Bunuri comune aduse la o firmă fără acordul celuilalt soț
Dacă celălalt soț a folosit bunuri comune ca aport la o societate ori pentru cumpărarea de părți sociale sau acțiuni fără consimțământul tău scris, poți avea o acțiune în anulare. Soluția depinde de act, de protecția terțului și de termene. Pentru societățile ale căror acțiuni sunt tranzacționate pe o piață reglementată, legea prevede numai daune-interese împotriva celuilalt soț, fără atingerea drepturilor terților. Ghidul arată ce cerere alegi, ce documente pregătești și de ce data divorțului nu este reperul universal al prescripției. [1] [2] [3] [21]
- ACTUALIZAT
- TIMP DE CITIRE
- 13 minute
Cuprins · 14 secțiuni
- 01Cui se adresează
- 02Când este necesar consimțământul meu scris
- 03Ce pot cere și când beneficiază terții de protecție
- 04Acordul pentru aport și calitatea de asociat sunt lucruri diferite
- 05Data operațiunii stabilește legea aplicabilă
- 06Cum pregătesc cererea și cine trebuie chemat în judecată
- 07Documentele și probele care pot schimba soluția
- 08Termenele: nu pornesc automat de la divorț
- 09Ce înseamnă confirmarea ulterioară
- 10Dacă există risc de noi acte sau de risipire a bunurilor
- 11Termene și repere
- 12Lista de pași
- 13Întrebări frecvente
- 14Surse și trimiteri
Cui se adresează
Soțul sau fostul soț care contestă folosirea bunurilor comune ca aport ori pentru dobândirea de părți sociale sau acțiuni.
Societatea și terțul interesați de condițiile acțiunii pentru lipsa consimțământului soțului și de protecția drepturilor dobândite.
Evaluarea afacerii și partajul participației, în afara distincțiilor necesare acțiunii pentru lipsa consimțământului.
Calculul taxelor, declarațiile fiscale locale și formalitățile practice ale depozitarului ori registrului pentru transferuri.
Determinarea legii aplicabile și a competenței internaționale în litigii cu elemente de extraneitate.
Când este necesar consimțământul meu scris
Articolul 349 din Codul civil cere consimțământul scris al celuilalt soț pentru două operațiuni: folosirea bunurilor comune ca aport la o societate și folosirea lor pentru dobândirea de părți sociale ori acțiuni. Regula privește și bani comuni, nu doar terenuri, locuințe sau utilaje. Bunurile comune pot fi aportate; problema este respectarea condițiilor legale. [1] [12]
Stabilește întâi regimul matrimonial și proveniența bunului. În comunitatea legală, bunurile dobândite în timpul regimului sunt, ca regulă, comune, iar calitatea de bun comun nu trebuie dovedită. Cine susține caracterul propriu trebuie să îl justifice potrivit regulilor aplicabile; de exemplu, banii și bunurile care înlocuiesc un bun propriu rămân proprii. Faptul că plata a plecat dintr-un cont deschis numai pe numele soțului nu rezolvă singur această analiză. [5] [6] [7] [8]
Pentru bunurile sale proprii, fiecare soț poate dispune în condițiile legii; art. 349 nu transformă orice investiție a unei persoane căsătorite într-un act supus acordului partenerului. Identifică și actul real: aport, cumpărare de titluri, împrumut acordat societății sau altă operațiune. Denumirea informală „a băgat banii în firmă” nu este suficientă pentru alegerea cererii potrivite. [9] [1]
Regula specială a consimțământului scris pentru aport și achiziție trebuie separată de regulile generale ale înstrăinării bunurilor comune. Art. 346 cere, în principiu, acordul ambilor soți pentru înstrăinare sau grevare, dar permite anumite acte cu titlu oneros asupra bunurilor mobile a căror înstrăinare nu este supusă formalităților de publicitate. Această excepție generală nu înlocuiește cerința expresă din art. 349 pentru operațiunile reglementate de acesta. [10] [11] [1]
Ce pot cere și când beneficiază terții de protecție
Anularea actului este sancțiunea prevăzută pentru lipsa consimțământului cerut de lege: actul este anulabil, adică afectat de nulitate relativă. Protecția trebuie invocată de persoana al cărei interes este ocrotit; instanța nu invocă din oficiu această nulitate. Lipsa acordului nu șterge singură actul din evidențe. [2] [15] [16]
Examinează însă două limite înainte de a cere restituirea:
| Situația | Ce se poate cere și limita principală |
|---|---|
| Aport sau achiziție fără acordul scris necesar | Se poate cere anularea, sub rezerva protecției legale a terțului și a prescripției. [1] [2] [17] |
| Terțul dobânditor a depus diligența necesară pentru a afla natura bunului | Este apărat de efectele nulității; rămâne relevantă cererea de daune-interese împotriva soțului care a prejudiciat comunitatea. [3] [4] |
