⌕Meniu

Pensia de întreținere după 18 ani: studii și venituri proprii

După majorat, copilul poate cere în nume propriu întreținere de la părinți dacă își continuă studiile, până la terminarea lor și fără depășirea vârstei de 26 de ani. Se verifică și nevoia sa reală, posibilitatea de a se întreține din muncă ori bunuri și mijloacele părinților; înscrierea la facultate nu stabilește singură cuantumul. [1] [2] [3] [4] [5] [6]

ACTUALIZAT
TIMP DE CITIRE
13 minute
CATEGORIE
Întreținere și pretenții financiare în familie
Cuprins · 15 secțiuni
  1. 01Cui se adresează
  2. 02Condițiile care trebuie verificate împreună
  3. 03Cine formulează cererea și la ce instanță
  4. 04Prima cerere după o înțelegere verbală între părinți
  5. 05Cum se redactează cererea și ce probe se propun
  6. 06Cum se stabilește suma în raport cu veniturile părintelui
  7. 07Studiile la distanță și cu frecvență redusă
  8. 08Întreruperea facultății și înscrierea ulterioară
  9. 09Licența, masterul și întinderea unui titlu existent
  10. 10A doua facultate și pregătirea pentru un nou program
  11. 11Veniturile proprii din muncă part-time
  12. 12Când studentul major nu comunică dovada studiilor
  13. 13Depunerea, costurile și efectele hotărârii
  14. 14Lista de pași
  15. 15Surse și trimiteri

Cui se adresează

✓ SE APLICĂ DACĂ

  • Copil major cu capacitate deplină care cere întreținere de la părinți în legătură cu studiile.

  • Părinți care verifică temeiul, probele și întinderea obligației față de studentul major.

✕ NU ACOPERĂ

  • Competență internațională, lege aplicabilă și recunoașterea hotărârilor când există elemente de extraneitate.

  • Regimul special de ocrotire a adultului și reprezentarea bazată pe o măsură de ocrotire.

  • Reconstituirea integrală a legii aplicabile unor prestații istorice ori executări începute sub alte norme.

  • Protecția specială a tinerilor potrivit Legii nr. 272/2004 ca obiect de sine stătător.

  • Analiză completă a întoarcerii executării, prescripției și compensării.

Condițiile care trebuie verificate împreună

Articolul 499 alin. (3) din Codul civil prevede obligația părinților față de copilul devenit major aflat în continuarea studiilor. Limita de 26 de ani este un plafon: nu înseamnă că orice copil major primește întreținere până la acea vârstă, indiferent dacă a terminat studiile. În sens invers, împlinirea vârstei de 18 ani nu exclude o cerere întemeiată pe continuarea studiilor. [3]

Pentru adult se examinează starea de nevoie: de ce nu se poate întreține din munca sau din bunurile sale și ce sprijin îi lipsește efectiv. Regula specială care permite minorului să invoce nevoia chiar dacă are bunuri nu trebuie transferată automat studentului major. Contează, în același timp, veniturile, bunurile, posibilitatea reală de a obține mijloace și celelalte obligații ale părintelui. [4] [7] [8] [5]

O evaluare utilă pune alături trei categorii de dovezi: parcursul școlar efectiv; cheltuielile rezonabile și resursele proprii; mijloacele fiecărui părinte și sprijinul deja acordat. Acestea sunt probe ale condițiilor legale, nu o listă rigidă care garantează admiterea cererii. [9] [6] [10]

Cine formulează cererea și la ce instanță

În situația obișnuită a adultului cu capacitate deplină de exercițiu, reclamant este copilul major, iar pârât este părintele de la care cere întreținere. Majoratul începe la 18 ani. Dreptul la întreținere are caracter personal; părintele cu care locuiește adultul nu preia prin simpla conviețuire calitatea de titular al acestui drept. [1] [2] [11]

Cererea poate fi formulată prin reprezentant, cu indicarea calității sale și cu dovada cerută de lege. Dacă semnează un mandatar, se atașează procura în forma prevăzută de art. 151 din Codul de procedură civilă; avocatul depune împuternicirea sa. Faptul că un părinte a reprezentat copilul în timpul minorității nu înlocuiește această verificare după majorat. [12] [13] [14] [1]

Pentru o cerere internă obișnuită de stabilire a întreținerii, competența materială revine judecătoriei, ca instanță de tutelă și familie. Creditorul reclamant poate folosi instanța de la domiciliul său, potrivit regulii speciale, sau instanța de la domiciliul părintelui pârât, potrivit regulii generale. Această alegere trebuie deosebită de acțiunea părintelui debitor pentru încetare. [15] [16] [17] [18] [19] [20]

Prima cerere după o înțelegere verbală între părinți

Dacă părinții au convenit doar verbal o contribuție, iar studentul major cere pentru prima dată stabilirea judiciară a întreținerii, cererea este a studentului, în nume propriu. Se arată continuarea studiilor, nevoia rămasă neacoperită, contribuțiile primite și mijloacele părintelui chemat în judecată. Nu este necesar să se presupună o pensie anterioară stabilită pentru minor sau să se construiască cererea ca majorare a unui titlu inexistent. [3] [11] [4] [21] [22]

Extrasele de cont, mesajele și dovezile cheltuielilor pot explica ce s-a promis și ce s-a plătit. Transferurile anterioare sunt relevante pentru sprijinul efectiv și pentru a evita solicitarea încă o dată a unor sume deja acoperite. Simpla înțelegere verbală nu este, prin ea însăși, titlu executoriu: executarea silită presupune un titlu recunoscut de lege. Nici o pretinsă renunțare pentru viitor nu înlătură dreptul legal la întreținere. [9] [23] [24] [25] [26]

În cerere se indică suma sau cota solicitată și de când este cerută. Regula este acordarea pensiei de la data cererii de chemare în judecată. Pentru o perioadă anterioară trebuie explicată și dovedită întârzierea introducerii cererii din culpa debitorului; existența promisiunii verbale nu dovedește automat această condiție. De aceea, se păstrează mesajele, solicitările de plată și cronologia faptelor invocate. [27] [28] [29] [10]

Cum se redactează cererea și ce probe se propun

Cererea identifică studentul și părintele pârât, cu domiciliile și celelalte date cunoscute cerute de lege. Ea precizează obiectul și calculul sumei cerute, motivele de fapt și de drept, probele pentru fiecare solicitare și semnătura. Se explică programul urmat, vârsta, cheltuielile lunare, veniturile proprii, sprijinul primit și de ce contribuția părintelui este necesară. [30] [27] [22] [31] [32] [3] [6]

Pentru pregătirea dosarului sunt utile:

  • actele de identitate și de stare civilă care permit dovedirea vârstei și a relației de filiație; [2] [3] [10]
  • adeverința universității, cu programul, ciclul, forma, anul, data înmatriculării și situația actuală; dacă au existat pauze, schimbări sau exmatriculare, și actele aferente; [33] [3]
  • un buget lunar explicat prin documente privind locuirea, hrana, transportul, materialele și cheltuielile de studiu, împreună cu dovezile veniturilor proprii, burselor, bunurilor și sprijinului deja primit; relevanța fiecărei resurse se apreciază în concret; [4] [9] [6]
  • documentele disponibile despre veniturile și celelalte obligații ale părintelui, precum și cererea motivată ca instanța să obțină înscrisurile relevante pe care studentul nu le deține. [5] [34] [35]

Probele se propun, de regulă, chiar prin cererea introductivă. Nu este prudent să se amâne identificarea angajatorului, a universității sau a perioadei pentru care sunt necesare documentele, mizând numai pe inițiativa instanței. Judecătorul încuviințează probele admisibile și utile soluționării cauzei și stabilește ce trebuie dovedit. [36] [37] [38]

Cum se stabilește suma în raport cu veniturile părintelui

Cuantumul se stabilește după nevoia copilului major și mijloacele părintelui. Limitele din Codul civil sunt de până la o pătrime din venitul lunar net pentru un copil, o treime pentru doi copii și o jumătate pentru trei sau mai mulți. Sunt plafoane, nu cote acordate obligatoriu în orice dosar. Întreținerea copiilor, împreună cu cea datorată altor persoane, nu poate depăși jumătate din venitul net lunar al debitorului. [6] [39] [40]

Se cercetează veniturile și bunurile, posibilitățile de realizare a mijloacelor și celelalte obligații ale părintelui. Lipsa unui salariu declarat nu soluționează singură cauza, după cum existența unui salariu nu face inutilă dovada nevoilor studentului. Dacă mai multe persoane sunt obligate să întrețină aceeași persoană, contribuția lor este proporțională cu mijloacele pe care le au; sprijinul celuilalt părinte trebuie explicat în dosar. [8] [5] [41] [6]

Întreținerea se execută în natură, prin cele necesare traiului și pregătirii. Dacă nu este prestată voluntar astfel, instanța poate stabili pensia în bani, într-o sumă fixă sau într-o cotă procentuală din venitul net lunar. Pensia fixă se indexează de drept trimestrial în funcție de rata inflației, iar plata se face în rate la termenele convenite sau stabilite de instanță. [23] [21] [42] [43] [44]

