lit. e)e) pentru orice altă cerere neevaluabilă în bani - 20 lei, dacă nu sunt scutite, potrivit legii, de taxă de timbru. ...
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 104: OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbruTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 23 alin. (1) lit. a)a) taxa datorată pentru cererea sau acțiunea neevaluabilă în bani, soluționată de prima instanță, dar nu mai puțin de 20 lei; ...
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 105: OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbruTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 24 alin. (1)(1) Recursul împotriva hotărârilor judecătorești se taxează cu 100 lei dacă se invocă unul sau mai multe dintre motivele prevăzute la art. 488 alin. (1) pct. 1 -7 din Codul de procedură civilă .
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 106: OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbruTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 24 alin. (2)(2) În cazul în care se invocă încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material, pentru cereri și acțiuni evaluabile în bani, recursul se taxează cu 50% din taxa datorată la suma contestată, dar nu mai puțin de 100 lei; în aceeași ipoteză, pentru cererile neevaluabile în bani, cererea de recurs se taxează cu 100 lei.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 107: Normele metodologice de aplicare unitară a dispozițiilor în materie de stare civilă, aprobate prin HG nr. 255/2024Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 136 alin. (2) lit. b)b) hotărârea prin care s-au recunoscut pe teritoriul României efectele documentului străin/hotărârii străine, definitivă, în original; ...
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 108: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 1.093 alin. (1)(1) Actele publice întocmite sau legalizate de o autoritate străină sau de un agent public străin pot fi produse în fața instanțelor române numai dacă sunt supralegalizate, pe cale administrativă ierarhică în statul de origine și apoi de misiunea diplomatică sau oficiul consular român, pentru certificarea autenticității semnăturilor și sigiliului aplicate pe acestea.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 109: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 181 alin. (1) pct. 33. când termenul se socotește pe săptămâni, luni sau ani, el se împlinește în ziua corespunzătoare din ultima săptămână ori lună sau din ultimul an. Dacă ultima lună nu are zi corespunzătoare celei în care termenul a început să curgă, termenul se împlinește în ultima zi a acestei luni. ...
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 110: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 715 alin. (2)(2) Contestația împotriva încheierilor executorului judecătoresc, în cazurile în care acestea nu sunt, potrivit legii, definitive, se poate face în termen de 15 zile de la comunicare.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 111: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 715 alin. (3)(3) Contestația privind lămurirea înțelesului, întinderii sau aplicării titlului executoriu se poate face oricând înăuntrul termenului de prescripție a dreptului de a obține executarea silită.
Textul în documentul-sursă ↗