| Societate ale cărei acțiuni sunt tranzacționate pe o piață reglementată | Pentru folosirea bunurilor comune fără consimțământul scris, legea permite numai daune-interese de la celălalt soț, fără afectarea drepturilor terților. [1] |
Protecția din art. 347 alin. (2) cere examinarea diligențelor efective ale dobânditorului. Contează documentele și informațiile de care dispunea, verificările făcute și natura bunului. Nu este suficient să presupui că societatea știa situația matrimonială; nici eticheta „terț de bună-credință” nu înlocuiește analiza cerinței legale. Pentru excepția pieței reglementate, verifică situația exactă a emitentului; simpla existență a unor acțiuni ori a unei platforme de tranzacționare nu dovedește singură această condiție. [3] [1]
Dacă actul este anulat, el este considerat ca neîncheiat, iar prestațiile sunt supuse restituirii, în natură sau prin echivalent, în condițiile legii. Formulează și cererea de restituire potrivit actului și bunului. Nu rezultă automat că jumătate din aport îți va fi plătită personal. Bunurile aportate devin, ca regulă și dacă actul constitutiv nu prevede altfel, proprietatea societății de la înmatriculare; patrimoniul societății nu se confundă cu bunurile soților. [18] [19] [65]
Pentru despăgubiri, arată prejudiciul concret și legătura cu actul celuilalt soț. Valoarea aportului nu dovedește, prin ea însăși, o pierdere egală pentru tine: trebuie luate în calcul drepturile dobândite în schimb și situația comunității. Aceasta este o consecință practică a cerinței prejudiciului și a regulii potrivit căreia titlurile primite pot fi bunuri comune. [4] [13] [58]
Acordul pentru aport și calitatea de asociat sunt lucruri diferite
În ipoteza art. 349 alin. (2), calitatea de asociat revine soțului care a aportat bunul comun, în timp ce părțile sociale sau acțiunile sunt comune. Soțul asociat exercită singur drepturile societare și poate realiza singur transferul titlurilor deținute. De aceea, cerința acordului scris pentru aportul sau achiziția inițială nu poate fi extinsă automat la orice cesiune ulterioară. [13]
Articolul 349 alin. (3) permite recunoașterea calității de asociat și celuilalt soț, dacă și-a exprimat voința în acest sens. În această ipoteză, titlurile se atribuie, în principiu, pentru câte jumătate din valoarea bunului, dacă soții nu au convenit alte cote; titlurile care revin fiecăruia sunt proprii. Acordul pentru folosirea unui bun comun nu reprezintă, prin el însuși, exprimarea voinței de a deveni asociat. Verifică distinct ce s-a convenit și ce calitate ceri să fie recunoscută. [14]
Acțiunea pentru lipsa consimțământului protejează interesul matrimonial. Ea trebuie separată de evaluarea afacerii și de partajul valorii participației, tratate în ghidul Firma și părțile sociale la partaj: ce se împarte și cum se evaluează. [2] [13]
Data operațiunii stabilește legea aplicabilă
Codul civil a intrat în vigoare la 1 octombrie 2011. Potrivit art. 34 din Legea nr. 71/2011, regulile art. 345–350 se aplică și căsătoriilor deja existente, dacă actul sau faptul privind bunul comun a intervenit după această dată. Contează data operațiunii contestate, nu doar data căsătoriei, divorțului ori a sesizării instanței. Actele anterioare se examinează potrivit legii aplicabile atunci; nici prescripțiile începute anterior nu se recalculează automat după normele noi. [48] [46] [45] [47]
O ilustrare limitată este Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) nr. 1109 din 15 iunie 2017: într-un litigiu privind exercitarea unor drepturi de acționar, instanța a exclus aplicarea art. 349 alin. (2) și (3) pentru acțiuni dobândite înaintea intrării în vigoare a Codului civil. Hotărârea este irevocabilă, însă este o soluție într-o cauză individuală, nu o dezlegare generală asupra tuturor aporturilor fără consimțământ. Utilitatea ei aici este distincția temporală. [66] [67]
Cum pregătesc cererea și cine trebuie chemat în judecată
Pornește de la actul concret, identificat prin dată, părți și obiect. Pentru anulare, explică de ce bunul era comun, de ce acordul tău scris era necesar și de ce lipsea. Pentru restituire, arată bunul ori suma și persoana care a primit prestația. Pentru daune-interese, individualizează pierderea și pretenția împotriva celuilalt soț. Poți structura pretențiile principale și cele subsidiare în funcție de protecția terțului; nu presupune că toate persoanele implicate datorează aceeași prestație. [1] [3] [4] [19] [49]
Calitatea procesuală se raportează la raportul juridic litigios. Cererea de anulare trebuie pregătită în contradictoriu cu persoanele ale căror drepturi contractuale sunt afectate, inclusiv societatea când ea a primit aportul; simpla chemare în judecată a celuilalt soț nu rezolvă întotdeauna desființarea actului încheiat cu un terț. Identificarea exactă a părților este o aplicare a regulii calității procesuale, nu o listă identică pentru orice dosar. [49] [19]
