⌕Meniu

Partajul făcut în străinătate: efectele în România

O hotărâre străină de partaj nu produce automat în România toate efectele înscrise în dispozitiv. Dacă atribuie direct unuia dintre foștii soți un imobil situat în România, competența exclusivă a instanțelor române reprezintă un motiv de refuz al recunoașterii în procedura de drept comun. Mai întâi trebuie însă verificat dacă un tratat, dreptul Uniunii Europene ori o lege specială schimbă această procedură. [1] [2] [3] [4] [5]

O obligație personală de plată, distinctă de atribuirea proprietății, trebuie analizată separat; simpla menționare a unui imobil românesc nu rezolvă calificarea întregii hotărâri. Încuviințarea executării unor capete disociabile este posibilă, dar instanța română nu poate rescrie partajul pentru a le face independente. Recunoașterea divorțului, recunoașterea dispozițiilor patrimoniale și înscrierea drepturilor în cartea funciară sunt verificări diferite. [6] [7] [8] [9] [10]

ACTUALIZAT
TIMP DE CITIRE
16 minute
CATEGORIE
Divorțul și patrimoniul cu elemente internaționale
Cuprins · 13 secțiuni
  1. 01Cui se adresează
  2. 02Imobilul din România: ce a decis exact instanța străină
  3. 03Instrumentul aplicabil, înainte de pregătirea cererii
  4. 04Condițiile recunoașterii și motivele de refuz în dreptul comun
  5. 05Unde depun cererea și ce documente pregătesc?
  6. 06Când este necesară încuviințarea executării și ce poate fi separat
  7. 07Cum mă opun recunoașterii și ce termen are apelul?
  8. 08Cartea funciară, acordurile și efectul unui refuz
  9. 09Cum verific aplicarea în timp?
  10. 10Termene și repere
  11. 11Lista de pași
  12. 12Întrebări frecvente
  13. 13Surse și trimiteri

Cui se adresează

✓ SE APLICĂ DACĂ

  • Efectele în România ale hotărârilor străine privind partajul matrimonial, cu accent pe un imobil situat în România.

  • Recunoaștere și încuviințare a executării în dreptul comun, după verificarea tratatului, dreptului UE și legii speciale aplicabile.

✕ NU ACOPERĂ

  • Recunoașterea divorțului ca obiect principal și întregul traseu al contestării unui titlu dintr-un stat terț, tratate în ghidul Contestarea recunoașterii hotărârii dintr-un stat din afara UE.

  • Procedura completă a înscrierii în cartea funciară.

  • Partaj succesoral, obligații de întreținere și acte notariale autonome: necesită calificarea și instrumentul proprii.

Imobilul din România: ce a decis exact instanța străină

Punctul de plecare este dispozitivul hotărârii, adică soluțiile concrete pe care vrei să le folosești în România. Separă atribuirea imobilului, stabilirea cotelor sau încetarea coproprietății de eventualele obligații de plată. Această analiză este necesară pentru verificarea competenței exclusive și pentru a vedea dacă există capete de cerere cu adevărat disociabile. [11] [7]

Ce prevede hotărârea Ce trebuie verificat în România
Atribuie apartamentul din România unuia dintre soți, împarte terenul sau stinge dreptul celuilalt coproprietar În dreptul comun, art. 1080 pct. 1 din Codul de procedură civilă rezervă instanțelor române litigiile referitoare la imobile situate aici; art. 1097 alin. (1) lit. e) permite refuzul recunoașterii dacă această competență exclusivă a fost încălcată. [1] [2] [4]
Obligă numai la plata unei sume, fără să atribuie sau să modifice dreptul asupra imobilului Califică obligația și legătura ei cu proprietatea. O creanță personală independentă nu trebuie confundată cu o dispoziție care realizează partajul imobilului. Îndeplinirea celorlalte condiții de recunoaștere rămâne necesară. [12] [13]
Atribuie imobilul și impune o sultă drept contraprestație pentru acea atribuire Nu presupune că suma poate circula separat. Trebuie verificat dacă obligația are autonomie față de dispoziția a cărei recunoaștere se refuză; încuviințarea separată privește numai soluții disociabile. [7] [8]
Cuprinde atât divorțul, cât și partajul Regimul recunoașterii desfacerii căsătoriei nu se extinde, prin el însuși, asupra efectelor patrimoniale. [9] [14]

Competența internațională și legea aplicabilă sunt chestiuni distincte. Codul civil prevede, ca regulă, că proprietatea și celelalte drepturi reale sunt guvernate de legea locului bunului, sub rezerva dispozițiilor speciale. Codul de procedură civilă stabilește separat competența exclusivă. Pentru procesul de partaj imobiliar introdus în România, art. 117 alin. (1) și (3) indică regula teritorială a instanței locului imobilului, atunci când indiviziunea nu rezultă din succesiune; această regulă teritorială nu înlocuiește analiza internațională. [15] [1] [2] [16] [17]

Nici simplul acord al soților de a judeca în străinătate nu înlătură competența exclusivă română atunci când ea este aplicabilă. Alegerea unei instanțe străine este fără efect pentru un litigiu rezervat exclusiv instanțelor române. [18]

Instrumentul aplicabil, înainte de pregătirea cererii

Regulile de drept comun din cartea a VII-a a Codului de procedură civilă se aplică numai în măsura în care tratatele la care România este parte, dreptul Uniunii Europene sau legile speciale nu prevăd altfel. Verificarea pornește de la statul de origine, materia fiecărei dispoziții și datele relevante ale procedurii. Existența unui tratat poate schimba atât condițiile, cât și documentele necesare. [5]

O hotărâre venită dintr-un stat membru al UE nu intră automat în Regulamentul Bruxelles I bis. Art. 1 alin. (2) lit. a) din Regulamentul (UE) nr. 1215/2012 exclude drepturile patrimoniale rezultate din regimurile matrimoniale. Regulamentul (UE) 2019/1111, folosit în materia divorțului, privește desfacerea legăturii matrimoniale și nu reglementează efectele patrimoniale ale căsătoriei. [19] [20] [9]

Regulamentul (UE) 2016/1103 privind regimurile matrimoniale se aplică în statele care participă la cooperarea consolidată. România nu se află între statele participante autorizate prin Decizia (UE) 2016/954. Decizia precizează că instanțele statelor neparticipante continuă să aplice propriile reguli pentru recunoaștere și executare. Faptul că instanța de origine a folosit Regulamentul 2016/1103 nu creează, prin el însuși, o procedură de recunoaștere în România în baza acelui regulament. [21] [22] [23]

Art. 1094 din Codul de procedură civilă (CPC) definește expres, pentru titlul privind efectele hotărârilor străine, actele jurisdicționale provenite dintr-un stat nemembru al UE. Pentru o hotărâre din UE într-o materie exclusă din regulamentele aplicabile României, recurgerea la dreptul comun se explică prin rolul de completare al CPC și prin rezerva din art. 1065, împreună cu regula statelor neparticipante din Decizia 2016/954. Această soluție rezultă din coroborarea normelor și presupune verificarea prealabilă a oricărui instrument special aplicabil. [24] [25] [5] [23]

Exemplul Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE): Iliev, C-67/17, ordonanța din 14 iunie 2017. După divorț, un fost soț cerea lichidarea unui autoturism dobândit în timpul căsătoriei și înregistrat pe numele celuilalt soț. Curtea a stabilit că litigiul rezultat direct din desfacerea căsătoriei ține de regimul matrimonial și este exclus din Regulamentul nr. 1215/2012. În schimb, ea distinge raporturile patrimoniale dintre soți care nu au legătură cu căsătoria. Cauza ajută la alegerea instrumentului; nu soluționează recunoașterea unui partaj privind un imobil românesc. [26] [27] [28]

De aceea, o obligație personală de plată și o obligație rezultată din lichidarea regimului matrimonial trebuie diferențiate și la această etapă. Caracterul bănesc poate conta pentru analiza competenței exclusive asupra imobilului, dar nu transformă automat o sultă matrimonială într-o creanță care circulă potrivit Bruxelles I bis. [29] [27]