Studiile la distanță și cu frecvență redusă

Legea învățământului superior recunoaște studiile la distanță, cu activități de autoînvățare, tutorat și activități la distanță și față în față. Licența poate fi organizată cu frecvență, cu frecvență redusă sau la distanță. Actele de studii pentru același program, eliberate în condițiile legii, sunt echivalente indiferent de formă. Aceste reguli descriu programul universitar; ele nu acordă singure pensia de întreținere. [45] [46] [47] [4]

Articolul 499 alin. (3) nu formulează o condiție textuală generală de studii exclusiv la zi. Din coroborarea sa cu regula nevoii rezultă o evaluare concretă: programul urmat, participarea reală, timpul necesar pregătirii, posibilitatea de muncă, veniturile și cheltuielile. Nu se poate deduce automat nici excluderea întreținerii doar pentru că studiile sunt la distanță, nici imposibilitatea de a munci doar din înscriere. [48] [49] [45]

Adeverința universității, orarul sau calendarul activităților, situația școlară și dovezile muncii efective ajută la această analiză. În Decizia nr. 65 din 1 octombrie 2018, Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a consemnat opinii divergente ale instanțelor, însă a respins sesizarea ca inadmisibilă. Opiniile reproduse acolo nu trebuie prezentate ca o interdicție generală stabilită de ÎCCJ. Ghidul se sprijină aici pe conținutul oficial al deciziei și pe întinderea soluției de inadmisibilitate. [9] [10] [50] [51]

Întreruperea facultății și înscrierea ulterioară

Se întocmește o cronologie: prima înmatriculare, perioada urmată efectiv, întreruperea sau exmatricularea, motivul acesteia și noua înmatriculare. Legea învățământului superior exclude perioadele de întrerupere din perioada în care persoana are calitatea de student. De aceea, o adeverință veche sau intenția de a reveni la studii nu dovedește singură continuarea actuală a acestora. [33] [10]

Pauza și reluarea se analizează distinct. Întreruperea poate afecta temeiul special al întreținerii în perioada respectivă; noua înscriere cere o evaluare actuală a continuării studiilor, a vârstei și a nevoii. Din textele prezentate aici nu rezultă că orice întrerupere ar exclude definitiv o cerere ulterioară sau, în sens invers, că noua înscriere ar acoperi automat toate lunile fără studii. Motivele medicale, schimbarea programului, progresul și posibilitatea efectivă de muncă trebuie dovedite, când sunt invocate. [48] [52] [4] [9]

Pregătirea individuală pentru admitere nu este echivalentă, prin ea însăși, cu înmatricularea într-un program universitar. Dacă studentul invocă o altă formă de studii efective, trebuie să o identifice și să o probeze. Nici un examen nereușit, luat izolat, nu dovedește automat nevoia din culpă; când această culpă este dovedită, Codul civil limitează întreținerea la strictul necesar. [52] [48] [53] [10]

Dacă există deja o hotărâre, se verifică întinderea ei și efectul întreruperii asupra perioadei acoperite. Reînscrierea nu rescrie automat dispozitivul unui titlu care a încetat la o dată sau la un eveniment precis; poate fi necesară o cerere de stabilire ori de modificare, în funcție de titlu și de faptele noi. [54] [3] [55]

Licența, masterul și întinderea unui titlu existent

Masterul reprezintă al doilea ciclu de studii universitare. Trecerea de la licență la master poate fi analizată ca o continuare a studiilor, însă dreptul la întreținere nu se prelungește automat prin simpla înscriere: se verifică limita de vârstă, parcursul efectiv, nevoia și mijloacele părintelui. Nici absolvirea licenței nu justifică, singură și în orice situație, concluzia că întreținerea trebuie să înceteze. [56] [57] [48] [4] [5]

Pentru forma de studiu se citește adeverința concretă. Legea permite masterul cu frecvență și cu frecvență redusă, iar organizarea la distanță este prevăzută ca excepție, în domeniile și condițiile stabilite prin hotărâre a Guvernului. Nu se presupune nici că toate masterele sunt la distanță, nici că această formă este categoric imposibilă. [58] [59]

Dacă există o hotărâre de întreținere, se citește exact dispozitivul: a prevăzut plata până la majorat, până la o anumită dată, până la finalizarea unui program sau până la terminarea studiilor în limita legală? Dacă sensul ori întinderea dispozitivului sunt neclare, se poate cere instanței care l-a pronunțat lămurirea prevăzută de art. 443 din Codul de procedură civilă. Această procedură explică titlul; nu înlocuiește judecarea unui drept nou sau schimbarea obligației pe baza unor împrejurări ulterioare. [60] [54] [55]

Un titlu limitat expres la majorat nu este extins pur și simplu prin prezentarea adeverinței de master. Adultul trebuie să formuleze cererea potrivită dreptului pe care îl invocă după majorat. În schimb, dacă titlul acoperă deja continuarea studiilor în condițiile legii, se verifică dacă situația actuală intră în întinderea lui, fără a cere automat încă o dată stabilirea aceleiași obligații. [54] [3] [24]

A doua facultate și pregătirea pentru un nou program

Se disting trei situații: schimbarea facultății înainte de finalizarea primei licențe; trecerea de la licență la master; începerea unei a doua licențe după obținerea primei calificări. Pentru fiecare trebuie explicat ce studii s-au încheiat, ce program este urmat acum și de ce continuarea acestuia împiedică, în fapt, întreținerea din resurse proprii. Aceasta este o aplicare a condițiilor din Codul civil, nu o regulă că orice a doua facultate este finanțată de părinți. [48] [49] [57]

Dreptul unei persoane de a urma un alt program și regulile privind finanțarea de la bugetul de stat au un obiect diferit de obligația părintelui. Faptul că legea educației permite o nouă înscriere, inclusiv în regim cu taxă, nu stabilește singur întreținerea. Se examinează nevoia, vârsta, progresul, continuitatea și posibilitatea efectivă de muncă; simpla pregătire pentru admitere trebuie deosebită de participarea dovedită la studii. [61] [62] [63] [48] [49] [52]

Decizia ÎCCJ nr. 65 din 1 octombrie 2018 nu a stabilit prin dispozitiv o soluție de fond pentru toate aceste situații: sesizarea a fost respinsă ca inadmisibilă, iar instanța a arătat rolul aplicării legii la circumstanțele cauzei. Diversitatea opiniilor reproduse în decizie nu trebuie transformată într-o regulă uniformă. Ghidul folosește conținutul oficial publicat al deciziei. [51] [64] [65] [50]

Decizia ÎCCJ nr. 62 din 9 decembrie 2019 privește o altă instituție: continuarea protecției speciale potrivit art. 55 alin. (2) din Legea nr. 272/2004. Soluția privind schimbarea programului înainte de finalizarea licenței și considerentele despre trecerea la un ciclu următor nu pot fi aplicate automat ca limitări ale întreținerii datorate de părinți potrivit art. 499 alin. (3). Asemănarea expresiei „continuarea studiilor” nu elimină diferența dintre cele două regimuri. Ghidul folosește textul oficial al deciziei, în limitele obiectului său. [66] [67] [68] [3]

Veniturile proprii din muncă part-time

Un contract part-time este relevant pentru starea de nevoie, dar nu determină automat pierderea întreținerii. Se compară veniturile efectiv disponibile și stabile, bunurile și sprijinul primit cu nevoile justificate ale studentului. Dacă resursele permit întreținerea proprie, condiția nevoii poate lipsi; dacă acoperă numai o parte, poate rămâne o nevoie care să justifice o contribuție mai mică a părintelui. Rezultatul depinde și de mijloacele acestuia. [49] [6] [5]

Se prezintă contractul, programul de lucru, fluturașii ori extrasele relevante și durata veniturilor, alături de programul universitar și cheltuieli. Contează dacă munca este ocazională sau stabilă și în ce măsură studiile permit o activitate remunerată suplimentară. Nu se aplică mecanic o operație de scădere a salariului studentului dintr-o cotă maximă a venitului părintelui; plafonul legal și evaluarea nevoii au funcții diferite. [9] [49] [6] [39]

Dacă veniturile s-au schimbat după stabilirea pensiei, instanța poate micșora pensia ori hotărî încetarea ei potrivit împrejurărilor. O schimbare de salariu nu modifică singură textul hotărârii; pentru un titlu existent se analizează demersul corespunzător. Ghidul despre mărirea, micșorarea sau încetarea pensiei tratează acest traseu. [55] [24]

Când studentul major nu comunică dovada studiilor

Mai întâi se poate solicita o adeverință actualizată care să arate programul, forma, perioada, eventualele întreruperi și data absolvirii ori exmatriculării. Această solicitare ajută la lămurirea faptelor. Refuzul de a răspunde nu dovedește, prin el însuși, abandonarea studiilor și nu înlocuiește dovada schimbării invocate de părintele care cere încetarea. [33] [10] [55]

În proces, partea poate cere instanței să ordone prezentarea înscrisului deținut de adversar. Dacă documentul se află la o universitate sau la alt deținător, se indică exact instituția, înscrisul, perioada și faptul care trebuie dovedit. Codul de procedură civilă prevede aducerea înscrisului de la un terț și, distinct, de la o autoritate ori instituție publică. Se folosește mecanismul corespunzător deținătorului și se cer numai informații relevante cauzei. [69] [34] [70] [35] [37]