Pentru litigiile privind aplicarea normelor matrimoniale, art. 265 din Codul civil indică instanța de tutelă; Codul de procedură civilă atribuie judecătoriei cererile date de Codul civil în competența acesteia. Cererile distincte întemeiate pe Legea societăților nr. 31/1990 au propriile reguli, inclusiv competența tribunalului prevăzută de art. 63 din această lege. Competența se stabilește după cererea efectiv formulată. Teritorial, regula generală a domiciliului ori sediului pârâtului trebuie corelată, când este cazul, cu regula specială pentru ocrotirea persoanei fizice. [44] [50] [64] [51] [52]
Cererea trebuie să cuprindă datele părților, obiectul și valoarea când este evaluabilă, motivele de fapt și de drept, probele și semnătura. Prezintă o cronologie a operațiunii și a momentului în care ai aflat cauza de nulitate; solicită concret documentele care nu se află la tine. Acest ghid nu este un formular unic, deoarece pârâții, bunul, măsurile accesorii și valoarea cererii depind de actul identificat. [53] [54] [55] [56] [57]
Documentele și probele care pot schimba soluția
Pregătește un dosar ordonat în jurul faptelor de demonstrat:
- Regimul și proveniența bunului: certificatul de căsătorie, convenția matrimonială dacă există, actul de dobândire, extrasele și traseul banilor. Prezumția comunității și dovada caracterului propriu se analizează împreună. [5] [6] [7]
- Operațiunea și acordul: actul constitutiv ori modificator relevant, documentele aportului, contractul de achiziție, dovada plății, înscrisul invocat drept consimțământ și eventualele acte ulterioare de confirmare. [1] [32] [33]
- Poziția terțului: actele și corespondența din care rezultă ce știa și ce verificări a făcut despre natura bunului. [3]
- Termenul și prejudiciul: când și prin ce document ai aflat operațiunea și cauza nulității, data separării în fapt dacă este relevantă, pierderile invocate și probele lor. [21] [23] [25] [58]
Soțul poate cere celuilalt informații despre bunuri, venituri și datorii; în caz de refuz nejustificat se poate adresa instanței de tutelă. Instanța poate obliga soțul sau un terț să furnizeze informații și probe. Există însă limite legale, inclusiv secretul profesional care justifică refuzul terțului; dreptul de informare nu echivalează cu acces nelimitat și direct la toate conturile ori arhivele societății. [38] [39] [40]
În proces, indică înscrisurile aflate la adversar sau la un terț și cere prezentarea lor prin mecanismele procedurale aplicabile. Cel care afirmă un fapt în susținerea pretenției trebuie, ca regulă, să îl dovedească, sub rezerva prezumțiilor legale. Păstrează originalele și dovada datelor de comunicare. [59] [60] [58] [6]
Termenele: nu pornesc automat de la divorț
Acțiunea în anulare pentru nulitate relativă este prescriptibilă. În lipsa unei reguli speciale, termenul general este de 3 ani. Dacă soțul neconsimțitor este terț față de contract, art. 2529 alin. (2) leagă începutul prescripției de data la care a cunoscut existența cauzei de nulitate. Trebuie stabilită această dată pe probe, nu aleasă automat data despărțirii sau divorțului. [17] [20] [21]
Regula din art. 2529 alin. (1) lit. c), pentru celelalte situații de anulare prevăzute acolo, conține o limită de 18 luni de la încheierea actului pentru momentul de început. Aceasta nu este durata acțiunii și nu se aplică automat regulii distincte pentru terț. Dacă ai fost parte la contract ori invoci și un viciu al propriului consimțământ, calificarea și începutul termenului trebuie determinate potrivit acelei situații. [22] [21] [20]
Pentru repararea unei pagube, prescripția începe, ca regulă generală, când păgubitul a cunoscut sau trebuia să cunoască atât paguba, cât și persoana care răspunde. De aceea, cererea de despăgubiri și cererea de anulare nu au neapărat același moment de început. [23] [20]
Între soți, prescripția nu începe ori se suspendă cât timp durează căsătoria și nu sunt separați în fapt. Această regulă nu produce automat aceeași suspendare față de societate sau alt terț. După încetarea suspendării, timpul anterior se ia în calcul; pentru prescripția de 3 ani operează și protecția de cel puțin 6 luni de la încetarea suspendării. Nu amâna demersul presupunând că simpla existență a căsătoriei protejează toate capetele cererii. [24] [25] [26] [27]