În hotărârea din 24 septembrie 2026, Duftošek, C-300/25, CJUE a decis că cererea introdusă după divorț pentru lichidarea și partajul indiviziunii asupra unui imobil dobândit exclusiv de soți în timpul căsătoriei, în cadrul regimului convențional al separației de bunuri, ține de materia regimurilor matrimoniale în sensul Regulamentului 2016/1103. Separația de bunuri nu exclude automat această calificare. Curtea a lăsat deschisă situația în care printre coindivizari se află unul sau mai mulți terți. [98] Această calificare nu transformă România într-un stat participant la regulament și nu rezolvă, prin ea însăși, recunoașterea în România a dispoziției privitoare la imobil. [23] [5]

Condițiile recunoașterii și motivele de refuz în dreptul comun

Pentru dispozițiile patrimoniale care intră pe această cale, art. 1096 din CPC cere cumulativ o hotărâre definitivă potrivit legii statului de origine, competența instanței străine conform acelei legi și reciprocitate în privința efectelor hotărârilor. Competența străină nu poate fi întemeiată exclusiv pe prezența pârâtului ori a unor bunuri fără legătură directă cu litigiul. [13] [30] [31] [32]

În privința probei, art. 2561 alin. (2) din Codul civil prezumă îndeplinirea reciprocității de fapt până la dovada contrară, stabilită de Ministerul Justiției prin consultare cu Ministerul Afacerilor Externe. Prin urmare, condiția reciprocității nu înseamnă că fiecare solicitant trebuie să procure din proprie inițiativă o dovadă diplomatică. Prezumția poate fi răsturnată, iar condiția se verifică în procedura concretă. [99] [32]

Dacă partea care a pierdut a lipsit de la judecata străină, trebuie verificată înmânarea în timp util a actului de sesizare și a citației pentru dezbaterile în fond, precum și posibilitatea reală de apărare și de exercitare a căii de atac. Codul rezervă persoanei care nu a participat invocarea caracterului nedefinitiv rezultat din omisiunea citării sale. [33] [34]

Recunoașterea poate fi refuzată pentru motivele prevăzute de art. 1097. Într-un dosar de partaj sunt relevante, după situație:

  • încălcarea competenței exclusive a instanțelor române; [3] [4]
  • încălcarea dreptului la apărare; [35]
  • contradicția manifestă cu ordinea publică de drept internațional privat român, apreciată în funcție de legătura cauzei cu România și de gravitatea efectului; [36]
  • existența unei hotărâri române, chiar nedefinitive, între aceleași părți sau a procesului român aflat în curs la data sesizării instanței străine; [37]
  • incompatibilitatea cu o hotărâre străină anterioară susceptibilă de recunoaștere în România; [38]
  • posibilitatea ca hotărârea să facă obiectul unei căi de atac în statul de origine; [39]
  • obținerea hotărârii cu scopul exclusiv de a sustrage cauza legii aplicabile potrivit dreptului internațional privat român, în materiile în care persoanele nu dispun liber de drepturile lor. [40]

Recunoașterea nu este un nou proces de partaj. Instanța română verifică aceste condiții și motive; nu reface evaluarea bunurilor, nu schimbă cotele și nu modifică hotărârea străină. Aplicarea de către instanța de origine a altei legi decât cea indicată de normele române de conflict nu este, singură, motiv de refuz; art. 1097 alin. (2) prevede distinct excepția referitoare la starea civilă și capacitatea unui cetățean român. [8] [41]

Unde depun cererea și ce documente pregătesc?

Cererea principală de recunoaștere se soluționează de tribunalul în circumscripția căruia domiciliază sau are sediul cel care a refuzat recunoașterea. Dacă tribunalul nu poate fi determinat astfel, competența aparține Tribunalului București. Recunoașterea poate fi discutată și incidental, de instanța sesizată cu alt proces, dacă hotărârea străină este invocată pentru autoritatea lucrului judecat ori pentru o chestiune prealabilă. Prin urmare, locul imobilului nu este, singur, regula de alegere a tribunalului pentru cererea principală de recunoaștere. [42] [43] [44]

În cerere, identifică hotărârea și părțile, precizează efectul solicitat în România și arată concret care dispoziții sunt vizate. Dacă soliciți numai o parte din soluții, explică de ce ele pot fi examinate separat. Acestea sunt repere practice pentru o cerere formulată potrivit CPC și pentru controlul condițiilor recunoașterii. [45] [13] [7]

Dosarul prevăzut de art. 1100 cuprinde:

  1. copia hotărârii străine; [46]
  2. dovada caracterului definitiv potrivit statului de origine; [47]
  3. dacă partea a lipsit, copia dovezii de înmânare a citației și a actului de sesizare sau alt act oficial care arată că le-a cunoscut în timp util; [48]
  4. celelalte acte necesare pentru a dovedi condițiile din art. 1096; de exemplu, explicațiile oficiale relevante pentru competență sau pentru efectele hotărârii; [49]
  5. traducerile autorizate și formalitățile de autenticitate aplicabile. [50]

Nu porni de la ideea că orice document străin cere aceeași formalitate. Art. 1093 permite scutirea de supralegalizare prin lege, tratat sau reciprocitate, iar art. 1100 alin. (2) prevede că supralegalizarea nu este cerută când părțile acceptă copii certificate pentru conformitate. Verifică regimul concret înainte de a comanda formalități și păstrează dovada îndeplinirii sau a scutirii aplicabile. [51] [50]

Pentru verificarea dispoziției imobiliare, este util să ai identificarea exactă a bunului și actele din care rezultă situarea lui în România. Acesta este un reper probatoriu pentru controlul competenței exclusive; art. 1100 nu impune în toate dosarele un anumit tip de extras cadastral. [52]

Taxa și cheltuielile dosarului. Pentru o cerere de recunoaștere calificată ca neevaluabilă în bani și care nu beneficiază de scutire, reperul este taxa de 20 lei: art. 27 din OUG nr. 80/2013 stabilește acest cuantum pentru cererile neevaluabile reziduale, iar art. 15 lit. e) îl prevede pentru cele din materia raporturilor de familie. Această încadrare privește cererea de recunoaștere, nu o nouă judecată asupra împărțirii averii. Taxa concretă trebuie raportată la obiectul cererii depuse; nu extinde automat acest cuantum la toate cererile conexe ori la executare. [53] [54]

Taxele se plătesc anticipat, cu excepțiile legale. Persoanele fizice pot solicita scutire, reducere, eșalonare sau amânare în condițiile ajutorului public judiciar. La pregătirea bugetului, adaugă costurile efective pentru documentele și traducerile necesare; taxa judiciară nu stabilește prețul acestor servicii. [55] [56] [50]

Dacă lipsește un document prevăzut de art. 1100 alin. (1), instanța poate acorda termen, poate accepta un echivalent sau, dacă este suficient lămurită, poate dispensa partea de producerea lui. Este o posibilitate a instanței, nu o scutire pe care solicitantul și-o poate acorda singur. Cererea principală se soluționează prin hotărâre, iar cea incidentală prin încheiere interlocutorie, de regulă după citarea părților. Excepția fără citare presupune ca din hotărârea străină să rezulte acordul pârâtului cu admiterea acțiunii. [57] [58] [59]

Când este necesară încuviințarea executării și ce poate fi separat

Recunoașterea urmărește folosirea autorității hotărârii în România. Dacă obligația nu este executată voluntar și vrei executare silită aici, dreptul comun prevede încuviințarea de către tribunalul în circumscripția căruia urmează executarea. Cererea de încuviințare trebuie să îndeplinească cerințele art. 1100 și să includă în plus dovada caracterului executoriu, eliberată de instanța care a pronunțat hotărârea. [13] [60] [61]

Pe lângă condițiile recunoașterii, hotărârea trebuie să fie executorie potrivit legii statului de origine; motivele de refuz și interdicția reexaminării fondului se aplică și aici. În această procedură de drept comun nu pot fi puse în executare hotărârile străine cu executare provizorie și cele care dispun măsuri asigurătorii. Rezerva instrumentelor speciale rămâne aplicabilă. [62] [63] [64] [5]

Art. 1106 alin. (2) permite încuviințarea separată pentru soluții asupra unor capete de cerere disociabile. De exemplu, când există mai multe dispoziții patrimoniale, solicitantul poate explica de ce o obligație autonomă poate fi executată fără a da efect dispoziției imobiliare contestate. Exemplul nu garantează separarea unei sulte de atribuirea bunului: dacă separarea ar schimba echilibrul stabilit de instanța străină, interdicția modificării fondului împiedică o asemenea rescriere. [7] [65]

Cererea de încuviințare se judecă după citarea părților. Pe baza hotărârii definitive de încuviințare se emite titlul executoriu în condițiile legii române. Dovada că hotărârea este definitivă și dovada că este executorie au, așadar, funcții distincte în pregătirea dosarului. [66] [67] [61]

Nu confunda termenul pentru atacarea hotărârii române cu prescripția dreptului de a cere executarea. Art. 1101 prevede că cererea de recunoaștere întrerupe această prescripție; el nu stabilește un termen unic de executare pentru orice obligație rezultată dintr-un partaj străin. [68]

Cum mă opun recunoașterii și ce termen are apelul?

