Înscrierea în România a divorțului din străinătate

Divorțul pronunțat în străinătate se înscrie prin mențiune în actele de stare civilă românești, folosind documentul străin și, după regimul aplicabil, certificatul european sau hotărârea română de recunoaștere. Pentru hotărârile din statele UE participante, recunoașterea este în principiu automată, iar înscrierea în registre rămâne necesară. [1][2][3]

Dacă o căsătorie străină a fost deja desfăcută fără să fi fost transcrisă, există procedura înscrierii împreună a mențiunilor de căsătorie și divorț pe actul de naștere. Lipsa actelor fostului soț, numele neprecizat și expirarea actului de identitate au soluții distincte: verificarea evidențelor, declarații sau documente ulterioare divorțului, reprezentare și regulile speciale pentru eliberarea certificatelor. Aceste mecanisme se folosesc în condițiile fiecăruia; o declarație despre date lipsă nu înlocuiește automat certificatul străin de căsătorie. [4][5][6][7][8]

ACTUALIZAT: 29 octombrie 2026
TIMP DE CITIRE: 24 de minute
CATEGORIE: Divorțul și patrimoniul cu elemente internaționale

Cuprins · 17 secțiuni

01Cui se adresează
02Alegerea operațiunii după ceea ce există deja în registre
03Unde depun, cine soluționează și în ce termen cer înscrierea?
04Transcrierea căsătoriei fără actele celuilalt soț
05Căsătoria din străinătate este deja desfăcută și nu a fost transcrisă
06Divorțul din UE: data începerii procedurii determină certificatul
07Regatul Unit și divorțurile din afara regimului european
08Ce conține dosarul și când sunt necesare traducerea sau apostila
09Numele după divorț și declarația fostului soț care nu poate fi obținută
10Actul românesc de identitate a expirat: cum evit un blocaj circular?
11Alinierea numelui din documentele străine și românești
12Căsătoria netranscrisă înainte de divorț sau de recăsătorire
13Ce verific după înscriere și înaintea refacerii actelor?
14Termene și repere
15Lista de pași
16Întrebări frecvente
17Surse și trimiteri

✓ SE APLICĂ DACĂ

Cetățeni români care solicită transcrierea căsătoriei străine ori înscrierea divorțului în actele românești.
Persoane cu o căsătorie străină deja desfăcută care nu a fost transcrisă în România.
Solicitanți care trebuie să clarifice numele, lipsa documentelor fostului soț sau expirarea documentului românesc de identitate.

✕ NU ACOPERĂ

Procedura completă de judecată a divorțului și soluționarea partajului, întreținerii sau răspunderii părintești.
Catalogul exhaustiv al tratatelor pentru toate statele și soluția unui dosar de recunoaștere cu fapte neprecizate.
Procedura completă de reconstituire și calificarea unei erori deja existente în registru, tratate în ghidurile Actul de căsătorie străin care nu mai poate fi obținut și Erori în actele de stare civilă: rectificare sau altă procedură.

Alegerea operațiunii după ceea ce există deja în registre

Începe cu două întrebări: există un act românesc de căsătorie, inclusiv unul rezultat din transcriere, și căsătoria mai este în ființă? Răspunsul stabilește cererea și autoritatea care o soluționează. [9][4][10]

Situația	Cererea potrivită	Documentele care explică traseul
Căsătoria străină este încă în ființă și nu există act românesc	Transcrierea certificatului sau extrasului străin	Actul de căsătorie și documentele cerute pentru completarea rubricilor românești. [9][11]
Există act românesc de căsătorie și divorțul s-a produs în străinătate	Înscrierea mențiunii de divorț	Documentul de divorț, dovada necesară pentru recunoaștere și documentele privind numele. [1][12][13]
Căsătoria străină este deja desfăcută și nu a fost transcrisă	Înscrierea mențiunilor de căsătorie și divorț pe actul de naștere	Actul străin de căsătorie și sentința sau certificatul de divorț. [4]
După divorț a intervenit și o schimbare distinctă a numelui în străinătate	Înscrierea schimbării numelui, pe baza actului care a produs-o	Documentul străin de schimbare a numelui, separat de documentul de divorț. [14][15]

Această separare evită un blocaj frecvent: solicitarea transcrierii unei căsătorii deja desfăcute ca și cum ar fi încă în ființă. Pentru această situație, normele prevăd expres cererea comună de înscriere a celor două evenimente. [4]

Unde depun, cine soluționează și în ce termen cer înscrierea?

În țară, cererea pentru înscrierea mențiunilor se poate depune la orice serviciu public comunitar local de evidență a persoanelor (SPCLEP) sau la primăria unde nu funcționează un asemenea serviciu. Soluționarea aparține ofițerului de stare civilă care păstrează actul pe care se înscrie mențiunea. Pentru căsătoria deja desfăcută și netranscrisă, reperul este actul de naștere, exemplarul I, al soțului solicitant; când există registrul românesc de căsătorie, acesta determină autoritatea competentă pentru mențiunea de divorț. [16][17][4][10]

Din străinătate, cererea poate fi depusă la misiunea diplomatică sau oficiul consular de carieră al României. Cererile consulare de înscriere a mențiunilor urmează circuitul Direcției Generale pentru Evidența Persoanelor (DGEP); aceasta comunică înscrierea și autorității care păstrează exemplarul I. [18][19]

Depunerea se poate face personal sau prin împuternicit cu procură specială. Legea nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilă, în forma în vigoare, permite și depunerea prin avocat, în baza împuternicirii avocațiale, pentru cererile de transcriere și de înscriere a mențiunilor enumerate la art. 59¹, inclusiv cele de la art. 44 și 48. Reprezentarea permite depunerea dosarului; declarațiile privind numele trebuie să respecte în continuare forma și condițiile lor proprii. [17][20][6]

Pentru cetățeanul român, termenul de solicitare a înscrierii unei modificări de stare civilă sau de nume este de 6 luni de la înregistrarea modificării în străinătate. Nu se calculează de la întoarcerea în România sau de la expirarea cărții de identitate. Termenul pentru solicitarea transcrierii actului străin este tot de 6 luni, cu punctul de plecare prevăzut distinct pentru înregistrarea în străinătate ori dobândirea sau redobândirea cetățeniei române. [21][22]

Calculul se face după regulile generale ale Codului civil: cele 6 luni se împlinesc în ziua corespunzătoare din ultima lună; dacă aceasta nu are o zi corespunzătoare, în ultima ei zi. Dacă ultima zi este nelucrătoare, termenul se prelungește până la sfârșitul primei zile lucrătoare următoare. De exemplu, pentru o modificare înregistrată la 15 ianuarie, reperul de șase luni este 15 iulie, cu eventuala prelungire pentru zi nelucrătoare. Exemplul ilustrează calculul și nu schimbă data de început prevăzută pentru fiecare obligație. [23][24][25][26]

Depășirea termenului de declarare a modificării produse în străinătate poate constitui contravenție, sancționată cu amendă de la 100 la 500 lei. Regula sancționatorie nu transformă termenul într-un termen după care divorțul nu ar mai putea fi înscris: cererea trebuie în continuare depusă, cu documentele care arată situația reală. Această ultimă concluzie rezultă din coroborarea obligației de înscriere cu norma care sancționează întârzierea, fără să prevadă pierderea posibilității de înregistrare. [27][28][29]

În dosarele depuse în țară, aprobarea aparține structurii județene de evidență a persoanelor sau Direcției Generale de Evidență a Persoanelor a Municipiului București. Excepția de la această aprobare privește hotărârea străină ale cărei efecte au fost recunoscute printr-o hotărâre judecătorească pronunțată în România. Recunoașterea automată europeană și această excepție administrativă sunt reguli diferite; simpla invocare a regulamentului UE nu înseamnă că documentele nu mai parcurg circuitul românesc de înscriere. [30][31][32]

Transcrierea căsătoriei fără actele celuilalt soț

Pentru o căsătorie care este încă în ființă, cererea de transcriere se face în nume propriu sau prin reprezentare admisă de lege. Lipsa cooperării celuilalt soț nu impune, prin ea însăși, semnarea împreună a cererii. Dosarul pornește de la certificatul, extrasul ori extrasul multilingv străin de căsătorie, în original, și de la traducerea sau formularul multilingv aplicabil. [33][20][11]

Identifică exact ce lipsește. Dacă lipsesc înscrisuri care dovedesc datele necesare completării rubricilor actului românesc, ofițerul verifică mai întâi sistemele de evidență. Dacă datele nu se identifică în Sistemul informatic integrat pentru emiterea actelor de stare civilă (SIIEASC) sau în Registrul național de evidență a persoanelor (RNEP), art. 100 alin. (1) lit. d) din Normele metodologice aprobate prin HG nr. 255/2024 permite declarația titularului, autentificată ori dată în fața ofițerului care primește cererea, privind imposibilitatea prezentării documentelor. Prezintă informațiile și înscrisurile pe care le deții și explică precis de ce celelalte nu pot fi obținute. [5][7]

Această declarație are un obiect limitat. Ea privește documentele pentru datele din rubrici și nu înlocuiește automat actul străin de căsătorie care stă la baza transcrierii. Dacă însuși certificatul sau extrasul actului străin nu poate fi procurat, situația intră în procedura distinctă descrisă în Actul de căsătorie străin care nu mai poate fi obținut. [11][5]

Numele după căsătorie are o regulă proprie. Dacă actul străin nu îl precizează, se cer declarațiile soților cetățeni români; purtarea numelui celuilalt soț român presupune consimțământul său în forma prevăzută de norme. Declarația despre imposibilitatea procurării unor documente nu este un consimțământ dat în locul soțului. Dacă între timp căsătoria s-a desfăcut, aplică regulile speciale din secțiunea următoare, care includ alte soluții probatorii. [34][35]

Există și o excepție expresă, restrânsă: când soțul străin este cetățean al unui stat a cărui legislație permite mai multe căsătorii, se cere declarația privind inexistența unei alte căsătorii nedesfăcute la momentul încheierii căsătoriei cu cetățeanul român. Dacă imposibilitatea prezentării declarației sale este justificată cu documente, norma permite solicitarea declarației soției cetățean român. Această regulă nu poate fi extinsă la orice declarație lipsă a oricărui soț. [36]

Pentru competența transcrierii, reperul este domiciliul sau ultimul domiciliu din România, cu regulile speciale pentru căsătorie și pentru persoanele care nu au avut niciodată domiciliul în țară. Dacă soții au domicilii diferite în România, cererea de transcriere a căsătoriei poate fi soluționată la oricare dintre cele două autorități de domiciliu. Dobândirea sau redobândirea cetățeniei poate atrage regulile speciale de competență prevăzute de lege. [37][38][39][40]

Căsătoria din străinătate este deja desfăcută și nu a fost transcrisă

Solicită înscrierea mențiunii de căsătorie și a mențiunii de desfacere prin divorț, conform art. 137 alin. (1) din norme. Cererea se soluționează de autoritatea care păstrează exemplarul I al actului de naștere al soțului care o depune. Aceasta este procedura expres prevăzută pentru a reflecta succesiunea evenimentelor, fără a prezenta căsătoria ca fiind încă în ființă. [4]

Pregătește actul străin de căsătorie — certificat, extras ori extras multilingv — și sentința sau certificatul de divorț, în original, împreună cu traducerile legalizate atunci când sunt necesare. Se adaugă documentele care permit folosirea divorțului în România potrivit regimului său de recunoaștere, precum certificatul european relevant sau hotărârea română de recunoaștere, când aceasta este necesară. [4][41][42][43]

Trebuie lămurite separat două momente: numele purtat după căsătorie și numele purtat după divorț. Dacă actul străin de căsătorie este tăcut asupra primului, numele se poate prelua din documentul de divorț, dacă documentele nu prezintă diferențe. În caz contrar se folosesc declarațiile prevăzute de norme; când nu poate fi prezentată declarația fostului soț român, art. 137 alin. (2) permite preluarea numelui din documentele de identitate ale solicitantului emise ulterior divorțului. [35]

Pentru numele de după divorț se aplică regulile distincte din art. 137 alin. (3)–(5), explicate mai jos. Dacă imposibilitatea privește declarația fostului soț român despre propriul său nume de după divorț, menționeaz-o în cerere: norma permite înscrierea evenimentelor cu rubrica privind numele acelui fost soț necompletată, urmând completarea în baza declarației sale ulterioare. [44][45][46]

Divorțul din UE: data începerii procedurii determină certificatul

Pentru hotărârile de divorț acoperite de regulamentele europene, regula este recunoașterea fără o procedură judiciară specială. Pentru actualizarea actelor de stare civilă, hotărârea trebuie să nu mai poată fi atacată potrivit dreptului statului de origine. Așadar, recunoașterea automată nu înseamnă înscriere fără documente și nici actualizare din oficiu a tuturor actelor românești. [2][3][47][48][21]

Situația relevantă	Regimul și documentul european
Procedură judiciară inițiată la 1 august 2022 sau ulterior	Regulamentul (UE) 2019/1111; pentru hotărârea matrimonială, certificat potrivit art. 36, anexa II. [49][50]
Procedură judiciară inițiată înainte de 1 august 2022, care intră în domeniul Regulamentului 2201/2003	Regulamentul (CE) nr. 2201/2003 continuă să se aplice; certificatul matrimonial este cel de la art. 39, anexa I. Data pronunțării ulterioare nu mută singură dosarul sub noul regulament. [51][52]
Act autentic întocmit sau înregistrat formal ori acord înregistrat la 1 august 2022 sau ulterior, în condițiile noului regulament	Dacă îndeplinește condițiile art. 64–66 și produce efecte obligatorii în statul de origine: certificat de la art. 66, anexa VIII. Se verifică data actului sau a înregistrării acordului, potrivit art. 100. [49][53][54][55][56]
Divorț provenit din Danemarca	Regulamentul 2019/1111 nu se aplică Danemarcei; calitatea sa de stat UE nu justifică solicitarea certificatului din acest regulament. Regimul documentului trebuie încadrat în afara acestei recunoașteri europene. [57][58]

Solicită certificatul instanței sau autorității competente din statul de origine; ofițerul român de stare civilă nu îl poate emite în locul ei. Pentru a alege formularul, păstrează dovada datei începerii procedurii, nu numai data hotărârii. [59][52][49][51]

Un divorț pronunțat de o autoritate extrajudiciară nu este exclus automat. În cauza C-646/20, Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a stabilit că un act de divorț întocmit de ofițerul de stare civilă italian, în condițiile examinate, poate constitui o hotărâre în sensul Regulamentului 2201/2003. Elementul decisiv din motivare este aprobarea acordului de către autoritatea competentă după o examinare pe fond; alte acorduri obligatorii au regimul actelor autentice sau al acordurilor. Soluția nu transformă orice înțelegere privată dintre soți în hotărâre recunoscută automat. [60][61]

Regatul Unit și divorțurile din afara regimului european

Pentru Regatul Unit, verifică întâi dacă procedura judiciară a fost inițiată înainte de sfârșitul perioadei de tranziție, care s-a încheiat la 31 decembrie 2020. Art. 67 alin. (2) lit. b) din Acordul de retragere menține regulile de recunoaștere din Regulamentul 2201/2003 pentru hotărârile din aceste proceduri, chiar dacă hotărârea a fost pronunțată ulterior. Acordul conține și reguli pentru actele autentice și acordurile anterioare sfârșitului tranziției. [62][63]

Pentru o procedură britanică nouă, inițiată după tranziție, această dispoziție nu oferă temeiul recunoașterii europene. Pentru divorțurile din state terțe, verificarea se face în cadrul instrumentului internațional aplicabil și al dreptului român. Codul de procedură civilă include în noțiunea de hotărâri străine și actele notariale ori ale altor autorități competente ale unui stat nemembru UE. [62][64]

Nu toate aceste divorțuri necesită automat un proces de recunoaștere în România. Art. 1095 din Codul de procedură civilă (CPC) prevede recunoașterea de plin drept a unor hotărâri privind statutul personal: în funcție de cetățenia părților, recunoașterea prealabilă în statul de cetățenie sau legea în temeiul căreia a fost pronunțată hotărârea, cu respectarea ordinii publice de drept internațional privat român și a dreptului la apărare. Cetățenia română a unuia dintre soți și țara emitentă nu sunt, singure, un test complet. [65]

Când este necesară recunoașterea judiciară, aceasta are propriile condiții, inclusiv caracterul definitiv, competența instanței de origine, reciprocitatea și verificările privind dreptul la apărare. După obținerea hotărârii române definitive, aceasta se adaugă documentului străin în dosarul administrativ de înscriere. Ghidul privește această etapă de stare civilă; o neînțelegere asupra recunoașterii se rezolvă prin procedura corespunzătoare titlului străin, nu printr-o declarație care să țină locul hotărârii necesare. [66][67][68][69][43]