Termenele pe ani se împlinesc în ziua corespunzătoare din ultimul an; dacă ziua lipsește în luna finală, se folosește ultima zi a acesteia. Dacă ultima zi este nelucrătoare, termenul se împlinește la sfârșitul primei zile lucrătoare următoare. Aceste reguli se aplică după stabilirea începutului și a eventualelor suspendări. După împlinirea prescripției, persoana obligată poate refuza prestația, în condițiile legii. [28] [29] [30] [31]
Mai există două termene speciale, care nu trebuie confundate cu regula de 3 ani: 6 luni dacă primești notificarea de confirmare ori exercitare a acțiunii în condițiile art. 1263 alin. (6), respectiv 1 an pentru anularea unui act care încalcă o hotărâre de protecție pronunțată potrivit art. 316. Verifică separat dacă este îndeplinită ipoteza fiecăruia. [35] [42]
Ce înseamnă confirmarea ulterioară
Un act anulabil poate fi confirmat expres sau tacit, printr-o manifestare care exprimă cu certitudine renunțarea la invocarea nulității. Confirmarea presupune cunoașterea cauzei de nulitate în condițiile legii. Simplul fapt că ai aflat despre investiție nu echivalează automat cu o confirmare; trebuie analizată conduita concretă. [32] [33] [34]
Pentru un act confirmativ, legea cere identificarea obligației, menționarea motivului anulării și a intenției de a repara viciul. Confirmarea poate înlătura mijloacele și excepțiile care puteau fi opuse, cu efect de la încheierea contractului, sub rezerva drepturilor terților de bună-credință. Înainte de a semna un acord de regularizare, stabilește dacă dorești păstrarea operațiunii și ce drepturi stingi. [36] [37]
Dacă partea interesată te notifică în condițiile art. 1263 alin. (6) să confirmi ori să introduci acțiunea în anulare, legea prevede 6 luni de la notificare, sub sancțiunea decăderii din dreptul de a cere anularea. Nu orice mesaj despre investiție este o asemenea notificare; păstrează documentul și dovada comunicării, pentru verificarea conținutului și a termenului. [35]
Dacă există risc de noi acte sau de risipire a bunurilor
Articolul 316 permite, în mod excepțional și dacă sunt puse în pericol grav interesele familiei, ca instanța de tutelă să supună anumite acte de dispoziție consimțământului tău expres. Măsura privește bunurile indicate și are durată determinată, care poate fi prelungită fără a depăși în total 2 ani; hotărârea se comunică pentru publicitatea necesară. Actele ulterioare care o încalcă sunt anulabile, cu termenul special de 1 an de la cunoașterea existenței actului. [41] [42]
Pentru o pretenție bănească, poate fi relevant sechestrul asigurător: indisponibilizarea bunurilor urmăribile ale debitorului pentru valorificare după obținerea titlului executoriu. În ipoteza unei creanțe scrise și exigibile, trebuie dovedită introducerea acțiunii, iar instanța poate impune cauțiune. Dacă creanța nu este constatată în scris, art. 953 alin. (2) din Codul de procedură civilă cere dovada introducerii acțiunii și depunerea, odată cu cererea de sechestru, a unei cauțiuni egale cu jumătate din valoarea reclamată. Măsura nu se acordă automat pentru simpla afirmație că nu ai consimțit. [61] [62] [63]
Separat, în regimul comunității legale sau convenționale, se poate cere separația judiciară de bunuri dacă actele celuilalt soț pun în pericol interesele patrimoniale ale familiei. Aceasta este o măsură asupra regimului matrimonial, cu propriile condiții; nu înlocuiește cererea privind un aport deja făcut. Pregătește imediat documentele despre riscul concret, actele anunțate și bunurile vizate. [43] [2]
Termene și repere procedurale
Notificarea care îndeplinește art. 1263 alin. (6) poate atrage termenul distinct de 6 luni și decăderea. [35]
- Interval
6 luni. [35]
- De când începe
Notificarea prin care partea interesată îl pune în întârziere pe cel care trebuie să confirme, în condițiile art. 1263 alin. (6). [35]
- Cum se aplică
- Consecințe
Decădere din dreptul de a cere anularea contractului dacă sunt îndeplinite condițiile textului și termenul nu este respectat. [35]
Lista de pași
Identifică operațiunea exactă, data, societatea și bunul sau banii utilizați; separă aportul ori achiziția de alte operațiuni. [1]
Întrebări frecvente
Ce pot cere dacă celălalt soț a folosit bunuri comune ca aport într-o societate sau pentru acțiuni fără consimțământul necesar?
Poți cere anularea actului în condițiile art. 347 și 349, cu analiza restituirii prestațiilor. Dacă terțul este protejat ori operează excepția societății cu acțiuni tranzacționate pe o piață reglementată, devine esențială cererea de despăgubiri împotriva soțului. Identifică actul, bunul comun, lipsa acordului scris, poziția terțului, prejudiciul și termenul înainte de formularea cererii. [1] [2] [3] [4] [19]
Trebuie să divorțez înainte să contest aportul?