Dacă ești parte în procedura română, formulează obiecțiile în raport cu condițiile legale: arată ce parte a dispozitivului privește direct imobilul din România, ce acte demonstrează lipsa citării sau a posibilității de apărare și dacă există hotărâri ori procese incompatibile. Nemulțumirea față de valoarea bunului sau de cota acordată nu permite instanței române să rejudece partajul. [4] [35] [37] [38] [8]

În procedura de drept comun, hotărârea pronunțată în primă instanță este supusă apelului dacă legea nu prevede expres altfel. Termenul obișnuit este de 30 de zile de la comunicarea hotărârii române. Apelul și, când este cazul, motivele se depun la instanța a cărei hotărâre se atacă, sub sancțiunea nulității. Acest termen nu este un termen pentru atacarea hotărârii în statul de origine. [69] [70] [71]

La calculul unui termen pe zile nu se includ ziua de început și ziua împlinirii. Dacă ultima zi este nelucrătoare, termenul se prelungește până în prima zi lucrătoare următoare. Pentru depunerea la registratură contează ora închiderii legale; transmiterea prin poștă recomandată, curier, fax sau e-mail beneficiază de regulile art. 183. Păstrează dovada depunerii; pentru fax și e-mail, codul indică data și ora primirii atestate de sistemul instanței. [72] [73] [74] [75] [76]

Există situații speciale: apelul depus înainte de comunicare face ca hotărârea să fie socotită comunicată la data depunerii; comunicarea odată cu încheierea de încuviințare a executării poate, de asemenea, declanșa termenul. Decesul părții sau al mandatarului căruia i s-a comunicat hotărârea determină întreruperea în condițiile art. 469. Pentru o recunoaștere discutată incidental, verifică regimul căii de atac al încheierii; regula generală este atacarea încheierilor premergătoare odată cu fondul, dacă legea nu dispune altfel. [77] [78] [79] [80] [81] [82]

Depășirea termenului atrage, ca regulă, decăderea, iar actul tardiv este lovit de nulitate. Repunerea în termen cere motive temeinic justificate; pentru apel, actul și cererea de repunere trebuie făcute în durata prevăzută pentru acea cale de atac, calculată de la încetarea împiedicării. Nu este o prelungire automată. [83] [84] [85]

Aceste repere privesc opoziția la efectele patrimoniale. Pentru cadrul mai larg al contestării unui titlu dintr-un stat terț, inclusiv distincția față de recunoașterea divorțului, consultă ghidul Contestarea recunoașterii hotărârii dintr-un stat din afara UE.

Cartea funciară, acordurile și efectul unui refuz

Obținerea recunoașterii nu ține loc de verificare a condițiilor înscrierii în cartea funciară. CPC supune publicitatea imobiliară legii locului imobilului. Înainte de a cere înscrierea, trebuie identificat ce drept rezultă din titlu și dacă dispoziția relevantă poate produce efecte în România. Procedura registrului are propria analiză; acest ghid tratează controlul hotărârii străine. [86] [10]

Nu asimila automat o hotărâre prin care judecătorul a tranșat partajul unui acord notarial ori unei tranzacții judiciare. Pentru actele jurisdicționale provenite din state nemembre, art. 1094 include și anumite acte notariale sau ale altor autorități competente, iar art. 1110 reglementează distinct efectele tranzacțiilor judiciare încheiate în străinătate. Calificarea actului și instrumentul aplicabil trebuie stabilite înainte de alegerea procedurii; simplul fapt că un document poartă semnătura unui notar nu rezolvă această calificare. [24] [87] [5]

Un refuz al recunoașterii nu îți acordă el însuși proprietatea și nu înlocuiește o hotărâre de partaj asupra fondului. Dacă soluția străină nu poate primi efectul solicitat în România, pasul următor trebuie ales după drepturile existente și obiectul care mai trebuie judecat. Pentru un litigiu privind direct imobilul românesc, verifică instanța română competentă și regula teritorială a locului bunului. Instanța de recunoaștere nu poate transforma singură hotărârea străină într-un alt partaj. [88] [1] [2] [16] [17]

Chiar și folosirea hotărârii ca probă trebuie diferențiată de recunoașterea efectului ei obligatoriu. Art. 1108 prevede condiții pentru forța probantă a constatărilor, o limită de ordine publică și posibilitatea probei contrare. Prezentarea documentului într-un alt dosar nu înseamnă automat că atribuirea imobilului a fost recunoscută. [89] [90] [91]

Cum verific aplicarea în timp?

Reperele procedurale de mai sus sunt cele ale CPC în forma aplicabilă la 30 octombrie 2026. Pentru un dosar deja început, nu alege versiunea legii numai după data la care citești ghidul: art. 24–25 păstrează, ca regulă, legea procedurală sub care a început procesul sau executarea, iar art. 27 leagă căile de atac de legea sub care a început procesul. [92] [93] [94]

Într-un dosar concret, notează separat data pornirii procedurii străine, data hotărârii, momentul când a devenit definitivă sau executorie și data cererii din România. Aceste repere servesc verificării condițiilor din statul de origine și a normelor procedurale aplicabile aici. Un tratat sau un regulament incident poate conține propriile dispoziții temporale, care se verifică înaintea dreptului comun. [95] [62] [92] [5]

Termene și repere procedurale

REGULĂApelul împotriva hotărârii române de primă instanță, în procedura de drept comun
Interval

30 de zile, dacă legea nu dispune altfel. [70]

De când începe

Comunicarea hotărârii române; dacă apelul este depus înainte de comunicare, hotărârea se socotește comunicată la data depunerii apelului. [70] [77]

Cum se aplică

Termenul se calculează pe zile libere: nu se includ ziua de început și ziua împlinirii. Dacă ultima zi este nelucrătoare, termenul se prelungește până în prima zi lucrătoare următoare. Depunerea la registratură respectă ora închiderii legale; pentru poștă, curier, fax și e-mail se aplică art. 183 din CPC și regulile dovezii primirii. [72] [73] [74] [75] [76]

Consecințe

Nerespectarea termenului atrage, ca regulă, decăderea; actul tardiv este lovit de nulitate. Apelul se depune la instanța a cărei hotărâre se atacă, sub sancțiunea nulității. [83] [71]

[70][77][72][73][74][75][76][5][92][94][78][79][80][81][84][85][82][58][83][71][93]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

  • Se verifică mai întâi instrumentul special aplicabil și legea procedurală sub care a început procesul. [5] [92] [94]

  • Comunicarea odată cu încheierea de încuviințare a executării declanșează termenul potrivit art. 468 alin. (2). [78]

  • Decesul părții sau al mandatarului căruia i s-a comunicat hotărârea întrerupe termenul în condițiile art. 469; reluarea curgerii și situația moștenitorilor se verifică potrivit acelui articol. [79] [80] [81]

  • Repunerea în termen cere motive temeinic justificate; pentru apel, actul și cererea de repunere se fac în durata căii de atac, de la încetarea împiedicării. [84] [85]

  • Pentru încheierea pronunțată la recunoașterea incidentală se verifică regula atacării odată cu fondul și eventualele derogări. Nu este termenul unei căi de atac din statul de origine. [82] [58]

Lista de pași

  • Identifică statul de origine și instrumentul aplicabil fiecărei dispoziții, înainte de a alege dreptul comun. [5]

  • Marchează în dispozitiv atribuirea imobilului, obligațiile de plată și orice legătură de dependență dintre ele. [2] [7]

  • Adună copia hotărârii, dovada caracterului definitiv și, pentru executare, dovada caracterului executoriu. [46] [47] [61]

  • Pentru judecata în lipsă, obține actele oficiale privind comunicarea citației și a cererii în timp util. [48]

  • Pregătește traducerile autorizate și verifică formalitatea de autenticitate ori scutirea aplicabilă, fără a presupune aceeași cerință pentru toate statele. [50] [51]

  • Alege tribunalul potrivit cererii: recunoaștere principală sau încuviințare a executării; competențele se stabilesc prin reguli diferite. [42] [43] [60]

  • Păstrează dovada comunicării hotărârii române și calculează imediat termenul căii de atac aplicabile. [70] [72] [73]

  • Examinează separat condițiile publicității imobiliare, după stabilirea efectului pe care titlul îl poate produce în România. [10]

Întrebări frecvente

Dacă divorțul este deja recunoscut, mai poate fi refuzat partajul?