Ce conține dosarul și când sunt necesare traducerea sau apostila

Pentru înscrierea obișnuită a unui divorț străin, pregătește cererea, documentul străin de divorț, documentele de identificare sau reprezentare și, dacă documentul nu stabilește numele ulterior, dovezile speciale privind numele. Dacă a fost necesară o recunoaștere judiciară română, se prezintă și hotărârea română definitivă. Normele permit solicitarea altor documente necesare înscrierii; utilitatea lor trebuie să privească situația concretă a dosarului. [70][71][6][72][43]

Pentru o hotărâre sub Regulamentul 2019/1111, documentele europene sunt copia hotărârii care îndeplinește condițiile de autenticitate și certificatul de la art. 36. Autoritatea poate solicita traducerea câmpurilor libere ale certificatului și, dacă nu poate continua procedura fără ea, traducerea hotărârii. Traducerile necesare în cadrul regulamentului sunt efectuate de o persoană autorizată într-un stat membru. În domeniul acoperit de regulament se aplică cu prioritate aceste reguli europene speciale: cerința administrativă generală de traducere legalizată nu poate impune formalități suplimentare incompatibile cu ele. Cerința din normele române rămâne relevantă pentru documentele și situațiile cărora li se aplică, în afara regulii europene speciale. [73][41][74][75][76][77][78][70]

Sub Regulamentul 2201/2003 se prezintă copia hotărârii și certificatul de la art. 39; pentru hotărârea pronunțată în lipsă pot fi necesare dovada comunicării actului de sesizare sau un document care arată acceptarea neechivocă a hotărârii. Traducerea se prezintă la solicitarea instanței și este certificată de o persoană autorizată într-un stat membru. [79][42][80][81][82]

Lipsa certificatului european nu are o singură soluție pentru toate tipurile de documente. Pentru hotărârile acoperite de Regulamentul 2019/1111, art. 32 permite autorității să acorde un termen, să accepte documente echivalente sau să dispenseze de prezentare dacă are suficiente informații. Aceasta este o posibilitate apreciată de autoritate. În schimb, pentru actele autentice și acordurile care urmează art. 66, lipsa certificatului împiedică recunoașterea în alt stat membru. [83][84]

Documentele folosite în cadrul Regulamentului 2019/1111 sunt scutite de legalizare sau formalități similare; Regulamentul 2201/2003 prevede, de asemenea, scutirea pentru documentele enumerate de acesta. Nu se adaugă automat apostila unui document de divorț european care beneficiază de această scutire. [77][85]

Pentru alte documente străine, inclusiv actul de căsătorie și înscrisurile distincte despre nume, se verifică regula proprie: convenție sau tratat care scutește de formalități, document UE aflat în domeniul Regulamentului 2016/1191, apostilă potrivit Convenției de la Haga ori, în celelalte situații, supralegalizare. Art. 34 din norme tratează aceste variante și situația beneficiarilor protecției internaționale. Scutirea de apostilă privește autenticitatea formală și nu înlocuiește verificarea efectelor divorțului; Regulamentul 2016/1191 exclude expres recunoașterea efectelor juridice ale conținutului documentelor din propriul său domeniu. [86][87][88][89][90][91][92][3]

Numele după divorț și declarația fostului soț care nu poate fi obținută

Prima verificare privește conținutul documentului de divorț. Dacă stabilește numele de după divorț, acesta este punctul de plecare al înscrierii. Dacă nu se referă la nume, normele cer declarații autentificate sau date în fața ofițerului de stare civilă din partea foștilor soți cetățeni români. Pentru purtarea numelui celuilalt soț român, textul prevede consimțământul acestuia. [93][6]

Art. 136 prevede însă și soluția pentru imposibilitatea prezentării declarației fostului soț român: numele se preia din documentele de identitate ale solicitantului emise ulterior divorțului. Prezintă documentul și data emiterii sale, împreună cu actele care arată că se referă la aceeași persoană. Un act de identitate emis înaintea divorțului nu îndeplinește această condiție temporală. Regula probatorie nu este un drept de a alege unilateral orice nume și nu trebuie desprinsă de condiția privind consimțământul pe care același text o prevede. [6]

În cazul căsătoriei netranscrise și deja desfăcute, trebuie păstrată distincția dintre numele avut după căsătorie și cel de după divorț. Art. 137 alin. (2) tratează primul nume și documentele care îl pot proba. Art. 137 alin. (3) tratează numele de după divorț, când unul sau ambii soți și-au schimbat numele prin căsătorie. [35][44]

Dacă fostul soț român nu poate prezenta declarația despre numele pe care a convenit să îl poarte după divorț, consemnează expres imposibilitatea în cerere. Rubrica privind numele acelui fost soț rămâne necompletată în textul mențiunii de pe actele de naștere și se completează ulterior pe baza declarației lui, în condițiile legii. Regula nu permite lăsarea neclarificată, prin simplă opțiune, a numelui solicitantului și nici înscrierea unui nume presupus pentru fostul soț. [45][46]

Ca formulare practică a situației, cererea poate arăta: „Nu pot prezenta declarația fostului soț/fostei soții privind [aspectul exact], deoarece [împrejurarea reală]. Anexez [documentele deținute] și solicit aplicarea regulii corespunzătoare din art. 136 sau 137, potrivit situației actelor mele.” Nu declara acordul unei alte persoane dacă nu îl poți dovedi și nu confunda lipsa comunicării cu un acord asupra numelui. Acest exemplu organizează informațiile cerute de norme; nu ține locul declarației autentice ori al înscrisului pe care situația concretă îl impune. [6][45]

Actul românesc de identitate a expirat: cum evit un blocaj circular?

Expirarea cărții de identitate sau a pașaportului trebuie tratată ca o problemă de identificare și de documentare a cererii. Normele pentru înscrierea mențiunilor prevăd verificarea în sistemele de evidență: actele de identitate și certificatele se solicită atunci când persoana sau actul nu pot fi identificate în Sistemul național informatic de evidență a persoanelor și în SIIEASC. Dacă persoana nu este identificată, fotografia lipsește ori nu corespunde fizionomiei, se cere actul de identitate în original. Prin urmare, indică codul numeric personal (CNP) și actele românești existente și solicită verificarea evidențelor, explicând că documentul deținut este expirat. [7][94]

Pentru cererea depusă personal, art. 136 cere documentul de identitate al solicitantului; pentru depunerea prin împuternicit, prevede documentul de identitate al acestuia. Dacă identificarea personală nu poate fi realizată în condițiile normelor, poți folosi o procură specială valabil întocmită ori reprezentarea prin avocat admisă de art. 59¹. Constituirea reprezentării trebuie să respecte propriile cerințe de identificare; faptul că actul românesc a expirat nu dispensează de acestea. [71][17][20]

Dacă pentru actualizarea actului de identitate îți lipsește certificatul românesc de stare civilă, există reguli care întrerup acest blocaj:

Pentru persoana cu domiciliul în România și carte de identitate expirată, certificatul poate fi eliberat după verificările ofițerului în evidențe. Dacă fotografia nu corespunde fizionomiei, se indică solicitarea mai întâi a actului de identitate. Norma prevede și solicitarea certificatului odată cu cea a actului de identitate, în condițiile procedurii la care trimite. [95][8][96]
Pentru cetățeanul român cu domiciliul în străinătate și pașaport românesc expirat, certificatul poate fi eliberat pe baza verificărilor în evidențe și a pașaportului expirat sau a titlului de călătorie, cu condițiile prevăzute de normă. [97]
Cetățeanului român cu reședința în străinătate care se adresează consulatului i se eliberează certificate pe baza pașaportului ori a titlului de călătorie, după caz. [98]
Pentru persoana domiciliată în străinătate, documentul străin valabil și verificările în evidențe sunt prevăzute expres pentru eliberarea certificatului dacă pașaportul românesc a fost pierdut, furat ori deteriorat sau dacă persoana nu a avut niciodată act de identitate ori pașaport românesc. Aceste condiții nu trebuie înlocuite cu simplul fapt al expirării. [99][100][101]

Acestea sunt reguli pentru eliberarea certificatelor; ele nu fac orice act expirat utilizabil în orice procedură. Separat, pentru transcriere, art. 99 alin. (9) prevede verificarea competenței în RNEP când cetățeanul român cu domiciliul în străinătate se legitimează cu pașaport expirat sau titlu de călătorie fără mențiunea „identitate incertă”. Limita acestei reguli trebuie păstrată. [102][97]

Alinierea numelui din documentele străine și românești

Construiește o succesiune documentată: numele de la naștere, numele după căsătorie, numele după divorț și orice schimbare ulterioară. Pune alături certificatul de naștere, actul de căsătorie, documentul de divorț și actele de identitate cu datele emiterii. Aceasta este o metodă practică de a demonstra continuitatea identității; pentru transcriere, norma cere clarificarea neconcordanțelor de nume înaintea depunerii și soluționării cererii. [103]

Un document vechi poate explica numele folosit la un anumit moment, fără să dovedească numele actual de după divorț. Când se folosește soluția din art. 136 privind imposibilitatea declarației fostului soț, contează tocmai emiterea documentului de identitate după divorț. [6]

Nu toate diferențele au aceeași procedură. Pentru transcriere, art. 100 alin. (4) pornește de la rectificarea documentului străin neconcordant de către autoritatea emitentă, dar prevede excepții: aplicarea legii locului la nume, legitimarea inițială cu un document care nu reflecta modificările de stare civilă sau nume, prenumele simplificat ori prescurtat și anumite erori materiale. Prezintă actele care explică diferența și cere încadrarea ei exactă; nu este corectă regula generală că orice diferență de scriere impune mai întâi modificarea actului în străinătate. [104][105][106][107][108]

Dacă a existat o schimbare distinctă a numelui în străinătate, dosarul acesteia cuprinde documentul străin de schimbare, certificatul de naștere și/sau căsătorie, documentul de identitate ori pașaportul român sau străin și procura specială, după caz. Normele române prevăd și traducerea legalizată în original, sub rezerva regulilor europene speciale de mai jos. Simplul fapt că un pașaport străin afișează alt nume nu justifică omiterea actului de schimbare atunci când acesta este evenimentul care trebuie înscris. [15][109][110][111][112]

Pentru documentele oficiale emise de autoritățile unui stat membru și prezentate autorităților altui stat membru, al căror scop principal este dovedirea numelui, Regulamentul 2016/1191 se aplică în condițiile art. 2. Autoritățile trebuie să accepte traducerea certificată efectuată de o persoană autorizată potrivit legii oricărui stat membru; nu se poate impune refacerea ei în România doar pentru că a fost realizată în alt stat membru. Traducerea nu este necesară dacă documentul este în limba oficială relevantă a statului de prezentare ori într-o altă limbă acceptată expres de acesta. [113][114][115][116]

Formularul standard multilingv din acest regulament are o listă proprie de categorii și nu este prevăzut pentru orice act privind numele. Nu îl solicita ca substitut universal al traducerii unui document de schimbare a numelui. De asemenea, simpla certificare într-un stat UE a copiei unui document emis de un stat terț nu îl aduce în domeniul regulamentului. [117][118][119][120]

Dacă problema se află deja în registrul românesc, trebuie stabilit dacă este o eroare de îndreptat ori o schimbare de stare civilă încă neînscrisă. Prima situație este explicată în Erori în actele de stare civilă: rectificare sau altă procedură; pentru un divorț real încă neînscris, cererea privește înscrierea evenimentului și a numelui corespunzător. [1][14]

Căsătoria netranscrisă înainte de divorț sau de recăsătorire

Netranscrierea nu poate fi folosită ca dovadă că nu a existat căsătoria. Legea impune transcrierea actelor străine ale cetățenilor români și leagă de aceasta puterea lor doveditoare în țară. Din această regulă nu rezultă că fiecare instanță sau autoritate străină ar condiționa propriul divorț de o transcriere românească: cerințele procedurii din statul respectiv sunt distincte. [121][22][122]

Dacă urmează divorțul și căsătoria este încă în ființă, regularizează transcrierea și clarifică numele, inclusiv prin mecanismele pentru documentele lipsă. Dacă divorțul s-a produs deja, folosește procedura mențiunilor de căsătorie și divorț de la art. 137; nu există motiv să prezinți această căsătorie ca fiind încă nedesfăcută. [9][5][4]

Înaintea unei recăsătoriri în România, trebuie să poți dovedi desfacerea ori încetarea căsătoriei anterioare. Normele cer documentele corespunzătoare și prevăd, între dovezi, certificatul de naștere sau căsătorie cu mențiunea divorțului și hotărârea definitivă, în condițiile lor de aplicare. Pentru un divorț străin, se verifică și regimul recunoașterii sale. Rezolvarea în prealabil a mențiunilor și a numelui permite prezentarea unui statut civil coerent în dosarul noii căsătorii. [123][124][125][3][65]

Procedura pentru obținerea unui certificat cu un act expirat nu elimină cerințele proprii ale noii căsătorii: documentele de identitate cerute pentru încheierea căsătoriei trebuie să fie valabile atât la depunerea declarației, cât și la oficiere. [126]

Ce verific după înscriere și înaintea refacerii actelor?

La final, verifică existența mențiunii de divorț, data și documentul care o întemeiază, numele tău ulterior și concordanța datelor de naștere. Dacă s-au înscris împreună căsătoria și divorțul pe actul de naștere, verifică ambele evenimente. Dacă s-a aplicat art. 137 alin. (4), rubrica necompletată trebuie să fie cea privind numele fostului soț a cărui declarație nu a putut fi prezentată. [1][4][45]

Legea permite eliberarea certificatelor de stare civilă cu mențiunile corespunzătoare și, în condițiile sale, înscrierea mențiunilor pe certificatele deținute care nu sunt deteriorate. Certificatul de căsătorie pentru o căsătorie desfăcută se eliberează numai cu mențiunea corespunzătoare. Nu folosi un certificat vechi fără a verifica dacă reflectă înscrierea recentă. [127][128][129]

Folosește apoi starea civilă și numele astfel documentate pentru solicitările de înlocuire a actelor de identitate și de călătorie. Păstrează documentul de divorț, certificatul european sau hotărârea română de recunoaștere și înscrisurile care explică succesiunea numelor; ele constituie traseul documentar al înscrierii și permit explicarea diferențelor dintre documentele emise la momente diferite. [130][43][6][15]

Termene și repere procedurale

REGULĂSolicitarea înscrierii mențiunii privind divorțul ori numele modificat în străinătate

Interval: 6 luni. [21]
De când începe: Data înregistrării în străinătate a modificării statutului civil sau a numelui cetățeanului român. [21]
Cum se aplică: Termenul se împlinește în ziua corespunzătoare din a șasea lună; dacă acea lună nu are zi corespunzătoare, în ultima zi a lunii. Dacă ultima zi este nelucrătoare, se prelungește până la sfârșitul primei zile lucrătoare următoare. [23][24][25][26]
Consecințe: Nedeclararea în termen este contravenția de la art. 63 alin. (1) lit. r) din Legea nr. 119/1996, sancționată cu amendă de la 100 la 500 lei. Termenul nu este prevăzut ca decădere din posibilitatea înscrierii; obligația de regularizare rămâne. [27][28][29]

[21][23][24][25][26][12][13][27][28][29]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

Termenul privește obligația cetățeanului român de a solicita mențiunea; nu reprezintă durata soluționării administrative. Nu începe de la revenirea în România sau de la expirarea actului de identitate. [21]
Regimul de recunoaștere european sau de drept comun determină documentele utilizabile, fără a schimba punctul de plecare prevăzut de art. 44 alin. (4): data înregistrării modificării. [21][12][13]

REGULĂSolicitarea transcrierii actului străin de căsătorie, când aceasta este operațiunea aplicabilă

Interval: 6 luni. [22]
De când începe: Înregistrarea actului sau faptului de stare civilă la autoritățile străine ori, după caz, dobândirea/redobândirea cetățeniei române. [22][9]
Cum se aplică: Termenul se împlinește în ziua corespunzătoare din a șasea lună; dacă acea lună nu are zi corespunzătoare, în ultima zi a lunii. Dacă ultima zi este nelucrătoare, se prelungește până la sfârșitul primei zile lucrătoare următoare. [23][24][25][26]
Consecințe: Neprezentarea actului străin pentru transcriere în termenul legal este contravenția de la art. 63 alin. (1) lit. e), sancționată cu amendă de la 100 la 500 lei. Obligația de transcriere prevăzută de art. 41 rămâne aplicabilă. [131][28][22]

[22][9][23][24][25][26][4][40][131][28]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

Pentru căsătoria deja desfăcută și netranscrisă, operațiunea prevăzută expres este înscrierea mențiunilor de căsătorie și divorț potrivit art. 137, nu prezentarea sa ca o căsătorie în ființă. [4]
Acest termen de solicitare nu trebuie confundat cu termenele speciale de soluționare sau cu regulile de competență pentru dobândirea/redobândirea cetățeniei. [22][40]

Lista de pași

Verifică dacă există act românesc de căsătorie și dacă mariajul este încă în ființă; alege transcrierea sau mențiunile împreună, după caz. [9][4]
Notează statul emitent, data începerii procedurii, data divorțului și categoria documentului; pentru UE alege certificatul corespunzător. [49][51][50][52]
Pregătește originalele, traducerile cerute și formalitatea de autenticitate aplicabilă, ținând seama de scutirile europene sau convenționale. [70][86][87][88][89][77]
Dacă lipsește un document al celuilalt soț, indică datele care trebuie dovedite și cere mai întâi verificarea evidențelor; folosește declarația doar în limitele normei. [5]
Separă numele după căsătorie de numele după divorț; păstrează documentul de identitate emis ulterior divorțului când invoci această soluție. [35][6]
Explică în cerere imposibilitatea declarației fostului soț când ceri aplicarea art. 137 alin. (4); nu completa presupus numele său. [45]
Pentru actul românesc expirat, verifică soluția de identificare în evidențe, reprezentare și obținere a certificatelor, în funcție de domiciliu. [7][71][8][97]
Depune solicitarea în termenul legal de șase luni de la înregistrarea în străinătate a modificării și păstrează dovada depunerii. [21]
La final, verifică mențiunile și numele din certificate înainte de a le folosi pentru actele de identitate sau pentru o nouă căsătorie. [127][128][123]

Întrebări frecvente

Cum transcriu căsătoria străină dacă nu mai pot obține actele celuilalt soț?

