⌕Meniu

Neplata pensiei de întreținere ca abandon de familie

Neplata, cu rea-credință, timp de trei luni a pensiei de întreținere stabilite prin hotărâre sau convenție notarială poate constitui abandon de familie. Termenul de trei luni pentru plângerea prealabilă este distinct și se raportează la cunoașterea faptei. Plata înainte de terminarea urmăririi penale și plata în cursul judecății au efecte diferite. [2] [34] [5] [6]

ACTUALIZAT
TIMP DE CITIRE
9 minute
CATEGORIE
Întreținere și pretenții financiare în familie
Cuprins · 12 secțiuni
  1. 01Cui se adresează
  2. 02Când poate fi infracțiune neplata pensiei stabilite la notar
  3. 03Convenții și restanțe mai vechi: contează perioada faptei
  4. 04Cele trei luni de neplată și cele trei luni pentru plângere
  5. 05Cine formulează plângerea pentru copil
  6. 06Unde se depune plângerea și cum se calculează termenul
  7. 07Ce se întâmplă dacă restanțele sunt plătite
  8. 08Plata, retragerea plângerii și recuperarea banilor
  9. 09Termene și repere
  10. 10Lista de pași
  11. 11Întrebări frecvente
  12. 12Surse și trimiteri

Cui se adresează

✓ SE APLICĂ DACĂ

  • Beneficiarii întreținerii stabilite judiciar ori notarial, reprezentanții lor și persoanele obligate la plată.

✕ NU ACOPERĂ

  • Calculul detaliat al prescripției răspunderii penale într-un dosar individual.

  • Executarea transfrontalieră, medierea penală și redactarea unei plângeri pentru o persoană identificată.

Când poate fi infracțiune neplata pensiei stabilite la notar

Neplata pensiei stabilite prin convenție notarială poate constitui abandon de familie atunci când persoana obligată legal la întreținere nu o plătește, cu rea-credință, timp de trei luni. Sunt necesare cumulativ obligația legală față de beneficiar, o pensie stabilită pe cale judecătorească sau notarială, perioada de neplată și reaua-credință. Pedeapsa prevăzută de lege este închisoarea de la șase luni la trei ani sau amenda. [1] [2] [3]

Pensia stabilită pe cale notarială este inclusă expres în această incriminare de la 11 noiembrie 2023, prin Legea nr. 323/2023. Curtea Constituțională constatase anterior că omiterea ei din protecția penală era neconstituțională. [32] [33] [39]

Restanța nu dovedește singură reaua-credință. Nici afirmația „nu are salariu” nu rezolvă automat problema vinovăției. Concluzia presupune evaluarea situației concrete; lipsa vinovăției cerute de lege împiedică exercitarea acțiunii penale. Pentru prezentarea faptelor sunt utile datele verificabile despre posibilitățile de plată, plățile efectuate, explicațiile date și conduita debitorului. [40] [30] [24]

Păstrează convenția completă și verifică exact beneficiarul, suma ori modul de calcul și scadențele. Dacă formularea obligației este neclară, pașii pentru stabilirea întinderii titlului sunt descriși în Pensia de întreținere neplătită: executorul și poprirea pe venituri. Calificarea penală se raportează la pensia de întreținere și la obligația legală concretă, nu doar la faptul că există un înscris notarial. [1] [2]

Convenții și restanțe mai vechi: contează perioada faptei

O convenție notarială încheiată înainte de 11 noiembrie 2023 nu este exclusă, numai din cauza datei sale, de la aplicarea normei actuale pentru o faptă ulterioară care întrunește condițiile legale. Aceasta este o consecință a faptului că textul incriminării privește neplata pensiei, fără să ceară încheierea unei noi convenții după modificare. [42] [8]

În schimb, modificarea nu autorizează sancționarea retroactivă a unei conduite care nu era incriminată la data săvârșirii. Dacă neplata începe înainte de modificare și continuă după ea, trebuie stabilite scadențele, intervalul concret al conduitei și legea aplicabilă acelei fapte; nu se aplică mecanic forma actuală tuturor lunilor restante. În cazul unor legi penale succesive până la judecarea definitivă, se aplică regula legii penale mai favorabile. [7] [8] [9]

Decizia Curții Constituționale (CCR) nr. 221/2023 nu trebuie tratată ca o incriminare retroactivă. În motivare, Curtea a subliniat că lipsa vechii reglementări nu putea fi completată prin analogie ori printr-o interpretare extensivă a celeilalte modalități de abandon de familie. [38]

Cele trei luni de neplată și cele trei luni pentru plângere

Cele două intervale au funcții diferite:

  • Trei luni de neplată cu rea-credință sunt o condiție a infracțiunii prevăzute de art. 378 alin. (1) lit. c) din Codul penal. Infracțiunea se consumă la împlinirea acestei perioade, în condițiile normei. [2] [36]
  • Trei luni pentru plângerea prealabilă reprezintă termenul de sesizare, care curge din ziua în care persoana vătămată sau reprezentantul său legal a cunoscut săvârșirea faptei. Nu este, în toate cazurile, un termen calculat de la prima rată restantă. [13] [34]

Prin Decizia nr. 2/2020 (hotărâre prealabilă), Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit trei situații: cunoașterea faptei chiar la consumare; cunoașterea între consumare și încetarea conduitei; cunoașterea la încetare sau ulterior. În ultima situație, nu trebuie să se fi împlinit prescripția răspunderii penale. Regula este cunoașterea faptei, nu așteptarea obligatorie a încetării neplății. [35]