Da. Recunoașterea desfacerii căsătoriei nu acoperă automat efectele patrimoniale. Dispoziția care atribuie un imobil românesc trebuie verificată separat, inclusiv prin prisma competenței exclusive și a instrumentului aplicabil. [9] [1] [2] [4] [5]

Hotărârea este din Germania sau Franța. Este suficient un certificat european?

Nu se poate stabili procedura numai din statul de origine. Regimurile matrimoniale sunt excluse din Bruxelles I bis, iar Regulamentul 2016/1103 se aplică statelor participante, între care România nu figurează. Trebuie stabilită materia dispoziției și temeiul recunoașterii în România. [20] [21] [22] [23]

Pot cere numai plata sultei și să las deoparte atribuirea imobilului?

Numai după verificarea autonomiei obligației. CPC permite încuviințarea separată a soluțiilor disociabile, dar nu permite modificarea fondului hotărârii. O sultă stabilită ca efect al atribuirii bunului nu este, prin denumirea ei, dovedită ca independentă. [7] [96]

Dacă am fost de acord cu instanța străină, mai contează competența exclusivă?

Da. În dreptul comun, alegerea unei instanțe străine este fără efect când litigiul intră în competența exclusivă a instanțelor române. Acordul procesual nu înlătură singur motivul de refuz; trebuie verificată și rezerva instrumentelor speciale. [18] [4] [5]

Lipsa unui document duce automat la respingerea cererii?

Nu întotdeauna. Art. 1100 alin. (3) permite instanței să acorde termen pentru depunere, să accepte documente echivalente ori, dacă este suficient lămurită, să dispenseze partea de producerea lor. Solicită motivat măsura și explică documentul disponibil; nu presupune că lipsa este deja acoperită. [57]

Judecătorul român poate corecta evaluarea sau cotele din partajul străin?

Nu în procedura recunoașterii. El verifică cerințele și motivele de refuz prevăzute de lege, fără a reexamina fondul ori a modifica hotărârea. Eventualele căi de atac privind fondul hotărârii străine trebuie deosebite de controlul efectelor sale în România. [8]

De reținut

Arată cele 7 idei principale ale ghidului

  • În dreptul comun, competența exclusivă română privind imobilele situate în România este un motiv de refuz al recunoașterii unei hotărâri străine care intră în această competență; un instrument special aplicabil trebuie verificat întâi. [1] [2] [3] [4] [5]

  • Regimurile matrimoniale sunt excluse din Regulamentul (UE) nr. 1215/2012, iar recunoașterea divorțului nu acoperă automat efectele patrimoniale. [19] [20] [9]

  • Regulamentul (UE) 2016/1103 nu instituie prin el însuși recunoașterea în România, stat neparticipant la cooperarea consolidată. [21] [22] [23]

  • Recunoașterea patrimonială în dreptul comun presupune condițiile cumulative ale art. 1096 din CPC și controlul motivelor de refuz, fără reexaminarea fondului. [13] [30] [31] [32] [3] [8]

  • Încuviințarea separată a executării privește numai capete disociabile; instanța nu poate modifica hotărârea pentru a crea separarea. [7] [8]

  • Competența tribunalului și documentele diferă după cum se solicită recunoașterea principală sau încuviințarea executării. [42] [43] [97] [60] [61]

  • Formalitățile și efectele publicității imobiliare se verifică potrivit legii locului imobilului, distinct de controlul recunoașterii. [86] [10]

Documentele potrivite fiecărei situații

Ghidul descrie regulile în vigoare la data actualizării, 30 octombrie 2026. Dacă situația ta este mai veche, unele reguli pot fi diferite.

