Erori în actele de stare civilă: rectificare sau altă procedură
Alegerea procedurii depinde de eroarea concretă și de schimbarea cerută. O eroare materială din act ori mențiune se îndreaptă, de regulă, administrativ; anularea, completarea sau modificarea în sensul art. 57 din Legea nr. 119/1996 necesită hotărâre definitivă. Certificatul greșit față de un registru corect, mențiunea asociată greșit și anumite completări ulterioare au reguli proprii, care trebuie identificate înainte de depunere. [34] [1] [5] [7] [12]
- ACTUALIZAT
- TIMP DE CITIRE
- 13 minute
Cuprins · 15 secțiuni
- 01Cui se adresează
- 02Ce document este greșit și ce cer să se schimbe?
- 03Tabel pentru alegerea procedurii
- 04Ce înseamnă rectificare, anulare, completare și modificare
- 05Cum se tratează o eroare legată de un document străin
- 06Rubrica lipsă privind numele fostului soț: o excepție care contează
- 07Dacă este rectificare: autoritatea și dosarul de pornire
- 08Dacă este anulare, completare sau modificare: cine decide
- 09Contestarea dispoziției de rectificare: tot la judecătorie
- 10Corectarea din oficiu în sistem și actele obținute la final
- 11Aplicarea în timp și următorul pas concret
- 12Termene și repere
- 13Lista de pași
- 14Întrebări frecvente
- 15Surse și trimiteri
Cui se adresează
Persoane care identifică neconcordanțe în acte românești de stare civilă ori în mențiunile de divorț, inclusiv după transcrierea documentelor străine.
Procedura de recunoaștere a divorțului străin ca atare.
Corectarea de către emitent a certificatului sau hotărârii străine.
Desfășurarea integrală a procesului și a căilor de atac după calificarea obiectului cererii.
Ce document este greșit și ce cer să se schimbe?
Înainte de a cere „corectarea divorțului”, compară trei lucruri: actul din registrul românesc și mențiunea sa, certificatul eliberat pe baza registrului, respectiv documentul care a justificat înscrierea. Acesta din urmă poate fi hotărârea de divorț, certificatul de divorț, hotărârea de recunoaștere sau documentul străin și traducerea sa. Verificările trebuie să lămurească eroarea concretă și datele care au suport în înscrisuri; simpla neconcordanță dintre două documente nu arată, singură, care dintre ele este greșit. [4] [30]
Notează separat: textul existent; textul pe care îl consideri corect; documentul și pasajul care dovedesc această variantă; momentul în care a apărut diferența. Această comparație ajută la delimitarea îndreptării unei greșeli materiale de o cerere prin care se contestă legalitatea sau se schimbă conținutul juridic al înregistrării. Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) explică această delimitare în paragraful 65 al Deciziei nr. 28/2021. [34]
Dacă registrul este corect, iar numai certificatul conține alte date, se aplică procedura de anulare și eliberare a unui nou certificat prevăzută de art. 11 alin. (2) din Legea nr. 119/1996. Nu este necesar să obții modificarea unui registru deja corect. Nu corecta personal certificatul: modificarea ori completarea fără drept este interzisă, iar documentul astfel modificat este nul. [5] [6]
Tabel pentru alegerea procedurii
Exemplele de mai jos sunt orientative; încadrarea se face după înscrisuri și după schimbarea efectiv urmărită. [4] [34]
| Situația constatată | Procedura de pornire | Elementul care decide încadrarea |
|---|---|---|
| Numai certificatul diferă de actul corect din registru | Anularea certificatului neconform și emiterea unuia nou | Confruntarea certificatului cu actul de bază. [5] |
| În registru s-a copiat greșit o dată, o literă ori un număr, iar înscrisul justificativ arată neechivoc informația corectă | Rectificare administrativă | Se îndreaptă o eroare materială, fără a decide un alt statut civil. [3] [34] |
| Mențiunea de divorț a fost asociată greșit unui act care privește altă persoană | Rectificare, inclusiv suprimarea mențiunii asociate greșit | Normele prevăd expres această situație; simplul fapt că se cere eliminarea mențiunii nu impune automat anulare judiciară. [7] |
| Se susține că actul/faptul nu există ori că mențiunea a fost înscrisă cu încălcarea legii | Anulare judiciară, când acestea sunt motivele reale ale cererii | Este contestată existența ori legalitatea înregistrării, nu numai transcrierea unor caractere. [1] [8] [9] |
| Lipsesc informații din act ori mențiune și trebuie stabilit prin hotărâre ce conținut trebuie adăugat | Completare judiciară, în lipsa unei proceduri speciale aplicabile | Completarea înseamnă adăugarea informațiilor lipsă; există și completări ulterioare reglementate special, explicate mai jos. [1] [10] [12] |
| A intervenit un divorț sau o schimbare legală de nume, încă neînscrisă | Înscrierea evenimentului prin mențiune, cu documentele cerute pentru acel eveniment | Actul vechi poate fi corect pentru momentul întocmirii sale; trebuie actualizat cu schimbarea ulterioară. [13] [14] [39] |
| Eroarea provine din actul străin, din transcrierea românească ori din traducere | Ruta specială a art. 151 alin. (8)–(10) din Normele metodologice aprobate prin HG nr. 255/2024 | Identificarea autorului erorii determină documentele și aprobările necesare. [46] [15] [16] [17] [18] [19] |