Articolele 347 și 349 nu condiționează contestarea aportului de divorț. Termenul se stabilește după regulile prescripției și calitatea ta față de contract. Suspendarea între soți cere și lipsa separării în fapt; ea nu se extinde automat la societate. Așteptarea divorțului poate, astfel, să lase neprotejat un capăt de cerere împotriva terțului. [2] [1] [21] [24] [25]
Dacă am semnat acordul pentru aport, dobândesc automat calitatea de asociat?
Nu. Art. 349 distinge între consimțământul pentru folosirea bunului comun și recunoașterea calității de asociat. În regula alineatului (2), soțul care a aportat bunul este asociat, iar titlurile sunt comune. Alineatul (3) reglementează separat recunoașterea calității și celuilalt soț, în urma exprimării voinței sale. [1] [13] [14]
Pot cere direct societății jumătate din banii utilizați?
Nu rezultă un asemenea drept automat din simpla căsătorie sau din lipsa acordului. Trebuie stabilite actul contestat, efectele anulării și obligațiile de restituire ori prejudiciul cerut celuilalt soț. Dacă participația este comună, drepturile asupra ei trebuie luate în calcul, fără confundarea patrimoniului societății cu cel al soților. [19] [4] [13] [65]
Dacă celălalt soț refuză să îmi dea documentele, nu pot face nimic?
Poți cere informații despre bunurile, veniturile și datoriile sale și, în caz de refuz nejustificat, poți sesiza instanța de tutelă. În proces se poate cere prezentarea înscrisurilor aflate la adversar sau la un terț, în condițiile legii. Indică documentele și faptele pe care le probează; accesul nu este nelimitat. [38] [39] [40] [59] [60]
De reținut
Arată cele 10 idei principale ale ghidului
Aportul de bunuri comune și dobândirea de părți sociale/acțiuni cu bunuri comune necesită consimțământul scris al celuilalt soț.
Pentru societățile ale căror acțiuni sunt tranzacționate pe o piață reglementată, art. 349 alin. (1) din Codul civil permite numai daune-interese de la celălalt soț, fără afectarea drepturilor terților.
În regula din art. 349 alin. (2) din Codul civil, soțul asociat poate realiza singur transferul titlurilor.
De pregătit: documentele și cronologia operațiunii
Ghidul descrie regulile în vigoare la data actualizării, 29 octombrie 2026. Dacă situația ta este mai veche, unele reguli pot fi diferite.
Surse și trimiteri
- Sursa 1: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 349 alin. (1)(1) Sub sancțiunea prevăzută la art. 347, niciunul dintre soți nu poate singur, fără consimțământul scris al celuilalt soț, să dispună de bunurile comune ca aport la o societate sau pentru dobândirea de părți sociale ori, după caz, de acțiuni. În cazul societăților comerciale ale căror acțiuni sunt tranzacționate pe o piață reglementată, soțul care nu și-a dat consimțământul scris la întrebuințarea bunurilor comune nu poate pretinde decât daune-interese de la celălalt soț, fără a fi afectate drepturile dobândite de terți.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 2: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 347 alin. (1)(1) Actul încheiat fără consimțământul expres al celuilalt soț, atunci când el este necesar potrivit legii, este anulabil.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 3: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 347 alin. (2)(2) Terțul dobânditor care a depus diligența necesară pentru a se informa cu privire la natura bunului este apărat de efectele nulității. Dispozițiile art. 345 alin. (4) rămân aplicabile.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 4: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 345 alin. (4)(4) În măsura în care interesele sale legate de comunitatea de bunuri au fost prejudiciate printr-un act juridic, soțul care nu a participat la încheierea actului nu poate pretinde decât daune-interese de la celălalt soț, fără a fi afectate drepturile dobândite de terții de bună-credință.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 5: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 339Bunurile dobândite în timpul regimului comunității legale de oricare dintre soți sunt, de la data dobândirii lor, bunuri comune în devălmășie ale soților.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 6: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 343 alin. (1)(1) Calitatea de bun comun nu trebuie să fie dovedită.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 7: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 343 alin. (2)(2) Dovada că un bun este propriu se poate face între soți prin orice mijloc de probă. În cazul prevăzut la art. 340 lit. a), dovada se face în condițiile legii.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 8: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 340 lit. g)g) bunurile, sumele de bani sau orice valori care înlocuiesc un bun propriu, precum și bunul dobândit în schimbul acestora;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 9: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 342Fiecare soț poate folosi, administra și dispune liber de bunurile sale proprii, în condițiile legii.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 10: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 346 alin. (1)(1) Actele de înstrăinare sau de grevare cu drepturi reale având ca obiect bunurile comune nu pot fi încheiate decât cu acordul ambilor soți.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 11: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 346 alin. (2)(2) Cu toate acestea, oricare dintre soți poate dispune singur, cu titlu oneros, de bunurile mobile comune a căror înstrăinare nu este supusă, potrivit legii, anumitor formalități de publicitate. Dispozițiile art. 345 alin. (4) rămân aplicabile.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 12: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 348Bunurile comune pot face obiectul unui aport la societăți, asociații sau fundații, în condițiile legii.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 13: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 349 alin. (2)(2) În cazul prevăzut la alin. (1), calitatea de asociat este recunoscută soțului care a aportat bunul comun, dar părțile sociale sau acțiunile sunt bunuri comune. Soțul asociat exercită singur drepturile ce decurg din această calitate și poate realiza singur transferul părților sociale ori, după caz, al acțiunilor deținute.