De exemplu, se poate solicita verificarea dacă persoana a fost înmatriculată într-un anumit an universitar și dacă, în intervalul discutat, au existat întrerupere, absolvire ori exmatriculare. Cererea probatorie trebuie legată de dreptul și perioada în litigiu. Această cale judiciară nu echivalează cu un drept general al părintelui de a primi direct orice informație universitară despre adult. [33] [38] [35]

Dacă partea refuză prezentarea în condițiile art. 295, instanța poate considera dovedite afirmațiile privind conținutul înscrisului. Este o posibilitate de apreciere judiciară în condițiile textului, nu o sancțiune automată pentru orice mesaj rămas fără răspuns. [71]

Depunerea, costurile și efectele hotărârii

Cererea și înscrisurile se pregătesc în exemplarele cerute pentru comunicare, iar copiile înscrisurilor se certifică pentru conformitate în condițiile Codului de procedură civilă. Cererea poate fi depusă prin modalitățile prevăzute de lege, inclusiv personal, prin poștă, curier, fax sau poștă electronică. Se urmăresc comunicările instanței și se îndeplinesc cerințele de completare indicate în acestea. [72] [73] [74] [75] [76]

Acțiunile și cererile referitoare la obligațiile legale de întreținere, inclusiv căile de atac, sunt scutite de taxa judiciară de timbru potrivit art. 29 alin. (1) lit. c) din OUG nr. 80/2013. Scutirea de această taxă nu înseamnă că orice cost al procesului dispare: pot exista cheltuieli cu avocatul, probele și alte cheltuieli de judecată, iar partea care pierde poate fi obligată, la cerere, să plătească cheltuielile celeilalte părți. [77] [78] [79] [80]

Hotărârile primei instanțe privind sume datorate cu titlu de întreținere sunt executorii de drept, cu caracter provizoriu. Aceasta privește executarea și trebuie deosebită de caracterul definitiv al soluției. Pentru plata voluntară se păstrează dovezi clare ale beneficiarului, sumei și perioadei; ghidul despre dovada plății dezvoltă această problemă. [81] [82] [83] [44] [9]

Lista de pași

  • Verifică vârsta, situația universitară actuală și eventualele pauze; folosește documente pentru perioada pentru care ceri întreținerea. [3] [33]

  • Descrie separat cheltuielile, resursele proprii și mijloacele părintelui; susține afirmațiile cu probe. [4] [5] [9]

  • Dacă a existat numai o înțelegere verbală între părinți, formulează cererea inițială în nume propriu și prezintă transferurile efective, fără a presupune un titlu anterior. [11] [21] [24]

  • Citește dispozitivul oricărei hotărâri existente înainte de a alege între stabilire, modificare și lămurirea titlului. [3] [55] [60]

  • Propune din cerere înscrisurile și solicitările adresate deținătorilor documentelor pe care nu le poți prezenta direct. [31] [36] [34] [35]

De reținut

Arată cele 12 idei principale ale ghidului

  • Dreptul după majorat presupune continuarea studiilor până la terminare, fără depășirea vârstei de 26 de ani, și verificarea nevoii și mijloacelor.

    [3][4][5]

  • Adultul cu capacitate deplină formulează cererea în nume propriu; reprezentarea trebuie dovedită.

    [1][2][11][12][13]

  • După o simplă înțelegere verbală între părinți, cererea studentului este inițială; transferurile dovedesc sprijinul, fără a constitui singure titlu executoriu.

    [21][24][25][9]

  • Regula este acordarea de la data cererii; pentru o perioadă anterioară trebuie dovedită întârzierea imputabilă debitorului.

    [28][29][10]

  • Cotele de o pătrime, o treime și o jumătate sunt plafoane în raport cu nevoia și mijloacele, cu limita totală de jumătate din venitul net.

    [6][39][40]

  • Distanța, pauza, reluarea, masterul și a doua facultate se evaluează concret; clasificarea educațională nu acordă și nu exclude automat întreținerea.

    [48][49][52][57][51]

  • Veniturile part-time se raportează la nevoi și pot justifica reducere ori încetare, fără un prag automat inventat.

    [49][6][55]

  • Titlul existent se interpretează în limitele sale; lămurirea dispozitivului este distinctă de stabilirea sau modificarea dreptului.

    [60][54][3][55]

  • Refuzul informal de a prezenta adeverința nu dovedește automat abandonul; documentele relevante pot fi obținute în proces.

    [10][69][34][35][71]

  • Judecătoria este competentă; creditorul reclamant are opțiunea teritorială specială de la domiciliul său.

    [16][17][18][19][20]

  • Cererile privind obligația legală de întreținere beneficiază de scutirea de taxa judiciară de timbru, fără eliminarea tuturor cheltuielilor de judecată.

    [77][78][79][80]

  • Decizia ÎCCJ nr. 65/2018 (hotărâre prealabilă) a respins sesizarea ca inadmisibilă; Decizia ÎCCJ nr. 62/2019 (hotărâre prealabilă) privește protecția specială, iar limitele sale nu se aplică automat întreținerii datorate de părinți.

    [51][50][66][67]

Ghidul descrie regulile în vigoare la data actualizării, 21 octombrie 2026. Dacă situația ta este mai veche, unele reguli pot fi diferite.

