⌕Meniu

Firma și părțile sociale la partaj: ce se împarte și cum se evaluează

La partaj, „firma” trebuie descompusă în drepturi precise: participația soțului, dividendele care i se cuvin și eventualele creanțe asupra societății. Societatea are personalitate juridică, iar bunurile intrate în patrimoniul ei nu se împart direct între soți. Faptul că există un singur asociat nu exclude caracterul comun al părților sociale dobândite în condițiile comunității legale. [26] [37] [7]

Valoarea participației se stabilește pe baza situației reale a afacerii și a criteriilor explicate în evaluare. Profitul contabil redus, amortizarea unui utilaj sau existența unei mașini în leasing nu oferă, singure, răspunsul asupra sumei care poate reveni celuilalt soț. [51] [59] [52]

ACTUALIZAT
TIMP DE CITIRE
15 minute
CATEGORIE
Registre, fiscalitate și active speciale
Cuprins · 14 secțiuni
  1. 01Cui se adresează
  2. 02Ce anume poate intra în partaj
  3. 03Asociatul unic și drepturile celuilalt soț
  4. 04Profit, dividende și împrumuturi: trei evidențe diferite
  5. 05Perioada relevantă: dobândire, încetarea regimului și partaj
  6. 06Cum se evaluează participația și se evită dubla includere
  7. 07Amortizarea utilajelor și profitul contabil mic
  8. 08Mașina în leasing pe societate
  9. 09Documentele, accesul la probe și instituțiile implicate
  10. 10Soluția partajului și termenele care cer atenție
  11. 11Termene și repere
  12. 12Lista de pași
  13. 13Întrebări frecvente
  14. 14Surse și trimiteri

Cui se adresează

✓ SE APLICĂ DACĂ

  • Soți și foști soți cu participații la societăți române, în special SRL cu asociat unic.

  • Distincția dintre bunurile societății, participații, dividende, creanțe și drepturi de leasing.

✕ NU ACOPERĂ

  • Mijloacele juridice detaliate pentru aporturi făcute fără consimțământ, tratate în ghidul Bunuri comune aduse la o firmă fără acordul celuilalt soț.

  • Fiscalitatea dividendelor, taxele de transfer și actualizarea evidențelor fiscale locale.

  • Procedurile speciale de transfer pentru instrumente tranzacționate pe piețe reglementate și regimurile contabile sectoriale sau standardele internaționale de raportare financiară (IFRS).

Ce anume poate intra în partaj

Societatea, asociatul și celălalt soț sunt titulari diferiți de drepturi. În lipsa unei stipulații contrare, bunul adus ca aport devine proprietatea societății de la înmatriculare. Dreptul soțului privește participația primită sau dobândită, iar nu o cotă directă din fiecare teren, utilaj ori sumă aflată în contul societății. Această delimitare rezultă din coroborarea regulii aportului cu personalitatea juridică a societății și cu regimul matrimonial al participațiilor. [37] [26] [7]

Element identificat Ce se analizează în raporturile dintre soți
Părți sociale sau acțiuni Titularul, data și sursa dobândirii, caracterul comun ori propriu și valoarea participației. [1] [7]
Dividend Dreptul la distribuire, titularul participației care produce fructul și suma încasată ori de încasat. [28] [23] [24]
Împrumut acordat societății Existența unei creanțe distincte, creditorul real și proveniența banilor; pentru contractul dintre SRL și asociatul său unic este cerută forma scrisă sub sancțiunea nulității absolute. [38] [1] [27]
Mașină sau utilaj al societății Poate influența valoarea participației; nu devine astfel bun comun al soților. [37] [51]

Cererea trebuie să numească dreptul concret. „Jumătate din firmă” sau „jumătate din încasări” nu explică dacă se solicită partajul participației, împărțirea unor bani comuni ori plata unei creanțe. În partaj se indică persoanele, titlul, bunurile, valoarea și deținătorul sau administratorul lor. [50]

Asociatul unic și drepturile celuilalt soț

În comunitatea legală, bunurile dobândite de oricare dintre soți în timpul regimului sunt, ca regulă, comune. Când se aduce un bun comun ca aport, art. 349 alin. (2) din Codul civil recunoaște calitatea de asociat soțului care a aportat, dar califică părțile sociale sau acțiunile drept bunuri comune. Soțul asociat exercită singur drepturile societare și poate realiza singur transferul participației. Celălalt soț nu primește automat drept de vot ori funcția de administrator numai pentru că este căsătorit cu asociatul. [1] [7]

Există și ipoteza distinctă în care celălalt soț își exprimă voința de a deveni asociat: art. 349 alin. (3) stabilește atribuirea participațiilor potrivit cotelor convenite, iar în lipsa altei convenții, corespunzător jumătății din valoarea bunului; participațiile astfel revenite fiecăruia sunt proprii. Nu se confundă această situație cu simpla înscriere a unui singur asociat. [8]

Data înființării societății este un indiciu, nu întreaga analiză. Se urmăresc fiecare dobândire de participații, majorările de capital și proveniența fondurilor. Bunul dobândit prin moștenire ori donație este, în condițiile art. 340 lit. a), bun propriu; și înlocuirea unui bun propriu poate păstra acest caracter. Calitatea de bun comun beneficiază de prezumția legală, iar susținerea caracterului propriu trebuie probată potrivit regulilor aplicabile. [2] [3] [5] [6]

La lichidare se separă bunurile proprii, se regularizează datoriile și se determină cota fiecărui soț în funcție de contribuția la dobândirea bunurilor și îndeplinirea obligațiilor comune. Contribuția egală este prezumată până la proba contrară; nu se atribuie mecanic jumătate din valoarea brută a fiecărui activ societar. [12] [13]

Profit, dividende și împrumuturi: trei evidențe diferite

Profitul realizat de societate nu este, prin simpla lui înregistrare contabilă, o sumă personală de împărțit între soți. Dividendul este cota din profit plătită asociatului; distribuirea urmează legea și actul constitutiv, pe baza situațiilor financiare corespunzătoare. Profitul păstrat în societate poate influența valoarea participației. Aceasta este o consecință a separării patrimoniilor, nu un drept automat la o cotă din fiecare rezultat anual. [26] [28] [29] [51]

Nici profitul contabil pozitiv nu este integral distribuibil în orice situație. Dividendele pot proveni numai din profituri determinate potrivit legii. Dacă există pierdere contabilă reportată, distribuirea profitului curent presupune constituirea rezervelor legale, acoperirea pierderii și constituirea rezervelor statutare. Dacă activul net din situațiile anuale aprobate este sub jumătate din capitalul social subscris, distribuirea profitului curent presupune reîntregirea activului net la minimul legal. [30] [32] [33]

Dividendele sunt fructe civile. Fructele se cuvin, în principiu, proprietarului; fructele bunurilor proprii sunt proprii. De aceea, dividendele unei participații proprii nu devin comune numai pentru că sunt plătite în timpul căsătoriei. Pentru participația comună se analizează drepturile ambilor soți și evoluția proprietății până la partaj. [23] [24] [4] [17]