Nu aștepta reluarea plăților ca să formulezi plângerea. Pentru aceeași faptă continuă, prelungirea neplății nu creează automat un nou termen de sesizare cu fiecare rată. Nici regula „am întotdeauna șase luni de la prima restanță” nu este un calcul sigur: trebuie identificată data la care a fost cunoscută fapta consumată. [34] [35]

Prin Decizia nr. 4/2017 (recurs în interesul legii), Înalta Curte a mai stabilit că, în ipoteza neplății pensiei fixate printr-o singură hotărâre judecătorească în favoarea mai multor persoane, este vorba despre o infracțiune unică continuă. Această dezlegare privește expres acea ipoteză; nu permite presupunerea că orice pluralitate de titluri și beneficiari se tratează identic. [37]

Cine formulează plângerea pentru copil

Regula specială a abandonului de familie este punerea în mișcare a acțiunii penale la plângerea prealabilă a persoanei vătămate. Pentru persoana lipsită de capacitate de exercițiu, plângerea se face prin reprezentantul legal; persoana cu capacitate de exercițiu restrânsă o poate face cu încuviințarea cerută de legea civilă. [4] [23] [29]

Pentru un minor sau un major care beneficiază de consiliere judiciară ori tutelă specială, termenul de trei luni curge de la data când ocrotitorul sau reprezentantul său legal a aflat despre săvârșirea faptei. Dacă făptuitorul este reprezentantul legal, legea stabilește ca punct de plecare data numirii unui nou reprezentant legal. [14] [15]

Există și protecția sesizării din oficiu: în cazul victimei lipsite de capacitate de exercițiu sau cu capacitate restrânsă, acțiunea penală poate fi pusă în mișcare și fără plângere prealabilă. Codul de procedură penală prevede sesizarea din oficiu când făptuitorul este chiar persoana care reprezintă legal victima ori îi încuviințează actele. Aceste reguli trebuie semnalate organului judiciar atunci când există un conflict de reprezentare; ele nu justifică amânarea sesizării de către persoana care poate acționa valabil. [10] [29]

Unde se depune plângerea și cum se calculează termenul

Plângerea prealabilă se adresează organului de cercetare penală sau procurorului. Poate fi făcută personal ori prin mandatar cu mandat special. Trebuie să cuprindă datele de identificare și calitatea celui care o formulează, descrierea faptelor, precum și făptuitorul și mijloacele de probă, dacă sunt cunoscute. [22] [23] [25] [24]

În practică, descrierea poate fi organizată într-un tabel cu lunile, suma datorată, suma primită și dovada plății. Convenția notarială ori hotărârea, documentele privind reprezentarea copilului, extrasele de cont și comunicările relevante permit identificarea obligației și a conduitei reclamate. Acestea sunt repere pentru prezentarea probelor cunoscute, nu o listă legală închisă de anexe obligatorii. [24] [29]

Plângerea scrisă trebuie semnată. Cea orală se consemnează într-un proces-verbal de organul care o primește. Forma electronică trebuie să respecte condiția semnăturii electronice prevăzute de lege; simpla trimitere a unui mesaj nesemnat nu trebuie confundată cu îndeplinirea acestei cerințe. [23] [26] [28] [27]

Termenul de trei luni se calculează pe luni calendaristice, nu ca un număr fix de 90 de zile. El expiră la sfârșitul zilei corespunzătoare din ultima lună; dacă luna nu are o asemenea zi, în ultima ei zi. Dacă ultima zi este nelucrătoare, expirarea se mută la sfârșitul primei zile lucrătoare următoare. [13] [18] [19]

Păstrează dovada depunerii și a conținutului transmis. Legea recunoaște depunerea prin scrisoare recomandată la oficiul poștal în interiorul termenului. O plângere îndreptată greșit către un organ judiciar necompetent rămâne valabilă dacă a fost introdusă în termen; ea se trimite organului competent. [21] [16] [17]

Depășirea termenului poate atrage decăderea și nulitatea actului tardiv, iar lipsa plângerii cerute de lege înlătură răspunderea penală. Situațiile în care legea permite acțiunea din oficiu, inclusiv cele privind capacitatea victimei, se verifică separat. [20] [11] [10]

Ce se întâmplă dacă restanțele sunt plătite

Momentul îndeplinirii obligațiilor schimbă efectul penal:

Momentul plății Efectul special prevăzut de art. 378
Înainte de terminarea urmăririi penale Fapta nu se pedepsește dacă inculpatul își îndeplinește obligațiile. Este o cauză de nepedepsire. [5] [31]
După această etapă, dar până la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare Instanța dispune, după caz, amânarea aplicării pedepsei sau suspendarea executării sub supraveghere, chiar dacă nu sunt îndeplinite condițiile generale pentru acestea. Nu este aceeași soluție ca nepedepsirea din etapa anterioară. [6]
După rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare Plata nu activează automat beneficiul special al alineatului (5), care este condiționat de momentul anterior definitivării. [43]

Condiția legală este îndeplinirea obligațiilor, nu simpla promisiune de a plăti. O plată parțială ori acoperirea numai a primelor trei rate nu garantează beneficiul. Trebuie confruntate obligațiile exigibile relevante în dosar cu plățile și dovezile lor, inclusiv sumele ajunse la scadență pe parcurs. O dispută reală privind întinderea obligației nu se rezolvă doar prin denumirea transferului bancar. [41] [6]