Ce înseamnă rectificare, anulare, completare și modificare
Rectificarea îndreaptă o eroare din actul de stare civilă ori din mențiunea asociată. Regula este soluționarea administrativă, prin dispoziția primarului unității care păstrează actul și cu avizul conform cerut de lege. Operațiunea se înscrie la rubrica de mențiuni. O greșeală poate avea consecințe serioase pentru titular și totuși să rămână materială; contează natura ei și ceea ce dovedește actul justificativ. [2] [3] [34]
Anularea urmărește înlăturarea actului sau a mențiunii pentru motive precum încălcarea competenței teritoriale, inexistența faptului sau actului, nerespectarea legii la întocmire ori înscrierea nelegală a mențiunii. În această calificare este necesară o hotărâre judecătorească definitivă. Excepția practică de ținut minte este mențiunea doar asociată greșit, pentru care art. 151 alin. (7) permite rectificarea. [42] [8] [43] [9] [1] [7]
Completarea adaugă informații lipsă din act sau din mențiune. Procedura judiciară prevăzută de art. 57 nu trebuie însă confundată cu orice completare tehnică ori cu o completare ulterioară pe care normele o permit expres în cadrul unei proceduri de înscriere. [10] [1] [12]
Modificarea privește conținutul juridic al înregistrării, inclusiv reflectarea statutului civil prin mențiuni. Când se solicită modificarea actului sau mențiunii în sensul art. 57, temeiul este hotărârea definitivă. Când există deja titlul care dovedește un divorț sau o altă schimbare și se cere numai înscrierea lui, se urmează procedura acelei mențiuni. Denumirea „modificare” folosită în limbaj obișnuit nu transformă orice actualizare într-un nou proces. [1] [38] [13] [14]
Cum se tratează o eroare legată de un document străin
Pentru actele românești întocmite prin transcrierea certificatelor ori extraselor străine, normele disting trei cauze. Dacă eroarea aparține autorității străine care a întocmit actul inițial, persoana interesată trebuie să prezinte documentul eliberat de acea autoritate, iar rectificarea românească urmează cerințele art. 135 alin. (2) sau art. 136 alin. (2), după caz. O simplă explicație a solicitantului nu înlocuiește documentul străin cerut de această regulă. [46] [15] [18]
Dacă documentul străin este corect, dar ofițerul român a preluat greșit datele, este incidentă eroarea de transcriere. Dacă diferența provine din traducerea neconformă, se tratează cauza traducerii, împreună cu consecința ei asupra actului românesc. Pentru aceste două situații normele trimit la procedura administrativă din art. 151 alin. (1)–(5). Păstrează documentul străin și ambele variante ale traducerii, dacă există, astfel încât autoritatea să poată verifica exact diferența. [16] [17] [19] [4]
În ruta în care efectele documentului străin au fost recunoscute de instanța română, dosarul pentru înscriere cuprinde documentul străin și traducerea legalizată, în original, precum și hotărârea română definitivă de recunoaștere. În celelalte situații se aplică aprobările și documentele specifice înscrierii mențiunilor străine. Aceste cerințe privesc valorificarea actului în registrele românești; procedura de rectificare românească nu rescrie înscrisul emis de autoritatea străină. [44] [45] [47] [15]
Dacă problema reală este dacă divorțul străin produce efecte în România, aceasta trebuie lămurită prin regimul recunoașterii aplicabil. Cererea de rectificare nu poate fi folosită pentru a prezuma o recunoaștere judiciară care era necesară ori pentru a răsturna, sub eticheta unei greșeli de scriere, conținutul titlului pe baza căruia s-a făcut înscrierea. Pentru traseul înscrierii, vezi Înscrierea în România a divorțului din străinătate. [1] [34] [45]
Rubrica lipsă privind numele fostului soț: o excepție care contează
O rubrică necompletată nu înseamnă întotdeauna o eroare ce trebuie reparată prin proces. În situația specială a art. 137 alin. (4) din norme, dacă fostul soț cetățean român este în imposibilitate de a prezenta declarația privind numele convenit după divorț, acest aspect se menționează în cerere, iar mențiunea din actele de naștere nu se completează la rubrica numelui său. Alineatul (5) prevede completarea ulterioară pe baza declarației fostului soț, cu respectarea condițiilor privind numele și aprobarea aplicabilă. [11] [12]
Prin urmare, dacă rubrica a rămas necompletată tocmai în această procedură, prezintă declarația ulterioară și cere aplicarea normei speciale. Dacă, dimpotrivă, o informație obligatorie a fost omisă fără acest temei special și conținutul ei trebuie stabilit, se analizează completarea prevăzută de art. 57 și art. 149 alin. (4). Nu deduce procedura doar din existența unui spațiu gol. [12] [10] [1]
La fel, un nume schimbat legal în străinătate după divorț reprezintă o modificare ulterioară care trebuie înscrisă, nu dovada că numele consemnat anterior era greșit. [39]
Dacă este rectificare: autoritatea și dosarul de pornire