O sumă virată societății poate fi aport, împrumut, plată pentru altă operațiune sau o sumă fără temei dovedit. Extrasul bancar trebuie corelat cu contractul și contabilitatea. Dacă există un împrumut valabil, creanța se tratează separat de participație și se clasifică matrimonial după proveniența fondurilor. Potrivit legii, în forma aplicabilă la 29 octombrie 2026, societatea cu activ net sub jumătate din capitalul subscris, potrivit situațiilor anuale aprobate, nu poate restitui împrumuturile luate de la asociați ori de la alte persoane afiliate, în sensul reglementărilor contabile; această limită de plată trebuie luată în calcul, fără a o confunda cu inexistența creanței. [38] [27] [1] [3] [31]

Perioada relevantă: dobândire, încetarea regimului și partaj

Construiește o cronologie cu data căsătoriei și regimul matrimonial, data dobândirii fiecărei participații, aporturile ori împrumuturile ulterioare, separația în fapt, cererea de divorț și partajul. Regula comunității legale nu se aplică automat regimului separației de bunuri: în acest regim, fiecare soț este proprietar exclusiv al bunurilor dobândite în nume propriu în condițiile art. 360. [1] [14]

În cazul divorțului, regimul matrimonial încetează între soți la introducerea cererii de divorț. Instanța de divorț poate constata, la cererea prevăzută de lege, încetarea de la separația în fapt. Totuși, participațiile deja comune nu devin automat proprietatea exclusivă a asociatului în acea zi: comunitatea subzistă până la lichidare, iar foștii soți rămân coproprietari în condițiile art. 356. [15] [16] [10] [11]

Pentru dividende se separă exercițiul în care s-a format profitul, hotărârea de distribuire, momentul în care dreptul se cuvine și plata efectivă. Codul civil prevede dobândirea fructelor civile zi cu zi; Legea societăților nr. 31/1990 reglementează distribuirea dividendelor. Din aceste reguli rezultă că nici anul profitului, nici data transferului bancar nu reprezintă, izolat, o formulă universală pentru partaj. Se corelează perioada fructificării cu titularul participației și cu distribuirea legală. Fructele bunului rămas comun se cuvin coproprietarilor potrivit drepturilor lor, iar proprietatea exclusivă rezultată din partaj produce efectele prevăzute de art. 680. [25] [29] [17] [22]

Pentru situațiile vechi se respectă regulile de aplicare a legii în timp. Noul Cod civil a intrat în vigoare la 1 octombrie 2011. Legea nr. 71/2011 extinde art. 340–341 și art. 345–350 la căsătoriile deja existente numai în condițiile temporale indicate de art. 33–34, legate de actul ori faptul juridic ulterior intrării în vigoare. O firmă mai veche nu justifică aplicarea retroactivă, nediferențiată, a art. 349 tuturor operațiunilor sale. [63] [60] [61]

Cum se evaluează participația și se evită dubla includere

Mai întâi se stabilește ce participație este comună și ce cotă revine fiecărui soț; apoi se evaluează dreptul identificat. Valoarea nominală a capitalului social, totalul activelor și valoarea economică a participației sunt repere diferite. Pentru partaj, raportul de expertiză trebuie să arate valoarea bunurilor și criteriile folosite. Instanța stabilește obiectivele expertului. [13] [51] [44]

Obiective utile de propus, ca aplicare practică a acestor reguli, sunt:

  1. Identificarea participației, a procentului și a datei de evaluare, cu explicarea perioadelor contabile folosite. [44] [51]
  2. Reconcilierea situațiilor financiare cu activele, datoriile și documentele disponibile, inclusiv creditele, leasingurile și sumele datorate asociaților. [51]
  3. Explicarea metodei alese, a ipotezelor și a limitelor: patrimoniu ajustat, capacitate de a produce venituri ori comparații relevante, după situația afacerii. Acestea sunt direcții de analiză propuse expertului, nu metode impuse automat de Codul de procedură civilă. [51]
  4. Separarea dividendelor deja distribuite și a creanțelor asociaților de elementele deja reflectate în valoarea participației. [28] [51]
  5. Explicarea diferenței dintre datele istorice și situația de la data evaluării, inclusiv a efectului operațiunilor intervenite între ele. [51]

Nu se adună necritic „valoarea firmei”, valoarea integrală a utilajelor și toate profiturile anterioare. Un activ al societății poate fi deja cuprins în valoarea participației; un dividend distribuit poate fi o datorie a societății, iar împrumutul asociatului poate apărea concomitent ca datorie societară și creanță personală. Reconcilierea acestor poziții evită numărarea aceleiași valori de două ori. Aceasta este o regulă de coerență a evaluării propuse, întemeiată pe separarea drepturilor și pe cerința justificării criteriilor, nu o formulă legală unică. [26] [28] [51]

Amortizarea utilajelor și profitul contabil mic

Pentru societățile care aplică Ordinul ministrului finanțelor publice (OMFP) nr. 1802/2014, imobilizarea corporală se prezintă în bilanț la valoarea de intrare, diminuată cu ajustările cumulate. Amortizarea se stabilește prin cote aplicate valorii de intrare ori reevaluate și se calculează începând cu luna următoare punerii în funcțiune, ținând seama de durata și condițiile utilizării. [54] [55] [56]

Amortizarea se înregistrează pe cheltuieli, astfel încât influențează rezultatul contabil. Metoda trebuie să reflecte consumul așteptat al beneficiilor economice viitoare ale activului. Durata contabilă poate diferi de durata folosită în scop fiscal. În consecință, un profit mic trebuie explicat prin componentele sale; nu este suficientă concluzia că participația are valoare mică fiindcă ultima declarație sau ultimul bilanț arată un profit modest. [59] [58] [57] [51]

La evaluare, un utilaj integral amortizat poate continua să funcționeze, iar un activ cu valoare contabilă ridicată poate avea probleme de utilizare sau vânzare. Aceste posibilități sunt explicații economice ale diferenței dintre evidența contabilă și evaluare, nu prezumții că orice utilaj valorează mai mult decât în bilanț. Cere identificarea fizică, starea, folosirea efectivă, eventualele reparații, durata rămasă și criteriul valorii atribuite. Expertul trebuie să explice rezultatul, fără simpla eliminare a utilajelor amortizate și fără adăugarea integrală a amortizării la valoarea participației. [54] [58] [51]

Sunt utile registrul imobilizărilor, fișele mijloacelor fixe, planurile și politicile de amortizare, documentele de achiziție, inventarele și dovezile privind starea bunurilor, corelate cu bilanțurile și balanțele. Lista este un instrument de pregătire a probei și a obiectivelor expertizei, adaptabil societății concrete. [38] [44]

Mașina în leasing pe societate

În leasing, finanțatorul transmite folosința unui bun al cărui proprietar este, iar utilizatorul are opțiunile prevăzute de contract și lege la finalul perioadei. Dacă utilizatorul este societatea, faptul că mașina este condusă de unul dintre soți sau folosită de familie nu o transformă în bun comun al soților. Nici totalul ratelor achitate de societate nu reprezintă automat o creanță matrimonială de aceeași valoare. [52]

Trebuie analizate contractul și actele adiționale, graficul plăților, situația ratelor restante, documentele privind avansul și valoarea reziduală, precum și eventualele acte de transfer. Valoarea reziduală este valoarea convenită pentru transferul proprietății către utilizator după achitarea ratelor și a celorlalte sume datorate potrivit contractului. Până la identificarea titularului și a etapei contractuale, evaluarea mașinii ca și cum ar fi proprietatea personală a asociatului ar porni de la un obiect greșit. [53] [52]

În partajul participației, expertul analizează drepturile și obligațiile de leasing ale societății în ansamblul evaluării. Dacă societatea a cumpărat ulterior mașina, aceasta intră în patrimoniul său; concluzia privind separarea patrimoniului de bunurile soților rămâne aplicabilă. Dacă avansul ori ratele au fost plătite din bani personali sau comuni, se probează temeiul plății și eventuala creanță rezultată, fără a deduce direct coproprietatea soților asupra vehiculului. [51] [53] [26] [37] [38]

Documentele, accesul la probe și instituțiile implicate

Pregătește documentele pe patru grupe: actele privind căsătoria și regimul matrimonial; istoricul participațiilor și al aporturilor; situațiile financiare și evidențele relevante; contractele și plățile pentru dividende, împrumuturi și leasing. Pentru fiecare document notează ce fapt dovedește, perioada și cine îl deține. Această organizare răspunde sarcinii probei și obligației de a identifica precis bunurile și drepturile cerute la partaj. [38] [50]

Dacă un înscris probatoriu este la celălalt soț, instanța poate ordona prezentarea lui. Dacă este la societate ori la alt terț, funcționează mecanismul art. 297 din Codul de procedură civilă, inclusiv citarea reprezentanților persoanei juridice; terțul poate refuza prezentarea înscrisului în cazurile prevăzute de lege. Lipsa calității de asociat nu se înlocuiește cu un acces nelimitat la orice document al societății, dar nici nu face imposibilă proba în proces. Cererea de prezentare trebuie să individualizeze documentul și utilitatea sa. [39] [40] [41] [42] [38]

Cererea de împărțeală judiciară intră în competența judecătoriei indiferent de valoare. Regula teritorială generală este domiciliul sau sediul pârâtului, dacă legea nu prevede altfel; o cerere ce cuprinde și alte bunuri sau capete de cerere se verifică în raport cu regulile speciale aplicabile. Lichidarea convenită se poate realiza prin act autentic notarial, iar neînțelegerea se soluționează judecătorește. [48] [49] [9]

Părțile pot propune obiective și pot solicita participarea unor experți aleși de ele, încuviințați de instanță, ca experți consilieri. Aceștia pot formula întrebări, observații și, după caz, raport separat. La depunerea expertizei verifică concret dreptul evaluat, data, datoriile, leasingurile, amortizarea și eventualele valori numărate de două ori. [44] [43] [51]

Soluția partajului și termenele care cer atenție

Dacă sunt îndeplinite condițiile pentru atribuirea unui bun indivizibil sau care nu este comod partajabil în natură, întregul bun poate reveni unuia dintre coproprietari, la cererea sa, cu plata unei sulte către celălalt. Sulta este suma care compensează valoarea dreptului atribuit peste partea cuvenită. În cazul participațiilor, această soluție trebuie raportată la dreptul concret și la valoarea stabilită, fără a obliga societatea să cedeze direct activele sale pentru partajul soților. [20] [21] [37]

Dacă soluția presupune transmiterea unor părți sociale, se examinează separat actul constitutiv și regulile societare. Pentru transmiterea către persoane din afara SRL, art. 202 alin. (2) din Legea societăților nr. 31/1990 stabilește condiția aprobării de către asociații reprezentând cel puțin trei pătrimi din capital, dacă actul constitutiv nu prevede altfel. Transmiterea se înscrie în registrul comerțului și în registrul asociaților, iar efectul față de terți operează de la înscrierea în registrul comerțului. Acestea sunt repere societare generale, fără a constitui inventarul complet al formalităților și condițiilor speciale ale unei cesiuni concrete. Simpla constatare a caracterului comun al participației nu duce automat la dobândirea calității de asociat. [34] [35] [36] [7]

Partajul poate fi cerut oricând, cu excepția suspendărilor prevăzute de lege, act juridic ori hotărâre. Această regulă nu face imprescriptibile creanțele distincte: dreptul de a reclama fructele civile însușite de un coproprietar este supus prescripției de drept comun. Termenul general este de trei ani, dacă legea nu stabilește altul; începutul depinde de nașterea și cunoașterea dreptului, iar pentru obligațiile contractuale de plată, de exigibilitate. Nu se calculează automat „trei ani de la divorț” și nu se confundă acest termen cu o limită de trei exerciții financiare ale firmei. [19] [18] [64] [65] [66]

Între soți, prescripția nu începe ori se suspendă cât durează căsătoria și nu sunt separați în fapt; această regulă privește creanța dintre soți, nu se extinde numai prin căsătorie unei datorii a societății. După împlinirea termenului, debitorul poate refuza prestația. Prescripțiile începute înainte de 1 octombrie 2011 rămân supuse legii care le-a instituit. [67] [68] [26] [69] [62]

Termenul exprimat în ani se împlinește în ziua corespunzătoare din ultimul an; dacă ultima lună nu are o zi corespunzătoare, în ultima zi a acelei luni. Dacă ultima zi este nelucrătoare, termenul se prelungește până la sfârșitul primei zile lucrătoare următoare. După încetarea suspendării se adaugă și timpul scurs anterior, iar prescripția de trei ani nu se poate împlini înainte de șase luni de la încetarea suspendării. Calculul se face pentru fiecare creanță identificată, nu global pentru toate veniturile firmei. [72] [73] [74] [70] [71]

Pentru expertiză, lămurirea sau completarea raportului se cere în condițiile art. 337 din Codul de procedură civilă. Cererea motivată pentru o nouă expertiză trebuie formulată, sub sancțiunea decăderii, la primul termen după depunerea raportului; dacă au fost formulate obiecțiuni, la termenul imediat următor răspunsului sau raportului suplimentar. Instanța poate dispune o nouă expertiză și din oficiu, pentru motive temeinice. [45] [47] [46]

Termene și repere procedurale

REGULĂCererea motivată pentru o nouă expertiză
Interval

La primul termen după depunerea raportului; dacă s-au formulat obiecțiuni, la termenul imediat următor răspunsului ori raportului suplimentar. [47]

De când începe

Depunerea raportului de expertiză sau, în ipoteza obiecțiunilor, a răspunsului ori raportului suplimentar. [47]

Cum se aplică

Termenul este legat de ședința de judecată indicată de art. 338 alin. (2) din Codul de procedură civilă; nu este un număr fix de zile. Cererea trebuie motivată. [47]

Consecințe

Pentru cererea părții, nerespectarea termenului atrage decăderea prevăzută de lege. [47]

[47][46][45]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

  • O nouă expertiză poate fi dispusă de instanță și din oficiu pentru motive temeinice; solicitarea de lămurire ori completare are regimul art. 337. [46] [45]

REGULĂPrescripția generală a creanțelor patrimoniale distincte de partaj
Interval

Trei ani, dacă legea nu prevede un alt termen. Dreptul de a reclama fructele civile însușite de un coproprietar este supus prescripției de drept comun. [64] [18]