Depune dovada plății cât mai repede în dosarul penal și precizează obligațiile pe care le acoperă. Pentru beneficiul de la alineatul (4), limita este terminarea urmăririi penale; nu presupune că poți aștepta primul termen de judecată și vei obține aceeași consecință. [5] [6]

Plata, retragerea plângerii și recuperarea banilor

Plata și retragerea plângerii sunt mecanisme distincte. Art. 378 leagă beneficiile speciale de îndeplinirea obligațiilor la momentele indicate, fără să ceară în textul acestor alineate retragerea plângerii. O plată nu trebuie prezentată ca o retragere implicită și nici ca o promisiune că dosarul se va închide în orice etapă. [5] [6]

În regimul actual al retragerii, pentru infracțiunile condiționate de plângere prealabilă, retragerea produce efecte numai dacă este însușită de procuror, indiferent dacă acțiunea penală a fost pusă în mișcare în urma plângerii sau din oficiu. Pentru fapte aflate sub incidența unor legi penale succesive, se verifică separat aplicarea legii mai favorabile. [12] [9]

Pentru recuperarea efectivă a sumelor, identificarea titlului, poprire și cheltuielile executorului, consultă ghidul executării întreținerii. Păstrează aceeași evidență a plăților în toate demersurile, astfel încât situația prezentată să reflecte exact obligațiile îndeplinite și restanțele. [24] [41]

Termene și repere procedurale

REGULĂPlângerea prealabilă
Interval

Trei luni. [13]

De când începe

Cunoașterea săvârșirii faptei de către persoana vătămată ori persoana indicată de regulile speciale de reprezentare. [34] [14]

Cum se aplică

Termenul se calculează pe luni și expiră la sfârșitul zilei corespunzătoare din ultima lună; dacă aceasta lipsește, în ultima zi a lunii. Dacă ultima zi este nelucrătoare, termenul expiră la sfârșitul primei zile lucrătoare următoare. [18] [19]

Consecințe

Actul tardiv poate atrage decăderea și nulitatea; lipsa plângerii cerute de lege înlătură răspunderea penală, cu verificarea cazurilor de acțiune din oficiu. [20] [11] [10]

[13][34][14][18][19][15][10][35][20][11][2]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

  • Dacă făptuitorul este reprezentantul legal, termenul se raportează la numirea unui nou reprezentant. [15]

  • Pentru persoana lipsită de capacitate ori cu capacitate restrânsă, acțiunea penală se poate pune în mișcare și din oficiu. [10]

  • Nu se așteaptă automat încetarea neplății; se aplică distincțiile din hotărârea prealabilă nr. 2/2020. [35]

REGULĂÎndeplinirea obligațiilor pentru nepedepsire
Interval

Înainte de terminarea urmăririi penale. [5]

De când începe

Existența dosarului penal și îndeplinirea obligațiilor de către inculpat. [5]

Cum se aplică

Limita este o etapă procesuală, nu un număr fix de zile de la depunerea plângerii. [5]

Consecințe

Fapta nu se pedepsește dacă sunt îndeplinite condițiile legale. [5]

[5][41][9]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

  • Promisiunea ori plata parțială nu echivalează automat cu îndeplinirea obligațiilor. [41]

REGULĂÎndeplinirea obligațiilor în cursul judecății
Interval

Până la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare. [6]

De când începe

Îndeplinirea obligațiilor după limita beneficiului de nepedepsire, în interiorul etapei prevăzute de lege. [5] [6]

Cum se aplică

Se verifică data îndeplinirii obligațiilor în raport cu rămânerea definitivă a hotărârii; nu este un termen calculat în zile. [6]

Consecințe

Instanța dispune, după caz, amânarea aplicării pedepsei ori suspendarea executării sub supraveghere, chiar dacă nu sunt întrunite condițiile generale. [6]

[6][5][43][9]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

  • Plata după definitivare nu activează automat acest beneficiu special. [43]

Lista de pași

  • Identifică în titlu beneficiarul întreținerii, cuantumul și scadențele; păstrează copia completă a convenției sau hotărârii. [1] [2]

  • Separă perioada de neplată de data când ai cunoscut săvârșirea faptei; aceasta contează pentru termenul plângerii. [34] [35]

  • Pentru copil, indică reprezentarea legală și orice conflict cu persoana reclamată. [29] [14]

  • Descrie faptele și probele cunoscute, inclusiv toate plățile primite; nu prezenta presupunerile despre veniturile debitorului ca fapte dovedite. [24] [30]

  • Depune plângerea la organul de cercetare penală sau procuror, în forma cerută, și păstrează dovada depunerii în termen. [22] [26] [21]

  • Dacă intervine plata, depune imediat dovezile și verifică etapa dosarului: limita nepedepsirii este terminarea urmăririi penale. [5] [6]

Întrebări frecvente

Când poate neplata pensiei notariale să constituie abandon de familie?

Când sunt întrunite obligația legală față de beneficiar, pensia stabilită notarial, neplata timp de trei luni și reaua-credință. Forma care include expres pensia notarială se aplică de la 11 noiembrie 2023; pentru conduite anterioare sau care traversează modificarea se verifică legea aplicabilă în timp. Restanța singură nu dovedește vinovăția. [1] [2] [33] [7] [30]

Ce efect are plata restanțelor în cursul urmăririi penale sau al judecății?