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 14: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 349 alin. (3)(3) Calitatea de asociat poate fi recunoscută și celuilalt soț, dacă acesta și-a exprimat voința în acest sens. În acest caz, fiecare dintre soți are calitatea de asociat pentru părțile sociale sau acțiunile atribuite în schimbul a jumătate din valoarea bunului, dacă, prin convenție, soții nu au stipulat alte cote-părți. Părțile sociale sau acțiunile ce revin fiecăruia dintre soți sunt bunuri proprii.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 15: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 1.248 alin. (2)(2) Nulitatea relativă poate fi invocată numai de cel al cărui interes este ocrotit prin dispoziția legală încălcată.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 16: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 1.248 alin. (3)(3) Nulitatea relativă nu poate fi invocată din oficiu de instanța judecătorească.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 17: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 1.249 alin. (2)(2) Nulitatea relativă poate fi invocată pe cale acțiune numai în termenul de prescripție stabilit de lege. Cu toate acestea, partea căreia i se cere executarea contractului poate opune oricând nulitatea relativă a contractului, chiar și după împlinirea termenului de prescripție a dreptului la acțiunea în anulare.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 18: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 1.254 alin. (1)(1) Contractul lovit de nulitate absolută sau anulat este considerat a nu fi fost niciodată încheiat.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 19: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 1.254 alin. (3)(3) În cazul în care contractul este desființat, fiecare parte trebuie să restituie celeilalte, în natură sau prin echivalent, prestațiile primite, potrivit prevederilor art. 1.639—1.647, chiar dacă acestea au fost executate succesiv sau au avut un caracter continuu.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 20: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 2.517Termenul prescripției este de 3 ani, dacă legea nu prevede un alt termen.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 21: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 2.529 alin. (2)(2) În cazurile în care nulitatea relativă poate fi invocată de o terță persoană, prescripția începe să curgă, dacă prin lege nu se dispune altfel, de la data când terțul a cunoscut existența cauzei de nulitate.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 22: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 2.529 alin. (1) lit. c)c) în caz de eroare ori în celelalte cazuri de anulare, din ziua când cel îndreptățit, reprezentantul său legal ori cel chemat de lege să îi încuviințeze sau să îi autorizeze actele a cunoscut cauza anulării, însă nu mai târziu de împlinirea a 18 luni din ziua încheierii actului juridic.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 23: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 2.528 alin. (1)(1) Prescripția dreptului la acțiune în repararea unei pagube care a fost cauzată printr-o faptă ilicită începe să curgă de la data când păgubitul a cunoscut sau trebuia să cunoască atât paguba, cât și pe cel care răspunde de ea.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 24: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 2.532 teza introductivăPrescripția nu începe să curgă, iar, dacă a început să curgă, ea se suspendă:
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 25: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 2.532 pct. 11. între soți, cât timp durează căsătoria și nu sunt separați în fapt;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 26: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 2.534 alin. (1)(1) De la data când cauza de suspendare a încetat, prescripția își reia cursul, socotindu-se pentru împlinirea termenului și timpul scurs înainte de suspendare.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 27: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 2.534 alin. (2)(2) Prescripția nu se va împlini mai înainte de expirarea unui termen de 6 luni de la data când suspendarea a încetat, cu excepția prescripțiilor de 6 luni sau mai scurte, care nu se vor împlini decât după expirarea unui termen de o lună de la încetarea suspendării.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 28: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 2.552 alin. (1)(1) Când termenul este stabilit pe săptămâni, luni sau ani, el se împlinește în ziua corespunzătoare din ultima săptămână ori lună sau din ultimul an.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 29: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 2.552 alin. (2)(2) Dacă ultima lună nu are o zi corespunzătoare celei în care termenul a început să curgă, termenul se împlinește în ultima zi a acestei luni.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 30: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 2.554Dacă ultima zi a termenului este o zi nelucrătoare, termenul se consideră împlinit la sfârșitul primei zile lucrătoare care îi urmează.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 31: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 2.506 alin. (2)(2) După împlinirea termenului de prescripție, cel obligat poate să refuze executarea prestației.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 32: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 1.262 alin. (1)(1) Confirmarea unui contract anulabil rezultă din voința, expresă sau tacită, de a renunța la dreptul de a invoca nulitatea.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 33: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