Surse și trimiteri

  1. Sursa 1: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 1080 — partea introductivă · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 1080 — partea introductivă
    Instanțele române sunt exclusiv competente să judece litigii cu elemente de extraneitate referitoare la:
    Textul în documentul-sursă ↗
  2. Sursa 2: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 1080 pct. 1 · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 1080 pct. 1
    1. imobile situate pe teritoriul României;
    Textul în documentul-sursă ↗
  3. Sursa 3: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 1097 alin. (1) — partea introductivă · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 1097 alin. (1) — partea introductivă
    (1) Recunoașterea hotărârii străine poate fi refuzată pentru oricare dintre următoarele cazuri:
    Textul în documentul-sursă ↗
  4. Sursa 4: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 1097 alin. (1) lit. e) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 1097 alin. (1) lit. e)
    e) instanțele române aveau competența exclusivă pentru judecarea cauzei;
    Textul în documentul-sursă ↗
  5. Sursa 5: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 1065 · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 1065
    Dispozițiile prezentei cărți se aplică proceselor de drept privat cu elemente de extraneitate în măsura în care prin tratatele internaționale la care România este parte, prin dreptul Uniunii Europene sau prin legi speciale nu se prevede altfel.
    Textul în documentul-sursă ↗
  6. Sursa 6: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 1080 pct. 1 · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 1080 pct. 1
    1. imobile situate pe teritoriul României;
    Textul în documentul-sursă ↗
  7. Sursa 7: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 1106 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 1106 alin. (2)
    (2) În cazul în care hotărârea străină conține soluții asupra mai multor capete de cerere, care sunt disociabile, încuviințarea poate fi acordată separat.
    Textul în documentul-sursă ↗
  8. Sursa 8: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 1098 · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 1098
    Cu excepția verificării condițiilor prevăzute la art. 1.096 și 1.097, instanța română nu poate proceda la examinarea în fond a hotărârii străine și nici la modificarea ei.
    Textul în documentul-sursă ↗
  9. Sursa 9: Regulamentul (UE) 2019/1111 privind competența, recunoașterea și executarea hotărârilor în materie matrimonială și în materia răspunderii părintești, precum și privind răpirea internațională de copiiNormă · considerentul (9) · forma din 2 iulie 2019Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    considerentul (9)
    (9) În ceea ce privește hotărârile de divorț, de separare de drept sau de anulare a căsătoriei, prezentul regulament ar trebui să se aplice numai desfacerii legăturilor matrimoniale. Prezentul regulament nu ar trebui să reglementeze probleme precum cauzele de divorț, efectele patrimoniale ale căsătoriei sau alte eventuale măsuri accesorii. Hotărârile prin care se refuză desfacerea legăturilor matrimoniale nu ar trebui să fie reglementate de dispozițiile sale privind recunoașterea.
    Textul în documentul-sursă ↗
  10. Sursa 10: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 1092 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 1092 alin. (2)
    (2) În materie imobiliară se aplică legea locului unde este situat imobilul.
    Textul în documentul-sursă ↗
  11. Sursa 11: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 1080 pct. 1 · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 1080 pct. 1
    1. imobile situate pe teritoriul României;
    Textul în documentul-sursă ↗
  12. Sursa 12: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 1080 pct. 1 · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 1080 pct. 1
    1. imobile situate pe teritoriul României;
    Textul în documentul-sursă ↗
  13. Sursa 13: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 1096 alin. (1) — partea introductivă · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 1096 alin. (1) — partea introductivă
    (1) Hotărârile referitoare la alte procese decât cele prevăzute la art. 1.095 pot fi recunoscute în România, spre a beneficia de autoritatea lucrului judecat, dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiții:
    Textul în documentul-sursă ↗
  14. Sursa 14: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 1095 · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 1095
    Hotărârile străine sunt recunoscute de plin drept în România, dacă se referă la statutul personal al cetățenilor statului unde au fost pronunțate sau dacă, fiind pronunțate într-un stat terț, au fost recunoscute mai întâi în statul de cetățenie al fiecărei părți ori, în lipsă de recunoaștere, au fost pronunțate în baza legii determinate ca aplicabilă conform dreptului internațional privat român, nu sunt contrarii ordinii publice de drept internațional privat român și a fost respectat dreptul la apărare.
    Textul în documentul-sursă ↗
  15. Sursa 15: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 2613 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 2613 alin. (1)
    (1) Posesia, dreptul de proprietate și celelalte drepturi reale asupra bunurilor, inclusiv cele de garanții reale, sunt cârmuite de legea locului unde acestea sunt situate sau se află, afară numai dacă prin dispoziții speciale se prevede altfel.
    Textul în documentul-sursă ↗
  16. Sursa 16: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 117 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 117 alin. (1)
    (1) Cererile privitoare la drepturile reale imobiliare se introduc numai la instanța în a cărei circumscripție este situat imobilul.
    Textul în documentul-sursă ↗
  17. Sursa 17: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 117 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 117 alin. (3)
    (3) Dispozițiile alin. (1) și (2) se aplică, prin asemănare, și în cazul acțiunilor posesorii, acțiunilor în grănițuire, acțiunilor privitoare la îngrădirile dreptului de proprietate imobiliară, precum și în cazul celor de împărțeală judiciară a unui imobil, când indiviziunea nu rezultă din succesiune.
    Textul în documentul-sursă ↗
  18. Sursa 18: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 1068 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 1068 alin. (2)
    (2) Alegerea instanței este fără efect dacă ea conduce la lipsirea în mod abuziv a uneia dintre părți de protecția pe care i-o asigură o instanță prevăzută de legea română. De asemenea, alegerea este fără efect când instanța aleasă este străină, iar litigiul este de competența exclusivă a instanțelor române, precum și când instanța aleasă este română, iar litigiul este de competența exclusivă a unei instanțe străine.
    Textul în documentul-sursă ↗
  19. Sursa 19: Regulamentul (UE) nr. 1215/2012 privind competența judiciară, recunoașterea și executarea hotărârilor în materie civilă și comercialăNormă · art. 1 alin. (2) — partea introductivă · forma din 20 decembrie 2012Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 1 alin. (2) — partea introductivă
    (2) Prezentul regulament nu se aplică în ceea ce privește:
    Textul în documentul-sursă ↗
  20. Sursa 20: Regulamentul (UE) nr. 1215/2012 privind competența judiciară, recunoașterea și executarea hotărârilor în materie civilă și comercialăNormă · art. 1 alin. (2) lit. a) · forma din 20 decembrie 2012Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 1 alin. (2) lit. a)
    starea civilă și capacitatea persoanelor fizice, drepturile patrimoniale rezultate din regimurile matrimoniale sau din legăturile considerate prin legea aplicabilă acestora ca având efecte comparabile căsătoriei;
    Textul în documentul-sursă ↗
  21. Sursa 21: Regulamentul (UE) 2016/1103 privind regimurile matrimonialeNormă · art. 70 alin. (2) · forma din 8 iulie 2016Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 70 alin. (2)
    (2) Prezentul regulament se aplică în statele membre care participă la cooperarea consolidată în domeniul competenței, al legii aplicabile și al recunoașterii și executării hotărârilor judecătorești privind regimurile patrimoniale ale cuplurilor internaționale, care includ atât regimurile matrimoniale, cât și efectele patrimoniale ale parteneriatelor înregistrate, astfel cum este autorizată prin Decizia (UE) 2016/954. Se aplică de la 29 ianuarie 2019, cu excepția articolelor 63 și 64, care se aplică de la 29 aprilie 2018, și a articolelor 65, 66 și 67, care se aplică de la 29 iulie 2016. În ceea ce privește statele membre care participă la forma de cooperare consolidată în temeiul unei decizii adoptate în conformitate cu articolul 331 alineatul (1) al doilea sau al treilea paragraf din TFUE, prezentul regulament se aplică de la data indicată în decizia respectivă.
    Textul în documentul-sursă ↗
  22. Sursa 22: Decizia (UE) 2016/954 a Consiliului de autorizare a cooperării consolidateDocument · art. 1 · forma din 16 iunie 2016Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 1
    Prin prezenta decizie Regatul Belgiei, Republica Bulgaria, Republica Cehă, Republica Federală Germania, Republica Elenă, Regatul Spaniei, Republica Franceză, Republica Croația, Republica Italiană, Republica Cipru, Marele Ducat al Luxemburgului, Malta, Regatul Țărilor de Jos, Republica Austria, Republica Portugheză, Republica Slovenia, Republica Finlanda și Regatul Suediei sunt autorizate să instituie între ele o cooperare consolidată în domeniul competenței, al legii aplicabile și al recunoașterii și executării hotărârilor judecătorești în materia regimurilor patrimoniale ale cuplurilor internaționale,incluzând atât regimurile matrimoniale, cât și efectele patrimoniale ale parteneriatelor înregistrate, prin aplicarea dispozițiilor relevante din tratate.
    Textul în documentul-sursă ↗
  23. Sursa 23: Decizia (UE) 2016/954 a Consiliului de autorizare a cooperării consolidateDocument · considerentul (14) · forma din 16 iunie 2016Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    considerentul (14)
    (14) Cooperarea consolidată în domeniul competenței, al legii aplicabile și al recunoașterii și executării hotărârilor judecătorești în materia regimurilor patrimoniale ale cuplurilor internaționale, incluzând atât regimurile matrimoniale, cât și efectele patrimoniale ale parteneriatelor înregistrate, respectă competențele, drepturile și obligațiile statelor membre care nu iau parte la aceasta. Normele comune privind competența, conflictul de legi, recunoașterea și executarea în statele membre participante nu aduc atingere normelor statelor membre neparticipante. Instanțele din statele membre neparticipante vor continua să aplice propriile norme interne existente pentru a stabili competența și legea aplicabilă și în ceea ce privește recunoașterea și executarea hotărârilor judecătorești în materia regimurilor patrimoniale ale cuplurilor internaționale, incluzând atât regimurile matrimoniale, cât și efectele patrimoniale ale parteneriatelor înregistrate.
    Textul în documentul-sursă ↗
  24. Sursa 24: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 1094 · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 1094
    În sensul prezentului titlu, termenul de hotărâri străine se referă la actele de jurisdicție contencioasă sau necontencioasă ale instanțelor judecătorești, cele notariale sau ale oricăror autorități competente dintr-un stat nemembru al Uniunii Europene.
    Textul în documentul-sursă ↗
  25. Sursa 25: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 2 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 2 alin. (2)
    (2) De asemenea, dispozițiile prezentului cod se aplică și în alte materii, în măsura în care legile care le reglementează nu cuprind dispoziții contrare.
    Textul în documentul-sursă ↗
  26. Sursa 26: Ordonanța CJUE din 14 iunie 2017, cauza C-67/17, IlievHotărâre · pct. 14 · forma din 14 iunie 2017Curtea de Justiție a Uniunii Europene · Ordonanța din14 iunie 2017 · 14 iunie 2017 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    pct. 14
    În urma pronunțării divorțului de această instanță, domnul Iliev a introdus o acțiune la instanța de trimitere prin care a solicitat lichidarea unui autovehicul cumpărat de doamna Ilieva și înregistrat pe numele acesteia în noiembrie 2009.
    Textul în documentul-sursă ↗
  27. Sursa 27: Ordonanța CJUE din 14 iunie 2017, cauza C-67/17, IlievHotărâre · pct. 29 · forma din 14 iunie 2017Curtea de Justiție a Uniunii Europene · Ordonanța din14 iunie 2017 · 14 iunie 2017 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    pct. 29
    Curtea a concluzionat că litigiile privind bunurile soților în cursul procedurii de divorț se pot referi sau, după caz, pot fi strâns legate, prima categorie, fie de aspecte referitoare la starea persoanelor, a doua categorie, fie de raporturile juridice patrimoniale dintre soți care rezultă direct din legătura conjugală sau din desfacerea acesteia, a treia categorie, fie de raporturile juridice patrimoniale existente între ei, dar fără legătură cu căsătoria, și că doar litigiile referitoare la această din urmă categorie intră în domeniul de aplicare al Convenției de la Bruxelles, în timp ce litigiile referitoare la primele două trebuie excluse din domeniul de aplicare al acesteia (Hotărârea din 27 martie 1979, de Cavel, 143/78, EU:C:1979:83, punctul 7).
    Textul în documentul-sursă ↗
  28. Sursa 28: Ordonanța CJUE din 14 iunie 2017, cauza C-67/17, IlievHotărâre · pct. 32 · forma din 14 iunie 2017Curtea de Justiție a Uniunii Europene · Ordonanța din14 iunie 2017 · 14 iunie 2017 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    pct. 32
