⌕Meniu

Copilul reținut sau contactul împiedicat: când e faptă penală

Reținerea copilului și împiedicarea repetată a legăturilor personale sunt ipoteze diferite ale art. 379 din Codul penal, cu cerințe proprii. O întârziere ori un conflict parental nu dovedește singur toate condițiile infracțiunii. Sesizarea se face, în ipotezele acestui articol, prin plângere prealabilă, de regulă în trei luni de la aflarea faptei. Încadrarea situației concrete, inclusiv sensul încredințării copilului, nu rezultă automat din existența unui program de contact. [1] [2] [3] [4] [5]

ACTUALIZAT
TIMP DE CITIRE
5 minute
CATEGORIE
Copiii: autoritate, locuință și relații personale
Cuprins · 10 secțiuni
  1. 01Cui se adresează
  2. 02Cele două ipoteze nu se confundă
  3. 03Ce spune și ce nu spune Curtea Constituțională
  4. 04Cui se adresează și ce conține plângerea
  5. 05Termenul de trei luni și situațiile de reprezentare
  6. 06O sesizare greșit adresată și relația cu măsurile civile
  7. 07Termene și repere
  8. 08Lista de pași
  9. 09Întrebări frecvente
  10. 10Surse și trimiteri

Cui se adresează

✓ SE APLICĂ DACĂ

  • Părintele sau persoana vătămată și, după caz, reprezentantul legal care analizează formularea unei plângeri prealabile.

✕ NU ACOPERĂ

  • Executarea silită a programului, răpirea internațională, alte infracțiuni sau evaluarea vinovăției unui părinte individual.

Cele două ipoteze nu se confundă

Potrivit art. 379 alin. (1), fapta este reținerea de către un părinte a copilului său minor, fără consimțământul celuilalt părinte sau al persoanei căreia minorul i-a fost încredințat potrivit legii. Textul prevede închisoare de la o lună la trei luni sau amendă; nu permite concluzia că orice diferență privind ora predării produce automat o condamnare. Analiza trebuie să privească fapta, persoanele, consimțământul și situația juridică a copilului. [1]

Alin. (2) privește persoana căreia minorul i-a fost încredințat prin hotărâre judecătorească spre creștere și educare și care împiedică, în mod repetat, legăturile personale ale oricăruia dintre părinți, în condițiile stabilite de părți sau de organul competent. Pedeapsa indicată este aceeași. Caracterul repetat și calitatea persoanei sunt condiții ale acestei ipoteze; nu pot fi înlocuite doar cu afirmația că relația dintre părinți este conflictuală. [2]

Aceste descrieri redau textul legii penale, nu o încadrare penală a unui caz individual. Sensul termenului „încredințat” în raport cu hotărârile familiale concrete rămâne o problemă de interpretare și aplicare în cauză. [5]

Ce spune și ce nu spune Curtea Constituțională

Prin Decizia nr. 108 din 7 martie 2024, Curtea Constituțională a respins ca inadmisibilă excepția privind art. 379 alin. (1). Dispozitivul declară decizia definitivă și general obligatorie. Curtea nu a stabilit că orice încălcare a unui program parental întrunește infracțiunea și nici nu a soluționat vinovăția într-un dosar de familie. [6]

În paragraful 16, Curtea separă controlul constituționalității de interpretarea și aplicarea legii, care aparțin instanțelor învestite și instanțelor superioare în căile de atac. Practic, hotărârea privind locuința, autoritatea părintească ori contactul trebuie analizată în concret; nu transforma această inadmisibilitate într-o dezlegare obligatorie a tuturor situațiilor de reținere. [5]

Cui se adresează și ce conține plângerea

Art. 379 alin. (3) cere plângerea prealabilă a persoanei vătămate. Codul de procedură penală indică drept destinatari organul de cercetare penală sau procurorul. Nu confunda cererea adresată instanței civile pentru respectarea programului cu acest act de sesizare penală. [3] [7] [8]

Identifică petiționarul și calitatea sa, descrie concret fapta și indică persoana reclamată și mijloacele de probă, dacă sunt cunoscute. Este utilă o cronologie: când trebuia predat copilul, ce prevedea hotărârea sau înțelegerea, ce s-a întâmplat și când ai aflat. Anexează înscrisurile relevante pe care le deții; acestea sprijină prezentarea faptelor, nu garantează o anumită soluție. [9]