Surse și trimiteri

  1. Sursa 1: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 38 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 38 alin. (1)
    (1) Capacitatea de exercițiu deplină începe la data când persoana devine majoră.
    Textul în documentul-sursă ↗
  2. Sursa 2: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 38 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 38 alin. (2)
    (2) Persoana devine majoră la împlinirea vârstei de 18 ani.
    Textul în documentul-sursă ↗
  3. Sursa 3: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 499 alin. (3) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 499 alin. (3)
    (3) Părinții sunt obligați să îl întrețină pe copilul devenit major, dacă se află în continuarea studiilor, până la terminarea acestora, dar fără a depăși vârsta de 26 de ani.
    Textul în documentul-sursă ↗
  4. Sursa 4: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 524 · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 524
    Are drept la întreținere numai cel care se află în nevoie, neputându-se întreține din munca sau din bunurile sale.
    Textul în documentul-sursă ↗
  5. Sursa 5: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 527 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 527 alin. (2)
    (2) La stabilirea mijloacelor celui care datorează întreținerea se ține seama de veniturile și bunurile acestuia, precum și de posibilitățile de realizare a acestora; de asemenea, vor fi avute în vedere celelalte obligații ale sale.
    Textul în documentul-sursă ↗
  6. Sursa 6: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 529 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 529 alin. (1)
    (1) Întreținerea este datorată potrivit cu nevoia celui care o cere și cu mijloacele celui care urmează a o plăti.
    Textul în documentul-sursă ↗
  7. Sursa 7: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 525 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 525 alin. (1)
    (1) Minorul care cere întreținere de la părinții săi se află în nevoie dacă nu se poate întreține din munca sa, chiar dacă ar avea bunuri.
    Textul în documentul-sursă ↗
  8. Sursa 8: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 527 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 527 alin. (1)
    (1) Poate fi obligat la întreținere numai cel care are mijloacele pentru a o plăti sau are posibilitatea de a dobândi aceste mijloace.
    Textul în documentul-sursă ↗
  9. Sursa 9: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 528 · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 528
    Starea de nevoie a persoanei îndreptățite la întreținere, precum și mijloacele celui care datorează întreținere pot fi dovedite prin orice mijloc de probă.
    Textul în documentul-sursă ↗
  10. Sursa 10: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 249 · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 249
    Cel care face o susținere în cursul procesului trebuie să o dovedească, în afară de cazurile anume prevăzute de lege.
    Textul în documentul-sursă ↗
  11. Sursa 11: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 514 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 514 alin. (1)
    (1) Obligația de întreținere are caracter personal.
    Textul în documentul-sursă ↗
  12. Sursa 12: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 194 lit. b) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 194 lit. b)
    b) numele, prenumele și calitatea celui care reprezintă partea în proces, iar în cazul reprezentării prin avocat, numele, prenumele acestuia și sediul profesional. Dispozițiile art. 148 alin. (1) teza a II-a sunt aplicabile în mod corespunzător. Dovada calității de reprezentant, în forma prevăzută la art. 151, se va alătura cererii; ...
    Textul în documentul-sursă ↗
  13. Sursa 13: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 151 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 151 alin. (1)
    (1) Când cererea este făcută prin mandatar, se va alătura procura în original sau în copie legalizată.
    Textul în documentul-sursă ↗
  14. Sursa 14: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 151 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 151 alin. (2)
    (2) Avocatul și consilierul juridic vor depune împuternicirea lor, potrivit legii.
    Textul în documentul-sursă ↗
  15. Sursa 15: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 499 alin. (4) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 499 alin. (4)
    (4) În caz de neînțelegere, întinderea obligației de întreținere, felul și modalitățile executării, precum și contribuția fiecăruia dintre părinți se stabilesc de instanța de tutelă pe baza raportului de anchetă psihosocială.
    Textul în documentul-sursă ↗
  16. Sursa 16: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 94 teza introductivă · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 94 teza introductivă
    Judecătoriile judecă:
    Textul în documentul-sursă ↗
  17. Sursa 17: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 94 pct. 1 lit. a) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 94 pct. 1 lit. a)
    a) cererile date de Codul civil în competența instanței de tutelă și de familie, în afară de cazurile în care prin lege se prevede în mod expres altfel; ...
    Textul în documentul-sursă ↗
  18. Sursa 18: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 107 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 107 alin. (1)
    (1) Cererea de chemare în judecată se introduce la instanța în a cărei circumscripție domiciliază sau își are sediul pârâtul, dacă legea nu prevede altfel.
    Textul în documentul-sursă ↗
  19. Sursa 19: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 113 alin. (1) teza introductivă · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 113 alin. (1) teza introductivă
    (1) În afară de instanțele prevăzute la art. 107-112, mai sunt competente:
    Textul în documentul-sursă ↗
  20. Sursa 20: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 113 alin. (1) pct. 2 · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 113 alin. (1) pct. 2
    2. instanța în a cărei circumscripție domiciliază creditorul reclamant, în cererile referitoare la obligația de întreținere, inclusiv cele privind alocațiile de stat pentru copii; ...
    Textul în documentul-sursă ↗
  21. Sursa 21: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 530 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 530 alin. (2)
    (2) Dacă obligația de întreținere nu se execută de bunăvoie, în natură, instanța de tutelă dispune executarea ei prin plata unei pensii de întreținere, stabilită în bani.
    Textul în documentul-sursă ↗
  22. Sursa 22: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 194 lit. d) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 194 lit. d)
    d) arătarea motivelor de fapt și de drept pe care se întemeiază cererea; ...
    Textul în documentul-sursă ↗
  23. Sursa 23: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 530 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 530 alin. (1)
    (1) Obligația de întreținere se execută în natură, prin asigurarea celor necesare traiului și, după caz, a cheltuielilor pentru educare, învățătură și pregătire profesională.
    Textul în documentul-sursă ↗
  24. Sursa 24: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 632 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 632 alin. (1)
    (1) Executarea silită se poate efectua numai în temeiul unui titlu executoriu.
    Textul în documentul-sursă ↗
  25. Sursa 25: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 632 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 632 alin. (2)
    (2) Constituie titluri executorii hotărârile executorii prevăzute la art. 633, hotărârile cu executare provizorie, hotărârile definitive, precum și orice alte hotărâri sau înscrisuri care, potrivit legii, pot fi puse în executare.
    Textul în documentul-sursă ↗
  26. Sursa 26: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 515 · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 515
    Nimeni nu poate renunța pentru viitor la dreptul său la întreținere.
    Textul în documentul-sursă ↗
  27. Sursa 27: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 194 lit. c) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 194 lit. c)
    c) obiectul cererii și valoarea lui, după prețuirea reclamantului, atunci când acesta este evaluabil în bani, precum și modul de calcul prin care s-a ajuns la determinarea acestei valori, cu indicarea înscrisurilor corespunzătoare. Pentru imobile se aplică în mod corespunzător dispozițiile art. 104. Pentru identificarea imobilelor se vor arăta localitatea și județul, strada și numărul, iar în lipsă, vecinătățile, etajul și apartamentul, precum și, când imobilul este înscris în cartea funciară, numărul de carte funciară și numărul cadastral sau topografic, după caz. La cererea de chemare în judecată se va anexa extrasul de carte funciară, cu arătarea titularului înscris în cartea funciară, eliberat de biroul de cadastru și publicitate imobiliară în raza căruia este situat imobilul, iar în cazul în care imobilul nu este înscris în cartea funciară, se va anexa un certificat emis de același birou, care atestă acest fapt; ...
    Textul în documentul-sursă ↗
  28. Sursa 28: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 532 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 532 alin. (1)
    (1) Pensia de întreținere se datorează de la data cererii de chemare în judecată.
    Textul în documentul-sursă ↗
  29. Sursa 29: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 532 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 532 alin. (2)
    (2) Cu toate acestea, pensia poate fi acordată și pentru o perioadă anterioară, dacă introducerea cererii de chemare în judecată a fost întârziată din culpa debitorului.
    Textul în documentul-sursă ↗
  30. Sursa 30: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 194 lit. a) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 194 lit. a)
    a) numele și prenumele, domiciliul sau reședința părților ori, pentru persoane juridice, denumirea și sediul lor. De asemenea, cererea va cuprinde și codul numeric personal sau, după caz, codul unic de înregistrare ori codul de identificare fiscală, numărul de înmatriculare în registrul comerțului sau de înscriere în registrul persoanelor juridice și contul bancar ale reclamantului, precum și ale pârâtului, dacă părțile posedă ori li s-au atribuit aceste elemente de identificare potrivit legii, în măsura în care acestea sunt cunoscute de reclamant. Dispozițiile art. 148 alin. (1) teza a II-a sunt aplicabile. Dacă reclamantul locuiește în străinătate, va arăta și domiciliul ales în România unde urmează să i se facă toate comunicările privind procesul; ...
    Textul în documentul-sursă ↗
  31. Sursa 31: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 194 lit. e) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 194 lit. e)
    e) arătarea dovezilor pe care se sprijină fiecare capăt de cerere. Când dovada se face prin înscrisuri, se vor aplica, în mod corespunzător, dispozițiile art. 150. Când reclamantul dorește să își dovedească cererea sau vreunul dintre capetele acesteia prin interogatoriul pârâtului, va cere înfățișarea în persoană a acestuia, dacă pârâtul este o persoană fizică. În cazurile în care legea prevede că pârâtul va răspunde în scris la interogatoriu, acesta va fi atașat cererii de chemare în judecată. Când se va cere dovada cu martori, se vor arăta numele, prenumele și adresa martorilor, dispozițiile art. 148 alin. (1) teza a II-a fiind aplicabile în mod corespunzător; ...
    Textul în documentul-sursă ↗
  32. Sursa 32: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 194 lit. f) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 194 lit. f)
    f) semnătura. ...
    Textul în documentul-sursă ↗
  33. Sursa 33: Legea învățământului superior nr. 199/2023Lege · art. 35 alin. (10) · forma din 16 iulie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 35 alin. (10)
    (10) Persoana admisă la un program de studii universitare de scurtă durată, program de studii universitare de licență, de masterat sau de doctorat are calitatea de student, pe întreaga perioadă a prezenței sale în cadrul programului respectiv, de la înmatriculare și până la absolvirea programului de studii, prin obținerea tuturor creditelor aferente programului de studii urmat sau exmatriculare, mai puțin în perioadele de întrerupere a studiilor.
    Textul în documentul-sursă ↗
  34. Sursa 34: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 297 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 297 alin. (1)
    (1) Când se arată că un înscris necesar soluționării procesului se află în posesia unui terț, acesta va putea fi citat ca martor, punându-i-se în vedere să aducă înscrisul în instanță.