Dacă inculpatul își îndeplinește obligațiile înainte de terminarea urmăririi penale, fapta nu se pedepsește. Dacă îndeplinirea intervine ulterior, dar până la condamnarea definitivă, instanța dispune, după caz, amânarea aplicării pedepsei ori suspendarea executării sub supraveghere în condițiile speciale ale legii. O plată parțială nu garantează niciunul dintre aceste beneficii. [5] [6] [41]

Care este termenul plângerii prealabile și cum diferă de cele trei luni de neplată?

Cele trei luni de neplată sunt o condiție a infracțiunii. Cele trei luni pentru plângere curg de la cunoașterea faptei consumate ori epuizate, potrivit hotărârii prealabile nr. 2/2020. Continuarea aceleiași neplăți nu justifică așteptarea nelimitată și nici nu mută automat începutul termenului la reluarea plăților. [2] [34] [35]

Pot face plângerea pentru copil dacă părintele obligat este și reprezentant legal?

Semnalează conflictul organului judiciar. Codul de procedură penală prevede sesizarea din oficiu când făptuitorul este persoana care reprezintă legal victima ori îi încuviințează actele. Dacă făptuitorul este reprezentantul legal, regula specială a termenului se raportează la numirea unui nou reprezentant. Pentru lipsa ori restrângerea capacității, acțiunea penală se poate pune în mișcare și din oficiu. [29] [15] [10]

De reținut

Arată cele 10 idei principale ale ghidului

  • Incriminarea presupune neplată timp de trei luni, rea-credință și pensie stabilită judiciar sau notarial.

    [1][2]

  • Pensia notarială este inclusă expres din 11 noiembrie 2023; regula nu autorizează incriminarea retroactivă.

    [33][32][7]

  • Restanța și lipsa unui salariu nu sunt, singure, un verdict asupra relei-credințe.

    [40][30]

  • Termenul de trei luni pentru plângerea prealabilă curge de la cunoașterea faptei, potrivit celor trei ipoteze din Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 2/2020 (hotărâre prealabilă).

    [34][35]

  • Reprezentarea minorului și conflictul cu făptuitorul au reguli speciale, iar sesizarea din oficiu este posibilă în cazurile legale.

    [14][15][29][10]

  • Termenul procedural se calculează pe luni calendaristice, cu regula zilei nelucrătoare.

    [18][19]

  • Îndeplinirea obligațiilor înainte de terminarea urmăririi penale este cauză de nepedepsire.

    [5][31]

  • Îndeplinirea obligațiilor până la condamnarea definitivă atrage amânare ori suspendare în condițiile speciale ale art. 378 alin. (5) din Codul penal.

    [6]

  • Plata parțială nu garantează îndeplinirea condiției legale de achitare a obligațiilor.

    [41]

  • Retragerea plângerii are regim distinct; în forma actuală, efectul său cere însușirea de către procuror.

    [12]

Pașii pentru recuperarea întreținerii și pentru poprire

Ghidul descrie regulile în vigoare la data actualizării, 21 octombrie 2026. Dacă situația ta este mai veche, unele reguli pot fi diferite.