Depune cererea în nume propriu, cu actul străin de căsătorie, și identifică exact documentele lipsă. Pentru datele necesare rubricilor românești care nu pot fi verificate în SIIEASC sau RNEP, art. 100 alin. (1) lit. d) permite declarația privind imposibilitatea prezentării înscrisurilor. Aceasta nu înlocuiește automat actul de căsătorie și nici consimțământul soțului asupra purtării numelui său. Dacă acea căsătorie este deja desfăcută, se aplică procedura specială a mențiunilor de căsătorie și divorț. [33][5][34][4]

Cum înregistrez o căsătorie din străinătate deja desfăcută, dacă nu fusese înscrisă în România?

Cere înscrierea împreună a mențiunii de căsătorie și a celei de divorț pe actul de naștere, potrivit art. 137 alin. (1). Autoritatea care păstrează exemplarul I al actului de naștere al soțului solicitant soluționează cererea. Prezintă actul străin de căsătorie, documentul de divorț și traducerile necesare; adaugă documentul european sau hotărârea română de recunoaștere corespunzătoare situației divorțului. [4][41][43]

Ce fac dacă divorțul străin nu precizează numele ulterior ori nu pot obține declarația fostului soț?

Aplică mai întâi regula declarațiilor privind numele și a consimțământului pentru numele celuilalt soț român. Art. 136 prevede, când declarația fostului soț român nu poate fi prezentată, preluarea numelui din documentele de identitate ale solicitantului emise după divorț. Separat, art. 137 alin. (4) permite lăsarea necompletată a rubricii despre numele fostului soț care nu poate da propria declarație, dacă imposibilitatea este menționată în cerere; completarea se face ulterior în condițiile alin. (5). Cele două soluții privesc situații și rubrici diferite. [6][45][46]

Cum aliniez numele din hotărârea de divorț, actele românești expirate și actele folosite în străinătate?

Documentează fiecare schimbare în ordine: căsătorie, divorț și eventuala schimbare separată a numelui. Data emiterii actului de identitate contează când este folosit pentru a proba numele după divorț. Pentru transcriere, neconcordanțele trebuie clarificate, iar diferențele de scriere se examinează potrivit regulii și excepțiilor din art. 100. O schimbare distinctă produsă în străinătate se înscrie pe baza documentului care a produs-o, împreună cu celelalte înscrisuri cerute. După operarea mențiunilor, folosește certificatele actualizate pentru refacerea documentelor. [6][103][104][15][127]

Cum înscriu divorțul străin dacă actul românesc de identitate a expirat?

Solicită verificarea identității și a actelor în evidențe, indicând CNP-ul și documentele deținute; art. 33 alin. (7)–(8) reglementează verificările pentru înscrierea mențiunilor și situațiile în care se cer originalele. Poți depune și prin împuternicit cu procură specială ori prin avocat în condițiile legii. Dacă lipsește certificatul necesar refacerii identității, art. 158 conține soluții pentru cartea de identitate sau pașaportul expirat, în funcție de domiciliu și de identificarea în evidențe. Aceste soluții nu echivalează cu acceptarea oricărui document expirat în orice procedură. [7][94][71][20][8][97]

Trebuie clarificată căsătoria străină netranscrisă înainte de divorț sau recăsătorire?

Căsătoria trebuie reflectată corect în actele românești; netranscrierea nu dovedește inexistența ei. Cât timp este în ființă, se solicită transcrierea. Dacă a fost deja desfăcută, se înscriu mențiunile de căsătorie și divorț potrivit art. 137. Regula română de transcriere nu stabilește singură condițiile procedurii de divorț din alt stat. Pentru recăsătorirea în România trebuie dovedită desfacerea sau încetarea căsătoriei anterioare și trebuie îndeplinite cerințele de identificare ale noii căsătorii. [121][9][4][123][126]

Cum actualizez actele românești după un divorț pronunțat în alt stat UE?

Stabilește data începerii procedurii și categoria documentului. Pentru hotărârile din proceduri inițiate de la 1 august 2022 se folosește, de regulă, Regulamentul 2019/1111 și certificatul matrimonial din anexa II; pentru procedurile anterioare care intră sub Regulamentul 2201/2003, certificatul este cel din anexa I. Depune documentele pentru înscrierea mențiunii, clarifică numele și solicită certificatele românești care reflectă divorțul. Regimul european nu se aplică Danemarcei, iar actele autentice și acordurile din noul regulament au certificatul propriu din anexa VIII. [49][51][50][52][57][55][127]

De reținut

Arată cele 26 de idei principale ale ghidului

Divorțul se înscrie prin mențiune în actul de căsătorie și actele de naștere ale foștilor soți.
[1]
Căsătoria străină deja desfăcută și netranscrisă are ruta mențiunilor de căsătorie și divorț pe actul de naștere al solicitantului.
[4]
Declarația despre imposibilitatea prezentării documentelor pentru rubrici este subsidiară verificării în SIIEASC și RNEP și nu substituie automat actul străin de căsătorie.
[5][11]
Numele după căsătorie absent din actul străin și purtarea numelui celuilalt soț au reguli proprii de declarație și consimțământ.
[34]
Termenul cetățeanului român pentru solicitarea mențiunii este de 6 luni de la înregistrarea modificării în străinătate.
[21]
În țară, cererea de mențiune poate fi depusă la orice SPCLEP sau primărie; o soluționează autoritatea care păstrează actul.
[16]
Mandatul avocațial pentru cererile enumerate de art. 59¹ este permis de Legea nr. 119/1996, în forma în vigoare de la 6 iulie 2026.
[20]
Pentru UE, data inițierii procedurii, nu doar data hotărârii, separă Regulamentul (CE) nr. 2201/2003 de Regulamentul (UE) 2019/1111.
[49][51]
Certificatul în materie matrimonială este anexa II la Regulamentul (UE) 2019/1111 și anexa I la Regulamentul (CE) nr. 2201/2003.
[50][52]
Recunoașterea europeană este automată, dar actualizarea registrelor presupune o hotărâre care nu mai poate fi atacată în statul de origine.
[2][3]
Pentru actele autentice și acordurile de divorț din Regulamentul (UE) 2019/1111 se folosește anexa VIII, iar neprezentarea certificatului împiedică recunoașterea lor.
[55][84]
Acordul de retragere a Regatului Unit păstrează Regulamentul (CE) nr. 2201/2003 pentru procedurile britanice inițiate înaintea sfârșitului perioadei de tranziție.
[62][63]
Art. 1095 din Codul de procedură civilă admite recunoaștere de plin drept în condițiile sale; nu toate divorțurile din state terțe necesită o hotărâre română.
[65]
Hotărârea CJUE din cauza C-646/20 distinge divorțul aprobat după examinare pe fond de alte acorduri obligatorii; caracterul extrajudiciar nu exclude automat recunoașterea ca hotărâre.
[60][61]
În lipsa declarației fostului soț român, art. 136 din normele de stare civilă permite preluarea numelui din actele de identitate ale solicitantului emise după divorț.
[6]
Art. 137 alin. (4) din normele de stare civilă permite necompletarea rubricii privind numele fostului soț care nu poate da declarația, imposibilitatea fiind arătată în cerere.
[45][46]
Identificarea în evidențe pentru înscrierea mențiunilor este reglementată de art. 33 alin. (7)–(8) din normele de stare civilă; expirarea documentului nu trebuie tratată printr-o regulă generală de acceptare ori respingere.
[7][94]
Art. 158 reglementează distinct eliberarea certificatelor când cartea de identitate sau pașaportul a expirat, iar art. 99 alin. (9) are obiectul limitat al transcrierii pentru cetățeanul român cu domiciliul în străinătate.
[8][97][102]
O schimbare distinctă de nume în străinătate necesită documentul schimbării și cererea proprie de mențiune.
[14][15]
Neconcordanțele pentru transcriere se clarifică; art. 100 alin. (4) conține excepții de la rectificarea prealabilă în străinătate.
[103][104][108]
Pentru recăsătorire în România se dovedește desfacerea sau încetarea căsătoriei precedente și se prezintă identitate valabilă la depunere și oficiere.
[123][126]
Scutirea de legalizare europeană și recunoașterea efectelor sunt chestiuni distincte.
[77][85][3]
Aprobarea administrativă română are excepția hotărârii străine recunoscute prin hotărâre română, nu orice recunoaștere automată.
[31][32]
Certificatul românesc de căsătorie după divorț se eliberează numai cu mențiunea corespunzătoare.
[128]
Termenul de șase luni se împlinește în ziua corespunzătoare din ultima lună ori, dacă aceasta lipsește, în ultima zi a lunii; ultima zi nelucrătoare prelungește termenul până la prima zi lucrătoare următoare.
[23][24][25][26]
Documentele oficiale UE privind numele intră în domeniul Regulamentului (UE) 2016/1191 în condițiile sale; traducerea certificată de o persoană autorizată potrivit legii oricărui stat membru trebuie acceptată. Formularul multilingv are o listă proprie și nu acoperă orice act de schimbare a numelui.
[113][114][115][117][118]

Actele potrivite fiecărei situații

Ghidul descrie regulile în vigoare la data actualizării, 29 octombrie 2026. Dacă situația ta este mai veche, unele reguli pot fi diferite.