    Textul în documentul-sursă ↗
  35. Sursa 35: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 298 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 298 alin. (1)
    (1) Dacă înscrisul se găsește în păstrarea unei autorități sau instituții publice, instanța va lua măsuri, la cererea uneia dintre părți sau din oficiu, pentru aducerea lui, în termenul fixat în acest scop, punând în vedere conducătorului autorității sau instituției publice deținătoare măsurile ce se pot dispune în caz de neconformare.
    Textul în documentul-sursă ↗
  36. Sursa 36: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 254 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 254 alin. (1)
    (1) Probele se propun, sub sancțiunea decăderii, de către reclamant prin cererea de chemare în judecată, iar de către pârât prin întâmpinare, dacă legea nu dispune altfel. Ele pot fi propuse și oral, în cazurile anume prevăzute de lege.
    Textul în documentul-sursă ↗
  37. Sursa 37: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 255 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 255 alin. (1)
    (1) Probele trebuie să fie admisibile potrivit legii și să ducă la soluționarea procesului.
    Textul în documentul-sursă ↗
  38. Sursa 38: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 258 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 258 alin. (2)
    (2) Încheierea prin care se încuviințează probele va arăta faptele ce vor trebui dovedite, mijloacele de probă încuviințate, precum și obligațiile ce revin părților în legătură cu administrarea acestora.
    Textul în documentul-sursă ↗
  39. Sursa 39: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 529 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 529 alin. (2)
    (2) Când întreținerea este datorată de părinte, ea se stabilește până la o pătrime din venitul său lunar net pentru un copil, o treime pentru 2 copii și o jumătate pentru 3 sau mai mulți copii.
    Textul în documentul-sursă ↗
  40. Sursa 40: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 529 alin. (3) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 529 alin. (3)
    (3) Cuantumul întreținerii datorate copiilor, împreună cu întreținerea datorată altor persoane, potrivit legii, nu poate depăși jumătate din venitul net lunar al celui obligat.
    Textul în documentul-sursă ↗
  41. Sursa 41: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 521 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 521 alin. (1)
    (1) În cazul în care mai multe dintre persoanele prevăzute la art. 516 sunt obligate să întrețină aceeași persoană, ele vor contribui la plata întreținerii, proporțional cu mijloacele pe care le au.
    Textul în documentul-sursă ↗
  42. Sursa 42: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 530 alin. (3) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 530 alin. (3)
    (3) Pensia de întreținere se poate stabili sub forma unei sume fixe sau într-o cotă procentuală din venitul net lunar al celui care datorează întreținere. Dispozițiile art. 529 alin. (2) și (3) rămân aplicabile.
    Textul în documentul-sursă ↗
  43. Sursa 43: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 531 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 531 alin. (2)
    (2) Pensia de întreținere stabilită într-o sumă fixă se indexează de drept, trimestrial, în funcție de rata inflației.
    Textul în documentul-sursă ↗
  44. Sursa 44: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 533 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 533 alin. (1)
    (1) Pensia de întreținere se plătește în rate periodice, la termenele convenite de părți sau, în lipsa acordului lor, la cele stabilite prin hotărâre judecătorească.
    Textul în documentul-sursă ↗
  45. Sursa 45: Legea învățământului superior nr. 199/2023Lege · art. 32 alin. (1) lit. c) · forma din 16 iulie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 32 alin. (1) lit. c)
    c) la distanță, caracterizată prin utilizarea unor resurse electronice, informatice și de comunicații specifice, activități de autoînvățare și autoevaluare, completate de activități specifice de tutorat, presupunând o combinație de activități educaționale și de cercetare la distanță și față în față. ...
    Textul în documentul-sursă ↗
  46. Sursa 46: Legea învățământului superior nr. 199/2023Lege · art. 33 alin. (2) · forma din 16 iulie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 33 alin. (2)
    (2) Programele de studii universitare de licență se pot organiza la următoarele forme de învățământ: cu frecvență, cu frecvență redusă și la distanță.
    Textul în documentul-sursă ↗
  47. Sursa 47: Legea învățământului superior nr. 199/2023Lege · art. 33 alin. (9) · forma din 16 iulie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 33 alin. (9)
    (9) Actele de studii eliberate de instituțiile de învățământ superior, în condițiile legii, pentru aceleași programe de studii, indiferent de forma de învățământ absolvită, sunt echivalente. Metodologia de organizare a examenelor, rezultatele învățării, corespondența dintre rezultatele învățării și notele, competențele, actele de studii acordate, calificarea trebuie să fie identice pentru orice formă de învățământ corespunzătoare unui anumit program de studii din cadrul unei instituții de învățământ superior.
    Textul în documentul-sursă ↗
  48. Sursa 48: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 499 alin. (3) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 499 alin. (3)
    (3) Părinții sunt obligați să îl întrețină pe copilul devenit major, dacă se află în continuarea studiilor, până la terminarea acestora, dar fără a depăși vârsta de 26 de ani.
    Textul în documentul-sursă ↗
  49. Sursa 49: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 524 · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 524
    Are drept la întreținere numai cel care se află în nevoie, neputându-se întreține din munca sau din bunurile sale.
    Textul în documentul-sursă ↗
  50. Sursa 50: Decizia ÎCCJ nr. 65/2018 (hotărâre prealabilă)Hotărâre · par. 17 · forma din 14 noiembrie 2018Înalta Curte de Casație și Justiție · 65/2018 · 1 octombrie 2018 · Caracter definitiv neprecizatTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    par. 17
    17. Jurisprudența celorlalte instanțe din țară Curtea de Apel Alba Iulia a comunicat opinia majoritară a Secției civile a Judecătoriei Sibiu, potrivit căreia părinții sunt obligați să întrețină și copilul devenit major care își continuă studiile, până la terminarea acestora, dar fără a se depăși vârsta de 26 ani, dacă copilul devenit major nu are mijloacele necesare pentru a se întreține, indiferent de forma de învățământ urmată. În acest sens s-au depus 7 sentințe definitive. Aceeași este și opinia Tribunalului Alba și a judecătoriilor arondate, a Tribunalului Hunedoara și a judecătoriilor din raza sa de competență. Și aceste instanțe au depus hotărâri judecătorești relevante.Curtea de Apel Bacău a comunicat următoarele:Judecătorii Tribunalului Neamț și ai instanțelor arondate au apreciat că sintagma „continuarea studiilor“ cuprinde toate formele de învățământ, că terminarea studiilor înseamnă obținerea unei diplome care oferă copilului o calificare pentru obținerea unui loc de muncă, moment de la care acesta este capabil să se întrețină singur. De aceea, părintele nu mai are obligația întreținerii pe perioada cât copilul urmează cursurile unui masterat, ale unui doctorat ori ale celei de-a doua facultăți, deoarece starea de nevoie încetează, copilul fiind capabil să se întrețină singur. Așadar, întreținerea se datorează copilului aflat în continuarea studiilor până la vârsta de 26 ani, dar numai dacă se probează starea de nevoie a acestuia. Au fost depuse hotărâri judecătorești relevante.De asemenea, judecătorii Tribunalului Bacău și ai instanțelor arondate au opinat că sintagma „continuarea studiilor“ privește studiile pe care le urmează copilul devenit major, indiferent de forma de învățământ, dar fără depășirea vârstei de 26 ani. S-a atașat practică judiciară.Curtea de Apel Brașov a comunicat punctul de vedere exprimat de membrii Secției civile a Curții, potrivit căruia sintagma „continuarea studiilor“ nu comportă dificultăți și nu impune o interpretare specială din partea instanței supreme, din moment ce prevederile art. 23 lit. d) din Legea nr. 1/2011 reglementează învățământul postliceal ca o formă de învățământ preuniversitar.Instanțele arondate au opinat în sensul existenței obligației de întreținere, în condițiile legii, indiferent de forma de învățământ. S-au atașat hotărâri judecătorești relevante.Curtea de Apel București a comunicat următoarele:La nivelul Secției a III-a civile și pentru cauze cu minori și de familie din cadrul Curții de Apel București, punctul de vedere exprimat a fost că, potrivit dispozițiilor art. 23 din Legea nr. 1/2011, învățământul postliceal face parte din sistemul național de învățământ, ceea ce înseamnă că un copil înscris la o școală postliceală se află în continuarea studiilor, potrivit exigenței art. 499 alin. (3) din Codul civil, fiind îndreptățit, pe cale de consecință, să beneficieze de pensie de întreținere din partea părinților săi.Magistrații din cadrul secțiilor a III-a-a V-a civile ale Tribunalului București au exprimat opinia unanimă potrivit căreia sintagma „continuarea studiilor“ trebuie interpretată în sensul în care beneficiază de pensie de întreținere și copilul major care a împlinit vârsta de 18 ani și care urmează cursuri de învățământ postliceal, fără a depăși vârsta de 26 de ani, în funcție de starea de nevoie în care se află. Acest punct de vedere este în acord cu prevederile Legii nr. 1/2011, potrivit cărora învățământul postliceal face parte din învățământul profesional și tehnic [art. 44 alin. (2)], categoria învățământ terțiar nonuniversitar, parte integrantă a sistemului de învățământ din România (art. 23 și art. 24). Pe de altă parte, se arată că textul art. 499 alin. (3) din Codul civil prevede că părinții sunt obligați să îl întrețină pe copilul devenit major, dacă acesta se află în continuarea studiilor, până la terminarea acestora, dar fără a depăși vârsta de 26 de ani. Or, niciun text de lege nu exclude din categoria „studiilor“ învățământul profesional și tehnic, astfel că o interpretare contrară ar conduce la o diferențiere nejustificată între această formă de învățământ, recunoscută de Legea nr. 1/2011, și celelalte forme de învățământ.La Tribunalului Călărași a fost exprimată o opinie în sensul punctului de vedere al completului de judecată care a sesizat Înalta Curte de Casație și Justiție.La nivelul Judecătoriei Călărași opinia majoritară exprimată în urma consultării colectivului de magistrați a fost că reclamantul poate beneficia de întreținere dacă face dovada că nu realizează venituri.La nivelul Judecătoriei Oltenița punctul de vedere exprimat este în sensul că dispozițiile art. 499 alin. (3) din Codul civil sunt aplicabile și în cazul copilului major, care a împlinit vârsta de 18 ani și care urmează cursurile de învățământ postliceal, fără a depăși vârsta de 26 de ani.La nivelul Judecătoriei Lehliu-Gară opinia exprimată este în sensul că, atât timp cât dispozițiile art. 499 alin. (3) din Codul civil, care cuprind sintagma „continuarea studiilor“, nu fac nicio distincție între nivelurile de învățământ, instanța trebuie să considere că obligația părinților de a întreține copilul major (care nu a depășit vârsta de 26 de ani) există indiferent dacă acesta este școlarizat în cadrul învățământului liceal, postliceal sau universitar. De altfel, rațiunea legii subzistă indiferent de nivelul de învățământ urmat de copilul major, acesta aflându-se în toate situațiile într-o incapacitate de a munci, ce derivă din satisfacerea unor cerințe de ordin social. Se apreciază însă că instanța trebuie să aibă în vedere, la aprecierea în concret a stării de nevoie în care se află copilul, forma de organizare a învățământului liceal/postliceal/universitar urmat de acesta, respectiv dacă este un învățământ cu frecvență sau unul cu frecvență redusă, astfel cum prevăd dispozițiile art. 25 alin. (1) și art. 139 din Legea nr. 1/2011.Consultarea magistraților din cadrul Tribunalului Ialomița și ai instanțelor arondate acestuia a condus la opinia potrivit căreia, față de dispozițiile art. 23 din Legea nr. 1/2011, precum și față de prevederile art. 499 alin. (3) din Codul civil, se impune a fi reținut că învățământul postliceal reprezintă o formă de studiu, de natură să justifice acordarea pensiei de întreținere de către părinți.Opinia unanimă a magistraților Secției civile a Tribunalului Ilfov și a magistraților judecătoriilor arondate este că învățământul postliceal reprezintă o formă de învățământ preuniversitar, astfel că majorul care urmează cursurile învățământului postliceal și nu a împlinit vârsta de 26 de ani se încadrează