Surse și trimiteri

  1. Sursa 1: Codul penal (Legea nr. 286/2009)Lege · art. 378 alin. (1) partea introductivă · forma din 18 octombrie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 378 alin. (1) partea introductivă
    (1) Săvârșirea de către persoana care are obligația legală de întreținere, față de cel îndreptățit la întreținere, a uneia dintre următoarele fapte:
    Textul în documentul-sursă ↗
  2. Sursa 2: Codul penal (Legea nr. 286/2009)Lege · art. 378 alin. (1) lit. c) · forma din 18 octombrie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 378 alin. (1) lit. c)
    c) neplata, cu rea-credință, timp de 3 luni, a pensiei de întreținere stabilite pe cale judecătorească sau notarială,
    Textul în documentul-sursă ↗
  3. Sursa 3: Codul penal (Legea nr. 286/2009)Lege · art. 378 alin. (1) teza finală · forma din 18 octombrie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 378 alin. (1) teza finală
    se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.
    Textul în documentul-sursă ↗
  4. Sursa 4: Codul penal (Legea nr. 286/2009)Lege · art. 378 alin. (3) · forma din 18 octombrie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 378 alin. (3)
    (3) Acțiunea penală se pune în mișcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate.
    Textul în documentul-sursă ↗
  5. Sursa 5: Codul penal (Legea nr. 286/2009)Lege · art. 378 alin. (4) · forma din 18 octombrie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 378 alin. (4)
    (4) Fapta nu se pedepsește dacă, înainte de terminarea urmăririi penale, inculpatul își îndeplinește obligațiile.
    Textul în documentul-sursă ↗
  6. Sursa 6: Codul penal (Legea nr. 286/2009)Lege · art. 378 alin. (5) · forma din 18 octombrie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 378 alin. (5)
    (5) Dacă, până la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare, inculpatul își îndeplinește obligațiile, instanța dispune, după caz, amânarea aplicării pedepsei sau suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, chiar dacă nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege pentru aceasta.
    Textul în documentul-sursă ↗
  7. Sursa 7: Codul penal (Legea nr. 286/2009)Lege · art. 1 alin. (2) · forma din 18 octombrie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 1 alin. (2)
    (2) Nicio persoană nu poate fi sancționată penal pentru o faptă care nu era prevăzută de legea penală la data când a fost săvârșită.
    Textul în documentul-sursă ↗
  8. Sursa 8: Codul penal (Legea nr. 286/2009)Lege · art. 3 · forma din 18 octombrie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 3
    Activitatea legii penale Legea penală se aplică infracțiunilor săvârșite în timpul cât ea se află în vigoare.
    Textul în documentul-sursă ↗
  9. Sursa 9: Codul penal (Legea nr. 286/2009)Lege · art. 5 alin. (1) · forma din 18 octombrie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 5 alin. (1)
    (1) În cazul în care de la săvârșirea infracțiunii până la judecarea definitivă a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale, se aplică legea mai favorabilă.
    Textul în documentul-sursă ↗
  10. Sursa 10: Codul penal (Legea nr. 286/2009)Lege · art. 157 alin. (4) · forma din 18 octombrie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 157 alin. (4)
    (4) În cazul în care cel vătămat este o persoană lipsită de capacitate de exercițiu ori cu capacitatea de exercițiu restrânsă sau o persoană juridică ce este reprezentată de făptuitor, acțiunea penală se poate pune în mișcare și din oficiu.
    Textul în documentul-sursă ↗
  11. Sursa 11: Codul penal (Legea nr. 286/2009)Lege · art. 157 alin. (1) · forma din 18 octombrie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 157 alin. (1)
    (1) În cazul infracțiunilor pentru care punerea în mișcare a acțiunii penale este condiționată de introducerea unei plângeri prealabile de către persoana vătămată, lipsa acestei plângeri înlătură răspunderea penală.
    Textul în documentul-sursă ↗
  12. Sursa 12: Codul penal (Legea nr. 286/2009)Lege · art. 158 alin. (4) · forma din 18 octombrie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 158 alin. (4)
    (4) În cazul infracțiunilor pentru care punerea în mișcare a acțiunii penale este condiționată de introducerea unei plângeri prealabile, indiferent dacă acțiunea penală a fost pusă în mișcare în urma unei plângeri prealabile sau din oficiu, în condițiile legii, retragerea plângerii produce efecte numai dacă este însușită de procuror.
    Textul în documentul-sursă ↗
  13. Sursa 13: Codul de procedură penală (Legea nr. 135/2010)Lege · art. 296 alin. (1) · forma din 13 iunie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 296 alin. (1)
    (1) Plângerea prealabilă trebuie să fie introdusă în termen de 3 luni din ziua în care persoana vătămată a aflat despre săvârșirea faptei.
    Textul în documentul-sursă ↗
  14. Sursa 14: Codul de procedură penală (Legea nr. 135/2010)Lege · art. 296 alin. (2) · forma din 13 iunie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 296 alin. (2)
    (2) Când persoana vătămată este un minor sau un major care beneficiază de consiliere judiciară ori tutelă specială, termenul de 3 luni curge de la data când ocrotitorul sau reprezentantul său legal a aflat despre săvârșirea faptei.
    Textul în documentul-sursă ↗
  15. Sursa 15: Codul de procedură penală (Legea nr. 135/2010)Lege · art. 296 alin. (3) · forma din 13 iunie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 296 alin. (3)
    (3) În cazul în care făptuitorul este reprezentantul legal al persoanelor prevăzute la alin. (2), termenul de 3 luni curge de la data numirii unui nou reprezentant legal.
    Textul în documentul-sursă ↗
  16. Sursa 16: Codul de procedură penală (Legea nr. 135/2010)Lege · art. 296 alin. (4) · forma din 13 iunie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 296 alin. (4)
    (4) Plângerea prealabilă greșit îndreptată se consideră valabilă, dacă a fost introdusă în termen la organul judiciar necompetent.
    Textul în documentul-sursă ↗
  17. Sursa 17: Codul de procedură penală (Legea nr. 135/2010)Lege · art. 296 alin. (5) · forma din 13 iunie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 296 alin. (5)
    (5) Plângerea prealabilă greșit îndreptată la organul de urmărire penală sau la instanța de judecată se trimite, pe cale administrativă, organului judiciar competent.
    Textul în documentul-sursă ↗
  18. Sursa 18: Codul de procedură penală (Legea nr. 135/2010)Lege · art. 269 alin. (3) · forma din 13 iunie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 269 alin. (3)
    (3) Termenele socotite pe luni sau pe ani expiră, după caz, la sfârșitul zilei corespunzătoare a ultimei luni ori la sfârșitul zilei și lunii corespunzătoare din ultimul an. Dacă această zi cade într-o lună care nu are zi corespunzătoare, termenul expiră în ultima zi a acelei luni.
    Textul în documentul-sursă ↗
  19. Sursa 19: Codul de procedură penală (Legea nr. 135/2010)Lege · art. 269 alin. (4) · forma din 13 iunie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 269 alin. (4)