- Sursa 34: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 1.263 alin. (2)(2) Persoana care poate invoca nulitatea poate confirma contractul numai cunoscând cauza de nulitate și, în caz de violență, numai după încetarea acesteia.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 35: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 1.263 alin. (6)(6) Cel care trebuie să confirme poate să fie pus în întârziere printr-o notificare prin care partea interesată să îi solicite fie să confirme contractul anulabil, fie să exercite acțiunea în anulare, în termen de 6 luni de la notificare, sub sancțiunea decăderii din dreptul de a cere anularea contractului.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 36: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 1.264Pentru a fi valabil, actul confirmativ trebuie să cuprindă obiectul, cauza și natura obligației și să facă mențiune despre motivul acțiunii în anulare, precum și despre intenția de a repara viciul pe care se întemeiază acea acțiune.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 37: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 1.265 alin. (1)(1) Confirmarea își produce efectele din momentul încheierii contractului și atrage renunțarea la mijloacele și excepțiile ce puteau fi opuse, sub rezerva însă a drepturilor dobândite și conservate de terții de bună-credință.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 38: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 318 alin. (1)(1) Fiecare soț poate să îi ceară celuilalt să îl informeze cu privire la bunurile, veniturile și datoriile sale, iar în caz de refuz nejustificat se poate adresa instanței de tutelă.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 39: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 318 alin. (2)(2) Instanța poate să îl oblige pe soțul celui care a sesizat-o sau pe orice terț să furnizeze informațiile cerute și să depună probele necesare în acest sens.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 40: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 318 alin. (3)(3) Terții pot să refuze furnizarea informațiilor cerute atunci când, potrivit legii, refuzul este justificat de păstrarea secretului profesional.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 41: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 316 alin. (1)(1) În mod excepțional, dacă unul dintre soți încheie acte juridice prin care pune în pericol grav interesele familiei, celălalt soț poate cere instanței de tutelă ca, pentru o durată determinată, dreptul de a dispune de anumite bunuri să poată fi exercitat numai cu consimțământul său expres. Durata acestei măsuri poate fi prelungită, fără însă a se depăși în total 2 ani. Hotărârea de încuviințare a măsurii se comunică în vederea efectuării formalităților de publicitate imobiliară sau mobiliară, după caz.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 42: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 316 alin. (2)(2) Actele încheiate cu nerespectarea hotărârii judecătorești sunt anulabile. Dreptul la acțiune se prescrie în termen de un an, care începe să curgă de la data când soțul vătămat a luat cunoștință de existența actului.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 43: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 370 alin. (1)(1) Dacă regimul matrimonial al soților este cel al comunității legale sau convenționale, instanța, la cererea unuia dintre soți, poate pronunța separația de bunuri, atunci când celălalt soț încheie acte care pun în pericol interesele patrimoniale ale familiei.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 44: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 265Toate măsurile date prin prezenta carte în competența instanței judecătorești, toate litigiile privind aplicarea dispozițiilor prezentei cărți, precum și măsurile de ocrotire a copilului prevăzute în legi speciale sunt de competența instanței de tutelă. Dispozițiile art. 107 sunt aplicabile în mod corespunzător.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 45: Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civilTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 3Actele și faptele juridice încheiate ori, după caz, săvârșite sau produse înainte de intrarea în vigoare a Codului civil nu pot genera alte efecte juridice decât cele prevăzute de legea în vigoare la data încheierii sau, după caz, a săvârșirii ori producerii lor.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 46: Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civilTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 34Dispozițiile art. 345-350 din Codul civil sunt aplicabile și căsătoriilor în ființă la data intrării în vigoare a Codului civil, dacă actul sau faptul juridic cu privire la un bun comun a intervenit după această dată.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 47: Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civilTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 201Prescripțiile începute și neîmplinite la data intrării în vigoare a Codului civil sunt și rămân supuse dispozițiilor legale care le-au instituit.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 48: Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civilTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 220 alin. (1)(1) Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 511 din 24 iulie 2009, intră în vigoare la data de 1 octombrie 2011.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 49: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 36Calitatea procesuală rezultă din identitatea dintre părți și subiectele raportului juridic litigios, astfel cum acesta este dedus judecății. Existența sau inexistența drepturilor și a obligațiilor afirmate constituie o chestiune de fond.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 50: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 94 pct. 1 lit. a)a) cererile date de Codul civil în competența instanței de tutelă și de familie, în afară de cazurile în care prin lege se prevede în mod expres altfel;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 51: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 107 alin. (1)(1) Cererea de chemare în judecată se introduce la instanța în a cărei circumscripție domiciliază sau își are sediul pârâtul, dacă legea nu prevede altfel.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 52: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 114 alin. (1)(1) Dacă legea nu prevede altfel, cererile privind ocrotirea persoanei fizice date de Codul civil în competența instanței de tutelă și de familie se soluționează de instanța în a cărei circumscripție teritorială își are domiciliul sau reședința persoana ocrotită.