⌕Meniu

Vânzarea cotei din locuință înainte de partaj

În principiu, poți vinde înainte de partaj o cotă de proprietate determinată pe care o deții deja. Dacă locuința este încă bun comun în devălmășie al foștilor soți, divorțul nu individualizează singur „jumătatea ta”. Verifică titlul, regimul dreptului și restricțiile înainte de a promite sau semna vânzarea. [1] [2] [5]

ACTUALIZAT
TIMP DE CITIRE
10 minute
CATEGORIE
Pregătirea, judecarea și finalizarea partajului
Cuprins · 13 secțiuni
  1. 01Cui se adresează
  2. 02Răspunsul depinde de dreptul pe care îl am deja
  3. 03Ce trebuie stabilit după divorț
  4. 04Ce dobândește cumpărătorul unei cote
  5. 05Când este necesar acordul altcuiva
  6. 06Restricții, preempțiune și părțile comune ale blocului
  7. 07Forma actului și verificarea cărții funciare
  8. 08Dacă am semnat deja pentru un drept pe care încă nu îl dețin
  9. 09Ce alternative am dacă nu pot transmite dreptul dorit
  10. 10Cum contează data dobândirii și a actelor
  11. 11Lista de pași
  12. 12Întrebări frecvente
  13. 13Surse și trimiteri

Cui se adresează

✓ SE APLICĂ DACĂ

  • Persoane care vor să înstrăineze un drept asupra unei locuințe aflate în România, înainte de partaj.

  • Foști soți cu bunuri încă în devălmășie și titulari ai unor cote determinate în coproprietate obișnuită.

✕ NU ACOPERĂ

  • Procedura detaliată a vânzării întregului bun în cadrul partajului sau al executării silite.

  • Regimurile speciale de vânzare ale unor categorii de terenuri, taxele și calculul costurilor notariale.

  • Calificarea unui contract individual deja semnat, care cere examinarea actului și a titlurilor.

Răspunsul depinde de dreptul pe care îl am deja

Poți, în principiu, să vinzi înainte de partaj o cotă determinată pe care o deții deja în coproprietate obișnuită, dacă nu există o restricție aplicabilă. De exemplu, dacă titlul tău stabilește o cotă de o jumătate din apartament, regula permite să dispui de acea cotă; nu este obligatoriu să primești mai întâi o cameră sau întregul apartament prin partaj. [1]

Dacă apartamentul este încă bun comun în devălmășie al foștilor soți, divorțul nu îți dă singur o jumătate individualizată pe care să o prezinți ca proprietate exclusivă. Foștii soți rămân în devălmășie până la stabilirea cotelor. Prezumția contribuției egale privește lichidarea comunității și poate fi răsturnată prin probe. [2] [5]

Situația din acte Ce poți afirma despre vânzare
Ești titularul unei cote determinate din dreptul asupra apartamentului Poți dispune, în principiu, de cota ta, cu respectarea restricțiilor aplicabile. [1]
Bunul aparține încă fostei comunități matrimoniale, iar cotele nu sunt stabilite Trebuie lămurit dreptul înainte de a-l prezenta cumpărătorului ca o cotă actuală individualizată. [2] [5]
Vrei să vinzi întregul apartament comun Dispoziția asupra bunului comun cere acordul tuturor coproprietarilor. [9]
Vrei să vinzi separat cota accesorie din părțile comune ale blocului Aceasta urmează dreptul asupra spațiului principal și nu se înstrăinează independent. [25]

Ce trebuie stabilit după divorț

Pornește de la actul de dobândire și de la regimul matrimonial. Expresia „partea mea” poate însemna o cotă înscrisă în titlu, o contribuție pretinsă la bunurile comune sau bunul pe care speri să îl primești la partaj. Aceste situații au efecte diferite: dispoziția liberă privește cota al cărei titular ești, iar în devălmășia rămasă după divorț cota fiecărui fost soț urmează să fie stabilită. [1] [2]