De când începe

Regula generală: data la care titularul a cunoscut sau trebuia să cunoască nașterea dreptului la acțiune. Pentru obligația contractuală de a da sau de a face: data exigibilității, dacă legea nu prevede altfel. Reperul se stabilește pentru creanța concretă, nu automat la divorț. [65] [66]

Cum se aplică

Împlinirea are loc în ziua corespunzătoare din ultimul an; în lipsa zilei corespunzătoare, în ultima zi a lunii. Dacă ultima zi este nelucrătoare, termenul se împlinește la sfârșitul primei zile lucrătoare următoare. [72] [73] [74]

Consecințe

După împlinirea prescripției, cel obligat poate refuza executarea prestației. [69]

[64][18][65][66][72][73][74][67][68][26][70][71][19][69][62]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

  • Între soți, prescripția nu începe sau se suspendă cât durează căsătoria și nu sunt separați în fapt. Regula nu se aplică automat unei creanțe împotriva societății, persoană juridică distinctă. [67] [68] [26]

  • După încetarea suspendării se ia în calcul și timpul anterior; pentru termenul de trei ani, prescripția nu se împlinește înainte de șase luni de la încetarea suspendării. Se respectă termenul special, dacă este prevăzut de lege pentru dreptul concret. [70] [71] [64]

  • Acest termen nu transformă partajul însuși într-o acțiune prescriptibilă și nu reprezintă un plafon de trei ani de profituri societare. [19] [18]

Lista de pași

  • Identifică regimul matrimonial, data dobândirii fiecărei participații și sursa aportului; păstrează dovezile invocate pentru caracterul propriu. [1] [6]

  • Separă în inventar participația, dividendele și creanțele asupra societății; nu înscrie ca bun personal un activ al societății. [7] [28] [37]

  • Corelează bilanțurile cu hotărârile de distribuire, plățile, contractele de împrumut și situația datoriilor către asociați. [29] [27] [38]

  • Pentru leasing, identifică finanțatorul, utilizatorul, avansul, ratele, valoarea reziduală și eventuala cumpărare. [52] [53]

  • Propune obiective care disting valoarea contabilă de evaluarea participației și explică amortizarea, pasivul și evitarea dublei includeri. [54] [59] [51]

  • Cere punctual înscrisurile aflate la celălalt soț ori la societate și indică ce fapt trebuie dovedit. [38] [39] [40]

  • Verifică separat prescripția creanțelor de fructe civile și respectă termenul cererii pentru o nouă expertiză. [18] [64] [47]

Întrebări frecvente

Ce drepturi poate avea celălalt soț asupra unei firme înființate în timpul căsătoriei, cu asociat unic?

Poate avea drepturi patrimoniale asupra participației comune și asupra fructelor ori creanțelor care îi revin, fără a deveni automat asociat. Se verifică regimul matrimonial, dobândirea participației și sursa fondurilor. Art. 349 alin. (2) separă calitatea de asociat a soțului care a aportat de caracterul comun al participației; la lichidare, contribuția egală este prezumată până la proba contrară. Nu se împarte direct patrimoniul societății. [7] [1] [13] [37]

La partaj se discută profitul firmei, dividendele sau părțile sociale și pentru ce perioadă?

Se identifică separat participația, dividendele și eventualele creanțe. Profitul nedistribuit poate influența valoarea participației; dividendul presupune distribuirea în condițiile legii. Perioada se stabilește prin cronologia dobândirii, încetării regimului matrimonial, fructificării și partajului. Divorțul nu stinge coproprietatea asupra participațiilor deja comune, iar ziua plății dividendului nu este singurul reper. [28] [29] [51] [15] [11] [25] [17]

Pot pretinde la partaj valoarea unei mașini în leasing pe firma soțului sau trebuie identificat alt drept patrimonial?

Trebuie identificat dreptul concret: în leasing, proprietatea aparține finanțatorului, iar societatea are folosința și opțiunile contractuale. Drepturile și obligațiile societății pot influența valoarea participației. O plată din fonduri comune poate susține analiza unei creanțe numai dacă se dovedește temeiul ei; nu conferă automat soților proprietatea mașinii sau dreptul la jumătate din prețul ei. [52] [53] [51] [38]

Cum contează amortizarea utilajelor și profitul contabil redus când se evaluează participația societară pentru partaj?

Amortizarea este o cheltuială contabilă și influențează rezultatul, dar nu este o evaluare de piață a utilajului sau a participației. Pentru entitățile care aplică OMFP nr. 1802/2014, se verifică valoarea de intrare, ajustările, metoda și durata utilizării. Expertiza trebuie să explice valoarea și criteriile, inclusiv situația reală a activelor și datoriilor; profitul redus nu înlocuiește această analiză. [59] [54] [56] [58] [51]

Dacă părțile sociale sunt proprii, dividendele încasate în timpul căsătoriei sunt comune?

În regimul Codului civil prezentat aici, fructele bunurilor proprii sunt proprii, iar dividendele sunt fructe civile. Se dovedește mai întâi caracterul propriu al participației și se respectă regulile legii în timp; simpla încasare în timpul căsătoriei nu schimbă această regulă. [4] [23] [6] [60]

Cum pot obține bilanțurile și contractele dacă nu am calitatea de asociat?

În proces, solicită documente individualizate și explică legătura lor cu pretenția. Instanța poate ordona prezentarea înscrisului deținut de partea adversă sau poate folosi mecanismul pentru înscrisurile deținute de terți, inclusiv persoane juridice, în limitele legale. Calitatea de soț nu echivalează cu acces nelimitat la documentele societății. [39] [40] [41] [42]

De reținut

Arată cele 13 idei principale ale ghidului

  • Societatea are patrimoniu distinct; aportul devine, în lipsa stipulației contrare, proprietatea ei, iar partajul soților privește drepturile lor patrimoniale.

    [26][37]

  • Calitatea de asociat unic nu exclude caracterul comun al participațiilor în ipoteza art. 349 alin. (2) din Codul civil, dar soțul neasociat nu primește automat drepturile societare.

    [7]

  • Caracterul comun/propriu se stabilește după regim, dobândire și fonduri; contribuția egală la comunitate este prezumată până la proba contrară.

    [1][2][3][13]

  • Profitul contabil, dividendele și împrumutul asociatului nu sunt același drept; distribuirea și restituirea împrumuturilor sunt supuse limitelor prevăzute de Legea societăților în vigoare.

    [28][29][32][33][31]

  • Dividendele sunt fructe civile; fructele bunurilor proprii sunt proprii, iar cele ale bunului comun se cuvin coproprietarilor potrivit drepturilor lor.

    [23][4][17]

  • Încetarea regimului matrimonial la divorț și încetarea coproprietății asupra participației sunt momente diferite.

    [15][16][11][22]

  • Amortizarea afectează cheltuiala și valoarea contabilă; valoarea participației trebuie explicată prin criteriile expertizei, fără echivalare automată cu ultimul profit.

    [54][59][51]

  • Folosirea familială a mașinii în leasing pe societate și plata ratelor de către societate nu stabilesc coproprietatea soților asupra vehiculului.

    [52][53]

  • Cererea pentru o nouă expertiză trebuie motivată și este supusă termenului de judecată stabilit de art. 338 alin. (2) din Codul de procedură civilă, sub sancțiunea decăderii.