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 53: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 194 lit. a)a) numele și prenumele, domiciliul sau reședința părților ori, pentru persoane juridice, denumirea și sediul lor. De asemenea, cererea va cuprinde și codul numeric personal sau, după caz, codul unic de înregistrare ori codul de identificare fiscală, numărul de înmatriculare în registrul comerțului sau de înscriere în registrul persoanelor juridice și contul bancar ale reclamantului, precum și ale pârâtului, dacă părțile posedă ori li s-au atribuit aceste elemente de identificare potrivit legii, în măsura în care acestea sunt cunoscute de reclamant. Dispozițiile art. 148 alin. (1) teza a II-a sunt aplicabile. Dacă reclamantul locuiește în străinătate, va arăta și domiciliul ales în România unde urmează să i se facă toate comunicările privind procesul;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 54: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 194 lit. c)c) obiectul cererii și valoarea lui, după prețuirea reclamantului, atunci când acesta este evaluabil în bani, precum și modul de calcul prin care s-a ajuns la determinarea acestei valori, cu indicarea înscrisurilor corespunzătoare. Pentru imobile se aplică în mod corespunzător dispozițiile art. 104. Pentru identificarea imobilelor se vor arăta localitatea și județul, strada și numărul, iar în lipsă, vecinătățile, etajul și apartamentul, precum și, când imobilul este înscris în cartea funciară, numărul de carte funciară și numărul cadastral sau topografic, după caz. La cererea de chemare în judecată se va anexa extrasul de carte funciară, cu arătarea titularului înscris în cartea funciară, eliberat de biroul de cadastru și publicitate imobiliară în raza căruia este situat imobilul, iar în cazul în care imobilul nu este înscris în cartea funciară, se va anexa un certificat emis de același birou, care atestă acest fapt;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 55: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 194 lit. d)d) arătarea motivelor de fapt și de drept pe care se întemeiază cererea;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 56: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 194 lit. e)e) arătarea dovezilor pe care se sprijină fiecare capăt de cerere. Când dovada se face prin înscrisuri, se vor aplica, în mod corespunzător, dispozițiile art. 150. Când reclamantul dorește să își dovedească cererea sau vreunul dintre capetele acesteia prin interogatoriul pârâtului, va cere înfățișarea în persoană a acestuia, dacă pârâtul este o persoană fizică. În cazurile în care legea prevede că pârâtul va răspunde în scris la interogatoriu, acesta va fi atașat cererii de chemare în judecată. Când se va cere dovada cu martori, se vor arăta numele, prenumele și adresa martorilor, dispozițiile art. 148 alin. (1) teza a II-a fiind aplicabile în mod corespunzător;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 57: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
- Sursa 58: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 249Cel care face o susținere în cursul procesului trebuie să o dovedească, în afară de cazurile anume prevăzute de lege.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 59: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 293 alin. (1)(1) Când partea învederează că partea adversă deține un înscris probatoriu, referitor la proces, instanța poate ordona înfățișarea lui.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 60: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 297 alin. (1)(1) Când se arată că un înscris necesar soluționării procesului se află în posesia unui terț, acesta va putea fi citat ca martor, punându-i-se în vedere să aducă înscrisul în instanță.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 61: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 952Sechestrul asigurător constă în indisponibilizarea bunurilor mobile sau/și imobile urmăribile ale debitorului aflate în posesia acestuia sau a unui terț în scopul valorificării lor în momentul în care creditorul unei sume de bani va obține un titlu executoriu.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 62: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 953 alin. (1)(1) Creditorul care nu are titlu executoriu, dar a cărui creanță este constatată în scris și este exigibilă, poate solicita înființarea unui sechestru asigurător asupra bunurilor mobile și imobile ale debitorului, dacă dovedește că a intentat cerere de chemare în judecată. El poate fi obligat la plata unei cauțiuni în cuantumul fixat de către instanță.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 63: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 953 alin. (2)(2) Același drept îl are și creditorul a cărui creanță nu este constatată în scris, dacă dovedește că a intentat acțiune și depune, odată cu cererea de sechestru, o cauțiune de jumătate din valoarea reclamată.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 64: Legea societăților nr. 31/1990Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 63Cererile și căile de atac prevăzute de prezenta lege, de competența instanțelor judecătorești, se soluționează de tribunalul în a cărui circumscripție își are societatea sediul principal.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 65: Legea societăților nr. 31/1990Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 65 alin. (1)(1) În lipsă de stipulație contrară, bunurile constituite ca aport în societate devin proprietatea acesteia din momentul înmatriculării ei în registrul comerțului.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 66: ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1109/2017Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
considerentele ÎCCJ privind recursul reclamantei, paragraful „Așa după cum a reținut și instanța de apel”Așa după cum a reținut și instanța de apel, în cauză nu sunt incidente prevederile art. 349 alin. (2) și (3) din noul C. civ., ci, potrivit dispozițiilor art. 34 din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a noului C. civ., sunt aplicabile dispozițiile corespunzătoare C. fam., deoarece acțiunile au fost dobândite de intervenientul principal, soțul reclamantei-recurente, anterior intrării în vigoare a noului C. civ.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 67: ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1109/2017Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat