⌕Meniu

Dovada plății pensiei și cheltuielile făcute direct pentru copil

Cadourile, ieșirile și cumpărăturile pentru copil nu înlocuiesc automat pensia stabilită în bani, chiar dacă valorează cât rata sau mai mult. Înlocuirea printr-o altă prestație presupune consimțământul valabil al creditorului și efectuarea prestației convenite. Aceasta este aplicarea regulii generale a plății la cheltuielile făcute pentru copil. [4]

Pentru banii dați direct copilului contează cine era îndreptățit să primească plata, capacitatea sa de a o primi și dacă suma dovedește executarea întreținerii. Plata către un creditor incapabil să o primească îl liberează pe debitor numai în măsura în care îi profită creditorului; de aceea, simpla predare a banilor nu rezolvă toate aceste întrebări. [5] [6]

ACTUALIZAT
TIMP DE CITIRE
8 minute
CATEGORIE
Întreținere și pretenții financiare în familie
Cuprins · 9 secțiuni
  1. 01Cui se adresează
  2. 02Punctul de plecare: obligația deja stabilită
  3. 03Cadourile și ieșirile nu se scad automat din pensie
  4. 04Banii dați direct copilului: contează destinatarul și scopul plății
  5. 05Cum dovedesc plata și luna pentru care am plătit?
  6. 06Ce fac dacă apare o neînțelegere?
  7. 07Lista de pași
  8. 08Întrebări frecvente
  9. 09Surse și trimiteri

Cui se adresează

✓ SE APLICĂ DACĂ

  • Părinți care plătesc ori primesc pentru copil o pensie de întreținere deja stabilită.

  • Distingerea plății ratelor de cadouri, ieșiri și alte cheltuieli și păstrarea probelor plății.

✕ NU ACOPERĂ

Punctul de plecare: obligația deja stabilită

Citește hotărârea sau actul prin care a fost stabilită întreținerea: suma ori modul de calcul, perioada, scadența și persoana căreia i se face plata. Pensia se achită în rate periodice, la termenele convenite de părți sau, în lipsa acordului, la cele stabilite prin hotărâre. Plata se face creditorului, reprezentantului său legal ori convențional, persoanei indicate de acesta sau persoanei autorizate de instanță să o primească. [3] [5]

Codul civil prevede executarea întreținerii în natură, prin asigurarea celor necesare traiului și, după caz, a cheltuielilor de educare, învățătură și pregătire profesională. Dacă întreținerea nu se execută de bunăvoie în această formă, instanța dispune plata unei pensii în bani. [1] [2]

Existența regulii privind întreținerea în natură nu permite schimbarea unilaterală a unei prestații deja datorate în bani. Pentru a decide dacă o cheltuială stinge rata, trebuie raportată la obligația concretă și, dacă reprezintă o altă prestație, la condițiile înlocuirii ei. [4]

Cadourile și ieșirile nu se scad automat din pensie

Regula generală este că debitorul nu se liberează oferind altceva decât datorează, chiar dacă bunul sau serviciul oferit are o valoare egală ori mai mare. Înlocuirea este posibilă dacă creditorul consimte; stingerea obligației intervine când noua prestație este efectuată. Aplicată pensiei stabilite în bani, această regulă înseamnă că prețul hainelor, al unui telefon ori al unei excursii nu se scade automat din rată. [4]

De exemplu, cumpărarea unui telefon mai scump decât pensia unei luni nu îi permite, numai prin valoarea cumpărăturii, părintelui obligat să omită acea rată. Nici participarea copilului la o ieșire nu dovedește, prin ea însăși, un acord ca prețul ieșirii să țină loc de pensie. Sunt aplicații ale aceleiași reguli privind executarea altei prestații. [4]

Dacă se discută o înlocuire, clarifică înainte ce anume se oferă, ce rată ar urma să fie stinsă și cine poate consimți valabil. Pentru minor trebuie avute în vedere reprezentarea sau încuviințarea actelor de către părinți și regulile tutelei aplicabile administrării bunurilor sale. În plus, nimeni nu poate renunța pentru viitor la dreptul la întreținere. Un acord privind o prestație concretă nu trebuie confundat cu o asemenea renunțare. [4] [8] [9] [7]