    [47]

  • Imprescriptibilitatea partajului nu elimină prescripția creanței pentru fructele civile însușite; termenul general este de trei ani, în lipsa unuia special, cu începutul stabilit pentru dreptul concret.

    [19][18][64][65][66]

  • Art. 349 nu se aplică retroactiv tuturor operațiunilor unei societăți vechi; regulile tranzitorii se raportează la actul sau faptul juridic.

    [61][63]

  • Transmiterea părților sociale și publicitatea sa se verifică distinct de recunoașterea dreptului matrimonial asupra participației.

    [34][35][36][7]

  • Calculul termenului în ani ține seama de ziua corespunzătoare și de prelungirea când ultima zi este nelucrătoare; suspendarea între soți presupune căsătorie fără separație în fapt, iar reluarea include timpul anterior și limita legală de șase luni.

    [72][73][74][67][68][70][71]

De pregătit: inventarul participațiilor, veniturilor și creanțelor și documentele pentru evaluare

Ghidul descrie regulile în vigoare la data actualizării, 29 octombrie 2026. Dacă situația ta este mai veche, unele reguli pot fi diferite.

Surse și trimiteri

  1. Sursa 1: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 339 · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 339
    Bunurile dobândite în timpul regimului comunității legale de oricare dintre soți sunt, de la data dobândirii lor, bunuri comune în devălmășie ale soților.
    Textul în documentul-sursă ↗
  2. Sursa 2: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 340 lit. a) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 340 lit. a)
    a) bunurile dobândite prin moștenire legală, legat sau donație, cu excepția cazului în care dispunătorul a prevăzut, în mod expres, că ele vor fi comune;
    Textul în documentul-sursă ↗
  3. Sursa 3: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 340 lit. g) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 340 lit. g)
    g) bunurile, sumele de bani sau orice valori care înlocuiesc un bun propriu, precum și bunul dobândit în schimbul acestora;
    Textul în documentul-sursă ↗
  4. Sursa 4: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 340 lit. h) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 340 lit. h)
    h) fructele bunurilor proprii.
    Textul în documentul-sursă ↗
  5. Sursa 5: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 343 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 343 alin. (1)
    (1) Calitatea de bun comun nu trebuie să fie dovedită.
    Textul în documentul-sursă ↗
  6. Sursa 6: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 343 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 343 alin. (2)
    (2) Dovada că un bun este propriu se poate face între soți prin orice mijloc de probă. În cazul prevăzut la art. 340 lit. a), dovada se face în condițiile legii.
    Textul în documentul-sursă ↗
  7. Sursa 7: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 349 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 349 alin. (2)
    (2) În cazul prevăzut la alin. (1), calitatea de asociat este recunoscută soțului care a aportat bunul comun, dar părțile sociale sau acțiunile sunt bunuri comune. Soțul asociat exercită singur drepturile ce decurg din această calitate și poate realiza singur transferul părților sociale ori, după caz, al acțiunilor deținute.
    Textul în documentul-sursă ↗
  8. Sursa 8: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 349 alin. (3) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 349 alin. (3)
    (3) Calitatea de asociat poate fi recunoscută și celuilalt soț, dacă acesta și-a exprimat voința în acest sens. În acest caz, fiecare dintre soți are calitatea de asociat pentru părțile sociale sau acțiunile atribuite în schimbul a jumătate din valoarea bunului, dacă, prin convenție, soții nu au stipulat alte cote-părți. Părțile sociale sau acțiunile ce revin fiecăruia dintre soți sunt bunuri proprii.
    Textul în documentul-sursă ↗
  9. Sursa 9: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 355 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 355 alin. (1)
    (1) La încetarea comunității, aceasta se lichidează prin hotărâre judecătorească sau act autentic notarial.
    Textul în documentul-sursă ↗
  10. Sursa 10: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 355 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 355 alin. (2)
    (2) Până la finalizarea lichidării, comunitatea subzistă atât în privința bunurilor, cât și în privința obligațiilor.
    Textul în documentul-sursă ↗
  11. Sursa 11: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 356 · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 356
    Dacă regimul comunității de bunuri încetează prin desfacerea căsătoriei, foștii soți rămân coproprietari în devălmășie asupra bunurilor comune până la stabilirea cotei-părți ce revine fiecăruia.
    Textul în documentul-sursă ↗
  12. Sursa 12: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 357 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 357 alin. (1)
    (1) În cadrul lichidării comunității, fiecare dintre soți preia bunurile sale proprii, după care se va proceda la partajul bunurilor comune și la regularizarea datoriilor.
    Textul în documentul-sursă ↗
  13. Sursa 13: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 357 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 357 alin. (2)
    (2) În acest scop, se determină mai întâi cota-parte ce revine fiecărui soț, pe baza contribuției sale atât la dobândirea bunurilor comune, cât și la îndeplinirea obligațiilor comune. Până la proba contrară, se prezumă că soții au avut o contribuție egală.
    Textul în documentul-sursă ↗
  14. Sursa 14: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 360 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 360 alin. (1)
    (1) Fiecare dintre soți este proprietar exclusiv în privința bunurilor dobândite înainte de încheierea căsătoriei, precum și a celor pe care le dobândește în nume propriu după această dată.
    Textul în documentul-sursă ↗
  15. Sursa 15: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 385 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 385 alin. (1)
    (1) În cazul divorțului, regimul matrimonial încetează între soți la data introducerii cererii de divorț.
    Textul în documentul-sursă ↗
  16. Sursa 16: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 385 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 385 alin. (2)
    (2) Cu toate acestea, oricare dintre soți sau amândoi, împreună, în cazul divorțului prin acordul lor, pot cere instanței de divorț să constate că regimul matrimonial a încetat de la data separației în fapt.
    Textul în documentul-sursă ↗
  17. Sursa 17: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 637 · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 637
    Fructele produse de bunul comun se cuvin tuturor coproprietarilor, proporțional cu cota lor parte din drept.
    Textul în documentul-sursă ↗
  18. Sursa 18: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 638 alin. (3) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 638 alin. (3)
    (3) Dreptul de a reclama fructele civile ale bunului comun însușite de un coproprietar este supus prescripției, potrivit dreptului comun.
    Textul în documentul-sursă ↗
  19. Sursa 19: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 669 · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 669
    Încetarea coproprietății prin partaj poate fi cerută oricând, afară de cazul în care partajul a fost suspendat prin lege, act juridic ori hotărâre judecătorească.
    Textul în documentul-sursă ↗
  20. Sursa 20: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 676 alin. (2) teza introductivă · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 676 alin. (2) teza introductivă
    (2) Dacă bunul este indivizibil ori nu este comod partajabil în natură, partajul se va face în unul dintre următoarele moduri:
    Textul în documentul-sursă ↗
  21. Sursa 21: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 676 alin. (2) lit. a) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 676 alin. (2) lit. a)
    a) atribuirea întregului bun, în schimbul unei sulte, în favoarea unuia ori a mai multor coproprietari, la cererea acestora;
    Textul în documentul-sursă ↗
  22. Sursa 22: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 680 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 680 alin. (1)
    (1) Fiecare coproprietar devine proprietarul exclusiv al bunurilor sau, după caz, al sumelor de bani ce i-au fost atribuite numai cu începere de la data stabilită în actul de partaj, dar nu mai devreme de data încheierii actului, în cazul împărțelii voluntare, sau, după caz, de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătorești.
    Textul în documentul-sursă ↗
  23. Sursa 23: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 548 alin. (4) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 548 alin. (4)
    (4) Fructele civile sunt veniturile rezultate din folosirea bunului de către o altă persoană în virtutea unui act juridic, precum chiriile, arenzile, dobânzile, venitul rentelor și dividendele.
    Textul în documentul-sursă ↗
  24. Sursa 24: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 550 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 550 alin. (1)
    (1) Fructele și productele se cuvin proprietarului, dacă prin lege nu se dispune altfel.
    Textul în documentul-sursă ↗
  25. Sursa 25: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 550 alin. (3) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 550 alin. (3)
    (3) Dreptul de proprietate asupra fructelor civile se dobândește zi cu zi.
    Textul în documentul-sursă ↗
  26. Sursa 26: Legea societăților nr. 31/1990Lege · art. 41 alin. (1) · forma din 18 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 41 alin. (1)
    (1) Societatea este persoană juridică de la data înmatriculării în registrul comerțului.
    Textul în documentul-sursă ↗
  27. Sursa 27: Legea societăților nr. 31/1990Lege · art. 15 · forma din 18 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 15
    Contractele între societatea cu răspundere limitată și persoana fizică sau persoana juridică, asociat unic al celei dintâi, se încheie în formă scrisă, sub sancțiunea nulității absolute.
    Textul în documentul-sursă ↗
  28. Sursa 28: Legea societăților nr. 31/1990Lege · art. 67 alin. (1) · forma din 18 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 67 alin. (1)
    (1) Cota-parte din profit ce se plătește fiecărui asociat constituie dividend.
    Textul în documentul-sursă ↗
  29. Sursa 29: Legea societăților nr. 31/1990Lege · art. 67 alin. (2) · forma din 18 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 67 alin. (2)
    (2) Dividendele se distribuie asociaților proporțional cu cota de participare la capitalul social vărsat, opțional trimestrial pe baza situațiilor financiare interimare și anual, după regularizarea efectuată prin situațiile financiare anuale, dacă prin actul constitutiv nu se prevede altfel. Acestea se pot plăti în mod opțional trimestrial în termenul stabilit de adunarea generală a asociaților sau, după caz, prin legile speciale, regularizarea diferențelor rezultate din distribuirea dividendelor în timpul anului urmând să se facă prin situațiile financiare anuale. Plata diferențelor rezultate din regularizare se face în termen de 60 de zile de la data aprobării situațiilor financiare anuale aferente exercițiului financiar încheiat. În caz contrar, societatea datorează, după acest termen, dobândă penalizatoare calculată conform art. 3 din Ordonanța Guvernului nr. 13/2011 privind dobânda legală remuneratorie și penalizatoare pentru obligații bănești, precum și pentru reglementarea unor măsuri financiar-fiscale în domeniul bancar, aprobată prin Legea nr. 43/2012, cu completările ulterioare, dacă prin actul constitutiv sau prin hotărârea adunării generale a acționarilor care a aprobat situațiile financiare aferente exercițiului financiar încheiat nu sa stabilit o dobândă mai mare.
    Textul în documentul-sursă ↗
  30. Sursa 30: Legea societăților nr. 31/1990Lege · art. 67 alin. (3) · forma din 18 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 67 alin. (3)
    (3) Nu se vor putea distribui dividende decât din profituri determinate potrivit legii.
    Textul în documentul-sursă ↗
  31. Sursa 31: Legea societăților nr. 31/1990Lege · art. 67 alin. (2⁴) · forma din 18 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 67 alin. (2⁴)
    (2^4) Societățile care, pe baza situațiilor financiare anuale, aprobate potrivit legii, au o valoare a activului net diminuată la mai puțin de jumătate din valoarea capitalului social subscris nu pot restitui acționarilor sau asociaților, după caz, sau altor persoane afiliate, așa cum sunt definite conform reglementărilor contabile aplicabile, împrumuturile luate de la aceștia.
    Textul în documentul-sursă ↗
  32. Sursa 32: Legea societăților nr. 31/1990Lege · art. 69¹ alin. (1) · forma din 18 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 69¹ alin. (1)
    (1) Societățile care, la sfârșitul exercițiului financiar curent, înregistrează profit pentru exercițiul financiar de raportare, dar înregistrează pierdere contabilă reportată, potrivit prevederilor Legii contabilității nr. 82/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare, pot efectua distribuiri de dividende din profitul exercițiului financiar curent numai după constituirea rezervelor legale, acoperirea pierderii contabile reportate și constituirea de rezerve în conformitate cu cerințele statutare.
    Textul în documentul-sursă ↗
  33. Sursa 33: Legea societăților nr. 31/1990Lege · art. 69¹ alin. (2) · forma din 18 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 69¹ alin. (2)
    (2) Societățile care, pe baza situațiilor financiare anuale, aprobate potrivit legii, au o valoare a activului net diminuată la mai puțin de jumătate din valoarea capitalului social subscris pot efectua distribuiri de dividende din profitul exercițiului financiar curent numai după reîntregirea activului net la valoarea minimă prevăzută de lege.
    Textul în documentul-sursă ↗
  34. Sursa 34: Legea societăților nr. 31/1990Lege · art. 202 alin. (2) · forma din 18 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 202 alin. (2)
    (2) Dacă actul constitutiv nu prevede altfel, transmiterea către persoane din afara societății este permisă numai dacă a fost aprobată de asociați reprezentând cel puțin trei pătrimi din capitalul social.
    Textul în documentul-sursă ↗
  35. Sursa 35: Legea societăților nr. 31/1990Lege · art. 203 alin. (1) · forma din 18 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 203 alin. (1)
    (1) Transmiterea părților sociale trebuie înscrisă în registrul comerțului și în registrul de asociați al societății.
    Textul în documentul-sursă ↗
  36. Sursa 36: Legea societăților nr. 31/1990Lege · art. 203 alin. (2) · forma din 18 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 203 alin. (2)
    (2) Transmiterea are efect față de terți numai din momentul înscrierii ei în registrul comerțului.
    Textul în documentul-sursă ↗
  37. Sursa 37: Legea societăților nr. 31/1990Lege · art. 65 alin. (1) · forma din 18 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 65 alin. (1)
    (1) În lipsă de stipulație contrară, bunurile constituite ca aport în societate devin proprietatea acesteia din momentul înmatriculării ei în registrul comerțului.
    Textul în documentul-sursă ↗
  38. Sursa 38: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 249 · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 249
    Cel care face o susținere în cursul procesului trebuie să o dovedească, în afară de cazurile anume prevăzute de lege.
    Textul în documentul-sursă ↗
  39. Sursa 39: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 293 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 293 alin. (1)
    (1) Când partea învederează că partea adversă deține un înscris probatoriu, referitor la proces, instanța poate ordona înfățișarea lui.
    Textul în documentul-sursă ↗
  40. Sursa 40: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 297 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 297 alin. (1)
    (1) Când se arată că un înscris necesar soluționării procesului se află în posesia unui terț, acesta va putea fi citat ca martor, punându-i-se în vedere să aducă înscrisul în instanță.
    Textul în documentul-sursă ↗
  41. Sursa 41: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 297 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 297 alin. (2)
    (2) Când deținătorul înscrisului este o persoană juridică, reprezentanții ei vor putea fi citați ca martori.
    Textul în documentul-sursă ↗
  42. Sursa 42: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 297 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 297 alin. (3)
    (3) Terțul poate refuza înfățișarea înscrisului în cazurile prevăzute la art. 294.
    Textul în documentul-sursă ↗
  43. Sursa 43: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 330 alin. (5) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 330 alin. (5)
    (5) La efectuarea expertizei în condițiile prevăzute la alin. (1) și (2) pot participa experți aleși de părți și încuviințați de instanță, având calitatea de consilieri ai părților, dacă prin lege nu se dispune altfel. În acest caz, ei pot să dea relații, să formuleze întrebări și observații și, dacă este cazul, să întocmească un raport separat cu privire la obiectivele expertizei.
    Textul în documentul-sursă ↗
  44. Sursa 44: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 331 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 331 alin. (2)
    (2) Încheierea de numire a expertului va stabili obiectivele asupra cărora acesta urmează să se pronunțe, termenul în care trebuie să efectueze expertiza, onorariul provizoriu al expertului și, dacă este cazul, avansul pentru cheltuielile de deplasare. În acest scop, instanța poate fixa o audiere în camera de consiliu, în cadrul căreia va solicita expertului să estimeze costul lucrării ce urmează a fi efectuată, cât și termenul necesar efectuării expertizei. Tot astfel, instanța poate fixa un termen scurt pentru când va solicita expertului să estimeze în scris costul lucrării ce urmează a fi efectuată, cât și termenul necesar efectuării expertizei. Poziția părților va fi consemnată în încheiere. În funcție de poziția expertului și a părților, instanța va fixa termenul de depunere a raportului de expertiză și condițiile de plată a costurilor necesare efectuării expertizei.
    Textul în documentul-sursă ↗
  45. Sursa 45: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 337 · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 337
    Dacă este nevoie de lămurirea sau completarea raportului de expertiză ori dacă există o contradicție între părerile experților, instanța, din oficiu sau la cererea părților, poate solicita experților, la primul termen după depunerea raportului, să îl lămurească sau să îl completeze.
    Textul în documentul-sursă ↗
  46. Sursa 46: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 338 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 338 alin. (1)
    (1) Pentru motive temeinice, instanța poate dispune, la cerere sau din oficiu, efectuarea unei noi expertize de către alt expert.
    Textul în documentul-sursă ↗
  47. Sursa 47: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 338 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 338 alin. (2)
    (2) O nouă expertiză va trebui cerută motivat, sub sancțiunea decăderii, la primul termen după depunerea raportului, iar dacă s-au formulat obiecțiuni, la termenul imediat următor depunerii răspunsului la obiecțiuni ori, după caz, a raportului suplimentar.
    Textul în documentul-sursă ↗
  48. Sursa 48: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 94 pct. 1 lit. j) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 94 pct. 1 lit. j)
    j) cererile de împărțeală judiciară, indiferent de valoare;
    Textul în documentul-sursă ↗
  49. Sursa 49: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 107 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 107 alin. (1)
    (1) Cererea de chemare în judecată se introduce la instanța în a cărei circumscripție domiciliază sau își are sediul pârâtul, dacă legea nu prevede altfel.
    Textul în documentul-sursă ↗
  50. Sursa 50: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 981 · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 981
    Reclamantul este obligat să arate în cerere, pe lângă mențiunile prevăzute la art. 194, persoanele între care urmează a avea loc partajul, titlul pe baza căruia acesta este cerut, toate bunurile supuse partajului, valoarea lor, locul unde acestea se află, precum și persoana care le deține sau le administrează.
    Textul în documentul-sursă ↗
  51. Sursa 51: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 985 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 985 alin. (3)
    (3) Prin aceeași încheiere, instanța va dispune efectuarea unei expertize pentru formarea loturilor. Raportul de expertiză va arăta valoarea bunurilor și criteriile avute în vedere la stabilirea acestei valori, va indica dacă bunurile sunt comod partajabile în natură și în ce mod, propunând, la solicitarea instanței, loturile ce urmează a fi atribuite.
    Textul în documentul-sursă ↗
  52. Sursa 52: OG nr. 51/1997 privind operațiunile de leasing și societățile de leasingNormă · art. 1 alin. (1) · forma din 19 aprilie 2021Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 1 alin. (1)
    (1) Prezenta ordonanță se aplică operațiunilor de leasing prin care o parte, denumită locator/finanțator, transmite pentru o perioadă determinată dreptul de folosință asupra unui bun, al cărui proprietar este, celeilalte părți, denumită locatar/utilizator, la solicitarea acesteia, contra unei plăți periodice, denumită rată de leasing, iar la sfârșitul perioadei de leasing locatorul/finanțatorul se obligă să respecte dreptul de opțiune al locatarului/utilizatorului de a cumpăra bunul, de a prelungi contractul de leasing fără a schimba natura leasingului ori de a înceta raporturile contractuale. Locatarul/utilizatorul poate opta pentru cumpărarea bunului înainte de sfârșitul perioadei de leasing, dar nu mai devreme de 12 luni, dacă părțile convin astfel și dacă achită toate obligațiile asumate prin contract.
    Textul în documentul-sursă ↗
  53. Sursa 53: OG nr. 51/1997 privind operațiunile de leasing și societățile de leasingNormă · art. 2 lit. c) · forma din 19 aprilie 2021Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 2 lit. c)
    c) valoare reziduală reprezintă valoarea la care, după achitarea de către utilizator a tuturor ratelor de leasing prevăzute în contract, precum și a tuturor celorlalte sume datorate conform contractului, se face transferul dreptului de proprietate asupra bunului către locatar/utilizator și este stabilită de părțile contractante;
    Textul în documentul-sursă ↗
  54. Sursa 54: OMFP nr. 1802/2014Normă · pct. 237 alin. (1) · forma din 30 decembrie 2014Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    pct. 237 alin. (1)
    (1) O imobilizare corporală trebuie prezentată în bilanț la valoarea de intrare, mai puțin ajustările cumulate de valoare.
    Textul în documentul-sursă ↗
  55. Sursa 55: OMFP nr. 1802/2014Normă · pct. 238 alin. (1) · forma din 30 decembrie 2014Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    pct. 238 alin. (1)
    (1) Amortizarea se stabileşte prin aplicarea cotelor de amortizare asupra valorii de intrare, respectiv asupra valorii reevaluate a imobilizărilor.
    Textul în documentul-sursă ↗
  56. Sursa 56: OMFP nr. 1802/2014Normă · pct. 238 alin. (2) · forma din 30 decembrie 2014Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    pct. 238 alin. (2)
    (2) Amortizarea imobilizărilor corporale se calculează începând cu luna următoare punerii în funcțiune şi până la recuperarea integrală a valorii lor. La stabilirea amortizării imobilizărilor corporale sunt avute în vedere duratele de utilizare economică şi condițiile de utilizare a acestora.
    Textul în documentul-sursă ↗
  57. Sursa 57: OMFP nr. 1802/2014Normă · pct. 238 alin. (3) · forma din 30 decembrie 2014Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    pct. 238 alin. (3)
    (3) Duratele de amortizare din contabilitate, stabilite potrivit politicilor contabile, pot fi diferite de duratele de amortizare utilizate de entități pentru scopuri fiscale.
    Textul în documentul-sursă ↗
  58. Sursa 58: OMFP nr. 1802/2014Normă · pct. 240 alin. (2) · forma din 30 decembrie 2014Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    pct. 240 alin. (2)
    (2) Metoda de amortizare folosită trebuie să reflecte modul în care beneficiile economice viitoare ale unui activ se aşteaptă să fie consumate de entitate.
    Textul în documentul-sursă ↗
  59. Sursa 59: OMFP nr. 1802/2014Normă · pct. 240 alin. (5) · forma din 30 decembrie 2014Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    pct. 240 alin. (5)
    (5) Amortizarea aferentă imobilizărilor corporale se înregistrează în contabilitate pe seama conturilor de cheltuieli.
    Textul în documentul-sursă ↗
  60. Sursa 60: Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civilLege · art. 33 · forma din 16 iulie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 33
    Dispozițiile art. 340 și 341 din Codul civil sunt aplicabile și căsătoriilor în ființă la data intrării în vigoare a Codului civil, ori de câte ori actul juridic sau faptul juridic în temeiul căruia a fost dobândit bunul intervine după această dată.
    Textul în documentul-sursă ↗
  61. Sursa 61: Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civilLege · art. 34 · forma din 16 iulie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 34
    Dispozițiile art. 345-350 din Codul civil sunt aplicabile și căsătoriilor în ființă la data intrării în vigoare a Codului civil, dacă actul sau faptul juridic cu privire la un bun comun a intervenit după această dată.
    Textul în documentul-sursă ↗
  62. Sursa 62: Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civilLege · art. 201 · forma din 16 iulie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 201
    Prescripțiile începute și neîmplinite la data intrării în vigoare a Codului civil sunt și rămân supuse dispozițiilor legale care le-au instituit.
    Textul în documentul-sursă ↗
  63. Sursa 63: Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civilLege · art. 220 alin. (1) · forma din 16 iulie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 220 alin. (1)
    (1) Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 511 din 24 iulie 2009, intră în vigoare la data de 1 octombrie 2011.
    Textul în documentul-sursă ↗
  64. Sursa 64: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 2.517 · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 2.517
    Termenul prescripției este de 3 ani, dacă legea nu prevede un alt termen.
    Textul în documentul-sursă ↗
  65. Sursa 65: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 2.523 · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 2.523
    Prescripția începe să curgă de la data când titularul dreptului la acțiune a cunoscut sau, după împrejurări, trebuia să cunoască nașterea lui.
    Textul în documentul-sursă ↗
  66. Sursa 66: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 2.524 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 2.524 alin. (1)
    (1) Dacă prin lege nu se prevede altfel, în cazul obligațiilor contractuale de a da sau de a face prescripția începe să curgă de la data când obligația devine exigibilă și debitorul trebuia astfel s-o execute.
    Textul în documentul-sursă ↗
  67. Sursa 67: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 2.532 teza introductivă · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 2.532 teza introductivă
    Prescripția nu începe să curgă, iar, dacă a început să curgă, ea se suspendă:
    Textul în documentul-sursă ↗
  68. Sursa 68: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 2.532 pct. 1 · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 2.532 pct. 1
    1. între soți, cât timp durează căsătoria și nu sunt separați în fapt;
    Textul în documentul-sursă ↗
  69. Sursa 69: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 2.506 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 2.506 alin. (2)
    (2) După împlinirea termenului de prescripție, cel obligat poate să refuze executarea prestației.
    Textul în documentul-sursă ↗
  70. Sursa 70: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 2.534 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 2.534 alin. (1)
    (1) De la data când cauza de suspendare a încetat, prescripția își reia cursul, socotindu-se pentru împlinirea termenului și timpul scurs înainte de suspendare.
    Textul în documentul-sursă ↗
  71. Sursa 71: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 2.534 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 2.534 alin. (2)
    (2) Prescripția nu se va împlini mai înainte de expirarea unui termen de 6 luni de la data când suspendarea a încetat, cu excepția prescripțiilor de 6 luni sau mai scurte, care nu se vor împlini decât după expirarea unui termen de o lună de la încetarea suspendării.
    Textul în documentul-sursă ↗
  72. Sursa 72: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 2.552 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 2.552 alin. (1)
    (1) Când termenul este stabilit pe săptămâni, luni sau ani, el se împlinește în ziua corespunzătoare din ultima săptămână ori lună sau din ultimul an.
    Textul în documentul-sursă ↗
  73. Sursa 73: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 2.552 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 2.552 alin. (2)
    (2) Dacă ultima lună nu are o zi corespunzătoare celei în care termenul a început să curgă, termenul se împlinește în ultima zi a acestei luni.
    Textul în documentul-sursă ↗
  74. Sursa 74: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 2.554 · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 2.554
    Dacă ultima zi a termenului este o zi nelucrătoare, termenul se consideră împlinit la sfârșitul primei zile lucrătoare care îi urmează.
    Textul în documentul-sursă ↗
Ai nevoie de un avocat? Scrie-ne. Găsim pentru tine un avocat colaborator potrivit cazului tău, care te contactează în cel mult 2 zile lucrătoare. Prima consultație este gratuită și nu te obligă la nimic. Când poate fi util un avocat.
SURSA
TOATE SURSELE

    Semnalează o eroare

    Spune-ne ce ai observat. Referința de mai jos se adaugă automat în mesaj. Nu include date personale sau detalii despre cazul tău.

    C14-007 · https://divortpartaj.org/ghiduri/firma-si-partile-sociale-la-partaj-ce-se-imparte-si-cum-se-evalueaza/
    Scrie-ne despre eroare

    Instalează pe iPhone sau iPad

    1. Apasă butonul Distribuie din Safari (pătratul cu săgeata în sus).
    2. Alege Adaugă pe ecranul principal.
    3. Apasă Adaugă. Aplicația apare lângă celelalte.

    Ghidurile principale, checklisturile și glosarul rămân disponibile și fără semnal.

    CONTACT · AVOCAȚI COLABORATORI

    Scrie-ne

    1. Scrii pe scurt ce se întâmplă.
    2. Echipa DivortPartaj.org citește mesajul și alege un avocat colaborator potrivit cazului tău.
    3. Avocatul te contactează în cel mult 2 zile lucrătoare. Prima consultație este gratuită și nu te obligă la nimic. Numele și datele tale de contact îi sunt arătate doar după ce confirmă că preia cererea.

    Site-ul nu primește comision. Dacă vrei să continui după prima consultație, onorariul îl stabilești direct cu avocatul.

    Scrie pe scurt ce se întâmplă și ce întrebare ai. Numele și datele de contact pune-le în câmpurile de mai sus. Nu include CNP, date de card sau de cont, detalii medicale amănunțite sau copii ale actelor: avocatul ți le va cere, dacă e nevoie.

    Cum folosim datele: Confidențialitate.

    Gratuit · fără comision