Surse și trimiteri

Sursa 1: Legea nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilăLege · art. 48 · forma din 6 iulie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 48
Încetarea căsătoriei prin decesul sau prin declararea judecătorească a morții unuia dintre soți, constatarea nulității, anularea sau desfacerea căsătoriei se înscrie prin mențiune pe actul de căsătorie și pe cele de naștere ale foștilor soți. Mențiunea se înscrie, din oficiu, pe baza comunicării primite de la ofițerul de stare civilă care a întocmit actul de deces, a hotărârii judecătorești definitive, a certificatului de divorț transmis de ofițerul de stare civilă sau de notarul public ori la cererea persoanei interesate, personal sau prin împuternicit cu procură specială.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 2: Regulamentul (UE) 2019/1111 privind competența, recunoașterea și executarea hotărârilor în materie matrimonială și în materia răspunderii părintești, precum și privind răpirea internațională de copiiNormă · art. 30 alin. (1) · forma din 2 iulie 2019Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 30 alin. (1)
(1) Hotărârile pronunțate într-un stat membru se recunosc în celelalte state membre fără a fi necesar să se recurgă la vreo procedură specială.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 3: Regulamentul (UE) 2019/1111 privind competența, recunoașterea și executarea hotărârilor în materie matrimonială și în materia răspunderii părintești, precum și privind răpirea internațională de copiiNormă · art. 30 alin. (2) · forma din 2 iulie 2019Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 30 alin. (2)
(2) În special și fără a aduce atingere alineatului (3), nu este necesară nicio procedură specială pentru actualizarea actelor de stare civilă ale unui stat membru pe baza unei hotărâri pronunțate în alt stat membru în materie de divorț, de separare de drept sau de anulare a căsătoriei care nu mai poate fi supusă niciunei căi de atac în conformitate cu dreptul respectivului stat membru.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 4: Normele metodologice de aplicare unitară a dispozițiilor în materie de stare civilă, aprobate prin HG nr. 255/2024Normă · art. 137 alin. (1) · forma din 13 martie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 137 alin. (1)
(1) Cererea privind înscrierea mențiunii de căsătorie încheiată în străinătate și de desfacere a acesteia prin divorț ori încetare prin decesul unuia dintre soți se soluționează de către S.P.C.L.E.P. sau, după caz, primăria unității administrativ-teritoriale care are în păstrare actul de naștere exemplarul I al soțului care solicită înscrierea mențiunilor și este însoțită de certificatul/extrasul de căsătorie/extrasul multilingv al actului de căsătorie, sentința/certificatul de divorț sau certificatul/extrasul de deces/extras multilingv al actului de deces, traducerea legalizată a acestora în limba română, după caz, prezentate în original, precum și orice alte documente necesare înscrierii mențiunii.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 5: Normele metodologice de aplicare unitară a dispozițiilor în materie de stare civilă, aprobate prin HG nr. 255/2024Normă · art. 100 alin. (1) lit. d) · forma din 13 martie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 100 alin. (1) lit. d)
d) declarația autentificată sau dată în fața ofițerului de stare civilă care înregistrează cererea de transcriere din partea titularului sau a reprezentantului legal ori a solicitantului în cazul transcrierii certificatului/extrasului de deces/extrasului multilingv al actului de deces cu privire la imposibilitatea prezentării documentelor care fac dovada datelor ce trebuie înscrise la rubricile prevăzute de certificatele de stare civilă române; declarația este solicitată în cazul în care aceste date nu se identifică în S.I.I.E.A.S.C. sau R.N.E.P.;
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 6: Normele metodologice de aplicare unitară a dispozițiilor în materie de stare civilă, aprobate prin HG nr. 255/2024Normă · art. 136 alin. (3) lit. c) · forma din 13 martie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 136 alin. (3) lit. c)
c) declarații autentificate sau date în fața ofițerului de stare civilă care înregistrează cererea din partea soților, cetățeni români, cu privire la numele de familie purtat după divorț, în situația în care în documentul străin/hotărârea străină nu se face referire la numele soților după divorț; numele de familie al celuilalt soț, cetățean român, se poartă numai cu consimțământul acestuia consemnat prin declarație autentificată sau dată în fața ofițerului de stare civilă; în cazul în care nu se poate prezenta declarație din partea fostului soț, cetățean român, numele de familie se preia din documentele de identitate ale solicitantului emise ulterior divorțului;
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 7: Normele metodologice de aplicare unitară a dispozițiilor în materie de stare civilă, aprobate prin HG nr. 255/2024Normă · art. 33 alin. (7) · forma din 13 martie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 33 alin. (7)
(7) Actele de identitate și certificatele de stare civilă necesare înregistrării actelor de stare civilă sau înscrierii mențiunilor se solicită în situația în care din verificările efectuate în S.N.I.E.P. și S.I.I.E.A.S.C. persoanele sau actele de stare civilă în cauză nu sunt identificate.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 8: Normele metodologice de aplicare unitară a dispozițiilor în materie de stare civilă, aprobate prin HG nr. 255/2024Normă · art. 158 alin. (5) lit. a) · forma din 13 martie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 158 alin. (5) lit. a)
a) în baza verificărilor efectuate de ofițerul de stare civilă în S.N.I.E.P.; în situația în care fizionomia solicitantului nu corespunde cu imaginea asociată datelor de identitate din R.N.E.P., se indică acestuia să solicite mai întâi eliberarea unui act de identitate;
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 9: Normele metodologice de aplicare unitară a dispozițiilor în materie de stare civilă, aprobate prin HG nr. 255/2024Normă · art. 98 alin. (1) · forma din 13 martie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 98 alin. (1)
(1) Actele de stare civilă ale cetățenilor români, întocmite în străinătate la autoritățile locale competente, se transcriu, obligatoriu, în registrele de stare civilă române, la cererea persoanei îndreptățite potrivit legii, formulată în termen de 6 luni de la înregistrarea actului sau faptului de stare civilă la autoritățile străine, respectiv de la data dobândirii/redobândirii cetățeniei române.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 10: Normele metodologice de aplicare unitară a dispozițiilor în materie de stare civilă, aprobate prin HG nr. 255/2024Normă · art. 137 alin. (9) · forma din 13 martie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 137 alin. (9)
(9) În situațiile prevăzute la alin. (3) și (8), cererea se soluționează de către ofițerul de stare civilă care are în păstrare Registrul de căsătorie exemplarul I, în baza tuturor documentelor depuse și, după caz, transmise de ofițerul de stare civilă care le-a primit, cu respectarea dispozițiilor prevăzute la Secțiunea 1.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 11: Normele metodologice de aplicare unitară a dispozițiilor în materie de stare civilă, aprobate prin HG nr. 255/2024Normă · art. 100 alin. (1) — partea introductivă · forma din 13 martie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 100 alin. (1) — partea introductivă
(1) Cererea de transcriere este însoțită de certificatul de stare civilă, extrasul multilingv al actului de stare civilă sau extrasul de stare civilă eliberat de autoritățile străine, în original, care trebuie să îndeplinească cerințele de legalizare prevăzute la art. 34, traducerea în limba română legalizată sau, după caz, formularul standard multilingv, precum și, după caz, de următoarele documente:
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 12: Normele metodologice de aplicare unitară a dispozițiilor în materie de stare civilă, aprobate prin HG nr. 255/2024Normă · art. 136 alin. (2) — partea introductivă · forma din 13 martie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 136 alin. (2) — partea introductivă
(2) Dispozițiile documentelor/hotărârilor străine, ale căror efecte au fost recunoscute de către instanța competentă din România, se înscriu prin mențiune în actele de stare civilă în baza următoarelor documente:
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 13: Normele metodologice de aplicare unitară a dispozițiilor în materie de stare civilă, aprobate prin HG nr. 255/2024Normă · art. 136 alin. (3) — partea introductivă · forma din 13 martie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 136 alin. (3) — partea introductivă
(3) Pentru înscrierea în actele de stare civilă a dispozițiilor unor documente/hotărâri străine, cu excepția celor prevăzute la alin. (2), cererea va fi însoțită de următoarele documente:
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 14: Normele metodologice de aplicare unitară a dispozițiilor în materie de stare civilă, aprobate prin HG nr. 255/2024Normă · art. 138 alin. (1) · forma din 13 martie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 138 alin. (1)
(1) Schimbarea numelui de familie și/sau a prenumelui intervenită în străinătate, privind persoanele ale căror acte de naștere și de căsătorie sunt înregistrate în România, se înscrie prin mențiune pe marginea actelor de stare civilă.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 15: Normele metodologice de aplicare unitară a dispozițiilor în materie de stare civilă, aprobate prin HG nr. 255/2024Normă · art. 138 alin. (3) lit. a) · forma din 13 martie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 138 alin. (3) lit. a)
a) documentul de schimbare a numelui de familie și/sau a prenumelui, emis de autoritățile străine, în original;
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 16: Legea nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilăLege · art. 44 alin. (1²) · forma din 6 iulie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 44 alin. (1²)
(1^2) Începând cu data prevăzută la art. 2 alin. (4), cererile de înscriere a modificărilor intervenite în statutul civil sau cu privire la nume ori ca urmare a rectificării actelor de stare civilă, produse în străinătate, precum și cu privire la regimul matrimonial ales în fața autorităților/instituțiilor străine competente se soluționează de către ofițerul de stare civilă din cadrul serviciului public comunitar local de evidență a persoanelor/primăria unității administrativ-teritoriale care are în păstrare actul pe marginea căruia urmează să se opereze mențiunea, cu aprobarea șefului serviciului public comunitar județean de evidență a persoanelor/directorului D.G.E.P.M.B.; cererile se depun la oricare serviciu public comunitar local de evidență a persoanelor/primărie a unității administrativ-teritoriale, personal sau prin împuternicit cu procură specială.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 17: Normele metodologice de aplicare unitară a dispozițiilor în materie de stare civilă, aprobate prin HG nr. 255/2024Normă · art. 136 alin. (1) · forma din 13 martie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 136 alin. (1)
(1) Pentru înscrierea de mențiuni în actele de stare civilă în baza unor documente/hotărâri străine, cererea se depune personal sau prin împuternicit cu procură specială la oricare S.P.C.L.E.P. sau, după caz, primărie din cadrul unității administrativ-teritoriale unde nu funcționează S.P.C.L.E.P.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 18: Legea nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilăLege · art. 44 alin. (2) · forma din 6 iulie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 44 alin. (2)
(2) Cererile depuse personal sau prin împuternicit cu procură specială la misiunile diplomatice sau oficiile consulare de carieră ale României privind înscrierea modificărilor intervenite în statutul civil sau cu privire la nume ori ca urmare a rectificării actelor de stare civilă, produse în străinătate, precum și cu privire la regimul matrimonial ales în fața autorităților/instituțiilor străine competente se aprobă și se înscriu prin mențiune pe actele de stare civilă de către D.G.E.P.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 19: Normele metodologice de aplicare unitară a dispozițiilor în materie de stare civilă, aprobate prin HG nr. 255/2024Normă · art. 140 alin. (1) · forma din 13 martie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 140 alin. (1)
(1) Cererile privind înscrierea mențiunilor prevăzute la art. 44 din Legea nr. 119/1996, republicată, cu modificările și completările ulterioare, depuse la misiunile diplomatice și oficiile consulare de carieră ale României, se aprobă și se înscriu prin mențiune în Registrul de stare civilă exemplarul II de către D.G.E.P., care transmite ofițerului de stare civilă mențiunea pentru înscrierea acesteia în Registrul de stare civilă exemplarul I aflat în păstrare, cu aplicarea dispozițiilor art. 136 alin. (3) și cu respectarea competenței stabilite prin prezenta secțiune.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 20: Legea nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilăLege · art. 59¹ · forma din 6 iulie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 59¹
Cererile prevăzute la art. 41 alin. (1)-(6) și (11)-(16), art. 41^3 alin. (1), art. 41^17 alin. (2), art. 44 alin. (1), (1^2), (2) și (4), art. 46 alin. (2), art. 47, 48 și art. 54 alin. (1^3) pot fi depuse și prin avocat împuternicit de către titular, de către reprezentanții legali ai acestuia sau de către persoanele îndreptățite, după caz, în baza împuternicirii avocațiale emise cu respectarea prevederilor Legii nr. 51/1995, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și ale Statutului profesiei de avocat, adoptat prin Hotărârea Consiliului Uniunii Naționale a Barourilor din România nr. 64/2011, cu modificările și completările ulterioare.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 21: Legea nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilăLege · art. 44 alin. (4) · forma din 6 iulie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 44 alin. (4)
(4) Cetățeanul român este obligat ca, în termen de 6 luni de la înregistrarea în străinătate a modificărilor intervenite în statutul civil sau cu privire la nume, să solicite, personal sau prin împuternicit cu procură specială, înscrierea mențiunilor în registrele de stare civilă române.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 22: Legea nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilăLege · art. 41 alin. (2) · forma din 6 iulie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 41 alin. (2)
(2) Cetățeanul român este obligat ca, în termen de 6 luni de la înregistrarea actului sau faptului de stare civilă la autoritățile străine respectiv de la data dobândirii/redobândirii cetățeniei române, să solicite transcrierea certificatelor/extraselor de stare civilă la serviciul public comunitar local de evidență a persoanelor sau la primăria unității administrativ-teritoriale competent/competentă ori la misiunile diplomatice sau oficiile consulare de carieră ale României.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 23: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 2.551 · forma din 3 mai 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 2.551
Durata termenelor, fără deosebire de natura și izvorul lor, se calculează potrivit regulilor stabilite de prezentul titlu.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 24: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 2.552 alin. (1) · forma din 3 mai 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 2.552 alin. (1)
(1) Când termenul este stabilit pe săptămâni, luni sau ani, el se împlinește în ziua corespunzătoare din ultima săptămână ori lună sau din ultimul an.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 25: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 2.552 alin. (2) · forma din 3 mai 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 2.552 alin. (2)
(2) Dacă ultima lună nu are o zi corespunzătoare celei în care termenul a început să curgă, termenul se împlinește în ultima zi a acestei luni.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 26: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 2.554 · forma din 3 mai 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 2.554
Dacă ultima zi a termenului este o zi nelucrătoare, termenul se consideră împlinit la sfârșitul primei zile lucrătoare care îi urmează.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 27: Legea nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilăLege · art. 63 alin. (1) lit. r) · forma din 6 iulie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 63 alin. (1) lit. r)
r) nedeclararea modificărilor intervenite în străinătate în statutul civil sau cu privire la nume, în termenul prevăzut la art. 44 alin. (4);
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 28: Legea nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilăLege · art. 63 alin. (2) · forma din 6 iulie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 63 alin. (2)
(2) Contravențiile prevăzute la alin. (1) se sancționează cu amendă de la 100 lei la 500 lei.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 29: Legea nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilăLege · art. 44 alin. (4) · forma din 6 iulie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 44 alin. (4)
(4) Cetățeanul român este obligat ca, în termen de 6 luni de la înregistrarea în străinătate a modificărilor intervenite în statutul civil sau cu privire la nume, să solicite, personal sau prin împuternicit cu procură specială, înscrierea mențiunilor în registrele de stare civilă române.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 30: Normele metodologice de aplicare unitară a dispozițiilor în materie de stare civilă, aprobate prin HG nr. 255/2024Normă · art. 135 alin. (2) lit. b) · forma din 13 martie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 135 alin. (2) lit. b)
b) de către S.P.C.J.E.P./D.G.E.P.M.B. pentru cererile depuse în țară și soluționate de către S.P.C.L.E.P. sau, după caz, primăria unității administrativ-teritoriale competent/competentă.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 31: Normele metodologice de aplicare unitară a dispozițiilor în materie de stare civilă, aprobate prin HG nr. 255/2024Normă · art. 135 alin. (3) · forma din 13 martie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 135 alin. (3)
(3) Este interzisă înscrierea mențiunilor primite din străinătate fără aprobarea D.G.E.P./S.P.C.J.E.P./D.G.E.P.M.B., cu excepția hotărârilor străine ale căror efecte sunt recunoscute, potrivit legii, prin hotărâre pronunțată în România de instanța competentă.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 32: Legea nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilăLege · art. 44 alin. (3) · forma din 6 iulie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 44 alin. (3)
(3) Prin excepție de la prevederile alin. (1) și (2), hotărârile străine ale căror efecte sunt recunoscute, potrivit legii, prin hotărâre pronunțată în România de instanța competentă se înscriu fără avizul șefului serviciului public comunitar județean de evidență a persoanelor/D.G.E.P.M.B./D.G.E.P.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 33: Normele metodologice de aplicare unitară a dispozițiilor în materie de stare civilă, aprobate prin HG nr. 255/2024Normă · art. 99 alin. (1) · forma din 13 martie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 99 alin. (1)
(1) Cererile de transcriere se fac în nume propriu sau prin împuternicit cu procură specială, cu excepția celor prevăzute la art. 98 alin. (5).
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 34: Normele metodologice de aplicare unitară a dispozițiilor în materie de stare civilă, aprobate prin HG nr. 255/2024Normă · art. 100 alin. (1) lit. b) · forma din 13 martie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 100 alin. (1) lit. b)
b) declarații autentificate sau date în fața ofițerului de stare civilă care înregistrează cererea de transcriere din partea soților, cetățeni români, cu privire la numele de familie purtat după căsătorie, în situația în care în certificatul/extrasul de căsătorie/extrasul multilingv al actului de căsătorie procurat din străinătate nu se face referire la numele soților după căsătorie; numele de familie al celuilalt soț, cetățean român, se poartă numai cu consimțământul acestuia consemnat prin declarație autentificată sau dată în fața ofițerului de stare civilă;
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 35: Normele metodologice de aplicare unitară a dispozițiilor în materie de stare civilă, aprobate prin HG nr. 255/2024Normă · art. 137 alin. (2) · forma din 13 martie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 137 alin. (2)
(2) În situația în care în certificatul/extrasul de căsătorie/extrasul multilingv al actului de căsătorie procurat din străinătate nu se face referire la numele de familie al soților după căsătorie, acesta se preia din sentința/certificatul de divorț dacă se constată că nu sunt diferențe între numele de familie din documentele prezentate; în caz contrar, se prezintă declarații autentificate de un notar public sau date în fața ofițerului de stare civilă din partea foștilor soți, cetățeni români, cu privire la numele de familie purtat după căsătorie; numele de familie al celuilalt soț, cetățean român, se poartă numai cu consimțământul acestuia; în cazul în care nu se poate prezenta declarație din partea fostului soț, cetățean român, numele de familie se preia din documentele de identitate ale solicitantului emise ulterior divorțului.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 36: Normele metodologice de aplicare unitară a dispozițiilor în materie de stare civilă, aprobate prin HG nr. 255/2024Normă · art. 100 alin. (1) lit. h) · forma din 13 martie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 100 alin. (1) lit. h)
h) declarația notarială sau dată în fața ofițerului de stare civilă care înregistrează cererea de transcriere din partea soțului cetățean străin din care să rezulte că la data încheierii căsătoriei cu cetățeanul român nu mai are căsătorii anterioare nedesfăcute, iar în situația în care nu se poate prezenta declarația acestuia, justificat cu documente, se va solicita soției cetățean român, în cazul în care soțul este cetățean al unui stat a cărui legislație permite încheierea de către o persoană a mai multor căsătorii; în caz contrar nu se transcrie certificatul/ extrasul de căsătorie/extrasul multilingv al actului de căsătorie;
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 37: Normele metodologice de aplicare unitară a dispozițiilor în materie de stare civilă, aprobate prin HG nr. 255/2024Normă · art. 98 alin. (2) · forma din 13 martie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 98 alin. (2)
(2) Cererile de transcriere se soluționează de către S.P.C.L.E.P. sau de către primăria unității administrativ-teritoriale de la locul de domiciliu/ultimul domiciliu avut în România al titularului sau al solicitantului, după caz, cu aprobarea primarului și cu avizul conform al șefului S.P.C.J.E.P./S.P.C.L.E.P. al sectorului municipiului București.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 38: Normele metodologice de aplicare unitară a dispozițiilor în materie de stare civilă, aprobate prin HG nr. 255/2024Normă · art. 98 alin. (3) · forma din 13 martie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 98 alin. (3)
(3) Cererile de transcriere privind cetățenii români care nu au avut niciodată domiciliul în România, cu excepția celor care au redobândit cetățenia română sau cărora li s-a acordat cetățenia română, în temeiul prevederilor art. 10 și 11 din Legea cetățeniei române nr. 21/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare, se soluționează cu aprobarea primarului sectorului 1 al municipiului București și cu avizul conform al șefului D.S.C. - Sector 1.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 39: Normele metodologice de aplicare unitară a dispozițiilor în materie de stare civilă, aprobate prin HG nr. 255/2024Normă · art. 99 alin. (6) · forma din 13 martie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 99 alin. (6)