Cererea se însoțește de actele doveditoare și, potrivit normelor în vigoare, poate fi depusă la oricare serviciu public comunitar local de evidență a persoanelor (SPCLEP) sau primărie. Soluționarea aparține serviciului ori ofițerului de stare civilă al unității care păstrează actul. Posibilitatea depunerii în alt loc nu transferă competența de soluționare. [22]
Dosarul de pornire trebuie să permită identificarea actului, a mențiunii și a erorii: indică titularul, tipul actului, numărul, anul, localitatea și rubrica vizată; prezintă certificatul deținut, actele de stare civilă relevante și titlul justificativ al divorțului, în măsura în care acestea dovedesc diferența. Cererea trebuie să spună ce text este greșit, ce text se solicită și din ce înscris rezultă. Aceasta este o listă de lucru construită în jurul obligației de a prezenta dovezi și al verificărilor prevăzute de norme; documentele concrete depind de eroarea invocată. [22] [4]
Ofițerul competent întocmește referatul motivat, obține avizul conform și înaintează documentația pentru dispoziția primarului de admitere sau respingere. Cererea nu se rezolvă prin modificarea informală a certificatului la ghișeu. Păstrează numărul de înregistrare și dispoziția comunicată: ele individualizează procedura parcursă și soluția care poate fi contestată. [23] [24] [31]
Normele prevăd soluționarea în 30 de zile de la primirea cererii de către autoritatea competentă și comunicarea dispoziției în 10 zile de la emitere. Sunt termene pentru activitatea autorității. Cele 10 zile se raportează la emiterea efectivă a dispoziției; nu se adaugă automat la o dată ipotetică de admitere. Aceste durate nu sunt termenul de contestare și nu înseamnă că simpla lor expirare rectifică actul. [22] [48]
Pentru calculul acestor termene pe zile, în lipsa unei reguli speciale diferite, se aplică regulile generale din Codul civil: nu se iau în calcul prima și ultima zi; zilele nelucrătoare din interiorul intervalului nu se elimină, iar dacă ultima zi este nelucrătoare, împlinirea se mută la sfârșitul primei zile lucrătoare următoare. Regula de împlinire este ora 24 a ultimei zile, însă, pentru un act care trebuie îndeplinit într-un loc de muncă, contează ora încheierii programului normal. Nu transforma astfel cele 30 sau 10 zile în 30 sau 10 zile lucrătoare. [49] [50] [51] [52] [53]
Dacă este anulare, completare sau modificare: cine decide
Pentru aceste operațiuni, în sensul art. 57 din Legea nr. 119/1996, este necesară o hotărâre judecătorească definitivă. Instanța poate fi sesizată de persoana interesată sau de autoritățile și parchetul indicate de lege. Regula teritorială este judecătoria de la domiciliul ori sediul solicitantului; pentru cererile formulate de cetățenii români cu domiciliul în străinătate și de străini, legea atribuie competența Judecătoriei Sectorului 1 București. Domiciliul în străinătate trebuie distins de simpla ședere temporară acolo. [1] [27] [28]
Înaintea cererii judiciare, identifică precis actul sau mențiunea, operațiunea solicitată și motivul ei. Atașează înscrisurile pe care îți întemeiezi susținerea; verificările oficiale trebuie să stabilească eroarea ori omisiunea, datele reale și procedura adecvată. Legea prevede concluziile procurorului, iar normele cer ca sesizarea făcută de autorități să fie însoțită de extrasul oficial al actului, cu toate mențiunile. Nu confunda acest extras pentru uz oficial cu certificatul deținut de titular. [4] [30] [27] [29]
Un litigiu privind legalitatea mențiunii de divorț și o cerere prin care se corectează mecanic numărul hotărârii înscris greșit au obiecte diferite. Cererea și probele trebuie să reflecte problema reală, deoarece rectificarea administrativă nu este procedura de stabilire a unui alt statut civil. [9] [34]
Contestarea dispoziției de rectificare: tot la judecătorie
Dispoziția primarului prin care se soluționează rectificarea se contestă la judecătoria în a cărei rază teritorială se află sediul autorității emitente. Competența materială a judecătoriei rezultă din Codul de procedură civilă și a fost stabilită obligatoriu de ÎCCJ prin Decizia nr. 28 din 6 decembrie 2021 (recurs în interesul legii), publicată la 31 ianuarie 2022. Caracterul administrativ al dispoziției nu mută acest litigiu la tribunalul de contencios administrativ. [31] [32] [35] [33] [36]
Păstrează cererea inițială, dovada depunerii, dispoziția de admitere sau respingere, dovada comunicării și actele care arată eroarea. Obiectul imediat al acestei contestații este dispoziția emisă în procedura de rectificare. Este un traseu distinct de cererea directă de anulare, completare ori modificare a actului de stare civilă. În special, regula Judecătoriei Sectorului 1 pentru anumite cereri de la art. 57 nu înlocuiește regula sediului autorității emitente aplicabilă contestației de la art. 58. [31] [28] [33]
Decizia ÎCCJ rezolvă problema instanței competente; ea nu stabilește un termen general de contestare. Nu confunda termenul administrativ de 30 de zile pentru emiterea dispoziției cu termenul unei căi de atac. Cererea de control judiciar și eventualele căi de atac se formulează potrivit regimului lor procedural, în raport cu actul primit și data comunicării sale. [33] [48]