    În consecință, este necesar să se răspundă la întrebările adresate că articolul 1 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul nr. 1215/2012 trebuie interpretat în sensul că un litigiu precum cel din cauza principală, cu privire la lichidarea, în urma pronunțării unui divorț, a unui bun mobil dobândit în timpul căsătoriei de către soți resortisanți ai unui stat membru, dar care au domiciliul în alt stat membru, nu intră în domeniul de aplicare al acestui regulament, ci în domeniul regimurilor matrimoniale și, prin urmare, al excluderilor care figurează la respectivul articol 1 alineatul (2) litera (a).
    Textul în documentul-sursă ↗
  29. Sursa 29: Ordonanța CJUE din 14 iunie 2017, cauza C-67/17, IlievHotărâre · pct. 28 · forma din 14 iunie 2017Curtea de Justiție a Uniunii Europene · Ordonanța din14 iunie 2017 · 14 iunie 2017 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    pct. 28
    Curtea a decis că noțiunea „regimuri matrimoniale”, care figurează la articolul 1 al doilea paragraf punctul 1 din Convenția de la Bruxelles, cuprinde nu numai regimurile de bunuri concepute în mod specific și exclusiv de anumite legislații naționale în vederea căsătoriei, ci și toate raporturile patrimoniale rezultate direct din legătura conjugală sau din desfacerea acesteia (Hotărârea din 27 martie 1979, de Cavel, 143/78, EU:C:1979:83, punctul 7).
    Textul în documentul-sursă ↗
  30. Sursa 30: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 1096 alin. (1) lit. a) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 1096 alin. (1) lit. a)
    a) hotărârea este definitivă potrivit legii statului unde a fost pronunțată;
    Textul în documentul-sursă ↗
  31. Sursa 31: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 1096 alin. (1) lit. b) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 1096 alin. (1) lit. b)
    b) instanța care a pronunțat-o a avut, potrivit legii statului de sediu, competența să judece procesul fără însă a fi întemeiată exclusiv pe prezența pârâtului ori a unor bunuri ale sale fără legătură directă cu litigiul în statul de sediu al respectivei jurisdicții;
    Textul în documentul-sursă ↗
  32. Sursa 32: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 1096 alin. (1) lit. c) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 1096 alin. (1) lit. c)
    c) există reciprocitate în ceea ce privește efectele hotărârilor străine între România și statul instanței care a pronunțat hotărârea.
    Textul în documentul-sursă ↗
  33. Sursa 33: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 1096 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 1096 alin. (2)
    (2) Dacă hotărârea a fost pronunțată în lipsa părții care a pierdut procesul, ea trebuie să constate, de asemenea, că părții în cauză i-au fost înmânate în timp util atât citația pentru termenul de dezbateri în fond, cât și actul de sesizare a instanței și că i s-a dat posibilitatea de a se apăra și de a exercita calea de atac împotriva hotărârii.
    Textul în documentul-sursă ↗
  34. Sursa 34: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 1096 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 1096 alin. (3)
    (3) Caracterul nedefinitiv al hotărârii străine, decurgând din omisiunea citării persoanei care nu a participat la proces în fața instanței străine, poate fi invocat numai de către acea persoană.
    Textul în documentul-sursă ↗
  35. Sursa 35: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 1097 alin. (1) lit. f) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 1097 alin. (1) lit. f)
    f) a fost încălcat dreptul la apărare;
    Textul în documentul-sursă ↗
  36. Sursa 36: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 1097 alin. (1) lit. a) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 1097 alin. (1) lit. a)
    a) hotărârea este manifest contrară ordinii publice de drept internațional privat român; această incompatibilitate se apreciază ținându-se seama, în special, de intensitatea legăturii cauzei cu ordinea juridică română și de gravitatea efectului astfel produs;
    Textul în documentul-sursă ↗
  37. Sursa 37: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 1097 alin. (1) lit. c) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 1097 alin. (1) lit. c)
    c) procesul a fost soluționat între aceleași părți printr-o hotărâre, chiar nedefinitivă, a instanțelor române sau se află în curs de judecare în fața acestora la data sesizării instanței străine;
    Textul în documentul-sursă ↗
  38. Sursa 38: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 1097 alin. (1) lit. d) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 1097 alin. (1) lit. d)
    d) este inconciliabilă cu o hotărâre pronunțată anterior ei în străinătate și susceptibilă de a fi recunoscută în România;
    Textul în documentul-sursă ↗
  39. Sursa 39: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 1097 alin. (1) lit. g) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 1097 alin. (1) lit. g)
    g) hotărârea poate face obiectul unei căi de atac în statul în care a fost pronunțată.
    Textul în documentul-sursă ↗
  40. Sursa 40: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 1097 alin. (1) lit. b) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 1097 alin. (1) lit. b)
    b) hotărârea pronunțată într-o materie în care persoanele nu dispun liber de drepturile lor a fost obținută cu scopul exclusiv de a sustrage cauza incidenței legii aplicabile conform dreptului internațional privat român;
    Textul în documentul-sursă ↗
  41. Sursa 41: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 1097 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 1097 alin. (2)
    (2) Recunoașterea nu poate fi refuzată pentru singurul motiv că instanța care a pronunțat hotărârea străină a aplicat o altă lege decât cea care ar fi fost determinată de dreptul internațional privat român, afară numai dacă procesul privește starea civilă și capacitatea unui cetățean român, iar soluția adoptată diferă de cea la care s-ar fi ajuns potrivit legii române.
    Textul în documentul-sursă ↗
  42. Sursa 42: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 1099 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 1099 alin. (1)
    (1) Cererea de recunoaștere se rezolvă pe cale principală de tribunalul în circumscripția căruia își are domiciliul sau, după caz, sediul cel care a refuzat recunoașterea hotărârii străine.
    Textul în documentul-sursă ↗
  43. Sursa 43: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 1099 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 1099 alin. (2)
    (2) În cazul imposibilității de determinare a tribunalului potrivit alin. (1), competența aparține Tribunalului București.
    Textul în documentul-sursă ↗
  44. Sursa 44: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 1099 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 1099 alin. (3)
    (3) Cererea de recunoaștere poate fi, de asemenea, rezolvată pe cale incidentală de către instanța sesizată cu un proces având un alt obiect, în cadrul căruia se ridică excepția autorității lucrului judecat sau o chestiune prealabilă întemeiată pe hotărârea străină.
    Textul în documentul-sursă ↗
  45. Sursa 45: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 1100 alin. (1) — partea introductivă · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 1100 alin. (1) — partea introductivă
    (1) Cererea de recunoaștere a hotărârii străine se întocmește potrivit cerințelor prevăzute de prezentul cod și va fi însoțită de următoarele acte:
    Textul în documentul-sursă ↗
  46. Sursa 46: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 1100 alin. (1) lit. a) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 1100 alin. (1) lit. a)
    a) copia hotărârii străine;
    Textul în documentul-sursă ↗
  47. Sursa 47: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 1100 alin. (1) lit. b) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 1100 alin. (1) lit. b)
    b) dovada caracterului definitiv al acesteia;
    Textul în documentul-sursă ↗
  48. Sursa 48: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 1100 alin. (1) lit. c) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 1100 alin. (1) lit. c)
    c) copia dovezii de înmânare a citației și a actului de sesizare, comunicate părții care a fost lipsă în instanța străină, sau orice alt act oficial care să ateste că citația și actul de sesizare au fost cunoscute, în timp util, de către partea împotriva căreia s-a pronunțat hotărârea;
    Textul în documentul-sursă ↗
  49. Sursa 49: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 1100 alin. (1) lit. d) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 1100 alin. (1) lit. d)
    d) orice alt act de natură să probeze, în completare, că hotărârea străină îndeplinește celelalte condiții prevăzute la art. 1.096.
    Textul în documentul-sursă ↗
  50. Sursa 50: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 1100 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 1100 alin. (2)
    (2) Actele prevăzute la alin. (1) vor fi însoțite de traduceri autorizate și vor fi supralegalizate, cu respectarea dispozițiilor art. 1.093. Supralegalizarea nu se cere în cazul în care părțile sunt de acord cu depunerea de copii certificate pentru conformitate.
    Textul în documentul-sursă ↗
  51. Sursa 51: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 1093 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 1093 alin. (3)
    (3) Scutirea de supralegalizare este permisă în temeiul legii, al unui tratat internațional la care România este parte sau pe bază de reciprocitate.
    Textul în documentul-sursă ↗
  52. Sursa 52: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 1080 pct. 1 · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 1080 pct. 1
    1. imobile situate pe teritoriul României;
    Textul în documentul-sursă ↗
  53. Sursa 53: OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbruLege · art. 27 · forma din 1 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 27
    Orice alte acțiuni sau cereri neevaluabile în bani, cu excepția celor scutite de plata taxei judiciare de timbru potrivit legii, se taxează cu 20 lei.
    Textul în documentul-sursă ↗
  54. Sursa 54: OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbruLege · art. 15 lit. e) · forma din 1 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 15 lit. e)
    e) pentru orice altă cerere neevaluabilă în bani - 20 lei, dacă nu sunt scutite, potrivit legii, de taxă de timbru. ...
    Textul în documentul-sursă ↗
  55. Sursa 55: OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbruLege · art. 33 alin. (1) · forma din 1 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 33 alin. (1)
    (1) Taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat, cu excepțiile prevăzute de lege.
    Textul în documentul-sursă ↗
  56. Sursa 56: OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbruLege · art. 42 alin. (1) · forma din 1 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 42 alin. (1)
    (1) Persoanele fizice pot beneficia de scutiri, reduceri, eșalonări sau amânări pentru plata taxelor judiciare de timbru, în condițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 193/2008 , cu modificările și completările ulterioare.
    Textul în documentul-sursă ↗
  57. Sursa 57: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 1100 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 1100 alin. (3)
    (3) În cazul neprezentării unora dintre documentele prevăzute la alin. (1), instanța poate fixa un termen pentru a fi prezentate ori poate accepta documente echivalente sau, dacă se consideră suficient edificată, să dispenseze partea de producerea lor.
    Textul în documentul-sursă ↗
  58. Sursa 58: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 1102 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 1102 alin. (1)
    (1) Cererea de recunoaștere a hotărârii străine se soluționează pe cale principală prin hotărâre, iar pe cale incidentă prin încheiere interlocutorie, în ambele cazuri după citarea părților.
    Textul în documentul-sursă ↗
  59. Sursa 59: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 1102 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 1102 alin. (2)
    (2) Cererea poate fi soluționată fără citarea părților, dacă din hotărârea străină rezultă că pârâtul a fost de acord cu admiterea acțiunii.
    Textul în documentul-sursă ↗
  60. Sursa 60: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 1103 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 1103 alin. (1)
    (1) Hotărârile străine care nu sunt aduse la îndeplinire de bunăvoie de către cei obligați a le executa pot fi puse în executare pe teritoriul României, pe baza încuviințării date, la cererea persoanei interesate, de către tribunalul în circumscripția căruia urmează să se efectueze executarea.
    Textul în documentul-sursă ↗
  61. Sursa 61: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 1105 · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 1105
    Cererea de încuviințare a executării, întocmită în condițiile prevăzute la art. 1.100, va fi însoțită și de dovada caracterului executoriu al hotărârii străine, eliberată de instanța care a pronunțat-o.
    Textul în documentul-sursă ↗
  62. Sursa 62: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 1104 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 1104 alin. (1)
    (1) Executarea hotărârii străine se încuviințează cu respectarea condițiilor prevăzute la art. 1.096, precum și a celei ca hotărârea să fie executorie potrivit legii statului de sediu al instanței care a pronunțat-o.
    Textul în documentul-sursă ↗
  63. Sursa 63: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 1104 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 1104 alin. (2)
    (2) Dispozițiile art. 1.097 și 1.098 sunt aplicabile în mod corespunzător și cererii de încuviințare a executării.