Ca măsură de probă, păstrează separat dovezile pensiei și ale cheltuielilor suplimentare. Dacă invoci un acord de înlocuire, o consemnare clară în scris ajută la dovedirea conținutului său; recomandarea nu înseamnă că orice înțelegere scrisă este, prin acest singur fapt, valabilă. [24] [4]

Banii dați direct copilului: contează destinatarul și scopul plății

Banii de buzunar, o sumă oferită la aniversare și plata pensiei pot avea aceeași formă materială, dar un scop diferit. Pentru a susține că o sumă a achitat întreținerea, identifică obligația pentru care a fost dată și dovada plății. Cel care susține în proces că a plătit trebuie, ca regulă, să dovedească această susținere. [11] [10]

Verifică mai întâi destinatarul. Regula plății către creditor sau către persoana îndreptățită să primească pentru el rămâne relevantă chiar dacă banii au ajuns fizic la copil. Dacă actul prevede plata către un reprezentant ori într-un anumit cont, simpla relatare că i-ai dat numerar copilului nu arată, singură, că ai executat în modalitatea stabilită. [5] [6]

Nu există însă temei pentru a declara, numai din faptul că banii au fost dați copilului, că plata este întotdeauna lipsită de efect. Codul civil prevede că plata făcută unui creditor incapabil să o primească îl liberează pe debitor în măsura în care îi profită creditorului. Aplicarea acestei reguli cere verificarea situației concrete, inclusiv a capacității și a reprezentării, precum și a folosului plății pentru creditor. [6] [8]

Pentru clarificare, păstrează mesajele despre destinația sumei, documentele bancare sau chitanța și orice alte probe admise de lege. O confirmare ambiguă că „a primit bani” poate lăsa nerezolvată întrebarea dacă suma era un dar ori plata unei anumite rate; evidența perioadei și a scopului reduce această ambiguitate. [10] [12] [24]

Cum dovedesc plata și luna pentru care am plătit?

La transferul bancar, data plății este data la care contul creditorului a fost alimentat cu suma transferată. Verifică, așadar, dacă operațiunea a fost executată; o captură a unui ordin doar inițiat nu trebuie confundată, fără această verificare, cu încasarea banilor. [14] [26]

Ordinul de plată semnat de debitor și vizat de instituția de credit plătitoare creează o prezumție de plată, care poate fi răsturnată prin proba contrară. Debitorul poate cere instituției de credit a creditorului și o confirmare scrisă a efectuării viramentului; această confirmare face dovada plății. [15] [16]

În explicația transferului, indică precis datoria achitată, de exemplu „pensie de întreținere — [numele copilului] — [luna și anul] — [actul de stabilire]”. Codul civil permite indicarea datoriei prin mențiunile de pe ordinul de plată. Mențiunea unei luni nu permite însă, fără consimțământul creditorului, preferarea unei datorii încă nescadente față de una scadentă, cu excepția situației în care a fost prevăzută posibilitatea plății anticipate. [18] [19]

La plata în numerar, persoana care plătește are dreptul la o chitanță liberatorie. Este util ca înscrisul să identifice plătitorul, persoana îndreptățită care încasează, copilul, suma, data și rata ori perioada achitată și să poarte semnătura celui care confirmă primirea. Aceste rubrici sunt recomandări pentru claritatea probei. [13] [25]

Lipsa chitanței nu înseamnă automat lipsa oricărei posibilități de a dovedi plata: dacă legea nu prevede altfel, plata se dovedește cu orice mijloc de probă. Codul de procedură civilă enumeră, între altele, înscrisurile, martorii, prezumțiile și mărturisirea, în condițiile legii. Chitanța dată pentru o prestație periodică mai are un efect util: creează, până la proba contrară, prezumția că prestațiile devenite scadente anterior au fost executate. [10] [12] [17]

Ce fac dacă apare o neînțelegere?