în dispozițiile art. 499 alin. (3) din Codul civil și beneficiază de dreptul la întreținere din partea părinților, chiar dacă acesta nu s-a înscris la examenul de bacalaureat sau a avut o pauză în care nu a urmat cursurile niciunei instituții de învățământ.S-a apreciat astfel, având în vedere că textul legal menționat nu distinge în funcție de tipul studiilor urmate, iar art. 23 lit. d) din Legea nr. 1/2011 reglementează învățământul postliceal ca formă de învățământ profesional.Punctul de vedere al judecătorilor din cadrul Tribunalului Giurgiu este acela că sintagma „în continuarea studiilor“ cuprinsă în dispozițiile art. 499 alin. (3) din Codul civil acoperă aria studiilor postliceale (profesionale sau universitare) ce au drept obiect dobândirea și atestarea specializării într-o anumită profesie sau meserie a copilului major.La nivelul Judecătoriei Giurgiu se apreciază că studiile postliceale reprezintă o formă de învățământ, fiind reglementate de Legea nr. 1/2011. De asemenea se consideră că, atâta vreme cât art. 499 alin. (3) din Codul civil nu distinge formele de învățământ ce intră în sintagma „continuarea studiilor“, au fost avute în vedere de către legiuitor toate formele de învățământ, inclusiv cel postliceal.Magistrații din cadrul Judecătoriei Bolintin-Vale au exprimat opinia potrivit căreia sintagma se interpretează în sensul că beneficiază de pensie de întreținere și copilul major care a împlinit vârsta de 18 ani și care urmează cursuri de învățământ postliceal, fără a depăși vârsta de 26 de ani.Opinia asupra problemei de drept în discuție a judecătorilor Secției civile din cadrul Tribunalului Teleorman este că învățământul postliceal este o formă de continuare a studiilor care se circumscrie dispozițiilor art. 499 alin. (3) din Codul civil.S-a argumentat că art. 499 alin. (3) din Codul civil reglementează obligația părinților de a-l întreține pe copilul devenit major, cu condiția ca acesta să se afle în continuarea studiilor și să nu depășească vârsta de 26 de ani. Totodată, din analiza dispozițiilor Legii nr. 1/2011 rezultă care sunt formele de învățământ, printre acestea la art. 23 lit. d) fiind menționat învățământul terțiar nonuniversitar, care cuprinde învățământul postliceal.Judecătoriile Alexandria, Roșiori de Vede, Turnu Măgurele, Videle și Zimnicea consideră că beneficiază de pensie de întreținere și copilul major care a împlinit vârsta de 18 ani și care urmează cursuri de învățământ postliceal, fără a depăși vârsta de 26 de ani, urmând să se aprecieze în concret asupra stării de nevoie în care acesta se află, în raport cu datele speței.Curtea de Apel Cluj a comunicat următoarele:Opinia judecătorilor Tribunalului Cluj, Judecătoriei Gherla, Judecătoriei Turda, Tribunalului Maramureș, Judecătoriei Jibou este că, întrucât art. 499 alin. (3) din Codul civil nu face nicio distincție cu privire la felul studiilor, părinții sunt obligați a contribui la întreținere indiferent de felul studiilor, până la împlinirea vârstei de 26 ani. S-a exprimat și opinia potrivit căreia tânărul care urmează forma de învățământ seral și realizează venituri din muncă nu poate beneficia de pensie de întreținere din partea părinților.Judecătoria Zalău a apreciat că sintagma „continuarea studiilor“ privește continuarea cursurilor în cadrul unei forme de învățământ preuniversitar și învățământ superior.Judecătoria Șimleu Silvaniei a opinat că este firesc ca această continuare a studiilor să privească frecventarea cursurilor unei facultăți, pentru obținerea unei calificări mai înalte.S-au atașat hotărâri judecătorești relevante.Curtea de Apel Constanța a comunicat Decizia nr. 812 din 7 octombrie 2015 a Tribunalului Tulcea - Secția civilă de contencios administrativ și fiscal, în care s-a pus problema întreținerii unui major aflat în clasa a XI-a.Curtea de Apel Galați a comunicat că judecătorii Secției I civile a Tribunalului Galați, în unanimitate, au opinat că beneficiază de pensie de întreținere și copilul major care urmează cursuri de învățământ postliceal, fără a depăși vârsta de 26 ani, în raport cu dispozițiile art. 23 lit. d) din Legea nr. 1/2011. Aceeași este și opinia judecătorilor instanțelor arondate. Suplimentar, Judecătoria Brăila și Tribunalul Vrancea - Secția I civilă apreciază că sintagma „continuarea studiilor“ se interpretează în acest fel chiar și în absența promovării examenului de bacalaureat și indiferent de modul de organizare a programului de studii. S-au depus 2 hotărâri judecătorești.Curtea de Apel Iași a comunicat opinia judecătorilor Secției civile a Judecătoriei Iași, în sensul că obligația de întreținere a părinților subzistă pe toată perioada continuării studiilor, dar nu mai târziu de 26 de ani, chiar și în situația urmării unor cursuri ale unor universități private, cu condiția ca acesta să se afle în nevoie.Aceeași opinie a fost exprimată de judecătorii Judecătoriei Pașcani și Judecătoriei Hârlău, apreciindu-se că intenția legiuitorului a fost de a proteja majorul care nu are încă pregătirea profesională necesară, dar că urmarea cursurilor de doctorat sau ale unei a doua facultăți nu poate fi asimilată acestei sintagme.Judecătorii Tribunalului Vaslui apreciază că acordarea pensiei de întreținere pe durata continuării studiilor de către copilul major nu este condiționată de finalizarea acestora cu o diplomă de absolvire. În măsura în care copilul major nu a frecventat cursurile aferente unui an școlar, părintele interesat ar putea pretinde, pe baza probatoriului aferent, restituirea pensiei acordate necuvenit.S-au atașat hotărâri judecătorești relevante.Curtea de Apel Pitești a comunicat că la nivelul instanțelor arondate nu există practică judiciară în această materie. Opinia exprimată de judecătorii Curții este că sintagma „continuarea studiilor“ are în vedere și învățământul postliceal.Curtea de Apel Ploiești a comunicat punctul de vedere al Tribunalului Dâmbovița, potrivit căruia sintagma „continuarea studiilor“ se referă și la învățământul postliceal.Tribunalul Buzău a apreciat că trebuie avută în vedere starea de nevoie a copilului major, simpla înscriere a acestuia la mai multe cursuri, după obținerea unei anumite calificări, în baza unor studii superioare, neputând justifica acordarea pensiei, chiar dacă nu a împlinit vârsta de 26 ani. În acest sens a fost atașată Decizia nr. 977 din 3 noiembrie 2017 a Tribunalului Buzău - Secția I civilă.Magistrații Secției I civile a Tribunalului Prahova și ai Judecătoriei Mizil împărtășesc opinia potrivit căreia sintagma „continuarea studiilor“ vizează copilul major care frecventează cursurile de învățământ liceal sau universitar, fără a depăși vârsta de 26 ani. S-au atașat 19 sentințe ale Judecătoriei Mizil.Magistrații Secției civile a Judecătoriei Ploiești au exprimat opinia unanimă că sintagma „continuarea studiilor“ are în vedere orice formă de învățământ pe care o urmează copilul major. În același sens s-au exprimat și judecătorii Judecătoriei Câmpina, care au arătat și că este vorba despre cursuri la învățământul de zi, care împiedică exercitarea unei activități în temeiul unui contract individual de muncă și, implicit, obținerea unui venit dintr-o activitate remunerată. S-au atașat hotărâri judecătorești relevante.Curtea de Apel Suceava a comunicat punctul de vedere al Tribunalului Suceava, potrivit căruia obligația de întreținere a părinților față de copilul lor major subzistă în situația în care acesta face dovada că se află în continuarea studiilor, presupunându-se că din acest motiv se află în incapacitate de a munci. Urmarea unor cursuri cu frecvență redusă, de master sau ale unei a doua facultăți nu îl împiedică să obțină venituri, deci nu se justifică nevoia.S-au depus hotărâri judecătorești relevante.Curtea de Apel Târgu Mureș a comunicat că sintagma „continuarea studiilor“, în contextul stabilirii obligației de întreținere în sarcina părinților, are în vedere realitatea urmării studiilor de către copiii majori, indiferent dacă studiile se efectuează în sistem public sau privat și indiferent de forma de învățământ, cu singura condiție a vârstei de până la 26 ani a beneficiarilor întreținerii. S-au depus hotărâri judecătorești relevante.Celelalte curți de apel nu au comunicat practică judiciară și nici opinii teoretice ale judecătorilor. ...
    Textul în documentul-sursă ↗
  51. Sursa 51: Decizia ÎCCJ nr. 65/2018 (hotărâre prealabilă)Hotărâre · dispozitiv și semnături · forma din 14 noiembrie 2018Înalta Curte de Casație și Justiție · 65/2018 · 1 octombrie 2018 · Caracter definitiv neprecizatTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    dispozitiv și semnături
    ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE În numele legii DECIDE:Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Tribunalul Gorj - Secția I civilă, în Dosarul nr. 11.349/318/2017, privind pronunțarea unei hotărâri prealabile privind interpretarea sintagmei „continuarea studiilor“ cuprinse în dispozițiile art. 499 alin. (3) din Codul civil.Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.Pronunțată în ședință publică, astăzi, 1 octombrie 2018. PREȘEDINTELE ÎNALTEI CURȚI DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE IULIA CRISTINA TARCEA Magistrat-asistent, Elena Adriana Stamatescu----
    Textul în documentul-sursă ↗
  52. Sursa 52: Legea învățământului superior nr. 199/2023Lege · art. 35 alin. (10) · forma din 16 iulie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 35 alin. (10)
    (10) Persoana admisă la un program de studii universitare de scurtă durată, program de studii universitare de licență, de masterat sau de doctorat are calitatea de student, pe întreaga perioadă a prezenței sale în cadrul programului respectiv, de la înmatriculare și până la absolvirea programului de studii, prin obținerea tuturor creditelor aferente programului de studii urmat sau exmatriculare, mai puțin în perioadele de întrerupere a studiilor.
    Textul în documentul-sursă ↗
  53. Sursa 53: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 526 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 526 alin. (2)
    (2) Acela care se află în stare de nevoie din culpa sa poate cere numai întreținerea de strictă necesitate.
    Textul în documentul-sursă ↗
  54. Sursa 54: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 443 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 443 alin. (1)
    (1) În cazul în care sunt necesare lămuriri cu privire la înțelesul, întinderea sau aplicarea dispozitivului hotărârii ori dacă acesta cuprinde dispoziții contradictorii, părțile pot cere instanței care a pronunțat hotărârea să lămurească dispozitivul sau să înlăture dispozițiile potrivnice.
    Textul în documentul-sursă ↗
  55. Sursa 55: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 531 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 531 alin. (1)
    (1) Dacă se ivește o schimbare în ceea ce privește mijloacele celui care prestează întreținerea și nevoia celui care o primește, instanța de tutelă, potrivit împrejurărilor, poate mări sau micșora pensia de întreținere sau poate hotărî încetarea plății ei.
    Textul în documentul-sursă ↗
  56. Sursa 56: Legea învățământului superior nr. 199/2023Lege · art. 26 alin. (1) lit. c) · forma din 16 iulie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 26 alin. (1) lit. c)
    c) ciclul II - în cadrul căruia se organizează programe de studii universitare de masterat; ...
    Textul în documentul-sursă ↗
  57. Sursa 57: Legea învățământului superior nr. 199/2023Lege · art. 57 alin. (1) · forma din 16 iulie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 57 alin. (1)
    (1) Programele de studii universitare de masterat reprezintă al II-lea ciclu de studii universitare și se finalizează prin nivelul 7 din Cadrul european al calificărilor, denumit în continuare EQF/CEC, și din CNC. Acestea au, de regulă, durata de 1-2 ani și corespund unui număr minim de credite de studii transferabile, cuprins între 60 și 120.
    Textul în documentul-sursă ↗
  58. Sursa 58: Legea învățământului superior nr. 199/2023Lege · art. 33 alin. (3) · forma din 16 iulie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 33 alin. (3)
    (3) Programele de studii universitare de masterat se pot organiza la următoarele forme de învățământ: cu frecvență și cu frecvență redusă.
    Textul în documentul-sursă ↗
  59. Sursa 59: Legea învățământului superior nr. 199/2023Lege · art. 33 alin. (5) · forma din 16 iulie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 33 alin. (5)
    (5) Prin excepție de la prevederile alin. (3) și (10), programele de studii universitare de masterat se pot organiza și la forma de învățământ la distanță, în domeniile și conform condițiilor stabilite prin hotărâre a Guvernului, inițiată de Ministerul Educației, în urma consultării ARACIS.
    Textul în documentul-sursă ↗
  60. Sursa 60: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 443 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 443 alin. (1)