Plângerea poate fi făcută personal sau prin mandatar cu mandat special; procura se atașează. Dacă este scrisă, se semnează; dacă este orală, se consemnează într-un proces-verbal de organul care o primește. Pentru forma electronică, textul cere certificare prin semnătură electronică în condițiile legii: nu presupune că un mesaj nesemnat trimis prin e-mail îndeplinește forma cerută. Aceste reguli se aplică plângerii prealabile prin trimiterea din art. 295 alin. (3). [10] [11] [12] [13] [14]

Termenul de trei luni și situațiile de reprezentare

Regula este de trei luni din ziua în care persoana vătămată a aflat despre săvârșirea faptei. Nu înlocui acest reper cu data la care ai decis să reclami sau, automat, cu data aflării identității persoanei. Pentru o succesiune de refuzuri, stabilirea faptei și a momentului de început trebuie analizată în concret; nu presupune că fiecare nou incident prelungește orice termen deja început. [4]

Dacă persoana vătămată este minoră ori un major care beneficiază de consiliere judiciară sau tutelă specială, termenul curge de la aflarea faptei de către ocrotitor sau reprezentantul legal. Dacă făptuitorul este reprezentantul legal, reperul prevăzut de art. 296 alin. (3) este numirea unui nou reprezentant legal. Separat, art. 289 alin. (8), aplicabil prin art. 295 alin. (3), reglementează reprezentarea și sesizarea din oficiu când făptuitorul este persoana care reprezintă legal ori încuviințează actele persoanei vătămate. Nu trata orice plângere formulată de un părinte ca fiind automat plângerea copilului. [15] [16] [17] [14]

Termenul în luni expiră în ziua corespunzătoare din ultima lună sau, dacă nu există acea zi, în ultima zi a lunii. Dacă ultima zi este nelucrătoare, expirarea se mută la sfârșitul primei zile lucrătoare următoare. Depunerea tardivă este verificată de organul penal și poate conduce la propunerea de clasare; păstrează dovada depunerii. [18] [19] [20]

O sesizare greșit adresată și relația cu măsurile civile

Plângerea prealabilă adresată unui organ judiciar necompetent este valabilă dacă a fost introdusă în termen; ea se trimite administrativ organului competent. Nu extinde această protecție la orice mesaj transmis unei instituții fără atribuții judiciare. [21] [22]

Plângerea penală nu trebuie confundată cu o cerere de garanții ori penalități sau cu suspendarea executării unei ordonanțe președințiale: art. 20 din Legea nr. 272/2004 reglementează măsuri ale instanței pentru respectarea locuinței și relațiilor personale, iar suspendarea ordonanței are propriile condiții. Alegerea demersului trebuie să țină cont de interesul superior al copilului, nu de folosirea procedurilor ca presiune asupra celuilalt părinte. [23] [24] [25]

Termene și repere procedurale

REGULĂPlângerea prealabilă
Interval

Trei luni. [4]

De când începe

Aflarea săvârșirii faptei de către persoana vătămată. [4]

Cum se aplică

Ziua corespunzătoare din ultima lună; dacă lipsește, ultima zi a lunii; ultima zi nelucrătoare se deplasează la prima zi lucrătoare următoare. [18] [19]

Consecințe

Tardivitatea este verificată și poate conduce la propunerea de clasare. [20]

[4][18][19][15][16][21][22][20]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

  • Pentru minor ori pentru majorul ocrotit, aflarea de către ocrotitor sau reprezentant; dacă făptuitorul este reprezentantul legal, numirea noului reprezentant. [15] [16]

  • Plângerea introdusă în termen la organ judiciar necompetent rămâne valabilă și este înaintată organului competent. [21] [22]

Lista de pași

  • Strânge hotărârea sau înțelegerea și cronologia incidentelor, cu mesaje ori alte probe cunoscute; descrie fapte verificabile, nu numai calificări. [9]

  • Identifică persoana vătămată și calitatea în care formulezi plângerea, inclusiv regulile de reprezentare dacă este cazul. [7] [17]

  • Calculează prudent cele trei luni și păstrează confirmarea depunerii; forma și termenul sunt controlate de organul penal. [4] [18] [19] [20]

  • Semnează plângerea; pentru mandat folosește procura specială, iar pentru depunere electronică respectă condiția semnăturii electronice. [10] [11] [12]

Întrebări frecvente

Un singur refuz al programului înseamnă infracțiune?