    (4) Când ultima zi a unui termen cade într-o zi nelucrătoare, termenul expiră la sfârșitul primei zile lucrătoare care urmează.
    Textul în documentul-sursă ↗
  20. Sursa 20: Codul de procedură penală (Legea nr. 135/2010)Lege · art. 268 alin. (1) · forma din 13 iunie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 268 alin. (1)
    (1) Când pentru exercitarea unui drept procesual legea prevede un anumit termen, nerespectarea acestuia atrage decăderea din exercițiul dreptului și nulitatea actului făcut peste termen*).
    Textul în documentul-sursă ↗
  21. Sursa 21: Codul de procedură penală (Legea nr. 135/2010)Lege · art. 270 alin. (1) · forma din 13 iunie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 270 alin. (1)
    (1) Actul depus înăuntrul termenului prevăzut de lege la administrația locului de deținere ori la unitatea militară sau la oficiul poștal prin scrisoare recomandată este considerat ca făcut în termen. Înregistrarea sau atestarea făcută de către administrația locului de deținere pe actul depus, recipisa oficiului poștal, precum și înregistrarea ori atestarea făcută de unitatea militară pe actul depus servesc ca dovadă a datei depunerii actului.
    Textul în documentul-sursă ↗
  22. Sursa 22: Codul de procedură penală (Legea nr. 135/2010)Lege · art. 295 alin. (2) · forma din 13 iunie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 295 alin. (2)
    (2) Plângerea prealabilă se adresează organului de cercetare penală sau procurorului, potrivit legii.
    Textul în documentul-sursă ↗
  23. Sursa 23: Codul de procedură penală (Legea nr. 135/2010)Lege · art. 295 alin. (3) · forma din 13 iunie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 295 alin. (3)
    (3) Dispozițiile art. 289 alin. (1)-(6) și (8) se aplică în mod corespunzător.
    Textul în documentul-sursă ↗
  24. Sursa 24: Codul de procedură penală (Legea nr. 135/2010)Lege · art. 289 alin. (2) · forma din 13 iunie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 289 alin. (2)
    (2) Plângerea trebuie să cuprindă: numele, prenumele, codul numeric personal, calitatea și domiciliul petiționarului ori, pentru persoane juridice, denumirea, sediul, codul unic de înregistrare, codul de identificare fiscală, numărul de înmatriculare în registrul comerțului sau de înscriere în registrul persoanelor juridice și contul bancar, indicarea reprezentantului legal ori convențional, descrierea faptei care formează obiectul plângerii, precum și indicarea făptuitorului și a mijloacelor de probă, dacă sunt cunoscute.
    Textul în documentul-sursă ↗
  25. Sursa 25: Codul de procedură penală (Legea nr. 135/2010)Lege · art. 289 alin. (3) · forma din 13 iunie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 289 alin. (3)
    (3) Plângerea se poate face personal sau prin mandatar. Mandatul trebuie să fie special, iar procura rămâne atașată plângerii.
    Textul în documentul-sursă ↗
  26. Sursa 26: Codul de procedură penală (Legea nr. 135/2010)Lege · art. 289 alin. (4) · forma din 13 iunie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 289 alin. (4)
    (4) Dacă este făcută în scris, plângerea trebuie semnată de persoana vătămată sau de mandatar.
    Textul în documentul-sursă ↗
  27. Sursa 27: Codul de procedură penală (Legea nr. 135/2010)Lege · art. 289 alin. (5) · forma din 13 iunie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 289 alin. (5)
    (5) Plângerea în formă electronică îndeplinește condițiile de formă numai dacă este certificată prin semnătură electronică, în conformitate cu prevederile legale.
    Textul în documentul-sursă ↗
  28. Sursa 28: Codul de procedură penală (Legea nr. 135/2010)Lege · art. 289 alin. (6) · forma din 13 iunie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 289 alin. (6)
    (6) Plângerea formulată oral se consemnează într-un proces-verbal de către organul care o primește.
    Textul în documentul-sursă ↗
  29. Sursa 29: Codul de procedură penală (Legea nr. 135/2010)Lege · art. 289 alin. (8) · forma din 13 iunie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 289 alin. (8)
    (8) Pentru persoana lipsită de capacitatea de exercițiu, plângerea se face de reprezentantul său legal. Persoana cu capacitate de exercițiu restrânsă poate face plângere cu încuviințarea persoanelor prevăzute de legea civilă. În cazul în care făptuitorul este persoana care reprezintă legal sau încuviințează actele persoanei vătămate, sesizarea organelor de urmărire penală se face din oficiu.
    Textul în documentul-sursă ↗
  30. Sursa 30: Codul de procedură penală (Legea nr. 135/2010)Lege · art. 16 alin. (1) lit. b) · forma din 13 iunie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 16 alin. (1) lit. b)
    b) fapta nu este prevăzută de legea penală ori nu a fost săvârșită cu vinovăția prevăzută de lege;
    Textul în documentul-sursă ↗
  31. Sursa 31: Codul de procedură penală (Legea nr. 135/2010)Lege · art. 16 alin. (1) lit. h) · forma din 13 iunie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 16 alin. (1) lit. h)
    h) există o cauză de nepedepsire prevăzută de lege;
    Textul în documentul-sursă ↗
  32. Sursa 32: Legea nr. 323/2023 pentru modificarea art. 378 alin. (1) lit. c) din Codul penalLege · articol unic · forma din 8 noiembrie 2023Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    articol unic
    ARTICOL UNIC La articolul 378 alineatul (1) din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 510 din 24 iulie 2009, cu modificările și completările ulterioare, litera c) se modifică și va avea următorul cuprins: c) neplata, cu rea-credință, timp de 3 luni, a pensiei de întreținere stabilite pe cale judecătorească sau notarială, ...
    Textul în documentul-sursă ↗
  33. Sursa 33: Codul penal (Legea nr. 286/2009)Lege · art. 378 alin. (1) lit. c) — note · forma din 18 octombrie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 378 alin. (1) lit. c) — note
    (la 11-11-2023, Litera c), Alineatul (1), Articolul 378, Capitolul II, Titlul VIII, Partea SPECIALĂ a fost modificată de ARTICOLUL UNIC din LEGEA nr. 323 din 7 noiembrie 2023, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1020 din 8 noiembrie 2023 )
    Textul în documentul-sursă ↗
  34. Sursa 34: Decizia ÎCCJ nr. 2/2020 (hotărâre prealabilă)Hotărâre · Dispozitiv — paragraful 133 · forma din 20 februarie 2020Înalta Curte de Casație și Justiție · 2 · 20 ianuarie 2020 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    Dispozitiv — paragraful 133
    Stabilește că: „În cazul infracțiunii de abandon de familie prevăzute în art. 378 alin. (1) lit. c) din Codul penal, termenul de introducere a plângerii prealabile prevăzut în conținutul art. 296 alin. (1) și (2) din Codul de procedură penală - de 3 luni din ziua în care persoana vătămată sau reprezentantul său legal a aflat despre săvârșirea faptei - curge de la data la care persoana vătămată ori reprezentantul său legal a cunoscut săvârșirea faptei.
    Textul în documentul-sursă ↗
  35. Sursa 35: Decizia ÎCCJ nr. 2/2020 (hotărâre prealabilă)Hotărâre · Dispozitiv — paragraful 134 · forma din 20 februarie 2020Înalta Curte de Casație și Justiție · 2 · 20 ianuarie 2020 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    Dispozitiv — paragraful 134