Corectarea din oficiu în sistem și actele obținute la final
Legea prevede și o situație distinctă, legată de întocmirea actelor, aplicarea mențiunilor ori procesul de verificare și validare: dacă se constată date eronate, art. 58¹ permite îndreptarea din oficiu prin mențiuni, în baza unui referat semnat de șeful serviciului sau de ofițerul de stare civilă. Textul este raportat la data de 31 martie 2025 prevăzută pentru autoritățile locale la art. 2 alin. (4). Această corectare din oficiu trebuie delimitată de cererea obișnuită de rectificare și de modificarea judiciară a conținutului juridic. [20] [21] [1] [2]
După admiterea operațiunii, verifică atât mențiunea aplicată actului, cât și certificatul eliberat pe baza lui. Anularea, completarea, modificarea și rectificarea se reflectă prin mențiuni în actul corespunzător. În procedura de rectificare, titularul este informat și poate intra în posesia dispoziției; dacă se impune emiterea unui nou certificat, cel anterior nu mai produce efecte juridice. O dispoziție favorabilă și un certificat vechi cu date greșite nu trebuie tratate ca documente interschimbabile. [37] [25] [26]
Pentru a verifica rezultatul, confruntă din nou numele, datele, numărul și emitentul titlului, precum și persoana căreia i-a fost asociată mențiunea. Dacă noul certificat nu reproduce actul corect, revine în discuție procedura specială a certificatului neconform. [4] [5]
Aplicarea în timp și următorul pas concret
Ghidul privește alegerea procedurii pentru un demers început potrivit regulilor în vigoare. Pentru cererile care erau deja pe rolul instanței ori depuse la serviciul competent și nesoluționate la intrarea în vigoare a HG nr. 255/2024, art. 7 păstrează dispozițiile aplicabile la data depunerii; hotărârea a intrat în vigoare la 31 martie 2024. Data divorțului, data înscrierii și data cererii de corectare pot fi diferite și trebuie consemnate separat. [40] [41]
Pregătește o comparație de maximum o pagină: actul și rubrica vizate → textul existent → textul solicitat → înscrisul care îl dovedește → cauza diferenței. Pe această bază poți formula concret solicitarea către serviciul de stare civilă sau cererea pentru instanța competentă. Dacă actul este corect, dar divorțul nu a fost încă înscris, urmează ghidul înscrierii divorțului străin. [4] [30] [14]
Termene și repere procedurale
- Interval
30 de zile. [22]
- De când începe
Primirea cererii de către autoritatea competentă să o soluționeze. [22]
- Cum se aplică
Se aplică regulile generale ale Codului civil: prima și ultima zi nu intră în calcul; dacă ultima zi este nelucrătoare, împlinirea se prorogă până la sfârșitul primei zile lucrătoare următoare. Zilele nelucrătoare intermediare nu se elimină. Împlinirea se raportează la ora 24 sau, pentru actul îndeplinit într-un loc de muncă, la încheierea programului normal. [49] [50] [51] [52] [53]
Depunerea la alt SPCLEP/primărie nu transferă competența de soluționare. [22]
- Interval
10 zile. [22]
- De când începe
Data emiterii dispoziției. [22]
- Cum se aplică
Se raportează la emiterea efectivă. Potrivit Codului civil, prima și ultima zi nu intră în calcul; o zi finală nelucrătoare mută împlinirea la sfârșitul primei zile lucrătoare următoare. Regula orei 24 se aplică sub rezerva încheierii programului normal pentru actele îndeplinite într-un loc de muncă. [22] [49] [50] [51] [52] [53]
Nu este termenul de contestare a dispoziției. [48]
Lista de pași
Întrebări frecvente
Orice greșeală de nume se îndreaptă prin rectificare?
Eliminarea unei mențiuni de divorț înseamnă întotdeauna proces de anulare?
Registrul este corect, dar certificatul este greșit. Ce cer?
Anularea certificatului neconform și eliberarea unuia nou, pe baza actului corect din registru. Este procedura prevăzută expres de art. 11 alin. (2) din Legea nr. 119/1996. [5]
O rubrică de nume lăsată goală cere întotdeauna completare judiciară?
Locuiesc în străinătate. Contest dispoziția primarului la Judecătoria Sectorului 1?
Pentru contestația împotriva dispoziției de rectificare, regula este judecătoria de la sediul autorității emitente. Competența Judecătoriei Sectorului 1 prevăzută pentru românii domiciliați în străinătate și pentru străini privește cererile de anulare, completare sau modificare de la art. 57. Obiectul cererii determină regula aplicabilă. [31] [32] [28]
De reținut
Arată cele 9 idei principale ale ghidului
Anularea, completarea ori modificarea actului sau mențiunii, în sensul art. 57 din Legea nr. 119/1996, necesită hotărâre definitivă.
Certificatul neconform unui registru corect se anulează și se reemite.
Mențiunea asociată greșit poate fi suprimată prin rectificare.
Termenele de 30 de zile pentru soluționare și 10 zile pentru comunicare au ca destinatari autoritățile.
Corectarea din oficiu în procesul de întocmire, verificare sau validare are temeiul special din art. 58¹.
Actele potrivite fiecărei situații
Ghidul descrie regulile în vigoare la data actualizării, 29 octombrie 2026. Dacă situația ta este mai veche, unele reguli pot fi diferite.