Nu rezultă automat acest lucru. Ipoteza împiedicării legăturilor personale din art. 379 alin. (2) cere caracter repetat și calitatea persoanei precizată de text; ipoteza reținerii din alin. (1) are cerințe distincte. Încadrarea juridică a faptelor concrete aparține autorităților competente. [1] [2] [5]

Cui îi trimit plângerea și cât timp am?

Organului de cercetare penală ori procurorului; regula este de trei luni de la aflarea săvârșirii faptei, cu regulile speciale pentru persoanele reprezentate și cu calculul termenelor în luni. Nu aștepta soluția unui conflict civil presupunând că aceasta oprește termenul penal. [8] [4] [15] [16] [18] [19]

De reținut

Arată cele 4 idei principale ale ghidului

  • Art. 379 din Codul penal are două ipoteze distincte; repetarea este cerută expres pentru împiedicarea contactului, nu este o formulă generală pentru toate faptele. [1] [2]

  • Plângerea prealabilă este cerută de art. 379 alin. (3), iar destinatarul este organul de cercetare penală ori procurorul. [3] [8]

  • Regula de trei luni pornește de la aflarea faptei, cu excepții de reprezentare și calcul calendaristic în luni. [4] [15] [16] [18] [19]

  • Decizia Curții Constituționale nr. 108/2024 respinge excepția ca inadmisibilă; nu furnizează o dezlegare generală privind toate hotărârile referitoare la copii. [6] [5]

Actele și cronologia de pregătit

Ghidul descrie regulile în vigoare la data actualizării, 29 octombrie 2026. Dacă situația ta este mai veche, unele reguli pot fi diferite.