    (1) În cazul în care sunt necesare lămuriri cu privire la înțelesul, întinderea sau aplicarea dispozitivului hotărârii ori dacă acesta cuprinde dispoziții contradictorii, părțile pot cere instanței care a pronunțat hotărârea să lămurească dispozitivul sau să înlăture dispozițiile potrivnice.
    Textul în documentul-sursă ↗
  61. Sursa 61: Legea învățământului superior nr. 199/2023Lege · art. 35 alin. (7) · forma din 16 iulie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 35 alin. (7)
    (7) O persoană poate beneficia de finanțare de la bugetul de stat pentru un singur program de studii universitare de scurtă durată, pentru un singur program de studii universitare de licență, pentru un singur program de studii universitare de master și pentru un singur program de studii doctorale. Prin excepție, absolvenții unui program de studii universitare de masterat care au beneficiat de finanțare de la bugetul de stat pot urma un program de studii universitare de masterat didactic cu finanțare de la bugetul de stat.
    Textul în documentul-sursă ↗
  62. Sursa 62: Legea învățământului superior nr. 199/2023Lege · art. 35 alin. (8) teza introductivă · forma din 16 iulie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 35 alin. (8) teza introductivă
    (8) Persoana care a beneficiat gratuit de școlarizare în cadrul unui program de studii universitare pe loc finanțat de la bugetul de stat are, în condițiile legii, dreptul de a urma un alt program de studii universitare în cadrul aceluiași ciclu de studii universitare:
    Textul în documentul-sursă ↗
  63. Sursa 63: Legea învățământului superior nr. 199/2023Lege · art. 35 alin. (8) lit. a) · forma din 16 iulie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 35 alin. (8) lit. a)
    a) în regim cu taxă, dacă instituția de învățământ superior de stat organizează programul și în acest mod; ...
    Textul în documentul-sursă ↗
  64. Sursa 64: Decizia ÎCCJ nr. 65/2018 (hotărâre prealabilă)Hotărâre · par. 53 · forma din 14 noiembrie 2018Înalta Curte de Casație și Justiție · 65/2018 · 1 octombrie 2018 · Caracter definitiv neprecizatTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    par. 53
    53. Ca atare, rămâne în atributul exclusiv al instanței de trimitere de a soluționa cauza cu judecata căreia a fost învestită, aplicând în acest scop principiile de interpretare a actelor normative. ...
    Textul în documentul-sursă ↗
  65. Sursa 65: Decizia ÎCCJ nr. 65/2018 (hotărâre prealabilă)Hotărâre · par. 54 · forma din 14 noiembrie 2018Înalta Curte de Casație și Justiție · 65/2018 · 1 octombrie 2018 · Caracter definitiv neprecizatTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    par. 54
    54. Or, asemenea operațiuni de interpretare și aplicare a textului de lege la diferite circumstanțe ce caracterizează fiecare litigiu nu pot fi atribuite completului constituit pentru pronunțarea unei hotărâri prealabile, ci revine instanței abilitate de lege „să spună dreptul“ în cauza dedusă judecății. ...
    Textul în documentul-sursă ↗
  66. Sursa 66: Decizia ÎCCJ nr. 62/2019 (hotărâre prealabilă)Hotărâre · dispozitiv și semnături · forma din 27 ianuarie 2020Înalta Curte de Casație și Justiție · 62/2019 · 9 decembrie 2019 · Caracter definitiv neprecizatTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    dispozitiv și semnături
    ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE În numele legii DECIDE: Admite sesizarea formulată de Curtea de Apel Brașov - Secția civilă, în Dosarul nr. 74/119/2019, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile și, în consecință, stabilește că: În interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 55 alin. (2) din Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, republicată, cu modificările și completările ulterioare, sintagma „dacă își continuă studiile o singură dată în fiecare formă de învățământ de zi“ se interpretează în sensul că persoana aflată în continuarea studiilor care se înscrie la o nouă facultate/specializare beneficiază de protecție specială în condițiile prevăzute de art. 55 alin. (2) din Legea nr. 272/2004, în măsura în care programul corespunzător de studii universitare de licență, conform art. 140 alin. (1) din Legea educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, la care s-a înscris inițial nu este finalizat. Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă. Pronunțată în ședință publică astăzi, 9 decembrie 2019. PREȘEDINTELE SECȚIEI I CIVILE LAURA-MIHAELA IVANOVICI Magistrat-asistent, Mihaela Lorena Mitroi -----
    Textul în documentul-sursă ↗
  67. Sursa 67: Decizia ÎCCJ nr. 62/2019 (hotărâre prealabilă)Hotărâre · par. 76 · forma din 27 ianuarie 2020Înalta Curte de Casație și Justiție · 62/2019 · 9 decembrie 2019 · Caracter definitiv neprecizatTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    par. 76
    76. Raționamentul este același cu cel al interpretării dispozițiilor art. 499 alin. (3) din Codul civil, dată de jurisprudență, și care rezultă implicit și din considerentele Deciziei nr. 65 din 1 octombrie 2018 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, în sensul că obligația părinților de a întreține copiii majori aflați în continuarea studiilor (ca și ocrotirea copiilor majori aflați sub protecție specială - n.n.) decurge din starea de nevoie în care se află aceștia, când, urmând cursurile zilnice ale unei forme de învățământ, nu se pot angaja sau desfășura o activitate remunerată. ...
    Textul în documentul-sursă ↗
  68. Sursa 68: Decizia ÎCCJ nr. 62/2019 (hotărâre prealabilă)Hotărâre · par. 78 · forma din 27 ianuarie 2020Înalta Curte de Casație și Justiție · 62/2019 · 9 decembrie 2019 · Caracter definitiv neprecizatTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    par. 78
    78. Concluzionând, sintagma „o singură dată“ se referă la parcurgerea, dar și finalizarea unei singure etape de studiu, la zi/cu frecvență, fără a putea fi reluată după finalizare aceeași etapă - nivel de învățământ preuniversitar/program de studii universitare, iar sintagma „fiecare formă de învățământ“ se referă la nivelurile de învățământ/programele de studii (spre exemplu, liceal, postliceal, studii cu licență, de masterat, doctorat), în sensul că finalizarea unei etape de studiu nu exclude parcurgerea și a celorlalte (caz în care legiuitorul ar fi folosit expresii de genul „își continuă studiile o singură dată în una din formele de învățământ de zi“ sau „își continuă studiile o dată într-o singură formă de învățământ de zi“). ...
    Textul în documentul-sursă ↗
  69. Sursa 69: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 293 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 293 alin. (1)
    (1) Când partea învederează că partea adversă deține un înscris probatoriu, referitor la proces, instanța poate ordona înfățișarea lui.
    Textul în documentul-sursă ↗
  70. Sursa 70: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 297 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 297 alin. (2)
    (2) Când deținătorul înscrisului este o persoană juridică, reprezentanții ei vor putea fi citați ca martori.
    Textul în documentul-sursă ↗
  71. Sursa 71: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 295 · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 295
    Dacă partea refuză să răspundă la interogatoriul ce s-a propus în dovedirea deținerii sau existenței înscrisului, dacă reiese din dovezile administrate că a ascuns înscrisul ori l-a distrus sau dacă, după ce s-a dovedit deținerea înscrisului, nu se conformează ordinului dat de instanță de a-l înfățișa, instanța va putea socoti ca dovedite afirmațiile făcute cu privire la conținutul acelui înscris de partea care a cerut înfățișarea.
    Textul în documentul-sursă ↗
  72. Sursa 72: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 149 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 149 alin. (1)
    (1) Când cererea urmează a fi comunicată, ea se va face în atâtea exemplare câte sunt necesare pentru comunicare, în afară de cazurile în care părțile au un reprezentant comun sau partea figurează în mai multe calități juridice, când se va face într-un singur exemplar. În toate cazurile este necesar și un exemplar pentru instanță.
    Textul în documentul-sursă ↗
  73. Sursa 73: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 150 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 150 alin. (1)
    (1) La fiecare exemplar al cererii se vor alătura copii de pe înscrisurile de care partea înțelege a se folosi în proces.
    Textul în documentul-sursă ↗
  74. Sursa 74: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 150 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 150 alin. (2)
    (2) Copiile vor fi certificate de parte pentru conformitate cu originalul. Dacă copiile sunt transmise în format electronic, partea le va putea conforma cu originalul, prin aplicarea semnăturii electronice.
    Textul în documentul-sursă ↗
  75. Sursa 75: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 199 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 199 alin. (1)
    (1) Cererea de chemare în judecată, depusă personal sau prin reprezentant, sosită prin poștă, curier, fax sau scanată și transmisă prin poștă electronică ori prin înscris în formă electronică, se înregistrează și primește dată certă prin aplicarea ștampilei de intrare.
    Textul în documentul-sursă ↗
  76. Sursa 76: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 200 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 200 alin. (3)
    (3) Când cererea nu îndeplinește cerințele prevăzute la art. 194-197, reclamantului i se vor comunica în scris lipsurile, cu mențiunea că, în termen de cel mult 10 zile de la primirea comunicării, trebuie să facă completările sau modificările dispuse, sub sancțiunea anulării cererii. Se exceptează de la această sancțiune obligația de a se desemna un reprezentant comun, caz în care sunt aplicabile dispozițiile art. 202 alin. (3).
    Textul în documentul-sursă ↗
  77. Sursa 77: OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbruLege · art. 29 alin. (1) teza introductivă · forma din 1 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 29 alin. (1) teza introductivă
    (1) Sunt scutite de la plata taxei judiciare de timbru acțiunile și cererile, inclusiv cele pentru exercitarea căilor de atac, ordinare și extraordinare, referitoare la:
    Textul în documentul-sursă ↗
  78. Sursa 78: OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbruLege · art. 29 alin. (1) lit. c) · forma din 1 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 29 alin. (1) lit. c)
    c) obligațiile legale și contractuale de întreținere, inclusiv acțiunile în constatarea nulității, în anularea, rezoluțiunea sau rezilierea contractului de întreținere; ...
    Textul în documentul-sursă ↗
  79. Sursa 79: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 451 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 451 alin. (1)
    (1) Cheltuielile de judecată constau în taxele judiciare de timbru și timbrul judiciar, onorariile avocaților, ale experților și ale specialiștilor numiți în condițiile art. 330 alin. (3), sumele cuvenite martorilor pentru deplasare și pierderile cauzate de necesitatea prezenței la proces, cheltuielile de transport și, dacă este cazul, de cazare, precum și orice alte cheltuieli necesare pentru buna desfășurare a procesului.
    Textul în documentul-sursă ↗
  80. Sursa 80: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 453 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 453 alin. (1)
    (1) Partea care pierde procesul va fi obligată, la cererea părții care a câștigat, să îi plătească acesteia cheltuieli de judecată.
    Textul în documentul-sursă ↗
  81. Sursa 81: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 448 alin. (1) teza introductivă · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 448 alin. (1) teza introductivă
    (1) Hotărârile primei instanțe sunt executorii de drept când au ca obiect:
    Textul în documentul-sursă ↗
  82. Sursa 82: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 448 alin. (1) pct. 4 · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 448 alin. (1) pct. 4
    4. rente ori sume datorate cu titlu de obligație de întreținere sau alocație pentru copii, precum și pensii acordate în cadrul asigurărilor sociale; ...
    Textul în documentul-sursă ↗
  83. Sursa 83: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 448 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 448 alin. (2)
    (2) Executarea hotărârilor prevăzute la alin. (1) are caracter provizoriu.
    Textul în documentul-sursă ↗
Ai nevoie de un avocat? Scrie-ne. Găsim pentru tine un avocat colaborator potrivit cazului tău, care te contactează în cel mult 2 zile lucrătoare. Prima consultație este gratuită și nu te obligă la nimic. Când poate fi util un avocat.

Ghiduri înrudite

Dovada plății pensiei și cheltuielile făcute direct pentru copilC03 · 8 MIN · GHIDMărirea, micșorarea sau încetarea pensiei de întreținereC03 · 15 MIN · GHID
SURSA
TOATE SURSELE

    Semnalează o eroare

    Spune-ne ce ai observat. Referința de mai jos se adaugă automat în mesaj. Nu include date personale sau detalii despre cazul tău.

    C03-010 · https://divortpartaj.org/ghiduri/pensia-de-intretinere-dupa-18-ani-studii-si-venituri-proprii/
    Scrie-ne despre eroare

    Instalează pe iPhone sau iPad

    1. Apasă butonul Distribuie din Safari (pătratul cu săgeata în sus).
    2. Alege Adaugă pe ecranul principal.
    3. Apasă Adaugă. Aplicația apare lângă celelalte.

    Ghidurile principale, checklisturile și glosarul rămân disponibile și fără semnal.

    CONTACT · AVOCAȚI COLABORATORI

    Scrie-ne

    1. Scrii pe scurt ce se întâmplă.
    2. Echipa DivortPartaj.org citește mesajul și alege un avocat colaborator potrivit cazului tău.
    3. Avocatul te contactează în cel mult 2 zile lucrătoare. Prima consultație este gratuită și nu te obligă la nimic. Numele și datele tale de contact îi sunt arătate doar după ce confirmă că preia cererea.

    Site-ul nu primește comision. Dacă vrei să continui după prima consultație, onorariul îl stabilești direct cu avocatul.

    Scrie pe scurt ce se întâmplă și ce întrebare ai. Numele și datele de contact pune-le în câmpurile de mai sus. Nu include CNP, date de card sau de cont, detalii medicale amănunțite sau copii ale actelor: avocatul ți le va cere, dacă e nevoie.

    Cum folosim datele: Confidențialitate.

    Gratuit · fără comision