(6) În cazul transcrierii certificatului/extrasului de căsătorie/extrasului multilingv al actului de căsătorie, cererea se soluționează de S.P.C.L.E.P. sau primăria unității administrativ-teritoriale de la domiciliul comun al soților, iar dacă soții au domicilii diferite în țară, la oricare dintre cele două S.P.C.L.E.P. sau primării pe raza cărora aceștia își au domiciliul.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 40: Normele metodologice de aplicare unitară a dispozițiilor în materie de stare civilă, aprobate prin HG nr. 255/2024Normă · art. 98 alin. (5) · forma din 13 martie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 98 alin. (5)
(5) Cererile de transcriere privind cetățenii români care au redobândit sau cărora li s-a acordat cetățenia română se depun și se soluționează potrivit art. 41 alin. (7) - (10) din Legea nr. 119/1996, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 41: Regulamentul (UE) 2019/1111 privind competența, recunoașterea și executarea hotărârilor în materie matrimonială și în materia răspunderii părintești, precum și privind răpirea internațională de copiiNormă · art. 31 alin. (1) lit. b) · forma din 2 iulie 2019Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 31 alin. (1) lit. b)
(b) certificatul corespunzător eliberat în temeiul articolului 36.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 42: Regulamentul (CE) nr. 2201/2003 privind competența, recunoașterea și executarea hotărârilor judecătorești în materie matrimonială și în materia răspunderii părinteștiNormă · art. 37 alin. (1) lit. b) · forma din 1 martie 2005Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 37 alin. (1) lit. b)
(b) certificatul menționat la articolul 39.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 43: Normele metodologice de aplicare unitară a dispozițiilor în materie de stare civilă, aprobate prin HG nr. 255/2024Normă · art. 136 alin. (2) lit. b) · forma din 13 martie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 136 alin. (2) lit. b)
b) hotărârea prin care s-au recunoscut pe teritoriul României efectele documentului străin/hotărârii străine, definitivă, în original;
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 44: Normele metodologice de aplicare unitară a dispozițiilor în materie de stare civilă, aprobate prin HG nr. 255/2024Normă · art. 137 alin. (3) · forma din 13 martie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 137 alin. (3)
(3) În cazul înscrierii mențiunii privind desfacerea căsătoriei, dacă din sentința/certificatul de divorț nu reiese numele soților după divorț, se prezintă declarații autentificate de un notar public sau date în fața ofițerului de stare civilă din partea foștilor soți, cetățeni români, cu privire la numele purtat după divorț, dacă aceștia/sau numai unul dintre aceștia și-au/și-a schimbat numele de familie prin căsătorie; numele de familie al celuilalt soț, cetățean român, se poartă numai cu consimțământul acestuia.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 45: Normele metodologice de aplicare unitară a dispozițiilor în materie de stare civilă, aprobate prin HG nr. 255/2024Normă · art. 137 alin. (4) · forma din 13 martie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 137 alin. (4)
(4) În situația în care fostul/fosta soț/soție, cetățean român, este în imposibilitate de a prezenta declarația cu privire la numele de familie pe care au convenit să-l poarte după divorț, aspect care trebuie să fie menționat în cererea solicitantului, textul de mențiune ce se înscrie în actele de naștere ale foștilor soți nu se completează la rubrica privind numele de familie al acestuia/acesteia.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 46: Normele metodologice de aplicare unitară a dispozițiilor în materie de stare civilă, aprobate prin HG nr. 255/2024Normă · art. 137 alin. (5) · forma din 13 martie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 137 alin. (5)
(5) În situația prevăzută la alin. (4) numele de familie se completează în baza declarației ulterioare a fostului/fostei soț/soții, cu respectarea dispozițiilor alin. (3), conform textelor prevăzute în anexa nr. 20, în condițiile art. 135 alin. (2).
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 47: Regulamentul (CE) nr. 2201/2003 privind competența, recunoașterea și executarea hotărârilor judecătorești în materie matrimonială și în materia răspunderii părinteștiNormă · art. 21 alin. (1) · forma din 1 martie 2005Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 21 alin. (1)
(1) Hotărârile judecătorești pronunțate într-un stat membru se recunosc în celelalte state membre fără a fi necesar să se recurgă la vreo procedură.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 48: Regulamentul (CE) nr. 2201/2003 privind competența, recunoașterea și executarea hotărârilor judecătorești în materie matrimonială și în materia răspunderii părinteștiNormă · art. 21 alin. (2) · forma din 1 martie 2005Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 21 alin. (2)
(2) În special și fără a aduce atingere alineatului (3), nu este necesară nici o procedură pentru actualizarea actelor de stare civilă ale unui stat membru pe baza unei hotărâri pronunțate în alt stat membru în materie de divorț, separare de drept sau anulare a căsătoriei care nu mai poate fi supusă nici unei căi de atac în conformitate cu dreptul respectivului stat membru.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 49: Regulamentul (UE) 2019/1111 privind competența, recunoașterea și executarea hotărârilor în materie matrimonială și în materia răspunderii părintești, precum și privind răpirea internațională de copiiNormă · art. 100 alin. (1) · forma din 2 iulie 2019Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 100 alin. (1)
(1) Prezentul regulament se aplică numai procedurilor judiciare inițiate, actelor autentice întocmite sau înregistrate în mod formal și acordurilor înregistrate la 1 august 2022 sau după această dată.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 50: Regulamentul (UE) 2019/1111 privind competența, recunoașterea și executarea hotărârilor în materie matrimonială și în materia răspunderii părintești, precum și privind răpirea internațională de copiiNormă · art. 36 alin. (1) lit. a) · forma din 2 iulie 2019Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 36 alin. (1) lit. a)
(a) o hotărâre în materie matrimonială, folosind formularul care figurează în anexa II;
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 51: Regulamentul (UE) 2019/1111 privind competența, recunoașterea și executarea hotărârilor în materie matrimonială și în materia răspunderii părintești, precum și privind răpirea internațională de copiiNormă · art. 100 alin. (2) · forma din 2 iulie 2019Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 100 alin. (2)
(2) Regulamentul (CE) nr. 2201/2003 continuă să se aplice hotărârilor pronunțate în procedurile judiciare inițiate, actelor autentice întocmite sau înregistrate în mod formal și acordurilor care au devenit executorii în statul membru în care au fost încheiate înainte de 1 august 2022 și care intră în domeniul de aplicare al regulamentului menționat.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 52: Regulamentul (CE) nr. 2201/2003 privind competența, recunoașterea și executarea hotărârilor judecătorești în materie matrimonială și în materia răspunderii părinteștiNormă · art. 39 · forma din 1 martie 2005Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 39
Certificat privind hotărârile judecătorești în materie matrimonială și certificat privind hotărârile judecătorești în materia răspunderii părintești Instanța judecătorească sau autoritatea competentă din statul membru de origine eliberează, la cererea oricărei părți interesate, un certificat utilizând formularul al cărui model este prezentat în anexa I (hotărâri judecătorești în materie matrimonială) sau în anexa II (hotărâri judecătorești în materia răspunderii părintești).
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 53: Regulamentul (UE) 2019/1111 privind competența, recunoașterea și executarea hotărârilor în materie matrimonială și în materia răspunderii părintești, precum și privind răpirea internațională de copiiNormă · art. 64 · forma din 2 iulie 2019Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 64
Domeniu de aplicare Prezenta secțiune se aplică în materie de divorț, de separare de drept și de răspundere părintească actelor autentice care au fost întocmite sau înregistrate în mod formal și acordurilor care au fost înregistrate într-un stat membru care își declară competența în temeiul capitolului II.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 54: Regulamentul (UE) 2019/1111 privind competența, recunoașterea și executarea hotărârilor în materie matrimonială și în materia răspunderii părintești, precum și privind răpirea internațională de copiiNormă · art. 65 alin. (1) · forma din 2 iulie 2019Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 65 alin. (1)
(1) Actele autentice și acordurile privind separarea de drept și divorțul, care au efecte juridice obligatorii în statul membru de origine, sunt recunoscute în celelalte state membre fără a fi necesară vreo procedură specială. Secțiunea 1 din prezentul capitol se aplică în consecință, cu excepția cazului în care se prevede altfel în prezenta secțiune.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 55: Regulamentul (UE) 2019/1111 privind competența, recunoașterea și executarea hotărârilor în materie matrimonială și în materia răspunderii părintești, precum și privind răpirea internațională de copiiNormă · art. 66 alin. (1) lit. a) · forma din 2 iulie 2019Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 66 alin. (1) lit. a)
(a) în materie matrimonială folosind formularul care figurează în anexa VIII;
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 56: Regulamentul (UE) 2019/1111 privind competența, recunoașterea și executarea hotărârilor în materie matrimonială și în materia răspunderii părintești, precum și privind răpirea internațională de copiiNormă · art. 66 alin. (2) lit. b) · forma din 2 iulie 2019Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 66 alin. (2) lit. b)
(b) actul autentic sau acordul are efecte juridice obligatorii în statul membru respectiv.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 57: Regulamentul (UE) 2019/1111 privind competența, recunoașterea și executarea hotărârilor în materie matrimonială și în materia răspunderii părintești, precum și privind răpirea internațională de copiiNormă · considerentul (96) · forma din 2 iulie 2019Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
considerentul (96)
(96) În conformitate cu articolele 1 și 2 din Protocolul nr. 22 privind poziția Danemarcei, anexat la TUE și la TFUE, Danemarca nu participă la adoptarea prezentului regulament, acesta nu este obligatoriu pentru respectivul stat membru și nu i se aplică.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 58: Hotărârea CJUE din 15 noiembrie 2022, cauza C-646/20, Senatsverwaltung für Inneres und SportHotărâre · pct. 46 · forma din 15 noiembrie 2022Curtea de Justiție a Uniunii Europene · Hotărârea din 15 noiembrie 2022 · 15 noiembrie 2022 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
pct. 46
46 În ceea ce privește noțiunea de „hotărâre judecătorească”, în sensul articolului 2 punctul 4 din Regulamentul Bruxelles IIa, trebuie arătat că, în materie de divorț, aceasta cuprinde „orice hotărâre de divorț […] pronunțată de o instanță judecătorească a unui stat membru, oricare ar fi denumirea hotărârii, inclusiv termenii «decizie», «sentință» sau «ordonanță»”. Noțiunea de „instanță judecătorească” este definită ea însăși, la punctul 1 al acestui articol, ca fiind toate „autoritățile din statele membre competente în materiile care intră sub incidența domeniului de aplicare a prezentului regulament în temeiul articolului 1”. Pe de altă parte, trebuie precizat că, în temeiul articolului 2 punctul 3 din Regulamentul Bruxelles IIa, sintagma „stat membru” cuprinde toate statele membre ale Uniunii, cu excepția Regatului Danemarcei.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 59: Regulamentul (UE) 2019/1111 privind competența, recunoașterea și executarea hotărârilor în materie matrimonială și în materia răspunderii părintești, precum și privind răpirea internațională de copiiNormă · art. 36 alin. (1) — partea introductivă · forma din 2 iulie 2019Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 36 alin. (1) — partea introductivă
(1) Instanța dintr-un stat membru de origine, comunicată Comisiei în temeiul articolului 103, eliberează, la cererea unei părți, un certificat privind:
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 60: Hotărârea CJUE din 15 noiembrie 2022, cauza C-646/20, Senatsverwaltung für Inneres und SportHotărâre · pct. 60 · forma din 15 noiembrie 2022Curtea de Justiție a Uniunii Europene · Hotărârea din 15 noiembrie 2022 · 15 noiembrie 2022 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
pct. 60
60 Prin urmare, din moment ce o autoritate extrajudiciară competentă aprobă, după o examinare pe fond, un acord de divorț, acesta este recunoscut ca „hotărâre judecătorească”, în conformitate cu articolul 21 din Regulamentul Bruxelles IIa și cu articolul 30 din Regulamentul Bruxelles IIb, în timp ce alte acorduri de divorț care au efect juridic obligatoriu în statul membru de origine sunt recunoscute, după caz, ca acte autentice sau acorduri, în conformitate cu articolul 46 din Regulamentul Bruxelles IIa și cu articolul 65 din Regulamentul Bruxelles IIb.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 61: Hotărârea CJUE din 15 noiembrie 2022, cauza C-646/20, Senatsverwaltung für Inneres und SportHotărâre · pct. 67 · forma din 15 noiembrie 2022Curtea de Justiție a Uniunii Europene · Hotărârea din 15 noiembrie 2022 · 15 noiembrie 2022 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
pct. 67
67 Având în vedere considerațiile care precedă, trebuie să se răspundă la prima întrebare că articolul 2 punctul 4 din Regulamentul Bruxelles IIa trebuie interpretat, în special în vederea aplicării articolului 21 alineatul (1) din acest regulament, în sensul că un act de divorț întocmit de un ofițer de stare civilă din statul membru de origine, care cuprinde un acord de divorț încheiat de soți și confirmat de aceștia în fața respectivului ofițer în conformitate cu condițiile prevăzute de reglementarea acestui stat membru, constituie o „hotărâre judecătorească” în sensul articolului 2 punctul 4 menționat.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 62: Acordul privind retragerea Regatului Unit din Uniunea Europeană și EuratomDocument · art. 67 alin. (2) lit. b) · forma din 31 ianuarie 2020Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 67 alin. (2) lit. b) · textul original, în limba engleză
(b) the provisions of Regulation (EC) No 2201/2003 regarding recognition and enforcement shall apply to judgments given in legal proceedings instituted before the end of the transition period, and to documents formally drawn up or registered as authentic instruments, and agreements concluded before the end of the transition period;
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 63: Acordul privind retragerea Regatului Unit din Uniunea Europeană și EuratomDocument · art. 126 · forma din 31 ianuarie 2020Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 126 · textul original, în limba engleză
There shall be a transition or implementation period, which shall start on the date of entry into force of this Agreement and end on 31 December 2020.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 64: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 1094 · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 1094
Noțiune În sensul prezentului titlu, termenul de hotărâri străine se referă la actele de jurisdicție contencioasă sau necontencioasă ale instanțelor judecătorești, cele notariale sau ale oricăror autorități competente dintr-un stat nemembru al Uniunii Europene.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 65: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 1095 · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 1095
Recunoașterea de plin drept Hotărârile străine sunt recunoscute de plin drept în România, dacă se referă la statutul personal al cetățenilor statului unde au fost pronunțate sau dacă, fiind pronunțate într-un stat terț, au fost recunoscute mai întâi în statul de cetățenie al fiecărei părți ori, în lipsă de recunoaștere, au fost pronunțate în baza legii determinate ca aplicabilă conform dreptului internațional privat român, nu sunt contrarii ordinii publice de drept internațional privat român și a fost respectat dreptul la apărare.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 66: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 1096 alin. (1) lit. a) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 1096 alin. (1) lit. a)
a) hotărârea este definitivă potrivit legii statului unde a fost pronunțată;
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 67: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 1096 alin. (1) lit. b) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 1096 alin. (1) lit. b)
b) instanța care a pronunțat-o a avut, potrivit legii statului de sediu, competența să judece procesul fără însă a fi întemeiată exclusiv pe prezența pârâtului ori a unor bunuri ale sale fără legătură directă cu litigiul în statul de sediu al respectivei jurisdicții;
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 68: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 1096 alin. (1) lit. c) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 1096 alin. (1) lit. c)
c) există reciprocitate în ceea ce privește efectele hotărârilor străine între România și statul instanței care a pronunțat hotărârea.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 69: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 1096 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 1096 alin. (2)
(2) Dacă hotărârea a fost pronunțată în lipsa părții care a pierdut procesul, ea trebuie să constate, de asemenea, că părții în cauză i-au fost înmânate în timp util atât citația pentru termenul de dezbateri în fond, cât și actul de sesizare a instanței și că i s-a dat posibilitatea de a se apăra și de a exercita calea de atac împotriva hotărârii.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 70: Normele metodologice de aplicare unitară a dispozițiilor în materie de stare civilă, aprobate prin HG nr. 255/2024Normă · art. 136 alin. (3) lit. a) · forma din 13 martie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 136 alin. (3) lit. a)
a) documentul/hotărârea eliberat/eliberată de autoritățile străine, în original, traducerea legalizată a acestuia/acesteia în limba română, în original;
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 71: Normele metodologice de aplicare unitară a dispozițiilor în materie de stare civilă, aprobate prin HG nr. 255/2024Normă · art. 136 alin. (3) lit. b) · forma din 13 martie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 136 alin. (3) lit. b)
b) documentul de identitate al solicitantului, în original, dacă se prezintă personal ori, după caz, documentul de identitate în original al persoanei împuternicite;
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 72: Normele metodologice de aplicare unitară a dispozițiilor în materie de stare civilă, aprobate prin HG nr. 255/2024Normă · art. 136 alin. (3) lit. d) · forma din 13 martie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 136 alin. (3) lit. d)
d) orice alte documente necesare înscrierii mențiunii.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 73: Regulamentul (UE) 2019/1111 privind competența, recunoașterea și executarea hotărârilor în materie matrimonială și în materia răspunderii părintești, precum și privind răpirea internațională de copiiNormă · art. 31 alin. (1) lit. a) · forma din 2 iulie 2019Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 31 alin. (1) lit. a)
(a) o copie a hotărârii, care să întrunească toate condițiile necesare în vederea stabilirii autenticității sale; și
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 74: Regulamentul (UE) 2019/1111 privind competența, recunoașterea și executarea hotărârilor în materie matrimonială și în materia răspunderii părintești, precum și privind răpirea internațională de copiiNormă · art. 31 alin. (2) · forma din 2 iulie 2019Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 31 alin. (2)
(2) Instanța sau autoritatea competentă în fața căreia se invocă hotărârea pronunțată într-un alt stat membru poate, dacă este necesar, să solicite părții care o invocă să furnizeze, în conformitate cu articolul 91, o traducere sau o transliterare a conținutului traductibil din câmpurile de text liber ale certificatului menționat la alineatul (1) litera (b) din prezentul articol.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 75: Regulamentul (UE) 2019/1111 privind competența, recunoașterea și executarea hotărârilor în materie matrimonială și în materia răspunderii părintești, precum și privind răpirea internațională de copiiNormă · art. 31 alin. (3) · forma din 2 iulie 2019Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 31 alin. (3)
(3) Instanța sau autoritatea competentă în fața căreia se invocă hotărârea pronunțată într-un alt stat membru poate să solicite părții să furnizeze, în conformitate cu articolul 91, o traducere sau o transliterare a hotărârii, în plus față de o traducere sau o transliterare a conținutului traductibil din câmpurile de text liber ale certificatului,dacă nu poate să continue procedura în lipsa traducerii sau a transliterării respective.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 76: Regulamentul (UE) 2019/1111 privind competența, recunoașterea și executarea hotărârilor în materie matrimonială și în materia răspunderii părintești, precum și privind răpirea internațională de copiiNormă · art. 91 alin. (4) · forma din 2 iulie 2019Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 91 alin. (4)
(4) Orice traducere necesară în scopul aplicării capitolelor III și IV se efectuează de către o persoană autorizată în acest scop în unul dintre statele membre.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 77: Regulamentul (UE) 2019/1111 privind competența, recunoașterea și executarea hotărârilor în materie matrimonială și în materia răspunderii părintești, precum și privind răpirea internațională de copiiNormă · art. 90 · forma din 2 iulie 2019Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 90
Legalizarea sau altă formalitate similară Nu este necesară nicio legalizare sau altă formalitate similară în contextul prezentului regulament.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 78: Regulamentul (UE) 2019/1111 privind competența, recunoașterea și executarea hotărârilor în materie matrimonială și în materia răspunderii părintești, precum și privind răpirea internațională de copiiNormă · art. 105 alin. (2) · forma din 2 iulie 2019Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 105 alin. (2)
(2) Prezentul regulament se aplică de la 1 august 2022, cu excepția articolelor 92, 93 și 103, care se aplică de la 22 iulie 2019. Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în statele membre în conformitate cu tratatele. Adoptat la Luxemburg, 25 iunie 2019. Pentru Consiliu Președintele A. ANTON
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 79: Regulamentul (CE) nr. 2201/2003 privind competența, recunoașterea și executarea hotărârilor judecătorești în materie matrimonială și în materia răspunderii părinteștiNormă · art. 37 alin. (1) lit. a) · forma din 1 martie 2005Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 37 alin. (1) lit. a)
(a) o copie a hotărârii care să întrunească toate condițiile necesare în vederea stabilirii autenticității sale și
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 80: Regulamentul (CE) nr. 2201/2003 privind competența, recunoașterea și executarea hotărârilor judecătorești în materie matrimonială și în materia răspunderii părinteștiNormă · art. 37 alin. (2) lit. a) · forma din 1 martie 2005Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 37 alin. (2) lit. a)
(a) originalul sau o copie certificată pentru conformitate a documentului care stabilește că actul de sesizare a instanței sau un act echivalent a fost notificat sau comunicat părții care nu s-a prezentat sau
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 81: Regulamentul (CE) nr. 2201/2003 privind competența, recunoașterea și executarea hotărârilor judecătorești în materie matrimonială și în materia răspunderii părinteștiNormă · art. 37 alin. (2) lit. b) · forma din 1 martie 2005Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 37 alin. (2) lit. b)