Refă evidența pe luni: suma datorată, scadența, suma plătită, destinatarul și documentul care o dovedește. Separă sumele a căror destinație este acceptată de cele contestate. Această organizare ajută la dovedirea plăților, fără să transforme o cheltuială suplimentară, prin simpla înscriere în tabel, într-o rată achitată. [24] [4]

Pentru neînțelegerile privind întinderea întreținerii, felul și modalitățile executării ori contribuția fiecărui părinte, art. 499 alin. (4) din Codul civil prevede intervenția instanței de tutelă. Separat, dacă se schimbă mijloacele celui care prestează întreținerea sau nevoia celui care o primește, instanța poate, potrivit împrejurărilor, să mărească, să micșoreze ori să înceteze pensia. Cheltuielile suplimentare nu produc singure o astfel de modificare. [20] [21] [4]

Compensația are și o situație distinctă, delimitată de Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ). Prin Decizia nr. 6 din 11 februarie 2019, pronunțată în recurs în interesul legii, ÎCCJ a stabilit că instanța de tutelă poate dispune compensarea obligațiilor datorate de fiecare părinte copilului care nu locuiește cu el, până la valoarea celei mai mici obligații și numai dacă nu contravine interesului superior al copilului. Dispozitivul declară dezlegarea obligatorie. Soluția privește situația copiilor care locuiesc separat la cei doi părinți și nu oferă un drept general de a deduce unilateral cadouri sau ieșiri din pensie. [22] [23]

Dacă problema este cererea studentului major după o înțelegere verbală între părinți, vezi Pensia de întreținere după 18 ani: studii și venituri proprii.

Dacă întreținerea fusese plătită, dar a fost urmărită prin poprire, iar poprirea a fost ridicată, vezi După ridicarea popririi: actele și costurile rămase.

Lista de pași

  • Identifică rata, scadența și persoana îndreptățită să primească plata, pornind de la actul care stabilește întreținerea. [3] [5]

  • Înainte de a considera un bun sau o cheltuială drept înlocuitor al pensiei, clarifică existența și valabilitatea consimțământului și prestația efectiv datorată. [4] [8] [9]

  • La virament, indică datoria achitată și păstrează dovada executării operațiunii; ține cont de limitele alocării către o rată viitoare când există o datorie scadentă. [18] [19] [26]

  • La numerar, cere chitanță persoanei îndreptățite să primească și consemnează clar suma, data și perioada. [13] [25] [5]

  • Păstrează o evidență lunară, documentele și mesajele privind destinația sumelor, separat de cadouri și ieșiri. [24] [4]

Întrebări frecvente

Pot scădea din pensie o excursie sau un cadou mai scump decât rata?

Valoarea cheltuielii nu permite singură scăderea. Pentru înlocuirea prestației datorate este necesar consimțământul valabil al creditorului, iar noua prestație trebuie efectuată. În cazul minorului, se aplică și regulile reprezentării, precum și interdicția renunțării pentru viitor la întreținere. [4] [8] [9] [7]

Dacă i-am dat copilului bani în mână, pensia este plătită?

Nu se poate răspunde numai din faptul predării banilor. Contează persoana îndreptățită să primească, destinația sumei și proba. Dacă plata este făcută unui creditor incapabil să o primească, liberarea operează numai în măsura în care plata îi profită. [5] [6] [10]

Am pierdut chitanța unei luni. Înseamnă că nu mai pot dovedi plata?

Nu automat. În lipsa unei prevederi legale contrare, plata poate fi dovedită prin orice mijloc de probă. În plus, o chitanță pentru o prestație periodică ulterioară creează prezumția, până la proba contrară, că prestațiile scadente anterior au fost executate. Efectul concret depinde de documente și de eventualele probe contrare. [10] [17]

Este suficient să arăt că am inițiat un transfer?

Data plății prin virament este data creditării contului creditorului. Verifică executarea operațiunii. Ordinul semnat de debitor și vizat de banca plătitoare beneficiază de prezumția legală de plată, până la proba contrară; confirmarea scrisă a băncii creditorului face dovada viramentului. [14] [26] [15] [16]

De reținut

Arată cele 12 idei principale ale ghidului

  • Cadourile, ieșirile și cumpărăturile nu sting automat o pensie stabilită în bani; înlocuirea prin altă prestație cere consimțământ valabil și executarea noii prestații.

    [4]

  • Regula întreținerii în natură nu autorizează schimbarea unilaterală a unei prestații stabilite în bani.

    [1][2][4]

  • Plata se face creditorului ori unei persoane îndreptățite potrivit art. 1475 din Codul civil; efectul plății directe copilului depinde de situația juridică a destinatarului și de plata concretă.

    [5][6]

  • Plata făcută unui creditor incapabil să o primească îl liberează pe debitor numai în măsura în care îi profită creditorului.