Surse și trimiteri
- Sursa 1: Legea nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 57 alin. (1)(1) Anularea, completarea sau modificarea actelor de stare civilă și a mențiunilor înscrise pe acestea se poate face numai în temeiul unei hotărâri judecătorești definitive.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 2: Legea nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 58 alin. (1)(1) Rectificarea actelor de stare civilă și a mențiunilor înscrise pe marginea acestora se face în temeiul dispoziției primarului unității administrativ-teritoriale care are în păstrare actul de stare civilă, din oficiu sau la cererea persoanei interesate, cu avizul conform al șefului serviciului public comunitar județean de evidență a persoanelor/serviciului public comunitar de evidență a persoanelor al sectorului municipiului București.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 3: Normele metodologice de aplicare unitară a dispozițiilor în materie de stare civilă, aprobate prin HG nr. 255/2024Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 152 alin. (1)(1) Rectificarea presupune îndreptarea unor erori din actul de stare civilă și se face prin înscrierea la rubrica mențiuni a conținutului rectificării, potrivit textului prevăzut în anexa nr. 20.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 4: Normele metodologice de aplicare unitară a dispozițiilor în materie de stare civilă, aprobate prin HG nr. 255/2024Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 150 alin. (1)(1) Verificările ce se efectuează în cazul anulării, modificării ori al completării actelor de stare civilă sau/și a mențiunilor asociate acestora trebuie să stabilească temeinicia cererii solicitantului; în acest scop, se verifică actul de stare civilă care face obiectul acțiunii, pentru a stabili dacă la întocmirea acestuia s-a comis o eroare și în ce constă aceasta, precum și celelalte acte de stare civilă ale titularului actului a cărui anulare, modificare ori completare se cere, și, după caz, ale părinților săi, prezentate în motivarea cererii.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 5: Legea nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 11 alin. (2)(2) În cazul în care autoritățile învestite cu atribuții de stare civilă și evidență a persoanelor constată că unele date din cuprinsul unui certificat de stare civilă nu corespund cu cele din actul pe baza căruia a fost eliberat, certificatul se reține și se trimite serviciului public comunitar local de evidență a persoanelor sau, după caz, primăriei unității administrativ-teritoriale care a înregistrat actul, în vederea anulării și eliberării unui nou certificat.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 6: Legea nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 10 alin. (9)(9) Se interzice modificarea sau completarea fără drept ori plastifierea certificatelor de stare civilă. Certificatele de stare civilă plastifiate ori modificate sau completate fără drept sunt nule. Nulitatea se constată de către ofițerii de stare civilă, funcționarii din cadrul D.G.E.P. sau din cadrul serviciilor publice comunitare de evidență a persoanelor ori ofițerii de stare civilă din cadrul misiunilor diplomatice și oficiilor consulare de carieră ale României.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 7: Normele metodologice de aplicare unitară a dispozițiilor în materie de stare civilă, aprobate prin HG nr. 255/2024Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 151 alin. (7)(7) Rectificarea se face și în cazul actelor de stare civilă pe marginea cărora au fost asociate greșit mențiuni, în sensul suprimării acestora din respectivele acte de stare civilă.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 8: Normele metodologice de aplicare unitară a dispozițiilor în materie de stare civilă, aprobate prin HG nr. 255/2024Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 149 alin. (1) lit. b)b) faptul sau actul de stare civilă nu există;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 9: Normele metodologice de aplicare unitară a dispozițiilor în materie de stare civilă, aprobate prin HG nr. 255/2024Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 149 alin. (1) lit. d)d) mențiunea a fost înscrisă cu încălcarea dispozițiilor legale.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 10: Normele metodologice de aplicare unitară a dispozițiilor în materie de stare civilă, aprobate prin HG nr. 255/2024Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 149 alin. (4)(4) Prin completarea actelor de stare civilă se înțelege operațiunea de adăugare a informațiilor lipsă din cuprinsul actelor de stare civilă și al mențiunilor asociate acestora.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 11: Normele metodologice de aplicare unitară a dispozițiilor în materie de stare civilă, aprobate prin HG nr. 255/2024Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 137 alin. (4)(4) În situația în care fostul/fosta soț/soție, cetățean român, este în imposibilitate de a prezenta declarația cu privire la numele de familie pe care au convenit să-l poarte după divorț, aspect care trebuie să fie menționat în cererea solicitantului, textul de mențiune ce se înscrie în actele de naștere ale foștilor soți nu se completează la rubrica privind numele de familie al acestuia/acesteia.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 12: Normele metodologice de aplicare unitară a dispozițiilor în materie de stare civilă, aprobate prin HG nr. 255/2024Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 137 alin. (5)(5) În situația prevăzută la alin. (4) numele de familie se completează în baza declarației ulterioare a fostului/fostei soț/soții, cu respectarea dispozițiilor alin. (3), conform textelor prevăzute în anexa nr. 20, în condițiile art. 135 alin. (2).