    Textul în documentul-sursă ↗
  64. Sursa 64: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 1103 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 1103 alin. (2)
    (2) Hotărârile străine prin care s-au luat măsuri asigurătorii și cele date cu executare provizorie nu pot fi puse în executare pe teritoriul României.
    Textul în documentul-sursă ↗
  65. Sursa 65: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 1098 · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 1098
    Cu excepția verificării condițiilor prevăzute la art. 1.096 și 1.097, instanța română nu poate proceda la examinarea în fond a hotărârii străine și nici la modificarea ei.
    Textul în documentul-sursă ↗
  66. Sursa 66: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 1106 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 1106 alin. (1)
    (1) Cererea de încuviințare a executării se soluționează prin hotărâre, după citarea părților.
    Textul în documentul-sursă ↗
  67. Sursa 67: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 1107 · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 1107
    Pe baza hotărârii definitive de încuviințare a executării se emite titlul executoriu, în condițiile legii române, menționându-se în titlu și hotărârea de încuviințare.
    Textul în documentul-sursă ↗
  68. Sursa 68: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 1101 · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 1101
    Cererea de recunoaștere a hotărârii străine întrerupe prescripția dreptului de a obține executarea silită.
    Textul în documentul-sursă ↗
  69. Sursa 69: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 466 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 466 alin. (1)
    (1) Hotărârile pronunțate în primă instanță pot fi atacate cu apel, dacă legea nu prevede în mod expres altfel.
    Textul în documentul-sursă ↗
  70. Sursa 70: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 468 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 468 alin. (1)
    (1) Termenul de apel este de 30 de zile de la comunicarea hotărârii, dacă legea nu dispune altfel.
    Textul în documentul-sursă ↗
  71. Sursa 71: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 471 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 471 alin. (1)
    (1) Apelul și, când este cazul, motivele de apel se depun la instanța a cărei hotărâre se atacă, sub sancțiunea nulității.
    Textul în documentul-sursă ↗
  72. Sursa 72: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 181 alin. (1) pct. 2 · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 181 alin. (1) pct. 2
    2. când termenul se socotește pe zile, nu intră în calcul ziua de la care începe să curgă termenul, nici ziua când acesta se împlinește;
    Textul în documentul-sursă ↗
  73. Sursa 73: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 181 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 181 alin. (2)
    (2) Când ultima zi a unui termen cade într-o zi nelucrătoare, termenul se prelungește până în prima zi lucrătoare care urmează.
    Textul în documentul-sursă ↗
  74. Sursa 74: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 182 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 182 alin. (2)
    (2) Cu toate acestea, dacă este vorba de un act ce trebuie depus la instanță sau într-un alt loc, termenul se va împlini la ora la care activitatea încetează în acel loc în mod legal, dispozițiile art. 183 fiind aplicabile.
    Textul în documentul-sursă ↗
  75. Sursa 75: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 183 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 183 alin. (1)
    (1) Actul de procedură, depus înăuntrul termenului prevăzut de lege prin scrisoare recomandată la oficiul poștal sau depus la un serviciu de curierat rapid ori la un serviciu specializat de comunicare ori trimis prin fax sau e-mail, este socotit a fi făcut în termen.
    Textul în documentul-sursă ↗
  76. Sursa 76: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 183 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 183 alin. (3)
    (3) În cazurile prevăzute la alin. (1) și (2), recipisa oficiului poștal, precum și înregistrarea ori atestarea făcută, după caz, de serviciul de curierat rapid, de serviciul specializat de comunicare, de unitatea militară sau de administrația locului de deținere, pe actul depus, precum și mențiunea datei și orei primirii faxului sau a e-mail-ului, astfel cum acestea sunt atestate de către calculatorul sau faxul de primire al instanței, servesc ca dovadă a datei depunerii actului de către partea interesată.
    Textul în documentul-sursă ↗
  77. Sursa 77: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 468 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 468 alin. (3)
    (3) Dacă o parte face apel înainte de comunicarea hotărârii, aceasta se socotește comunicată la data depunerii cererii de apel.
    Textul în documentul-sursă ↗
  78. Sursa 78: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 468 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 468 alin. (2)
    (2) Termenul de apel prevăzut la alin. (1) curge de la comunicarea hotărârii, chiar atunci când aceasta a fost făcută odată cu încheierea de încuviințare a executării silite.
    Textul în documentul-sursă ↗
  79. Sursa 79: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 469 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 469 alin. (1)
    (1) Termenul de apel se întrerupe prin moartea părții care are interes să facă apel. În acest caz se face din nou o singură comunicare a hotărârii, la cel din urmă domiciliu al părții, pe numele moștenirii, fără să se arate numele și calitatea fiecărui moștenitor.
    Textul în documentul-sursă ↗
  80. Sursa 80: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 469 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 469 alin. (2)
    (2) Termenul de apel va începe să curgă din nou de la data comunicării prevăzute la alin. (1). Pentru moștenitorii incapabili, cei cu capacitate restrânsă sau dispăruți ori în caz de moștenire vacantă, termenul va curge din ziua în care se va numi tutorele, curatorul sau administratorul provizoriu, după caz.
    Textul în documentul-sursă ↗
  81. Sursa 81: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 469 alin. (4) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 469 alin. (4)
    (4) Termenul de apel se întrerupe și prin moartea mandatarului căruia i s-a făcut comunicarea. În acest caz se va face o nouă comunicare părții, la domiciliul ei, iar termenul de apel va începe să curgă din nou de la această dată.
    Textul în documentul-sursă ↗
  82. Sursa 82: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 466 alin. (4) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 466 alin. (4)
    (4) Împotriva încheierilor premergătoare nu se poate face apel decât odată cu fondul, afară de cazul când legea dispune altfel.
    Textul în documentul-sursă ↗
  83. Sursa 83: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 185 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 185 alin. (1)
    (1) Când un drept procesual trebuie exercitat într-un anumit termen, nerespectarea acestuia atrage decăderea din exercitarea dreptului, în afară de cazul în care legea dispune altfel. Actul de procedură făcut peste termen este lovit de nulitate.
    Textul în documentul-sursă ↗
  84. Sursa 84: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 186 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 186 alin. (1)
    (1) Partea care a pierdut un termen procedural va fi repusă în termen numai dacă dovedește că întârzierea se datorează unor motive temeinic justificate.
    Textul în documentul-sursă ↗
  85. Sursa 85: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 186 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 186 alin. (2)
    (2) În acest scop, partea va îndeplini actul de procedură în cel mult 15 zile de la încetarea împiedicării, cerând totodată repunerea sa în termen. În cazul exercitării căilor de atac, această durată este aceeași cu cea prevăzută pentru exercitarea căii de atac.
    Textul în documentul-sursă ↗
  86. Sursa 86: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 1092 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 1092 alin. (1)
    (1) Formalitățile de înregistrare și publicitate, efectele lor și autoritățile abilitate să instrumenteze sunt cele prevăzute de dreptul țării unde operațiunea a avut loc.
    Textul în documentul-sursă ↗
  87. Sursa 87: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 1110 · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 1110
    Tranzacțiile judiciare încheiate în străinătate produc în România efectele ce decurg din legea care le-a fost aplicată, în condițiile art. 1.103 alin. (1) și art. 1.104 - 1.108.
    Textul în documentul-sursă ↗
  88. Sursa 88: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 1098 · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 1098
    Cu excepția verificării condițiilor prevăzute la art. 1.096 și 1.097, instanța română nu poate proceda la examinarea în fond a hotărârii străine și nici la modificarea ei.
    Textul în documentul-sursă ↗
  89. Sursa 89: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 1108 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 1108 alin. (1)
    (1) Hotărârea străină pronunțată de instanța competentă beneficiază în România de forță probantă în privința constatărilor pe care le cuprinde, dacă satisface exigențele necesare autenticității sale conform legii statului de sediu al instanței.
    Textul în documentul-sursă ↗
  90. Sursa 90: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 1108 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 1108 alin. (2)
    (2) Constatările făcute de instanța străină nu beneficiază de forța probantă prevăzută la alin. (1) dacă ele sunt manifest incompatibile cu ordinea publică de drept internațional privat român.
    Textul în documentul-sursă ↗
  91. Sursa 91: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 1108 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 1108 alin. (3)
    (3) Proba contra faptelor constatate de instanța străină poate fi făcută prin orice mijloace.
    Textul în documentul-sursă ↗
  92. Sursa 92: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 24 · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 24
    Dispozițiile legii noi de procedură se aplică numai proceselor și executărilor silite începute după intrarea acesteia în vigoare.
    Textul în documentul-sursă ↗
  93. Sursa 93: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 25 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 25 alin. (1)
    (1) Procesele în curs de judecată, precum și executările silite începute sub legea veche rămân supuse acelei legi.
    Textul în documentul-sursă ↗
  94. Sursa 94: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 27 · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 27
    Hotărârile rămân supuse căilor de atac, motivelor și termenelor prevăzute de legea sub care a început procesul.
    Textul în documentul-sursă ↗
  95. Sursa 95: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 1096 alin. (1) lit. a) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 1096 alin. (1) lit. a)
    a) hotărârea este definitivă potrivit legii statului unde a fost pronunțată;
    Textul în documentul-sursă ↗
  96. Sursa 96: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 1098 · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 1098
    Cu excepția verificării condițiilor prevăzute la art. 1.096 și 1.097, instanța română nu poate proceda la examinarea în fond a hotărârii străine și nici la modificarea ei.
    Textul în documentul-sursă ↗
  97. Sursa 97: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 1100 alin. (1) — partea introductivă · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 1100 alin. (1) — partea introductivă
    (1) Cererea de recunoaștere a hotărârii străine se întocmește potrivit cerințelor prevăzute de prezentul cod și va fi însoțită de următoarele acte:
    Textul în documentul-sursă ↗
  98. Sursa 98: Hotărârea CJUE din 24 septembrie 2026, cauza C-300/25, DuftošekHotărâre · paragraful 60 · forma din 24 septembrie 2026Curtea de Justiție a Uniunii Europene · C-300/25 · 24 septembrie 2026 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    paragraful 60
    Având în vedere considerațiile care precedă, și fără a fi necesar să se examineze în cadrul prezentei cauze dacă interpretarea furnizată în prezenta hotărâre este aplicabilă și situațiilor în care printre coindivizari figurează unul sau mai mulți terți, este necesar să se răspundă la întrebarea adresată că articolul 1 alineatul (1) și articolul 3 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul 2016/1103 trebuie interpretate în sensul că o cerere de lichidare și de partaj al unei indiviziuni având ca obiect un bun imobil dobândit exclusiv de soți în timpul căsătoriei în cadrul regimului convențional al separației de bunuri, introdusă după desfacerea căsătoriei, ține de materia regimurilor matrimoniale în sensul acestor dispoziții.
    Textul în documentul-sursă ↗
  99. Sursa 99: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 2561 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 2561 alin. (2)
    (2) Dispozițiile speciale prin care se cere condiția reciprocității în anumite materii rămân aplicabile. Îndeplinirea condiției reciprocității de fapt este prezumată până la dovada contrară care se stabilește de Ministerul Justiției, prin consultare cu Ministerul Afacerilor Externe.
    Textul în documentul-sursă ↗
Ai nevoie de un avocat? Scrie-ne. Găsim pentru tine un avocat colaborator potrivit cazului tău, care te contactează în cel mult 2 zile lucrătoare. Prima consultație este gratuită și nu te obligă la nimic. Când poate fi util un avocat.