    [6]

  • Pentru minor sunt relevante reprezentarea și regulile tutelei aplicabile bunurilor; nimeni nu poate renunța pentru viitor la dreptul la întreținere.

    [8][9][7]

  • Cel care susține în proces că a plătit trebuie, ca regulă, să dovedească plata; dacă legea nu prevede altfel, plata se dovedește prin orice mijloc de probă.

    [11][10][12]

  • La virament, data plății este data alimentării contului creditorului; ordinul în condițiile art. 1504 alin. (1) din Codul civil creează o prezumție răsturnabilă, iar confirmarea scrisă prevăzută la alin. (2) face dovada plății.

    [14][15][16]

  • Cel care plătește are dreptul la chitanță; chitanța unei prestații periodice creează, până la proba contrară, prezumția executării prestațiilor scadente anterior.

    [13][17]

  • Mențiunile ordinului de plată identifică datoria; alegerea unei datorii nescadente cu preferință față de una scadentă este limitată de consimțământul creditorului ori de posibilitatea prevăzută a plății anticipate.

    [18][19]

  • Pensia se plătește în rate periodice la termenele convenite de părți sau, în lipsa acordului, stabilite prin hotărâre.

    [3]

  • Neînțelegerile prevăzute de art. 499 alin. (4) sunt soluționate de instanța de tutelă; schimbarea mijloacelor ori a nevoii poate permite modificarea sau încetarea pensiei potrivit art. 531 alin. (1).

    [20][21]

  • Decizia ÎCCJ nr. 6/2019 (recurs în interesul legii) permite compensația dispusă de instanța de tutelă în situația copiilor care locuiesc separat la părinți, în limita obligației mai mici și fără încălcarea interesului superior al copilului; nu consacră deducerea unilaterală a cadourilor.

    [22][23]

Reconstituirea evidenței ratelor și a dovezilor de plată

Ghidul descrie regulile în vigoare la data actualizării, 21 octombrie 2026. Dacă situația ta este mai veche, unele reguli pot fi diferite.