Surse și trimiteri

  1. Sursa 1: Codul penal (Legea nr. 286/2009)Lege · art. 379 alin. (1) · forma din 12 decembrie 2020Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 379 alin. (1)
    (1) Reținerea de către un părinte a copilului său minor, fără consimțământul celuilalt părinte sau al persoanei căreia i-a fost încredințat minorul potrivit legii, se pedepsește cu închisoare de la o lună la 3 luni sau cu amendă.
    Textul în documentul-sursă ↗
  2. Sursa 2: Codul penal (Legea nr. 286/2009)Lege · art. 379 alin. (2) · forma din 12 decembrie 2020Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 379 alin. (2)
    (2) Cu aceeași pedeapsă se sancționează fapta persoanei căreia i s-a încredințat minorul prin hotărâre judecătorească spre creștere și educare de a împiedica, în mod repetat, pe oricare dintre părinți să aibă legături personale cu minorul, în condițiile stabilite de părți sau de către organul competent.
    Textul în documentul-sursă ↗
  3. Sursa 3: Codul penal (Legea nr. 286/2009)Lege · art. 379 alin. (3) · forma din 12 decembrie 2020Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 379 alin. (3)
    (3) Acțiunea penală se pune în mișcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate.
    Textul în documentul-sursă ↗
  4. Sursa 4: Codul de procedură penală (Legea nr. 135/2010)Lege · art. 296 alin. (1) · forma din 13 iunie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 296 alin. (1)
    (1) Plângerea prealabilă trebuie să fie introdusă în termen de 3 luni din ziua în care persoana vătămată a aflat despre săvârșirea faptei.
    Textul în documentul-sursă ↗
  5. Sursa 5: Decizia CCR nr. 108/2024Hotărâre · par. 16 · forma din 29 iulie 2024Curtea Constituțională · 108/2024 · 7 martie 2024 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    par. 16
    16. Având în vedere cele de mai sus, Curtea observă că susținerile instanței judecătorești, autoare a excepției, nu reprezintă veritabile critici de neconstituționalitate, ci vizează modul de interpretare și aplicare a dispozițiilor ce constituie obiectul excepției de neconstituționalitate. Or, Curtea a statuat, în jurisprudența sa, că nu este competentă să se pronunțe cu privire la aspectele ce țin de interpretarea și aplicarea legii, acestea intrând în competența instanței judecătorești învestite cu soluționarea litigiului, respectiv a instanțelor ierarhic superioare în cadrul căilor de atac prevăzute de lege. În cazuri similare, Curtea a reținut că a răspunde criticilor autorilor excepției într-o atare situație ar însemna o ingerință a Curții Constituționale în activitatea de judecată, ceea ce ar contraveni prevederilor art. 126 alin. (1) din Constituție, potrivit cărora justiția se realizează prin Înalta Curte de Casație și Justiție și prin celelalte instanțe judecătorești stabilite de lege (de exemplu, Decizia nr. 1.402 din 2 noiembrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 823 din 9 decembrie 2010, Decizia nr. 598 din 12 iunie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 496 din 19 iulie 2012, Decizia nr. 785 din 17 noiembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 79 din 3 februarie 2016, paragraful 17, Decizia nr. 820 din 12 decembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 353 din 23 aprilie 2018, paragraful 21, Decizia nr. 500 din 17 iulie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 977 din 19 noiembrie 2018, paragraful 14, Decizia nr. 524 din 24 septembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 19 din 13 ianuarie 2020, paragraful 16, Decizia nr. 246 din 4 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 685 din 31 iulie 2020, paragraful 16, Decizia nr. 212 din 7 aprilie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 847 din 30 august 2022, paragraful 12, și Decizia nr. 549 din 17 noiembrie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 136 din 17 februarie 2023, paragraful 13). ...
    Textul în documentul-sursă ↗
  6. Sursa 6: Decizia CCR nr. 108/2024Hotărâre · dispozitiv · forma din 29 iulie 2024Curtea Constituțională · 108/2024 · 7 martie 2024 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    dispozitiv
    DECIDE:Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 379 alin. (1) din Codul penal, excepție ridicată, din oficiu, de instanța judecătorească în Dosarul nr. 20.851/325/2018 al Judecătoriei Timișoara - Secția penală.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Judecătoriei Timișoara - Secția penală și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 7 martie 2024.
    Textul în documentul-sursă ↗
  7. Sursa 7: Codul de procedură penală (Legea nr. 135/2010)Lege · art. 295 alin. (1) · forma din 13 iunie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 295 alin. (1)
    (1) Punerea în mișcare a acțiunii penale se face numai la plângerea prealabilă a persoanei vătămate, în cazul infracțiunilor pentru care legea prevede că este necesară o astfel de plângere.
    Textul în documentul-sursă ↗
  8. Sursa 8: Codul de procedură penală (Legea nr. 135/2010)Lege · art. 295 alin. (2) · forma din 13 iunie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 295 alin. (2)
    (2) Plângerea prealabilă se adresează organului de cercetare penală sau procurorului, potrivit legii.
    Textul în documentul-sursă ↗
  9. Sursa 9: Codul de procedură penală (Legea nr. 135/2010)Lege · art. 289 alin. (2) · forma din 13 iunie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 289 alin. (2)
    (2) Plângerea trebuie să cuprindă: numele, prenumele, codul numeric personal, calitatea și domiciliul petiționarului ori, pentru persoane juridice, denumirea, sediul, codul unic de înregistrare, codul de identificare fiscală, numărul de înmatriculare în registrul comerțului sau de înscriere în registrul persoanelor juridice și contul bancar, indicarea reprezentantului legal ori convențional, descrierea faptei care formează obiectul plângerii, precum și indicarea făptuitorului și a mijloacelor de probă, dacă sunt cunoscute.
    Textul în documentul-sursă ↗
  10. Sursa 10: Codul de procedură penală (Legea nr. 135/2010)Lege · art. 289 alin. (3) · forma din 13 iunie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 289 alin. (3)
    (3) Plângerea se poate face personal sau prin mandatar. Mandatul trebuie să fie special, iar procura rămâne atașată plângerii.
    Textul în documentul-sursă ↗
  11. Sursa 11: Codul de procedură penală (Legea nr. 135/2010)Lege · art. 289 alin. (4) · forma din 13 iunie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 289 alin. (4)