Ghiduri înrudite

Contestarea recunoașterii hotărârii dintr-un stat din afara UEC07 · 14 MIN · GHID
SURSA
TOATE SURSELE

    Semnalează o eroare

    Spune-ne ce ai observat. Referința de mai jos se adaugă automat în mesaj. Nu include date personale sau detalii despre cazul tău.

    C07-022 · https://divortpartaj.org/ghiduri/partajul-facut-in-strainatate-efectele-in-romania/
    Scrie-ne despre eroare

    Instalează pe iPhone sau iPad

    1. Apasă butonul Distribuie din Safari (pătratul cu săgeata în sus).
    2. Alege Adaugă pe ecranul principal.
    3. Apasă Adaugă. Aplicația apare lângă celelalte.

    Ghidurile principale, checklisturile și glosarul rămân disponibile și fără semnal.

    CONTACT · AVOCAȚI COLABORATORI

    Scrie-ne

    1. Scrii pe scurt ce se întâmplă.
    2. Echipa DivortPartaj.org citește mesajul și alege un avocat colaborator potrivit cazului tău.
    3. Avocatul te contactează în cel mult 2 zile lucrătoare. Prima consultație este gratuită și nu te obligă la nimic. Numele și datele tale de contact îi sunt arătate doar după ce confirmă că preia cererea.

    Site-ul nu primește comision. Dacă vrei să continui după prima consultație, onorariul îl stabilești direct cu avocatul.

    Scrie pe scurt ce se întâmplă și ce întrebare ai. Numele și datele de contact pune-le în câmpurile de mai sus. Nu include CNP, date de card sau de cont, detalii medicale amănunțite sau copii ale actelor: avocatul ți le va cere, dacă e nevoie.

    Cum folosim datele: Confidențialitate.

    Gratuit · fără comision