Surse și trimiteri

  1. Sursa 1: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 530 alin. (1) · forma din 24 septembrie 2019Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 530 alin. (1)
    (1) Obligaţia de întreţinere se execută în natură, prin asigurarea celor necesare traiului şi, după caz, a cheltuielilor pentru educare, învăţătură şi pregătire profesională.
    Textul în documentul-sursă ↗
  2. Sursa 2: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 530 alin. (2) · forma din 24 septembrie 2019Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 530 alin. (2)
    (2) Dacă obligaţia de întreţinere nu se execută de bunăvoie, în natură, instanţa de tutelă dispune executarea ei prin plata unei pensii de întreţinere, stabilită în bani.
    Textul în documentul-sursă ↗
  3. Sursa 3: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 533 alin. (1) · forma din 24 septembrie 2019Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 533 alin. (1)
    (1) Pensia de întreţinere se plăteşte în rate periodice, la termenele convenite de părţi sau, în lipsa acordului lor, la cele stabilite prin hotărâre judecătorească.
    Textul în documentul-sursă ↗
  4. Sursa 4: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 1492 alin. (1) · forma din 24 septembrie 2019Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 1492 alin. (1)
    (1) Debitorul nu se poate libera executând o altă prestaţie decât cea datorată, chiar dacă valoarea prestaţiei oferite ar fi egală sau mai mare, decât dacă creditorul consimte la aceasta. În acest din urmă caz, obligaţia se stinge atunci când noua prestaţie este efectuată.
    Textul în documentul-sursă ↗
  5. Sursa 5: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 1475 · forma din 24 septembrie 2019Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 1475
    Plata trebuie făcută creditorului, reprezentantului său, legal sau convenţional, persoanei indicate de acesta ori persoanei autorizate de instanţă să o primească.
    Textul în documentul-sursă ↗
  6. Sursa 6: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 1476 · forma din 24 septembrie 2019Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 1476
    Plata făcută unui creditor care este incapabil de a o primi nu liberează pe debitor decât în măsura în care profită creditorului.
    Textul în documentul-sursă ↗
  7. Sursa 7: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 515 · forma din 24 septembrie 2019Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 515
    Nimeni nu poate renunţa pentru viitor la dreptul său la întreţinere.
    Textul în documentul-sursă ↗
  8. Sursa 8: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 501 alin. (1) · forma din 24 septembrie 2019Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 501 alin. (1)
    (1) Părinţii au dreptul şi îndatorirea de a administra bunurile copilului lor minor, precum şi de a-l reprezenta în actele juridice civile ori de a-i încuviinţa aceste acte, după caz.
    Textul în documentul-sursă ↗
  9. Sursa 9: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 502 alin. (1) · forma din 24 septembrie 2019Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 502 alin. (1)
    (1) Drepturile şi îndatoririle părinţilor cu privire la bunurile copilului sunt aceleaşi cu cele ale tutorelui, dispoziţiile care reglementează tutela fiind aplicabile în mod corespunzător.
    Textul în documentul-sursă ↗
  10. Sursa 10: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 1499 · forma din 24 septembrie 2019Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 1499
    Dacă prin lege nu se prevede altfel, dovada plăţii se face cu orice mijloc de probă.
    Textul în documentul-sursă ↗
  11. Sursa 11: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 249 · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 249
    Cel care face o susținere în cursul procesului trebuie să o dovedească, în afară de cazurile anume prevăzute de lege.
    Textul în documentul-sursă ↗
  12. Sursa 12: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 250 · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 250
    Dovada unui act juridic sau a unui fapt se poate face prin înscrisuri, martori, prezumții, mărturisirea uneia dintre părți, făcută din proprie inițiativă sau obținută la interogatoriu, prin expertiză, prin mijloacele materiale de probă, prin cercetarea la fața locului sau prin orice alte mijloace prevăzute de lege.
    Textul în documentul-sursă ↗
  13. Sursa 13: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 1500 alin. (1) · forma din 24 septembrie 2019Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 1500 alin. (1)
    (1) Cel care plăteşte are dreptul la o chitanţă liberatorie, precum şi, dacă este cazul, la remiterea înscrisului original al creanţei.
    Textul în documentul-sursă ↗
  14. Sursa 14: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 1497 · forma din 24 septembrie 2019Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 1497
    Dacă plata se face prin virament bancar, data plăţii este aceea la care contul creditorului a fost alimentat cu suma de bani care a făcut obiectul plăţii.
    Textul în documentul-sursă ↗
  15. Sursa 15: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 1504 alin. (1) · forma din 24 septembrie 2019Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 1504 alin. (1)
    (1) Dacă plata se face prin virament bancar, ordinul de plată semnat de debitor şi vizat de instituţia de credit plătitoare prezumă efectuarea plăţii, până la proba contrară.
    Textul în documentul-sursă ↗
  16. Sursa 16: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 1504 alin. (2) · forma din 24 septembrie 2019Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 1504 alin. (2)
    (2) Debitorul are oricând dreptul să solicite instituţiei de credit a creditorului o confirmare, în scris, a efectuării plăţii prin virament. Această confirmare face dovada plăţii.
    Textul în documentul-sursă ↗
  17. Sursa 17: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 1502 · forma din 24 septembrie 2019Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 1502
    Chitanţa dată pentru primirea uneia dintre prestaţiile periodice care fac obiectul obligaţiei face să se prezume, până la proba contrară, executarea prestaţiilor devenite scadente anterior.
    Textul în documentul-sursă ↗
  18. Sursa 18: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 1507 alin. (3) · forma din 24 septembrie 2019Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 1507 alin. (3)
    (3) În cazul plăţii efectuate prin virament bancar, debitorul face imputaţia prin menţiunile corespunzătoare consemnate de el pe ordinul de plată.
    Textul în documentul-sursă ↗
  19. Sursa 19: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 1507 alin. (2) · forma din 24 septembrie 2019Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 1507 alin. (2)
    (2) Debitorul nu poate, fără consimţământul creditorului, să impute plata asupra unei datorii care nu este încă exigibilă cu preferinţă faţă de o datorie scadentă, cu excepţia cazului în care s-a prevăzut că debitorul poate plăti anticipat.
    Textul în documentul-sursă ↗
  20. Sursa 20: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 499 alin. (4) · forma din 24 septembrie 2019Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 499 alin. (4)
    (4) În caz de neînţelegere, întinderea obligaţiei de întreţinere, felul şi modalităţile executării, precum şi contribuţia fiecăruia dintre părinţi se stabilesc de instanţa de tutelă pe baza raportului de anchetă psihosocială.
    Textul în documentul-sursă ↗
  21. Sursa 21: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 531 alin. (1) · forma din 24 septembrie 2019Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 531 alin. (1)
    (1) Dacă se iveşte o schimbare în ceea ce priveşte mijloacele celui care prestează întreţinerea şi nevoia celui care o primeşte, instanţa de tutelă, potrivit împrejurărilor, poate mări sau micşora pensia de întreţinere sau poate hotărî încetarea plăţii ei.
    Textul în documentul-sursă ↗
  22. Sursa 22: Decizia ÎCCJ nr. 6/2019 (recurs în interesul legii)Hotărâre · dispozitiv · forma din 11 februarie 2019Înalta Curte de Casație și Justiție · 6 · 11 februarie 2019 · Caracter definitiv neprecizatTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    dispozitiv
    În numele legii DECIDE:Admite recursul în interesul legii promovat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și, în consecință, stabilește că:În interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 1.616-1.618 lit. c) raportat la art. 499,art. 514 alin. (1) și (3), art. 515, art. 525 alin. (1),art. 529-531 din Codul civil și art. 729 alin. (3) și (7) din Codul de procedură civilă, instanța de tutelă va putea dispune compensația obligațiilor de întreținere datorate de fiecare părinte copilului care nu locuiește cu acesta, până la limita celei mai mici dintre ele și în măsura în care compensația nu contravine interesului superior al copilului.Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 517 alin. (4) din Codul de procedură civilă.Pronunțată în ședință publică astăzi, 11 februarie 2019. VICEPREȘEDINTELE ÎNALTEI CURȚI DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE GABRIELA ELENA BOGASIU Magistrat-asistent, Elena Adriana Stamatescu----
    Textul în documentul-sursă ↗
  23. Sursa 23: Decizia ÎCCJ nr. 6/2019 (recurs în interesul legii)Hotărâre · par. 21 · forma din 11 februarie 2019Înalta Curte de Casație și Justiție · 6 · 11 februarie 2019 · Caracter definitiv neprecizatTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    par. 21
    21. Compensația legală, compensația convențională și compensația judiciară, ca modalități de executare, prin stingere, a obligației de întreținere Reglementată între modurile de stingere a obligațiilor în art. 1.615 din Codul civil, compensația a primit o consacrare distinctă în art. 1.616 din același cod, care prevede că „datoriile reciproce se sting prin compensație până la concurența celei mai mici dintre ele“.Astfel, dacă obligațiile sunt egale, se sting în întregime, iar dacă nu sunt de aceeași valoare, se sting până la concurența celei mai mici dintre ele.În opinia jurisprudențială minoritară, care a respins posibilitatea compensării obligațiilor de întreținere ce incumbă părinților divorțați, motivul principal pentru care compensația nu ar putea să opereze în această materie a constat, de fapt, în lipsa caracterului reciproc al obligației de întreținere dintre părinți și copiii lor minori, obligația de întreținere revenind doar părinților. S-a reținut în acest sens că este de esența compensației caracterul reciproc al datoriilor, așa cum se desprinde din definiția dată acesteia de art. 1.616 din Codul civil.Această opinie ignoră însă faptul că atât definiția dată compensației de art. 1.616 din Codul civil, cât și condițiile de existență ale acesteia prevăzute de art. 1.617 din Codul civil (datorii certe, lichide și exigibile având ca obiect o sumă de bani sau o anumită cantitate de bunuri fungibile de aceeași natură) trebuie considerate ca referindu-se doar la compensația legală, aspect care rezultă din utilizarea în art. 1.617 alin. (1) din Codul civil a sintagmei „compensația operează de plin drept“, noul Cod civil, la fel ca și cel din 1865, nefăcând referiri la compensația convențională, care operează prin acordul de voință al părților, sau la cea judiciară, care este hotărâtă de instanța de judecată competentă, aceste noțiuni fiind dezvoltate în doctrină și jurisprudență.Faptul că legea civilă nu reglementează decât compensația legală se explică prin aceea că existența compensației convenționale nu este altceva decât rezultatul libertății contractuale și al autonomiei de voință a datornicilor mutuali, părțile fiind libere să încheie orice act juridic prin care să pună capăt unor obligații reciproce într-un alt mod decât prin plată efectivă, iar compensația judiciară intervine atunci când instanța, constatând dovedite pretenții reciproce în cauză, procedează la compensarea datoriilor pe care părțile le au una față de alta până la valoarea celei mai mici și dispune obligarea debitorului având cea mai mare datorie la plata diferenței rămase neacoperite prin compensare, în aplicarea art. 1.616 din Codul civil.Rostul compensației convenționale este acela de a acoperi tocmai acele situații în care compensația legală nu poate fi operațională, cum ar fi faptul că datoriile nu sunt ajunse încă la maturitate, nu sunt certe sau cuantumul nu rezultă cu exactitate din titlul lor, pe când rațiunea compensației judiciare este aceea de a facilita executarea obligațiilor reciproce între părțile litigiului, astfel cum acestea au rezultat din probele administrate în cauză.Efectul esențial care se produce între beneficiarii compensației este că obligațiile se sting reciproc și concomitent, ca și când ar fi fost făcută o plată a fiecărei obligații în parte.În cazul compensației legale efectul extinctiv se produce automat, ope legis, deci fără să mai fie necesară vreo manifestare de voință din partea debitorilor reciproci, în schimb, în cazul compensației convenționale, stingerea datoriilor se produce după cum au convenit părțile prin contractul lor, iar în cazul compensației judiciare, stingerea obligațiilor se realizează în temeiul dispozițiilor instanței.Aplicând aceste principii problemei de drept de dezlegat, se impune acceptarea opiniei conform căreia, în ipoteza în care părinții sunt separați și fiecăruia dintre ei i-au fost încredințați copii în întreținere, se va dispune compensarea judiciară a obligațiilor lor reciproce de către instanță, în funcție de circumstanțele particulare ale fiecărei cauze și cu respectarea principiului interesului superior al copilului.Astfel, după îndeplinirea condițiilor impuse de art. 499 alin. (4) din Codul civil, compensația judiciară, ca modalitate de executare a obligațiilor reciproce, se poate dispune de către instanță, scopul său fiind acela de a stinge reciproc și concomitent obligațiile dintre părți, până la limita celei mai mici dintre ele, astfel încât niciun copil să nu primească mai puțin decât alt copil și să se evite proceduri inutile, precum plăți lunare reciproce ale unor sume de bani având aceeași destinație.În consecință, dreptul fiind un instrument viu, realitățile practice trebuie să primească consacrări juridice, printr-o interpretare evolutivă, sociologică a dispozițiilor legale care guvernează o anumită materie, chiar dacă, strict formal, această situație nu este reglementată în mod expres.În acest context, deși, în opinia minoritară, s-a susținut că obligația de întreținere nu poate face obiectul compensației, din cauza insesizabilității generate de caracterul său personal, în literatura de specialitate s-a arătat că este admisibilă compensația judiciară ce poate fi dispusă de instanță numai cu privire la creanțe de întreținere, ceea ce se întâmplă în cazul părinților divorțați, când fiecăruia i s-au încredințat copii spre creștere și educare. În situația compensării, pensia de întreținere se stabilește exclusiv în sarcina părintelui căruia îi revine obligația pensiei celei mai mari, suma reducându-se corespunzător cu suma pe care celălalt părinte o datorează pentru copilul încredințat debitorului pensiei respective.Mai mult, se poate observa că, în jurisprudența fostului Tribunal Suprem, se accepta inclusiv ca instanța de judecată să poată încuviința înțelegerea părților în sensul ca întreținerea să fie suportată numai de părintele în îngrijirea căruia se afla minorul, dacă acest părinte avea posibilitățile materiale îndestulătoare pentru aceasta. Numai în cazurile în care toate nevoile copilului erau acoperite cu posibilitățile materiale îndestulătoare ale părintelui căruia i-a fost încredințat, instanța judecătorească era îndreptățită să încuviințeze înțelegerea potrivit căreia întreținerea va fi suportată numai de persoana în cauză, pentru că, într-o asemenea situație, copilul nu se mai afla, temporar, în nevoie (Tribunalul Suprem - Secția civilă, Decizia nr. 214 din 1 februarie 1983, în Culegerea de decizii, 1983, pagina 111).Împrejurarea că este posibilă compensația convențională nu poate semnifica în niciun caz că părintele renunță la pensia de întreținere cuvenită copilului, întrucât, astfel cum s-a arătat anterior, dreptul la pensie de întreținere aparține acestuia, iar nu părintelui căruia i-a fost încredințat spre creștere și educare, iar compensația urmează a se face până la limita celei mai mici dintre obligațiile de întreținere, evitându-se astfel prejudicierea intereselor copilului. Cu atât mai mult, compensația judiciară, prin care instanța consfințește compensația convențională, nu poate fi considerată ca renunțare la pensia de întreținere cuvenită copilului.Este necesar însă ca, în ipoteza descrisă, dar și în situația în care părțile solicită expres compensarea convențională a obligațiilor de întreținere, instanța să verifice in concreto elementele fiecărei cereri de chemare în judecată, pe baza anchetelor sociale dispuse în cauză, stabilind veniturile fiecărui părinte și, în funcție de aceste venituri și de nevoile copiilor, pensia de întreținere ce urmează a fi plătită copiilor minori sau celor aflați în continuarea studiilor, în limitele și cuantumurile legale, tinzând a asigura fiecărui copil încredințat unuia dintre părinți un nivel de viață corespunzător și fără disproporții.În plus, ca o exigență a procesului echitabil, reglementat de art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii consideră că dispunerea de către instanța de judecată a măsurii compensării judiciare ar trebui motivată în fiecare caz în parte cu expunerea ansamblului argumentelor de fapt și drept care determină o asemenea măsură.
    Textul în documentul-sursă ↗
  24. Sursa 24: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 249 · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 249
    Cel care face o susținere în cursul procesului trebuie să o dovedească, în afară de cazurile anume prevăzute de lege.
    Textul în documentul-sursă ↗
  25. Sursa 25: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 1500 alin. (1) · forma din 24 septembrie 2019Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 1500 alin. (1)
    (1) Cel care plăteşte are dreptul la o chitanţă liberatorie, precum şi, dacă este cazul, la remiterea înscrisului original al creanţei.
    Textul în documentul-sursă ↗
  26. Sursa 26: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 1497 · forma din 24 septembrie 2019Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 1497
    Dacă plata se face prin virament bancar, data plăţii este aceea la care contul creditorului a fost alimentat cu suma de bani care a făcut obiectul plăţii.
    Textul în documentul-sursă ↗
Ai nevoie de un avocat? Scrie-ne. Găsim pentru tine un avocat colaborator potrivit cazului tău, care te contactează în cel mult 2 zile lucrătoare. Prima consultație este gratuită și nu te obligă la nimic. Când poate fi util un avocat.