(b) orice document care arată că pârâtul a acceptat hotărârea în mod neechivoc.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 82: Regulamentul (CE) nr. 2201/2003 privind competența, recunoașterea și executarea hotărârilor judecătorești în materie matrimonială și în materia răspunderii părinteștiNormă · art. 38 alin. (2) · forma din 1 martie 2005Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 38 alin. (2)
(2) La solicitarea instanței judecătorești, se prezintă o traducere a documentelor. Traducerea este certificată de o persoană autorizată în acest sens într-unul dintre statele membre.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 83: Regulamentul (UE) 2019/1111 privind competența, recunoașterea și executarea hotărârilor în materie matrimonială și în materia răspunderii părintești, precum și privind răpirea internațională de copiiNormă · art. 32 alin. (1) · forma din 2 iulie 2019Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 32 alin. (1)
(1) În lipsa prezentării documentelor menționate la articolul 31 alineatul (1), instanța sau autoritatea competentă poate acorda un termen pentru prezentarea lor, poate accepta documente echivalente sau, în cazul în care consideră că dispune de suficiente informații, poate să renunțe la prezentarea lor.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 84: Regulamentul (UE) 2019/1111 privind competența, recunoașterea și executarea hotărârilor în materie matrimonială și în materia răspunderii părintești, precum și privind răpirea internațională de copiiNormă · art. 66 alin. (5) · forma din 2 iulie 2019Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 66 alin. (5)
(5) În cazul neprezentării acestui certificat, un act autentic sau un acord nu este recunoscut sau executat în alt stat membru.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 85: Regulamentul (CE) nr. 2201/2003 privind competența, recunoașterea și executarea hotărârilor judecătorești în materie matrimonială și în materia răspunderii părinteștiNormă · art. 52 · forma din 1 martie 2005Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 52
Legalizarea sau altă formalitate similară Nici o legalizare sau altă formalitate similară nu este necesră cu privire la documentele menționate la articolele 37, 38 și 45 sau, dacă este cazul, cu privire la o procură ad litem.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 86: Normele metodologice de aplicare unitară a dispozițiilor în materie de stare civilă, aprobate prin HG nr. 255/2024Normă · art. 34 lit. a) · forma din 13 martie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 34 lit. a)
a) documentele eliberate de instituții ale statelor semnatare ale Convenției de la Haga din 5 octombrie 1961 cu privire la suprimarea cerinței supralegalizării actelor oficiale străine se apostilează;
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 87: Normele metodologice de aplicare unitară a dispozițiilor în materie de stare civilă, aprobate prin HG nr. 255/2024Normă · art. 34 lit. b) · forma din 13 martie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 34 lit. b)
b) documentele eliberate de statele cu care România a încheiat tratate/convenții/acorduri de asistență judiciară sunt scutite de supralegalizare, apostilare sau orice altă formalitate;
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 88: Normele metodologice de aplicare unitară a dispozițiilor în materie de stare civilă, aprobate prin HG nr. 255/2024Normă · art. 34 lit. c) · forma din 13 martie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 34 lit. c)
c) documentele eliberate de statele membre ale Uniunii Europene care intră sub incidența Regulamentului (UE) 2016/1.191 al Parlamentului European și al Consiliului din 6 iulie 2016 privind promovarea liberei circulații a cetățenilor prin simplificarea cerințelor de prezentare a anumitor documente oficiale în Uniunea Europeană și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1.024/2012 sunt scutite de apostilare sau orice altă formalitate;
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 89: Normele metodologice de aplicare unitară a dispozițiilor în materie de stare civilă, aprobate prin HG nr. 255/2024Normă · art. 34 lit. d) · forma din 13 martie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 34 lit. d)
d) documentele care nu se regăsesc în una dintre situațiile prevăzute la lit. a)-c) se supralegalizează, în conformitate cu prevederile art. 1.093 din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată, cu modificările și completările ulterioare;
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 90: Normele metodologice de aplicare unitară a dispozițiilor în materie de stare civilă, aprobate prin HG nr. 255/2024Normă · art. 34 lit. e) · forma din 13 martie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 34 lit. e)
e) documentele de stare civilă ale persoanelor care au statut de beneficiar al unei forme de protecție internaționale în orice stat membru al Uniunii Europene sunt exceptate de la apostilare/supralegalizare.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 91: Regulamentul (UE) 2016/1191 privind promovarea liberei circulații a cetățenilor prin simplificarea cerințelor de prezentare a anumitor documente oficiale în Uniunea EuropeanăNormă · art. 4 · forma din 6 iulie 2016Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 4 · textul original, în limba engleză
Public documents covered by this Regulation and their certified copies shall be exempt from all forms of legalisation and similar formality.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 92: Regulamentul (UE) 2016/1191 privind promovarea liberei circulații a cetățenilor prin simplificarea cerințelor de prezentare a anumitor documente oficiale în Uniunea EuropeanăNormă · art. 2 alin. (4) · forma din 6 iulie 2016Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 2 alin. (4) · textul original, în limba engleză
4. This Regulation does not apply to the recognition in a Member State of legal effects relating to the content of public documents issued by the authorities of another Member State.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 93: Normele metodologice de aplicare unitară a dispozițiilor în materie de stare civilă, aprobate prin HG nr. 255/2024Normă · art. 136 alin. (2) lit. c) · forma din 13 martie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 136 alin. (2) lit. c)
c) declarații autentificate sau date în fața ofițerului de stare civilă care înregistrează cererea din partea soților, cetățeni români, cu privire la numele de familie purtat după divorț, în situația în care în documentul străin/hotărârea străină nu se face referire la numele soților după divorț; numele de familie al celuilalt soț, cetățean român, se poartă numai cu consimțământul acestuia consemnat prin declarație autentificată sau dată în fața ofițerului de stare civilă; în cazul în care nu se poate prezenta declarație din partea fostului soț, cetățean român, numele de familie se preia din documentele de identitate ale solicitantului emise ulterior divorțului;
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 94: Normele metodologice de aplicare unitară a dispozițiilor în materie de stare civilă, aprobate prin HG nr. 255/2024Normă · art. 33 alin. (8) · forma din 13 martie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 33 alin. (8)
(8) Dacă în urma verificărilor în S.N.I.E.P. nu sunt identificate persoanele sau sunt identificate însă nu au atașată fotografia ori aceasta nu corespunde cu fizionomia, se solicită prezentarea în original a actelor de identitate.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 95: Normele metodologice de aplicare unitară a dispozițiilor în materie de stare civilă, aprobate prin HG nr. 255/2024Normă · art. 158 alin. (5) — partea introductivă · forma din 13 martie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 158 alin. (5) — partea introductivă
(5) Cetățenilor români cu domiciliul în România li se eliberează certificatul de stare civilă în baza actului de identitate, aflat în termen de valabilitate; dacă actul de identitate este expirat, eliberarea certificatului de stare civilă se face astfel:
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 96: Normele metodologice de aplicare unitară a dispozițiilor în materie de stare civilă, aprobate prin HG nr. 255/2024Normă · art. 158 alin. (5) lit. b) · forma din 13 martie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 158 alin. (5) lit. b)
b) odată cu solicitarea actului de identitate, în condițiile prevăzute la art. 57 din Normele metodologice de aplicare unitară a dispozițiilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 97/2005 privind evidența, domiciliul, reședința și actele de identitate ale cetățenilor români, precum și pentru stabilirea formei și conținutului actelor de identitate, ale dovezii de reședință și ale cărții de imobil, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 295/2021.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 97: Normele metodologice de aplicare unitară a dispozițiilor în materie de stare civilă, aprobate prin HG nr. 255/2024Normă · art. 158 alin. (6) · forma din 13 martie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 158 alin. (6)
(6) Cetățenilor români cu domiciliul în străinătate ale căror acte de stare civilă sunt înregistrate în România li se eliberează certificate pe baza pașaportului; dacă pașaportul românesc este expirat, ofițerul de stare civilă efectuează verificări pentru a stabili datele cu care cetățeanul român este înscris în S.N.I.E.P. și în evidențele D.G.P. și procedează potrivit alin. (5), iar eliberarea certificatului de stare civilă se face în baza acestor verificări și a pașaportului expirat sau a titlului de călătorie, după caz.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 98: Normele metodologice de aplicare unitară a dispozițiilor în materie de stare civilă, aprobate prin HG nr. 255/2024Normă · art. 158 alin. (7) · forma din 13 martie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 158 alin. (7)
(7) Cetățenilor români cu reședința în străinătate care se adresează misiunilor diplomatice sau oficiilor consulare ale României li se eliberează certificate pe baza pașaportului sau a titlului de călătorie, după caz.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 99: Normele metodologice de aplicare unitară a dispozițiilor în materie de stare civilă, aprobate prin HG nr. 255/2024Normă · art. 158 alin. (8) — partea introductivă · forma din 13 martie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 158 alin. (8) — partea introductivă
(8) Cetățenilor români domiciliați în străinătate ale căror acte de stare civilă sunt înregistrate în România li se eliberează certificate pe baza documentului valabil eliberat de autoritățile străine și a verificărilor efectuate de ofițerul de stare civilă pentru a stabili datele cu care cetățeanul român este înscris în S.N.I.E.P., S.I.I.E.A.S.C. și evidențele D.G.P., după caz, dacă:
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 100: Normele metodologice de aplicare unitară a dispozițiilor în materie de stare civilă, aprobate prin HG nr. 255/2024Normă · art. 158 alin. (8) lit. a) · forma din 13 martie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 158 alin. (8) lit. a)
a) pașaportul românesc este pierdut/furat/deteriorat;
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 101: Normele metodologice de aplicare unitară a dispozițiilor în materie de stare civilă, aprobate prin HG nr. 255/2024Normă · art. 158 alin. (8) lit. b) · forma din 13 martie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 158 alin. (8) lit. b)
b) nu au avut niciodată act de identitate sau pașaport românesc.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 102: Normele metodologice de aplicare unitară a dispozițiilor în materie de stare civilă, aprobate prin HG nr. 255/2024Normă · art. 99 alin. (9) · forma din 13 martie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 99 alin. (9)
(9) În cazul cetățenilor români cu domiciliul în străinătate care se legitimează cu pașaportul expirat sau titlu de călătorie fără mențiunea „identitate incertă“, verificările pentru stabilirea competenței teritoriale se efectuează în R.N.E.P. de către ofițerul de stare civilă care înregistrează cererea de transcriere.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 103: Normele metodologice de aplicare unitară a dispozițiilor în materie de stare civilă, aprobate prin HG nr. 255/2024Normă · art. 100 alin. (3) · forma din 13 martie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 100 alin. (3)
(3) În situația în care, la depunerea cererilor de transcriere a certificatelor/extraselor de stare civilă/extraselor multilingve ale actelor de stare civilă procurate din străinătate, se stabilește că au intervenit modificări la numele de familie și/sau prenumele titularului actului, față de documentele ce însoțesc cererea de transcriere, se solicită documentele necesare clarificării neconcordanțelor privind numele de familie și/sau prenumele; cererea pentru transcriere se depune și se soluționează după clarificarea neconcordanțelor.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 104: Normele metodologice de aplicare unitară a dispozițiilor în materie de stare civilă, aprobate prin HG nr. 255/2024Normă · art. 100 alin. (4) — partea introductivă · forma din 13 martie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 100 alin. (4) — partea introductivă
(4) În situația în care se stabilește că în certificatul/extrasul de stare civilă/extrasul multilingv al actului de stare civilă eliberat de autoritățile străine au fost înscrise date care nu sunt în concordanță cu cele înscrise în registrele de stare civilă române, în documentele prezentate, R.N.E.P. și S.I.I.E.A.S.C., transcrierea se va face după îndreptarea erorilor de către autoritățile străine emitente, cu excepția următoarelor situații:
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 105: Normele metodologice de aplicare unitară a dispozițiilor în materie de stare civilă, aprobate prin HG nr. 255/2024Normă · art. 100 alin. (4) lit. a) · forma din 13 martie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 100 alin. (4) lit. a)
a) când certificatul/extrasul eliberat de autoritățile străine a fost înregistrat conform legii locului la rubricile privind numele de familie și/sau prenume;
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 106: Normele metodologice de aplicare unitară a dispozițiilor în materie de stare civilă, aprobate prin HG nr. 255/2024Normă · art. 100 alin. (4) lit. b) · forma din 13 martie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 100 alin. (4) lit. b)
b) când legitimarea la autoritățile locale străine care au înregistrat actul inițial s-a făcut cu un document care nu corespundea statutului civil sau modificărilor intervenite cu privire la nume;
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 107: Normele metodologice de aplicare unitară a dispozițiilor în materie de stare civilă, aprobate prin HG nr. 255/2024Normă · art. 100 alin. (4) lit. c) · forma din 13 martie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 100 alin. (4) lit. c)
c) când certificatul/extrasul eliberat de autoritățile străine conține un prenume simplificat sau prescurtat;
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 108: Normele metodologice de aplicare unitară a dispozițiilor în materie de stare civilă, aprobate prin HG nr. 255/2024Normă · art. 100 alin. (4) lit. d) · forma din 13 martie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 100 alin. (4) lit. d)
d) când în cuprinsul certificatului/extrasului eliberat de autoritățile străine există o eroare materială care se referă la datele de stare civilă ale titularului sau ale părinților acestuia ori a denumirii localității.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 109: Normele metodologice de aplicare unitară a dispozițiilor în materie de stare civilă, aprobate prin HG nr. 255/2024Normă · art. 138 alin. (3) lit. b) · forma din 13 martie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 138 alin. (3) lit. b)
b) traducerea documentului în limba română, legalizată, în original;
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 110: Normele metodologice de aplicare unitară a dispozițiilor în materie de stare civilă, aprobate prin HG nr. 255/2024Normă · art. 138 alin. (3) lit. c) · forma din 13 martie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 138 alin. (3) lit. c)
c) certificatul de naștere și/sau de căsătorie al persoanei pentru care se solicită înscrierea mențiunii;
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 111: Normele metodologice de aplicare unitară a dispozițiilor în materie de stare civilă, aprobate prin HG nr. 255/2024Normă · art. 138 alin. (3) lit. d) · forma din 13 martie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 138 alin. (3) lit. d)
d) actul de identitate/pașaportul emis de autoritățile române sau, după caz, străine, al titularului actului pe marginea căruia urmează să se opereze mențiunea de schimbare a numelui de familie și/sau a prenumelui, respectiv al persoanei împuternicite, după caz;
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 112: Normele metodologice de aplicare unitară a dispozițiilor în materie de stare civilă, aprobate prin HG nr. 255/2024Normă · art. 138 alin. (3) lit. e) · forma din 13 martie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 138 alin. (3) lit. e)
e) procura specială, după caz.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 113: Regulamentul (UE) 2016/1191 privind promovarea liberei circulații a cetățenilor prin simplificarea cerințelor de prezentare a anumitor documente oficiale în Uniunea EuropeanăNormă · art. 2 alin. (1) – teza introductivă · forma din 6 iulie 2016Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 2 alin. (1) – teza introductivă · textul original, în limba engleză
1. This Regulation applies to public documents issued by the authorities of a Member State in accordance with its national law which have to be presented to the authorities of another Member State and the primary purpose of which is to establish one or more of the following facts:
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 114: Regulamentul (UE) 2016/1191 privind promovarea liberei circulații a cetățenilor prin simplificarea cerințelor de prezentare a anumitor documente oficiale în Uniunea EuropeanăNormă · art. 2 alin. (1) lit. d) · forma din 6 iulie 2016Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 2 alin. (1) lit. d) · textul original, în limba engleză
(d) name;
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 115: Regulamentul (UE) 2016/1191 privind promovarea liberei circulații a cetățenilor prin simplificarea cerințelor de prezentare a anumitor documente oficiale în Uniunea EuropeanăNormă · art. 6 alin. (2) · forma din 6 iulie 2016Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 6 alin. (2) · textul original, în limba engleză
2. A certified translation carried out by a person qualified to do so under the law of a Member State shall be accepted in all Member States.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 116: Regulamentul (UE) 2016/1191 privind promovarea liberei circulații a cetățenilor prin simplificarea cerințelor de prezentare a anumitor documente oficiale în Uniunea EuropeanăNormă · art. 6 alin. (1) lit. a) · forma din 6 iulie 2016Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 6 alin. (1) lit. a) · textul original, în limba engleză
(a) the public document is in the official language of the Member State where the document is presented or, if that Member State has several official languages, in the official language or one of the official languages of the place where the document is presented or in any other language that that Member State has expressly accepted; or
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 117: Regulamentul (UE) 2016/1191 privind promovarea liberei circulații a cetățenilor prin simplificarea cerințelor de prezentare a anumitor documente oficiale în Uniunea EuropeanăNormă · art. 6 alin. (1) lit. b) · forma din 6 iulie 2016Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 6 alin. (1) lit. b) · textul original, în limba engleză
(b) a public document concerning birth, a person being alive, death, marriage (including capacity to marry and marital status), registered partnership (including capacity to enter into a registered partnership and registered partnership status), domicile and/or residence, or absence of a criminal record, is accompanied, in accordance with the conditions set out in this Regulation, by a multilingual standard form, provided that the authority to which the public document is presented considers that the information included in the multilingual standard form is sufficient for processing the public document.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 118: Regulamentul (UE) 2016/1191 privind promovarea liberei circulații a cetățenilor prin simplificarea cerințelor de prezentare a anumitor documente oficiale în Uniunea EuropeanăNormă · art. 7 alin. (1) · forma din 6 iulie 2016Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 7 alin. (1) · textul original, în limba engleză
1. Public documents concerning birth, a person being alive, death, marriage (including capacity to marry and marital status), registered partnership (including capacity to enter into a registered partnership and registered partnership status), domicile and/or residence and absence of a criminal record, communicated by the Member States in accordance with point (c) of Article 24(1), shall, upon request by the person entitled to receive the public document, be accompanied by a multilingual standard form established in accordance with this Regulation.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 119: Regulamentul (UE) 2016/1191 privind promovarea liberei circulații a cetățenilor prin simplificarea cerințelor de prezentare a anumitor documente oficiale în Uniunea EuropeanăNormă · art. 2 alin. (3) lit. a) · forma din 6 iulie 2016Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 2 alin. (3) lit. a) · textul original, în limba engleză
(a) public documents issued by the authorities of a third country; or
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 120: Regulamentul (UE) 2016/1191 privind promovarea liberei circulații a cetățenilor prin simplificarea cerințelor de prezentare a anumitor documente oficiale în Uniunea EuropeanăNormă · art. 2 alin. (3) lit. b) · forma din 6 iulie 2016Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 2 alin. (3) lit. b) · textul original, în limba engleză
(b) certified copies of documents referred to in point (a) made by the authorities of a Member State.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 121: Legea nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilăLege · art. 41 alin. (1) · forma din 6 iulie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 41 alin. (1)
(1) Actele de stare civilă ale cetățenilor români, întocmite de autoritățile străine, au putere doveditoare în țară numai dacă sunt transcrise în registrele de stare civilă române.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 122: Legea nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilăLege · art. 41 alin. (1) · forma din 6 iulie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 41 alin. (1)
(1) Actele de stare civilă ale cetățenilor români, întocmite de autoritățile străine, au putere doveditoare în țară numai dacă sunt transcrise în registrele de stare civilă române.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 123: Normele metodologice de aplicare unitară a dispozițiilor în materie de stare civilă, aprobate prin HG nr. 255/2024Normă · art. 64 alin. (1) lit. e) · forma din 13 martie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 64 alin. (1) lit. e)
e) documente, în original, traduse și legalizate, din care să rezulte desfacerea/încetarea căsătoriei anterioare, dacă este cazul.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 124: Normele metodologice de aplicare unitară a dispozițiilor în materie de stare civilă, aprobate prin HG nr. 255/2024Normă · art. 64 alin. (2) lit. a) · forma din 13 martie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 64 alin. (2) lit. a)
a) certificatul de naștere sau de căsătorie, cu mențiunea de desfacere a căsătoriei;
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 125: Normele metodologice de aplicare unitară a dispozițiilor în materie de stare civilă, aprobate prin HG nr. 255/2024Normă · art. 64 alin. (2) lit. b) · forma din 13 martie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 64 alin. (2) lit. b)