    (4) Dacă este făcută în scris, plângerea trebuie semnată de persoana vătămată sau de mandatar.
    Textul în documentul-sursă ↗
  12. Sursa 12: Codul de procedură penală (Legea nr. 135/2010)Lege · art. 289 alin. (5) · forma din 13 iunie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 289 alin. (5)
    (5) Plângerea în formă electronică îndeplinește condițiile de formă numai dacă este certificată prin semnătură electronică, în conformitate cu prevederile legale.
    Textul în documentul-sursă ↗
  13. Sursa 13: Codul de procedură penală (Legea nr. 135/2010)Lege · art. 289 alin. (6) · forma din 13 iunie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 289 alin. (6)
    (6) Plângerea formulată oral se consemnează într-un proces-verbal de către organul care o primește.
    Textul în documentul-sursă ↗
  14. Sursa 14: Codul de procedură penală (Legea nr. 135/2010)Lege · art. 295 alin. (3) · forma din 13 iunie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 295 alin. (3)
    (3) Dispozițiile art. 289 alin. (1)-(6) și (8) se aplică în mod corespunzător.
    Textul în documentul-sursă ↗
  15. Sursa 15: Codul de procedură penală (Legea nr. 135/2010)Lege · art. 296 alin. (2) · forma din 13 iunie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 296 alin. (2)
    (2) Când persoana vătămată este un minor sau un major care beneficiază de consiliere judiciară ori tutelă specială, termenul de 3 luni curge de la data când ocrotitorul sau reprezentantul său legal a aflat despre săvârșirea faptei.
    Textul în documentul-sursă ↗
  16. Sursa 16: Codul de procedură penală (Legea nr. 135/2010)Lege · art. 296 alin. (3) · forma din 13 iunie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 296 alin. (3)
    (3) În cazul în care făptuitorul este reprezentantul legal al persoanelor prevăzute la alin. (2), termenul de 3 luni curge de la data numirii unui nou reprezentant legal.
    Textul în documentul-sursă ↗
  17. Sursa 17: Codul de procedură penală (Legea nr. 135/2010)Lege · art. 289 alin. (8) · forma din 13 iunie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 289 alin. (8)
    (8) Pentru persoana lipsită de capacitatea de exercițiu, plângerea se face de reprezentantul său legal. Persoana cu capacitate de exercițiu restrânsă poate face plângere cu încuviințarea persoanelor prevăzute de legea civilă. În cazul în care făptuitorul este persoana care reprezintă legal sau încuviințează actele persoanei vătămate, sesizarea organelor de urmărire penală se face din oficiu.
    Textul în documentul-sursă ↗
  18. Sursa 18: Codul de procedură penală (Legea nr. 135/2010)Lege · art. 269 alin. (3) · forma din 13 iunie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 269 alin. (3)
    (3) Termenele socotite pe luni sau pe ani expiră, după caz, la sfârșitul zilei corespunzătoare a ultimei luni ori la sfârșitul zilei și lunii corespunzătoare din ultimul an. Dacă această zi cade într-o lună care nu are zi corespunzătoare, termenul expiră în ultima zi a acelei luni.
    Textul în documentul-sursă ↗
  19. Sursa 19: Codul de procedură penală (Legea nr. 135/2010)Lege · art. 269 alin. (4) · forma din 13 iunie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 269 alin. (4)
    (4) Când ultima zi a unui termen cade într-o zi nelucrătoare, termenul expiră la sfârșitul primei zile lucrătoare care urmează.
    Textul în documentul-sursă ↗
  20. Sursa 20: Codul de procedură penală (Legea nr. 135/2010)Lege · art. 297 alin. (1) · forma din 13 iunie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 297 alin. (1)
    (1) La primirea plângerii prealabile, organul de urmărire penală verifică dacă aceasta îndeplinește condițiile de formă și dacă a fost depusă în termenul prevăzut de lege. În cazul în care constată că este tardivă, organul de cercetare penală înaintează procurorului actele încheiate împreună cu propunerea de clasare.
    Textul în documentul-sursă ↗
  21. Sursa 21: Codul de procedură penală (Legea nr. 135/2010)Lege · art. 296 alin. (4) · forma din 13 iunie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 296 alin. (4)
    (4) Plângerea prealabilă greșit îndreptată se consideră valabilă, dacă a fost introdusă în termen la organul judiciar necompetent.
    Textul în documentul-sursă ↗
  22. Sursa 22: Codul de procedură penală (Legea nr. 135/2010)Lege · art. 296 alin. (5) · forma din 13 iunie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 296 alin. (5)
    (5) Plângerea prealabilă greșit îndreptată la organul de urmărire penală sau la instanța de judecată se trimite, pe cale administrativă, organului judiciar competent.
    Textul în documentul-sursă ↗
  23. Sursa 23: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 20 alin. (1) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 20 alin. (1)
    (1) În vederea asigurării menținerii relațiilor personale ale copilului cu părinții săi sau cu alte persoane alături de care s-a bucurat de viața de familie, pentru asigurarea înapoierii copilului la locuința sa la terminarea perioadei de găzduire, pentru a preveni împiedicarea preluării copilului, la finalul găzduirii la domiciliul părintelui care nu locuiește cu copilul, precum și pentru respectarea dispozițiilor privitoare la stabilirea locuinței copilului, instanța poate dispune, la cererea părintelui interesat sau a altei persoane îndreptățite, instituirea uneia sau mai multor măsuri cu caracter asigurătoriu, a unor garanții sau aplicarea de penalități. Dispozițiile tezei I se aplică în mod corespunzător și în situația prevăzută la art. 18 alin. (1) lit. g).
    Textul în documentul-sursă ↗
  24. Sursa 24: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 1000 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 1000 alin. (2)
    (2) Instanța de apel poate suspenda executarea până la judecarea apelului, dar numai cu plata unei cauțiuni al cărei cuantum se va stabili de către aceasta.
    Textul în documentul-sursă ↗
  25. Sursa 25: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 2 alin. (4) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 2 alin. (4)
    (4) Principiul interesului superior al copilului va prevala în toate demersurile și deciziile care privesc copiii, întreprinse de autoritățile publice și de furnizorii privați acreditați, precum și în cauzele soluționate de instanțele judecătorești.
    Textul în documentul-sursă ↗
Ai nevoie de un avocat? Scrie-ne. Găsim pentru tine un avocat colaborator potrivit cazului tău, care te contactează în cel mult 2 zile lucrătoare. Prima consultație este gratuită și nu te obligă la nimic. Când poate fi util un avocat.
SURSA
TOATE SURSELE