Ghiduri înrudite

Pensia de întreținere după 18 ani: studii și venituri propriiC03 · 13 MIN · GHIDDupă ridicarea popririi: actele și costurile rămaseC11 · 8 MIN · GHID
SURSA
TOATE SURSELE

    Semnalează o eroare

    Spune-ne ce ai observat. Referința de mai jos se adaugă automat în mesaj. Nu include date personale sau detalii despre cazul tău.

    C03-004 · https://divortpartaj.org/ghiduri/dovada-platii-pensiei-si-cheltuielile-facute-direct-pentru-copil/
    Scrie-ne despre eroare

    Instalează pe iPhone sau iPad

    1. Apasă butonul Distribuie din Safari (pătratul cu săgeata în sus).
    2. Alege Adaugă pe ecranul principal.
    3. Apasă Adaugă. Aplicația apare lângă celelalte.

    Ghidurile principale, checklisturile și glosarul rămân disponibile și fără semnal.

    CONTACT · AVOCAȚI COLABORATORI

    Scrie-ne

    1. Scrii pe scurt ce se întâmplă.
    2. Echipa DivortPartaj.org citește mesajul și alege un avocat colaborator potrivit cazului tău.
    3. Avocatul te contactează în cel mult 2 zile lucrătoare. Prima consultație este gratuită și nu te obligă la nimic. Numele și datele tale de contact îi sunt arătate doar după ce confirmă că preia cererea.

    Site-ul nu primește comision. Dacă vrei să continui după prima consultație, onorariul îl stabilești direct cu avocatul.

    Scrie pe scurt ce se întâmplă și ce întrebare ai. Numele și datele de contact pune-le în câmpurile de mai sus. Nu include CNP, date de card sau de cont, detalii medicale amănunțite sau copii ale actelor: avocatul ți le va cere, dacă e nevoie.

    Cum folosim datele: Confidențialitate.

    Gratuit · fără comision