b) sentința de divorț rămasă definitivă; pentru divorțul pronunțat în intervalul 8 octombrie 1966-31 iulie 1974, aceasta trebuie să poarte mențiunea că a fost înscrisă în actul de căsătorie în termen de două luni de la rămânerea definitivă a hotărârii;
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 126: Normele metodologice de aplicare unitară a dispozițiilor în materie de stare civilă, aprobate prin HG nr. 255/2024Normă · art. 64 alin. (9) · forma din 13 martie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 64 alin. (9)
(9) Documentele cu care se face dovada identității trebuie să fie valabile atât la data depunerii declarației de căsătorie, cât și la data oficierii căsătoriei.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 127: Legea nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilăLege · art. 51 alin. (1) · forma din 6 iulie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 51 alin. (1)
(1) Persoanelor prevăzute la art. 10 alin. (1) li se pot elibera certificate de stare civilă în care se înscriu mențiunile referitoare la modificările intervenite în statutul civil, iar, la cerere, și alte mențiuni, cu excepția celor privind adopția. Certificatele de stare civilă eliberate anterior se retrag și se anulează.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 128: Legea nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilăLege · art. 51 alin. (2) · forma din 6 iulie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 51 alin. (2)
(2) În cazul căsătoriilor desfăcute prin divorț/încetate prin decesul unuia dintre soți certificatul de căsătorie se eliberează numai cu mențiunile corespunzătoare.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 129: Legea nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilăLege · art. 51 alin. (3) · forma din 6 iulie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 51 alin. (3)
(3) Mențiunile prevăzute la alin. (1) se pot înscrie, la cerere, pe certificatele de stare civilă deținute de titulari în cazul în care acestea nu sunt deteriorate; în acest caz se menționează obligatoriu data înscrierii mențiunii, semnătura și parafa ofițerului de stare civilă.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 130: Normele metodologice de aplicare unitară a dispozițiilor în materie de stare civilă, aprobate prin HG nr. 255/2024Normă · art. 136 alin. (2) lit. a) · forma din 13 martie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 136 alin. (2) lit. a)
a) documentul străin/hotărârea străină și traducerea în limba română, legalizată, ambele în original;
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 131: Legea nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilăLege · art. 63 alin. (1) lit. e) · forma din 6 iulie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 63 alin. (1) lit. e)
e) neprezentarea certificatelor de stare civilă sau a extraselor/extraselor multilingve eliberate de autoritățile străine pentru transcriere în registrele de stare civilă române, în termenul prevăzut la art. 41 alin. (2) sau, după caz, alin. (10);
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 132: Hotărârea CJUE din 15 noiembrie 2022, cauza C-646/20, Senatsverwaltung für Inneres und SportHotărâre · pct. 25 · forma din 15 noiembrie 2022Curtea de Justiție a Uniunii Europene · Hotărârea din 15 noiembrie 2022 · 15 noiembrie 2022 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
pct. 25
25 TB, cu dublă cetățenie, germană și italiană, s‑a căsătorit cu RD, cetățean italian, la 20 septembrie 2013 în fața Standesamt Mitte von Berlin (Serviciul de Stare Civilă din Berlin‑Mitte, Germania). Căsătoria a fost înscrisă în registrul căsătoriilor din Berlin.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 133: Hotărârea CJUE din 15 noiembrie 2022, cauza C-646/20, Senatsverwaltung für Inneres und SportHotărâre · pct. 26 · forma din 15 noiembrie 2022Curtea de Justiție a Uniunii Europene · Hotărârea din 15 noiembrie 2022 · 15 noiembrie 2022 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
pct. 26
26 La 30 martie 2017, TB și RD s‑au prezentat pentru prima dată în fața ofițerului de stare civilă din Parma (Italia) în vederea inițierii unei proceduri de divorț pe cale extrajudiciară, în temeiul articolului 12 din Decretul‑lege nr. 132/2014. La 11 mai 2017, aceștia s‑au prezentat pentru a doua oară în fața ofițerului de stare civilă pentru a‑și confirma declarațiile. În urma unei a treia înfățișări, la 15 februarie 2018, TB și RD au declarat, referindu‑se la declarația lor din 30 martie 2017, că doreau desfacerea căsătoriei, precizând de asemenea că nu era pendinte nicio procedură în această privință. Întrucât aceste declarații au mai fost confirmate și la 26 aprilie 2018 în fața ofițerului menționat, acesta i‑a eliberat lui TB, la 2 iulie 2018, certificatul prevăzut la articolul 39 din Regulamentul Bruxelles IIa, care atestă divorțul dintre acesta și RD cu efecte de la 15 februarie 2018.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 134: Hotărârea CJUE din 15 noiembrie 2022, cauza C-646/20, Senatsverwaltung für Inneres und SportHotărâre · pct. 27 · forma din 15 noiembrie 2022Curtea de Justiție a Uniunii Europene · Hotărârea din 15 noiembrie 2022 · 15 noiembrie 2022 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
pct. 27
27 TB a solicitat Serviciului de Stare Civilă din Berlin‑Mitte să înscrie divorțul în registrul căsătoriilor din Berlin, în conformitate cu dispozițiile PStG. Ridicând problema dacă înscrierea nu impunea însă în prealabil o recunoaștere în temeiul articolului 107 din FamFG, acest serviciu, prin intermediul autorității de supraveghere a stării civile, a sesizat Amtsgericht (Tribunalul Districtual, Germania) competent cu acest aspect.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 135: Hotărârea CJUE din 15 noiembrie 2022, cauza C-646/20, Senatsverwaltung für Inneres und SportHotărâre · pct. 28 · forma din 15 noiembrie 2022Curtea de Justiție a Uniunii Europene · Hotărârea din 15 noiembrie 2022 · 15 noiembrie 2022 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
pct. 28
28 Prin ordonanța din 1 iulie 2019, instanța menționată a stabilit că înscrierea divorțului pe cale extrajudiciară dintre TB și RD în registrul căsătoriilor era posibilă numai după o recunoaștere, în temeiul articolului 107 alineatul 1 prima teză din FamFG, de către autoritatea judiciară competentă a landului, în speță Senatsverwaltung für Justiz, Verbraucherschutz und Antidiskriminierung (Ministerul Justiției, Protecției Consumatorilor și Combaterii Discriminării din Berlin, Germania) (denumit în continuare „Ministerul Justiției din Berlin”).
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 136: Hotărârea CJUE din 15 noiembrie 2022, cauza C-646/20, Senatsverwaltung für Inneres und SportHotărâre · pct. 29 · forma din 15 noiembrie 2022Curtea de Justiție a Uniunii Europene · Hotărârea din 15 noiembrie 2022 · 15 noiembrie 2022 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
pct. 29
29 Cererea de recunoaștere depusă de TB la Ministerul Justiției din Berlin a fost însă respinsă de acesta pentru motivul că recunoașterea nu privea o hotărâre judecătorească care necesita o recunoaștere. Acțiunea formulată de TB împotriva respingerii acestei cereri este încă pendinte la Kammergericht Berlin (Tribunalul Regional Superior din Berlin, Germania).
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 137: Hotărârea CJUE din 15 noiembrie 2022, cauza C-646/20, Senatsverwaltung für Inneres und SportHotărâre · pct. 30 · forma din 15 noiembrie 2022Curtea de Justiție a Uniunii Europene · Hotărârea din 15 noiembrie 2022 · 15 noiembrie 2022 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
pct. 30
30 Pe de altă parte, TB a formulat o acțiune împotriva ordonanței din 1 iulie 2019, care a fost admisă de Kammergericht Berlin (Tribunalul Regional Superior din Berlin). Acesta din urmă a interzis astfel Serviciului de Stare Civilă din Berlin‑Mitte să condiționeze înscrierea în registrul căsătoriilor a divorțului dintre TB și RD obținut în Italia de recunoașterea prealabilă de către Ministerul Justiției din Berlin.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 138: Hotărârea CJUE din 15 noiembrie 2022, cauza C-646/20, Senatsverwaltung für Inneres und SportHotărâre · pct. 31 · forma din 15 noiembrie 2022Curtea de Justiție a Uniunii Europene · Hotărârea din 15 noiembrie 2022 · 15 noiembrie 2022 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
pct. 31
31 Autoritatea de supraveghere a stării civile a sesizat Bundesgerichtshof (Curtea Federală de Justiție, Germania), instanța de trimitere, cu un recurs împotriva acestei decizii, pentru a obține confirmarea ordonanței din 1 iulie 2019.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 139: Hotărârea CJUE din 15 noiembrie 2022, cauza C-646/20, Senatsverwaltung für Inneres und SportHotărâre · pct. 32 · forma din 15 noiembrie 2022Curtea de Justiție a Uniunii Europene · Hotărârea din 15 noiembrie 2022 · 15 noiembrie 2022 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
pct. 32
32 Instanța de trimitere ridică problema dacă, având în vedere noțiunea de „hotărâre judecătorească” prevăzută la articolul 21 din Regulamentul Bruxelles IIa coroborat cu articolul 2 punctul 4 din acest regulament, normele cuprinse în regulamentul menționat în materie de recunoaștere a hotărârilor judecătorești de divorț sunt aplicabile în cazul unui divorț care rezultă dintr‑un acord încheiat de soți și pronunțat de un ofițer de stare civilă dintr‑un stat membru în conformitate cu legislația acestuia din urmă. În cazul unui răspuns afirmativ și ținând seama de faptul că aceste norme nu sunt afectate, potrivit articolului 97 alineatul 1 a doua teză din FamFG, de cele ale legislației germane, în Germania nu ar fi necesară nicio procedură de recunoaștere. Prin urmare, ar trebui să se stabilească dacă noțiunea de „hotărâre judecătorească”, în sensul acestor dispoziții ale Regulamentului Bruxelles IIa, trebuie interpretată în sensul că vizează numai actele care provin de la o instanță sau de la o autoritate care exercită prerogative de putere publică și care au un efect constitutiv de drepturi sau dacă aceasta cuprinde și actele juridice private care țin de voința autonomă a părților, adoptate fără o astfel de participare cu efect constitutiv a unei autorități de stat, cum ar fi cazul procedurii prevăzute în Italia la articolul 12 din Decretul‑lege nr. 132/2014.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 140: Hotărârea CJUE din 15 noiembrie 2022, cauza C-646/20, Senatsverwaltung für Inneres und SportHotărâre · pct. 34 · forma din 15 noiembrie 2022Curtea de Justiție a Uniunii Europene · Hotărârea din 15 noiembrie 2022 · 15 noiembrie 2022 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
pct. 34
34 Deși aceeași parte a doctrinei susține că o asemenea interpretare este justificată în raport cu finalitatea Regulamentului Bruxelles IIa, care constă în a asigura o recunoaștere ușoară în materia cauzelor matrimoniale în Uniune, instanța de trimitere înclină spre o interpretare contrară. Potrivit acestei instanțe, Regulamentul Bruxelles IIa se întemeiază pe premisa potrivit căreia numai o hotărâre de divorț pronunțată de o autoritate publică și căreia i se atribuie un efect constitutiv de drepturi permite garantarea protecției soțului „celui mai defavorizat” împotriva dezavantajelor legate de divorț, o asemenea autoritate fiind astfel în măsură să împiedice divorțul prin exercitarea competenței sale de control. Or, nu aceasta ar fi situația atunci când temeiul juridic al desfacerii căsătoriei ține de voința autonomă a soților exprimată într‑un act juridic privat, iar participarea autorității publice se limitează la funcții de prevenire, de clarificare, de probă sau de consiliere fără vreo putere de control asupra fondului.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 141: Hotărârea CJUE din 15 noiembrie 2022, cauza C-646/20, Senatsverwaltung für Inneres und SportHotărâre · pct. 56 · forma din 15 noiembrie 2022Curtea de Justiție a Uniunii Europene · Hotărârea din 15 noiembrie 2022 · 15 noiembrie 2022 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
pct. 56
56 Este adevărat că, astfel cum a amintit guvernul polonez în ședință, Curtea a statuat în hotărârea menționată că o tranzacție intervenită în fața unei instanțe a unui stat membru și care pune capăt litigiului nu poate constitui o „hotărâre judecătorească” în sensul articolului 25 din Convenția de la Bruxelles. Cu toate acestea, nu se poate deduce prin analogie că calificarea drept „hotărâre judecătorească”, în sensul articolului 2 punctul 4 din Regulamentul Bruxelles IIa, ar trebui exclusă în mod sistematic în cazul în care o autoritate extrajudiciară este abilitată să pronunțe divorțul în temeiul unui acord încheiat de soți, în urma unei examinări a condițiilor stabilite de dispozițiile naționale în vigoare.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 142: Hotărârea CJUE din 15 noiembrie 2022, cauza C-646/20, Senatsverwaltung für Inneres und SportHotărâre · pct. 61 · forma din 15 noiembrie 2022Curtea de Justiție a Uniunii Europene · Hotărârea din 15 noiembrie 2022 · 15 noiembrie 2022 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
pct. 61
61 În acest context, trebuie arătat că, după cum a indicat Comisia în mod întemeiat în ședință, rezultă din geneza considerentului (14) și a articolului 65 din Regulamentul Bruxelles IIb că, prin adoptarea acestui regulament, legiuitorul Uniunii nu a urmărit să inoveze și să introducă norme noi, ci numai să „clarifice”, pe de o parte, domeniul de aplicare al normei deja cuprinse în articolul 46 din Regulamentul Bruxelles IIa și, pe de altă parte, criteriul care permite să se facă distincție între noțiunea de „hotărâre judecătorească”, cea de „act autentic” și cea de „acord între părți”, și anume criteriul legat de examinarea pe fond.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 143: Hotărârea CJUE din 15 noiembrie 2022, cauza C-646/20, Senatsverwaltung für Inneres und SportHotărâre · pct. 68 · forma din 15 noiembrie 2022Curtea de Justiție a Uniunii Europene · Hotărârea din 15 noiembrie 2022 · 15 noiembrie 2022 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
pct. 68
68 Având în vedere răspunsul dat la prima întrebare, nu mai este necesar să se răspundă la a doua întrebare.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 144: Hotărârea CJUE din 15 noiembrie 2022, cauza C-646/20, Senatsverwaltung für Inneres und SportHotărâre · pct. 41 · forma din 15 noiembrie 2022Curtea de Justiție a Uniunii Europene · Hotărârea din 15 noiembrie 2022 · 15 noiembrie 2022 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
pct. 41
41 Ținând seama de faptul că nicio dispoziție din Regulamentul Bruxelles IIa, în special articolul 2 punctul 4 din acesta, nu conține nicio trimitere expresă la dreptul statelor membre pentru a stabili sensul și domeniul de aplicare al termenului „hotărâre judecătorească” vizat în special atât în cuprinsul acestei dispoziții, cât și al articolului 21 din regulamentul menționat, se impune să se considere că acest termen trebuie să primească o interpretare autonomă și uniformă în dreptul Uniunii, în conformitate cu metodologia amintită la punctul anterior.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 145: Hotărârea CJUE din 15 noiembrie 2022, cauza C-646/20, Senatsverwaltung für Inneres und SportHotărâre · pct. 44 · forma din 15 noiembrie 2022Curtea de Justiție a Uniunii Europene · Hotărârea din 15 noiembrie 2022 · 15 noiembrie 2022 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
pct. 44
44 În acest context, Regulamentul Bruxelles IIa urmărește, astfel cum reiese din considerentele (1), (2) și (21) ale acestuia, facilitarea printre altele, în temeiul principiului încrederii reciproce ca piatră de temelie pentru crearea unui veritabil spațiu judiciar, a recunoașterii hotărârilor judecătorești pronunțate în statele membre în materie de divorț, reducând la minimul necesar motivele de refuz al recunoașterii unor asemenea hotărâri (a se vedea în acest sens Hotărârea din 16 ianuarie 2019, Liberato, C‑386/17, EU:C:2019:24, punctele 41 și 46, precum și jurisprudența citată).
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 146: Hotărârea CJUE din 15 noiembrie 2022, cauza C-646/20, Senatsverwaltung für Inneres und SportHotărâre · pct. 48 · forma din 15 noiembrie 2022Curtea de Justiție a Uniunii Europene · Hotărârea din 15 noiembrie 2022 · 15 noiembrie 2022 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
pct. 48
48 Reiese din această definiție dată chiar de Regulamentul Bruxelles IIa că, astfel cum a arătat domnul avocat general în esență la punctele 34 și 36 din concluzii, acest regulament poate include hotărârile de divorț intervenite în urma unei proceduri atât judiciare, cât și extrajudiciare, în măsura în care dreptul statelor membre conferă autorităților extrajudiciare competențe în materie de divorț.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 147: Hotărârea CJUE din 15 noiembrie 2022, cauza C-646/20, Senatsverwaltung für Inneres und SportHotărâre · pct. 53 · forma din 15 noiembrie 2022Curtea de Justiție a Uniunii Europene · Hotărârea din 15 noiembrie 2022 · 15 noiembrie 2022 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
pct. 53
53 În această privință, rezultă din jurisprudența Curții că Regulamentul Bruxelles IIa acoperă numai divorțurile pronunțate fie de o instanță statală, fie de o autoritate publică sau sub controlul său, ceea ce exclude simplele divorțuri private precum cel care rezultă dintr‑o declarație unilaterală a unuia dintre soți în fața unei instanțe religioase (a se vedea în acest sens Hotărârea din 20 decembrie 2017, Sahyouni, C‑372/16, EU:C:2017:988, punctele 39-43, 48 și 49).
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 148: Hotărârea CJUE din 15 noiembrie 2022, cauza C-646/20, Senatsverwaltung für Inneres und SportHotărâre · pct. 54 · forma din 15 noiembrie 2022Curtea de Justiție a Uniunii Europene · Hotărârea din 15 noiembrie 2022 · 15 noiembrie 2022 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
pct. 54
54 Se poate deduce din această jurisprudență că orice autoritate publică chemată să pronunțe o „hotărâre judecătorească”, în sensul articolului 2 punctul 4 din Regulamentul Bruxelles IIa, trebuie să păstreze controlul pronunțării divorțului, ceea ce presupune, în cadrul divorțurilor prin acordul soților, ca ea să procedeze la o analiză a condițiilor divorțului în raport cu dreptul național, precum și a existenței și validității consimțământului soților de a divorța.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 149: Hotărârea CJUE din 15 noiembrie 2022, cauza C-646/20, Senatsverwaltung für Inneres und SportHotărâre · pct. 59 · forma din 15 noiembrie 2022Curtea de Justiție a Uniunii Europene · Hotărârea din 15 noiembrie 2022 · 15 noiembrie 2022 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
pct. 59
59 Legiuitorul Uniunii a explicat astfel, dintr‑o perspectivă de continuitate, faptul că acordurile de divorț, care au fost aprobate de o autoritate judiciară sau extrajudiciară în urma unei examinări pe fond efectuate în conformitate cu legislațiile și cu procedurile naționale, constituie „hotărâri judecătorești” în sensul articolului 2 punctul 4 din Regulamentul Bruxelles IIa și ale dispozițiilor Regulamentului Bruxelles IIb care se substituie acestei dispoziții și că tocmai această examinare pe fond face să se distingă aceste hotărâri judecătorești de actele autentice și de acorduri, în sensul regulamentelor menționate.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 150: Hotărârea CJUE din 15 noiembrie 2022, cauza C-646/20, Senatsverwaltung für Inneres und SportHotărâre · pct. 63 · forma din 15 noiembrie 2022Curtea de Justiție a Uniunii Europene · Hotărârea din 15 noiembrie 2022 · 15 noiembrie 2022 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
pct. 63
63 În această privință, din dosarul de care dispune Curtea rezultă că ofițerul de stare civilă este, în Italia, o autoritate instituită legal care, în temeiul dreptului acestui stat membru, este competentă să pronunțe divorțul într‑un mod obligatoriu din punct de vedere juridic, consemnând în formă scrisă acordul de divorț redactat de soți, după efectuarea unei analize în sensul punctului 54 din prezenta hotărâre.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 151: Hotărârea CJUE din 15 noiembrie 2022, cauza C-646/20, Senatsverwaltung für Inneres und SportHotărâre · pct. 64 · forma din 15 noiembrie 2022Curtea de Justiție a Uniunii Europene · Hotărârea din 15 noiembrie 2022 · 15 noiembrie 2022 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
pct. 64
64 Astfel, în temeiul articolului 12 din Decretul‑lege nr. 132/2014, ofițerul de stare civilă trebuie să primească, personal și de două ori, într‑un interval de cel puțin 30 de zile, declarațiile fiecărui soț, ceea ce presupune că trebuie să se asigure de caracterul valabil, liber și informat al consimțământului lor de a divorța.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 152: Hotărârea CJUE din 15 noiembrie 2022, cauza C-646/20, Senatsverwaltung für Inneres und SportHotărâre · pct. 65 · forma din 15 noiembrie 2022Curtea de Justiție a Uniunii Europene · Hotărârea din 15 noiembrie 2022 · 15 noiembrie 2022 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
pct. 65
65 Pe de altă parte, în conformitate cu dispoziția menționată, acest ofițer efectuează o analiză a conținutului acordului de divorț în raport cu dispozițiile legale în vigoare, asigurându‑se că acest acord privește numai desfacerea căsătoriei sau încetarea efectelor civile ale căsătoriei, cu excluderea oricărui transfer patrimonial, și că soții nu au copii minori sau copii majori fără capacitate juridică, cu handicap grav sau care nu sunt independenți din punct de vedere financiar, astfel încât acordul nu privește asemenea copii.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 153: Hotărârea CJUE din 15 noiembrie 2022, cauza C-646/20, Senatsverwaltung für Inneres und SportHotărâre · pct. 66 · forma din 15 noiembrie 2022Curtea de Justiție a Uniunii Europene · Hotărârea din 15 noiembrie 2022 · 15 noiembrie 2022 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
pct. 66
66 Reiese de asemenea din cuprinsul articolului 12 din Decretul‑lege nr. 132/2014 că ofițerul de stare civilă nu este abilitat să pronunțe divorțul dacă una sau mai multe dintre condițiile prevăzute de această dispoziție nu sunt îndeplinite, în special dacă acest ofițer are îndoieli cu privire la caracterul liber și informat al consimțământului unuia dintre soți de a divorța, dacă acordul privește transferul patrimoniului sau dacă soții au copii care nu sunt majori și independenți din punct de vedere financiar.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 154: Hotărârea CJUE din 15 noiembrie 2022, cauza C-646/20, Senatsverwaltung für Inneres und SportHotărâre · pct. 45 · forma din 15 noiembrie 2022Curtea de Justiție a Uniunii Europene · Hotărârea din 15 noiembrie 2022 · 15 noiembrie 2022 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
pct. 45
45 Astfel, articolul 21 alineatele (1) și (2) din Regulamentul Bruxelles IIa coroborat cu articolul 1 alineatul (1) litera (a) și cu articolul 25 din acest regulament prevede printre altele că, exceptând cazul în care nu este dovedit unul dintre motivele de refuz al recunoașterii indicate în mod exhaustiv la articolul 22 din regulamentul menționat, interpretat în lumina considerentului (21) al acestuia, hotărârile judecătorești pronunțate într‑un stat membru în materie de divorț trebuie recunoscute în celelalte state membre fără a fi necesar să se recurgă la vreo procedură, precizându‑se, pe de o parte, că, pentru actualizarea actelor de stare civilă în statul membru în care se solicită aceasta, hotărârea trebuie să nu mai poată fi supusă niciunei căi de atac în conformitate cu dreptul respectivului stat membru și, pe de altă parte, că recunoașterea unei hotărâri judecătorești nu poate fi refuzată pe motiv că dreptul statului membru în care se solicită aceasta nu permite divorțul pe baza unor fapte identice.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 155: Hotărârea CJUE din 15 noiembrie 2022, cauza C-646/20, Senatsverwaltung für Inneres und SportHotărâre · pct. 69 · forma din 15 noiembrie 2022Curtea de Justiție a Uniunii Europene · Hotărârea din 15 noiembrie 2022 · 15 noiembrie 2022 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
pct. 69
69 Întrucât, în privința părților din litigiul principal, procedura are caracterul unui incident survenit la instanța de trimitere, este de competența acesteia să se pronunțe cu privire la cheltuielile de judecată. Cheltuielile efectuate pentru a prezenta observații Curții, altele decât cele ale părților menționate, nu pot face obiectul unei rambursări.
Textul în documentul-sursă ↗