    Termenul de 3 luni prevăzut în conținutul art. 296 alin. (1) și (2) din Codul de procedură penală poate să curgă din trei momente diferite, după cum urmează: a) din momentul consumării infracțiunii, dacă acest moment este identic cu cel al cunoașterii faptei; b) din momentul cunoașterii săvârșirii faptei, care se poate situa între momentul consumării faptei până la momentul epuizării și c) din momentul epuizării infracțiunii sau ulterior acestuia, odată cu cunoașterea săvârșirii faptei, caz în care nu trebuie să fi fost împlinit termenul de prescripție a răspunderii penale“.
    Textul în documentul-sursă ↗
  36. Sursa 36: Decizia ÎCCJ nr. 4/2017 (recurs în interesul legii)Hotărâre · Motivarea instanței — paragraful 138 · forma din 16 mai 2017Înalta Curte de Casație și Justiție · 4 · 20 martie 2017 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    Motivarea instanței — paragraful 138
    Astfel, infracţiunea de abandon de familie se consumă la expirarea perioadei de trei luni, pe durata căreia autorul a rămas în pasivitate, prin neexecutarea obligaţiei de plată a pensiei de întreţinere stabilită pe cale judecătorească, şi se epuizează la momentul reluării plăţii de către debitor sau al condamnării acestuia, prin hotărâre judecătorească, dată la care se încheie ciclul infracţional şi se autonomizează activitatea desfăşurată până în acel moment.
    Textul în documentul-sursă ↗
  37. Sursa 37: Decizia ÎCCJ nr. 4/2017 (recurs în interesul legii)Hotărâre · Dispozitiv — paragraful 168 · forma din 16 mai 2017Înalta Curte de Casație și Justiție · 4 · 20 martie 2017 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    Dispozitiv — paragraful 168
    Infracţiunea de abandon de familie săvârşită prin neplata, cu rea-credinţă, timp de trei luni, a pensiei de întreţinere, instituită printr-o singură hotărâre judecătorească în favoarea mai multor persoane, constituie o infracţiune unică continuă.
    Textul în documentul-sursă ↗
  38. Sursa 38: Decizia CCR nr. 221/2023Hotărâre · paragraful 29 · forma din 9 iunie 2023Curtea Constituțională a României · 221 · 20 aprilie 2023 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    paragraful 29
    29. Din această perspectivă, Curtea reține că norma juridică, în special cea de natură penală, trebuie să conțină reglementări riguroase, cea supusă, în cazul de față, controlului de constituționalitate fiind însă lipsită de claritate și precizie. Întrucât nu îndeplinește criteriile calitative menționate, Curtea constată că norma penală criticată nu protejează membrii de familie și relațiile dintre aceștia într-un mod clar, precis și previzibil raportat la rezultatul care s-ar putea produce. Curtea reține că norma de incriminare criticată a fost preluată astfel cum era reglementată în vechea codificare penală, fără a fi realizată o necesară corelare/actualizare/adaptare la instituții juridice nou-reglementate în materie civilă. În acest context, Curtea subliniază că dispozițiile art. 378 alin. (1) lit. c) din Codul penal nu pot fi interpretate și aplicate prin analogie in favorem în sensul că norma de incriminare criticată se referă atât la pensia de întreținere stabilită pe cale judecătorească, cât și la cea instituită în urma procedurii notariale și, totodată, încadrarea juridică a faptei nu poate avea loc printr-o interpretare extensivă a dispozițiilor art. 378 alin. (1) lit. b) din Codul penal, când infracțiunea se consumă la momentul primei omisiuni referitoare la îndeplinirea obligației de întreținere, iar nu după trecerea unui termen de 3 luni. Dacă în alte materii neclaritatea legii poate fi suplinită în diverse forme, în dreptul penal o astfel de ipoteză constituie chiar o formă de încălcare a principiului legalității incriminării. În plus, în dreptul penal, procedeul analogiei, fie a legii, fie a dreptului, este expres interzis de principiul legalității incriminării, tocmai pentru a se evita o extrapolare abuzivă a normelor de drept penal asupra unor situații despre care justițiabilul nu a știut că ar avea semnificații infracționale. Orice comportament penal trebuie să fie expres și clar prevăzut de lege, neputând fi dedus sau subînțeles. Mai mult, dacă nu sunt identificate corect actele materiale, nu se poate stabili în mod neechivoc legătura de cauzalitate dintre aceste acte materiale și rezultatul socialmente păgubitor. Or, actele materiale, legătura de cauzalitate și rezultatul păgubitor sunt elemente care intră în conținutul constitutiv al infracțiunii și sunt indispensabile pentru stabilirea existenței acesteia.
    Textul în documentul-sursă ↗
  39. Sursa 39: Decizia CCR nr. 221/2023Hotărâre · Dispozitiv · forma din 9 iunie 2023Curtea Constituțională a României · 221 · 20 aprilie 2023 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    Dispozitiv
    Admite excepția de neconstituționalitate ridicată de Kinga Gabriela Tolnai în Dosarul nr. 9.722/271/2019/a1 al Judecătoriei Oradea - Secția penală, de Cosmin-Dumitru Mastacan în Dosarul nr. 1.187/829/2019 al Judecătoriei Podu Turcului, respectiv de Diana Nicoleta Galiș în Dosarul nr. 9.899/271/2020/a1 al Judecătoriei Oradea - Secția penală și constată că soluția legislativă cuprinsă în art. 378 alin. (1) lit. c) din Codul penal, care nu incriminează neplata, cu rea-credință, timp de 3 luni, a pensiei de întreținere stabilite prin act notarial, este neconstituțională.
    Textul în documentul-sursă ↗
  40. Sursa 40: Codul penal (Legea nr. 286/2009)Lege · art. 378 alin. (1) lit. c) · forma din 18 octombrie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 378 alin. (1) lit. c)
    c) neplata, cu rea-credință, timp de 3 luni, a pensiei de întreținere stabilite pe cale judecătorească sau notarială,
    Textul în documentul-sursă ↗
  41. Sursa 41: Codul penal (Legea nr. 286/2009)Lege · art. 378 alin. (4) · forma din 18 octombrie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 378 alin. (4)
    (4) Fapta nu se pedepsește dacă, înainte de terminarea urmăririi penale, inculpatul își îndeplinește obligațiile.
    Textul în documentul-sursă ↗
  42. Sursa 42: Codul penal (Legea nr. 286/2009)Lege · art. 378 alin. (1) lit. c) · forma din 18 octombrie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 378 alin. (1) lit. c)
    c) neplata, cu rea-credință, timp de 3 luni, a pensiei de întreținere stabilite pe cale judecătorească sau notarială,
    Textul în documentul-sursă ↗
  43. Sursa 43: Codul penal (Legea nr. 286/2009)Lege · art. 378 alin. (5) · forma din 18 octombrie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 378 alin. (5)
    (5) Dacă, până la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare, inculpatul își îndeplinește obligațiile, instanța dispune, după caz, amânarea aplicării pedepsei sau suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, chiar dacă nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege pentru aceasta.
    Textul în documentul-sursă ↗
Ai nevoie de un avocat? Scrie-ne. Găsim pentru tine un avocat colaborator potrivit cazului tău, care te contactează în cel mult 2 zile lucrătoare. Prima consultație este gratuită și nu te obligă la nimic. Când poate fi util un avocat.

Ghiduri înrudite

Pensia de întreținere neplătită: executorul și poprirea pe venituriC03 · 15 MIN · GHID
SURSA
TOATE SURSELE

    Semnalează o eroare

    Spune-ne ce ai observat. Referința de mai jos se adaugă automat în mesaj. Nu include date personale sau detalii despre cazul tău.

    C03-013 · https://divortpartaj.org/ghiduri/neplata-pensiei-de-intretinere-ca-abandon-de-familie/
    Scrie-ne despre eroare

    Instalează pe iPhone sau iPad

    1. Apasă butonul Distribuie din Safari (pătratul cu săgeata în sus).
    2. Alege Adaugă pe ecranul principal.
    3. Apasă Adaugă. Aplicația apare lângă celelalte.

    Ghidurile principale, checklisturile și glosarul rămân disponibile și fără semnal.

    CONTACT · AVOCAȚI COLABORATORI

    Scrie-ne

    1. Scrii pe scurt ce se întâmplă.
    2. Echipa DivortPartaj.org citește mesajul și alege un avocat colaborator potrivit cazului tău.
    3. Avocatul te contactează în cel mult 2 zile lucrătoare. Prima consultație este gratuită și nu te obligă la nimic. Numele și datele tale de contact îi sunt arătate doar după ce confirmă că preia cererea.

    Site-ul nu primește comision. Dacă vrei să continui după prima consultație, onorariul îl stabilești direct cu avocatul.

    Scrie pe scurt ce se întâmplă și ce întrebare ai. Numele și datele de contact pune-le în câmpurile de mai sus. Nu include CNP, date de card sau de cont, detalii medicale amănunțite sau copii ale actelor: avocatul ți le va cere, dacă e nevoie.

    Cum folosim datele: Confidențialitate.

    Gratuit · fără comision