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 13: Legea nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 8 alin. (5)(5) Înscrierea în actele de stare civilă, pe baza documentelor prevăzute la alin. (1), a mențiunilor referitoare la modificarea intervenită în statutul civil se poate face atât la cererea persoanei interesate cât și din oficiu.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 14: Legea nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 48Încetarea căsătoriei prin decesul sau prin declararea judecătorească a morții unuia dintre soți, constatarea nulității, anularea sau desfacerea căsătoriei se înscrie prin mențiune pe actul de căsătorie și pe cele de naștere ale foștilor soți. Mențiunea se înscrie, din oficiu, pe baza comunicării primite de la ofițerul de stare civilă care a întocmit actul de deces, a hotărârii judecătorești definitive, a certificatului de divorț transmis de ofițerul de stare civilă sau de notarul public ori la cererea persoanei interesate, personal sau prin împuternicit cu procură specială.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 15: Normele metodologice de aplicare unitară a dispozițiilor în materie de stare civilă, aprobate prin HG nr. 255/2024Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 151 alin. (8) lit. a)a) când eroarea aparține autorităților locale străine care au întocmit inițial actul și persoana interesată prezintă documentul eliberat de autoritățile străine;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 16: Normele metodologice de aplicare unitară a dispozițiilor în materie de stare civilă, aprobate prin HG nr. 255/2024Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 151 alin. (8) lit. b)b) când eroarea este o consecință a neatenției ofițerului de stare civilă care a transcris actul;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 17: Normele metodologice de aplicare unitară a dispozițiilor în materie de stare civilă, aprobate prin HG nr. 255/2024Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 151 alin. (8) lit. c)c) când eroarea este o consecință a prezentării unei traduceri neconforme.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 18: Normele metodologice de aplicare unitară a dispozițiilor în materie de stare civilă, aprobate prin HG nr. 255/2024Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 151 alin. (9)(9) În cazurile prevăzute la alin. (8) lit. a), rectificarea actelor de stare civilă se face cu respectarea dispozițiilor art. 135 alin. (2) sau art. 136 alin. (2), după caz.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 19: Normele metodologice de aplicare unitară a dispozițiilor în materie de stare civilă, aprobate prin HG nr. 255/2024Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 151 alin. (10)(10) În cazurile prevăzute la alin. (8) lit. b) și c) se aplică dispozițiile alin. (1)-(5).
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 20: Legea nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 58¹Începând cu data prevăzută la art. 2 alin. (4), în cazul în care la întocmirea actelor de stare civilă și aplicarea mențiunilor sau în procesul de verificare și validare a actelor de stare civilă se constată că acestea conțin date eronate, îndreptarea acestora se face, din oficiu, prin aplicarea unor mențiuni, în baza unui referat semnat de șeful serviciului public comunitar local de evidență a persoanelor/ofițerul de stare civilă, care cuprinde datele care urmează a se corecta.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 21: Legea nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 2 alin. (4)(4) Începând cu data de 31 martie 2025, Registrul de stare civilă exemplarul I se completează informatic și se păstrează în Registrul de stare civilă exemplarul I pe suport hârtie, iar Registrul de stare civilă exemplarul II se întocmește numai în format electronic de către ofițerii de stare civilă din cadrul unităților administrativ-teritoriale din România.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 22: Normele metodologice de aplicare unitară a dispozițiilor în materie de stare civilă, aprobate prin HG nr. 255/2024Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 151 alin. (1)(1) În cazul rectificării actelor de stare civilă și al mențiunilor asociate acestora, cererea, însoțită de actele doveditoare, se depune la oricare S.P.C.L.E.P. sau, după caz, la oricare primărie din cadrul unității administrativ-teritoriale și se soluționează de către ofițerul de stare civilă din cadrul S.P.C.L.E.P. sau, după caz, al primăriei unității administrativ-teritoriale unde nu funcționează S.P.C.L.E.P., care are în păstrare actul de stare civilă, în termen de 30 de zile de la primirea acesteia, prin emiterea dispoziției prevăzute la art. 147 alin. (2) care se comunică solicitantului, în termen de 10 zile de la data emiterii.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 23: Normele metodologice de aplicare unitară a dispozițiilor în materie de stare civilă, aprobate prin HG nr. 255/2024Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 151 alin. (3)(3) Ofițerul de stare civilă competent să soluționeze cererea întocmește un referat motivat cuprinzând rezultatul verificărilor efectuate, pe care îl transmite S.P.C.J.E.P./S.P.C.L.E.P. al sectorului municipiului București pentru obținerea avizului conform.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 24: Normele metodologice de aplicare unitară a dispozițiilor în materie de stare civilă, aprobate prin HG nr. 255/2024Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 151 alin. (4)(4) După primirea avizului conform, ofițerul de stare civilă trimite cererea/referatul de sesizare primarului împreună cu un referat motivat și, după caz, cu actele doveditoare depuse de solicitant, în vederea emiterii dispoziției de admitere/respingere a rectificării.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 25: Normele metodologice de aplicare unitară a dispozițiilor în materie de stare civilă, aprobate prin HG nr. 255/2024Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 151 alin. (5)(5) La primirea dispoziției prin care s-a aprobat rectificarea actului, ofițerul de stare civilă asociază mențiunile corespunzătoare pe actele de stare civilă și notifică solicitantul pe canalele stabilite de acesta, în vederea înmânării/transmiterii dispoziției pe bază de semnătură/electronic; în cazul rectificării actelor de stare civilă și a mențiunilor asociate acestora, din oficiu, titularii aflați în viață sunt încunoștințați asupra faptului că actul de stare civilă/mențiunea aferentă a fost rectificat/ă, pentru a intra în posesia dispoziției privind rectificarea, respectiv pentru a solicita un nou certificat de stare civilă; dispoziția emisă în format electronic se semnează de emitent, se aplică automat sigiliul S.I.I.E.A.S.C. și se generează un cod de verificare care îi confirmă autenticitatea.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 26: Normele metodologice de aplicare unitară a dispozițiilor în materie de stare civilă, aprobate prin HG nr. 255/2024Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 151 alin. (6)(6) Dacă în urma rectificării se impune emiterea unui nou certificat de stare civilă, cel anterior emis nu mai produce efecte juridice.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 27: Legea nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 57 alin. (2)(2) În cazul anulării, completării și modificării actelor de stare civilă, sesizarea instanței judecătorești se face de către persoana interesată, de primăria unității administrativ-teritoriale, de serviciile publice comunitare locale sau județene de evidență a persoanelor ori de către parchet. Cererea se soluționează de judecătoria în a cărei rază teritorială se află domiciliul sau sediul acestora, pe baza verificărilor efectuate de serviciul public comunitar local de evidență a persoanelor și/sau de primăria unității administrativ-teritoriale ori de alte instituții abilitate, precum și a concluziilor procurorului.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 28: Legea nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 57 alin. (3)(3) Soluționarea cererilor de anulare, completare și modificare a actelor de stare civilă formulate de cetățenii români cu domiciliul în străinătate și de străini este de competența Judecătoriei Sectorului 1 al Municipiului București.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 29: Normele metodologice de aplicare unitară a dispozițiilor în materie de stare civilă, aprobate prin HG nr. 255/2024Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 148 alin. (3)(3) Actul de sesizare a instanței judecătorești întocmit de autoritățile publice prevăzute la alin. (1) va fi însoțit de extras de pe actul în cauză, din Registrul de stare civilă exemplarul II, cu toate mențiunile asociate acestuia.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 30: Normele metodologice de aplicare unitară a dispozițiilor în materie de stare civilă, aprobate prin HG nr. 255/2024Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 150 alin. (2)(2) În răspunsul prin care se comunică instanței judecătorești rezultatul verificărilor se menționează în ce constă eroarea sau omisiunea, datele reale ce urmează a fi reținute în sentință ori procedura de urmat, în cazul în care cererea nu face obiectul anulării, modificării ori al completării actelor de stare civilă și a mențiunilor înscrise pe acestea.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 31: Legea nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 58 alin. (5)(5) Dispoziția prevăzută la alin. (1) poate fi contestată la instanța judecătorească în a cărei rază teritorială își are sediul autoritatea emitentă, în condițiile legii.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 32: Normele metodologice de aplicare unitară a dispozițiilor în materie de stare civilă, aprobate prin HG nr. 255/2024Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 152 alin. (2)(2) Dispoziția primarului unității administrativ-teritoriale poate fi contestată la judecătoria în a cărei rază teritorială își are sediul autoritatea emitentă, în condițiile legii.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 33: Decizia ÎCCJ nr. 28/2021 (recurs în interesul legii)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
dispozitiv – soluția recursului în interesul legiiAdmite recursul în interesul legii formulat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și, în consecință, stabilește că: În interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 58 alin. (5) din Legea nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilă, republicată, cu modificările și completările ulterioare, art. 94 pct. 1 lit. b) din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată, cu modificările și completările ulterioare (atât în redactarea anterioară Legii nr. 310/2018, cât și în redactarea ulterioară acestei legi), art. 100 alin. (2) și (4) din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, art. 2 alin. (1) lit. c), f) și i) și alin. (2) și art. 5 alin. (2) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, revine judecătoriilor competența materială procesuală de soluționare în primă instanță a cererilor în anulare/contestațiilor formulate împotriva dispozițiilor emise de primari în soluționarea cererilor de rectificare a actelor de stare civilă.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 34: Decizia ÎCCJ nr. 28/2021 (recurs în interesul legii)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
par. 6565. Dacă anularea, completarea și modificarea actelor de stare civilă sau a mențiunilor înscrise pe marginea acestora presupun parcurgerea unei proceduri judiciare, de competența instanțelor judecătorești, și obținerea unei hotărâri judecătorești definitive în baza căreia atari operațiuni pot fi efectuate [a se vedea art. 100 alin. (1) din Codul civil; art. 57 alin. (1) din Legea nr. 119/1996; art. 125 alin. (1) din Metodologia aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 64/2011], pentru rectificarea actelor de stare civilă, care înseamnă simpla îndreptare a unor erori materiale comise cu ocazia înregistrărilor de stare civilă, s-a reglementat calea administrativă de soluționare, dată în competența primarului unității administrativ-teritoriale ce are în păstrare actul de stare civilă [art. 100 alin. (2) din Codul civil; art. 58 din Legea nr. 119/1996; art. 129 din Metodologia aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 64/2011].
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 35: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 94 pct. 1 lit. b)b) cererile referitoare la înregistrările în registrele de stare civilă, date de lege în competența instanțelor judecătorești;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 36: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 517 alin. (4)(4) Dezlegarea dată problemelor de drept judecate este obligatorie de la data publicării deciziei în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 37: Legea nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 59Anularea, completarea și modificarea unui act de stare civilă sau ale unei mențiuni înscrise pe acesta, dispuse prin hotărâre judecătorească definitivă, precum și rectificarea unui act de stare civilă ori a mențiunilor înscrise pe acesta, aprobate prin dispoziție a primarului, se înscriu numai prin mențiune pe actul de stare civilă corespunzător.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 38: Normele metodologice de aplicare unitară a dispozițiilor în materie de stare civilă, aprobate prin HG nr. 255/2024Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 149 alin. (2)(2) Prin modificarea actelor de stare civilă se înțelege înscrierea unor mențiuni privitoare la statutul civil al titularului, așa cum sunt descrise în Capitolul V.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 39: Normele metodologice de aplicare unitară a dispozițiilor în materie de stare civilă, aprobate prin HG nr. 255/2024Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 138 alin. (1)(1) Schimbarea numelui de familie și/sau a prenumelui intervenită în străinătate, privind persoanele ale căror acte de naștere și de căsătorie sunt înregistrate în România, se înscrie prin mențiune pe marginea actelor de stare civilă.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 40: HG nr. 255/2024 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare unitară a dispozițiilor în materie de stare civilăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 7Cererile în domeniul stării civile aflate pe rolul instanțelor sau depuse la serviciile publice comunitare de evidență a persoanelor/primăriile competente și nesoluționate până la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri se soluționează potrivit dispozițiilor legale în vigoare la data depunerii acestora.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 41: HG nr. 255/2024 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare unitară a dispozițiilor în materie de stare civilăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
- Sursa 42: Normele metodologice de aplicare unitară a dispozițiilor în materie de stare civilă, aprobate prin HG nr. 255/2024Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 149 alin. (1) lit. a)a) actul a fost înregistrat cu încălcarea competenței teritoriale;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 43: Normele metodologice de aplicare unitară a dispozițiilor în materie de stare civilă, aprobate prin HG nr. 255/2024Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 149 alin. (1) lit. c)c) nu s-au respectat prevederile legale la întocmirea actului de stare civilă;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 44: Normele metodologice de aplicare unitară a dispozițiilor în materie de stare civilă, aprobate prin HG nr. 255/2024Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 136 alin. (2) lit. a)a) documentul străin/hotărârea străină și traducerea în limba română, legalizată, ambele în original;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 45: Normele metodologice de aplicare unitară a dispozițiilor în materie de stare civilă, aprobate prin HG nr. 255/2024Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 136 alin. (2) lit. b)b) hotărârea prin care s-au recunoscut pe teritoriul României efectele documentului străin/hotărârii străine, definitivă, în original;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 46: Normele metodologice de aplicare unitară a dispozițiilor în materie de stare civilă, aprobate prin HG nr. 255/2024Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 151 alin. (8) – teza introductivă(8) Actele de stare civilă întocmite ca urmare a transcrierii în registrele de stare civilă române a certificatelor, extraselor de stare civilă sau extraselor multilingve ale actelor de stare civilă eliberate de autoritățile străine se rectifică numai în următoarele situații:
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 47: Normele metodologice de aplicare unitară a dispozițiilor în materie de stare civilă, aprobate prin HG nr. 255/2024Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 135 alin. (3)(3) Este interzisă înscrierea mențiunilor primite din străinătate fără aprobarea D.G.E.P./S.P.C.J.E.P./D.G.E.P.M.B., cu excepția hotărârilor străine ale căror efecte sunt recunoscute, potrivit legii, prin hotărâre pronunțată în România de instanța competentă.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 48: Normele metodologice de aplicare unitară a dispozițiilor în materie de stare civilă, aprobate prin HG nr. 255/2024Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 151 alin. (1)(1) În cazul rectificării actelor de stare civilă și al mențiunilor asociate acestora, cererea, însoțită de actele doveditoare, se depune la oricare S.P.C.L.E.P. sau, după caz, la oricare primărie din cadrul unității administrativ-teritoriale și se soluționează de către ofițerul de stare civilă din cadrul S.P.C.L.E.P. sau, după caz, al primăriei unității administrativ-teritoriale unde nu funcționează S.P.C.L.E.P., care are în păstrare actul de stare civilă, în termen de 30 de zile de la primirea acesteia, prin emiterea dispoziției prevăzute la art. 147 alin. (2) care se comunică solicitantului, în termen de 10 zile de la data emiterii.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 49: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 2.551Durata termenelor, fără deosebire de natura și izvorul lor, se calculează potrivit regulilor stabilite de prezentul titlu.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 50: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 2.553 alin. (1)(1) Când termenul se stabilește pe zile, nu se ia în calcul prima și ultima zi a termenului.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 51: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 2.553 alin. (2)(2) Termenul se va împlini la ora 24,00 a ultimei zile.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 52: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 2.553 alin. (3)(3) Cu toate acestea, dacă este vorba de un act ce trebuie îndeplinit într-un loc de muncă, termenul se va împlini la ora la care încetează programul normal de lucru. Dispozițiile art. 2.556 rămân aplicabile.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 53: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 2.554Dacă ultima zi a termenului este o zi nelucrătoare, termenul se consideră împlinit la sfârșitul primei zile lucrătoare care îi urmează.
Textul în documentul-sursă ↗