    Semnalează o eroare

    Spune-ne ce ai observat. Referința de mai jos se adaugă automat în mesaj. Nu include date personale sau detalii despre cazul tău.

    C02-026 · https://divortpartaj.org/ghiduri/copilul-retinut-sau-contactul-impiedicat-cand-e-fapta-penala/
    Scrie-ne despre eroare

    Instalează pe iPhone sau iPad

    1. Apasă butonul Distribuie din Safari (pătratul cu săgeata în sus).
    2. Alege Adaugă pe ecranul principal.
    3. Apasă Adaugă. Aplicația apare lângă celelalte.

    Ghidurile principale, checklisturile și glosarul rămân disponibile și fără semnal.

    CONTACT · AVOCAȚI COLABORATORI

    Scrie-ne

    1. Scrii pe scurt ce se întâmplă.
    2. Echipa DivortPartaj.org citește mesajul și alege un avocat colaborator potrivit cazului tău.
    3. Avocatul te contactează în cel mult 2 zile lucrătoare. Prima consultație este gratuită și nu te obligă la nimic. Numele și datele tale de contact îi sunt arătate doar după ce confirmă că preia cererea.

    Site-ul nu primește comision. Dacă vrei să continui după prima consultație, onorariul îl stabilești direct cu avocatul.

    Scrie pe scurt ce se întâmplă și ce întrebare ai. Numele și datele de contact pune-le în câmpurile de mai sus. Nu include CNP, date de card sau de cont, detalii medicale amănunțite sau copii ale actelor: avocatul ți le va cere, dacă e nevoie.

    Cum folosim datele: Confidențialitate.

    Gratuit · fără comision