Ai nevoie de un avocat? Scrie-ne. Găsim pentru tine un avocat colaborator potrivit cazului tău, care te contactează în cel mult 2 zile lucrătoare. Prima consultație este gratuită și nu te obligă la nimic. Când poate fi util un avocat.

Ghiduri înrudite

Actul de căsătorie străin care nu mai poate fi obținutC07 · 14 MIN · GHID Erori în actele de stare civilă: rectificare sau altă procedurăC07 · 13 MIN · GHID

Înscrierea în România a divorțului din străinătate

Alegerea operațiunii după ceea ce există deja în registre

Unde depun, cine soluționează și în ce termen cer înscrierea?

Transcrierea căsătoriei fără actele celuilalt soț

Căsătoria din străinătate este deja desfăcută și nu a fost transcrisă

Divorțul din UE: data începerii procedurii determină certificatul

Regatul Unit și divorțurile din afara regimului european

Ce conține dosarul și când sunt necesare traducerea sau apostila

Numele după divorț și declarația fostului soț care nu poate fi obținută

Actul românesc de identitate a expirat: cum evit un blocaj circular?

Alinierea numelui din documentele străine și românești

Căsătoria netranscrisă înainte de divorț sau de recăsătorire

Ce verific după înscriere și înaintea refacerii actelor?

Termene și repere procedurale

Lista de pași

Întrebări frecvente

De reținut

Surse și trimiteri

Ghiduri înrudite

Semnalează o eroare

Instalează pe iPhone sau iPad

Scrie-ne

Mesajul a fost trimis

Înscrierea în România a divorțului din străinătate

Cui se adresează

01Alegerea operațiunii după ceea ce există deja în registre

02Unde depun, cine soluționează și în ce termen cer înscrierea?

03Transcrierea căsătoriei fără actele celuilalt soț

04Căsătoria din străinătate este deja desfăcută și nu a fost transcrisă

05Divorțul din UE: data începerii procedurii determină certificatul

06Regatul Unit și divorțurile din afara regimului european

07Ce conține dosarul și când sunt necesare traducerea sau apostila

08Numele după divorț și declarația fostului soț care nu poate fi obținută

09Actul românesc de identitate a expirat: cum evit un blocaj circular?

10Alinierea numelui din documentele străine și românești

11Căsătoria netranscrisă înainte de divorț sau de recăsătorire

12Ce verific după înscriere și înaintea refacerii actelor?

§Termene și repere procedurale

✓Lista de pași

?Întrebări frecvente

!De reținut

#Surse și trimiteri

Ghiduri înrudite

Alegerea operațiunii după ceea ce există deja în registre

Unde depun, cine soluționează și în ce termen cer înscrierea?

Transcrierea căsătoriei fără actele celuilalt soț

Căsătoria din străinătate este deja desfăcută și nu a fost transcrisă

Divorțul din UE: data începerii procedurii determină certificatul

Regatul Unit și divorțurile din afara regimului european

Ce conține dosarul și când sunt necesare traducerea sau apostila

Numele după divorț și declarația fostului soț care nu poate fi obținută

Actul românesc de identitate a expirat: cum evit un blocaj circular?

Alinierea numelui din documentele străine și românești

Căsătoria netranscrisă înainte de divorț sau de recăsătorire

Ce verific după înscriere și înaintea refacerii actelor?

Termene și repere procedurale

Lista de pași

Întrebări frecvente

De reținut

Surse și trimiteri