Lichidarea comunității se face prin act autentic notarial ori prin hotărâre judecătorească. Până la finalizarea ei, comunitatea subzistă pentru bunuri și obligații. În lichidare se separă bunurile proprii, se împart bunurile comune și se regularizează datoriile; contribuția se apreciază atât la dobândirea bunurilor, cât și la îndeplinirea obligațiilor comune. Din aceste reguli nu rezultă că simpla plată a unei rate sau simplul divorț îți atribuie exclusiv o cameră ori un procent definitiv din fiecare bun. [3] [4] [6] [5]

Dacă ambii foști soți sunt de acord să vândă întregul imobil comun, problema este acordul titularilor pentru acea vânzare. Dacă dorești să vinzi, fără celălalt titular, numai un drept propriu, trebuie identificată întinderea lui. Notarul poate examina actele și operațiunile necesare în situația concretă; dacă dreptul sau contribuția sunt contestate, litigiul nu se rezolvă doar prin denumirea contractului ca „vânzare de jumătate”. [9] [1] [2]

Ce dobândește cumpărătorul unei cote

O cotă de o jumătate reprezintă o fracțiune din dreptul de proprietate asupra bunului. Ea nu înseamnă, prin ea însăși, proprietatea exclusivă asupra unei camere anume. Cumpărătorul intră în coproprietate și trebuie să respecte drepturile celorlalți asupra folosinței. Modul concret de folosire se stabilește prin acord sau, dacă există neînțelegere, prin hotărâre judecătorească. [1] [7] [8]

Explică în negocieri ce anume se transmite și ce convenție de folosință există, dacă există. Nu promite folosința exclusivă a întregii locuințe doar pentru că vinzi o cotă. Tot ca o consecință practică a diferenței dintre drept și preț, procentul juridic nu stabilește automat prețul pe care un cumpărător îl va accepta: art. 634 din Codul civil reglementează cota, fără să impună o formulă de evaluare a ei. [7] [8] [44]

Când este necesar acordul altcuiva

În coproprietatea obișnuită pe cote-părți, regula dispoziției asupra cotei proprii trebuie distinsă de vânzarea întregului bun comun. Pentru aceasta din urmă este necesar acordul tuturor coproprietarilor. Actul făcut cu încălcarea regulilor de la art. 641 este inopozabil coproprietarului care nu a consimțit, expres sau tacit; „inopozabil” înseamnă că actul nu poate produce împotriva lui efectele pretinse în temeiul acelei vânzări. [1] [9] [10]

Devălmășia legală are un regim distinct, care se completează în mod corespunzător cu regulile comunității legale. În ipotezele supuse consimțământului matrimonial, art. 347 prevede anulabilitatea actului încheiat fără consimțământul expres necesar, dar protejează, în condițiile sale, terțul care a depus diligența necesară pentru a se informa despre natura bunului. De aceea, sancțiunea din art. 642 nu poate fi prezentată drept răspuns universal pentru orice act referitor la bunurile rămase în devălmășie după divorț. [2] [14] [12] [13]

Dacă încă nu ai divorțat, înstrăinarea bunului comun este supusă acordului ambilor soți. În plus, pentru locuința familiei, consimțământul scris al celuilalt soț este cerut chiar dacă unul este proprietar exclusiv. Dacă acesta refuză fără motiv legitim, legea permite sesizarea instanței de tutelă pentru autorizare. Această protecție specială privește raportul dintre soți; pentru vânzarea de după divorț, identifică drepturile care au rămas efectiv în proprietate comună, fără a presupune că simpla calitate de fost soț dă un veto general asupra oricărei cote proprii. [11] [16] [17] [2] [1]

Verifică separat dacă există o hotărâre privind folosința locuinței după divorț. Pentru locuința proprietate comună, atribuirea beneficiului locuinței conjugale produce efecte până la rămânerea definitivă a hotărârii de partaj, potrivit art. 324 alin. (4). Acest drept de folosință trebuie distins de întinderea cotei de proprietate. [15] [1]

Restricții, preempțiune și părțile comune ale blocului

Articolul 634 permite dispoziția asupra cotei în lipsa unei stipulații contrare. Verifică titlul și sarcinile relevante înainte de a negocia transferul ca fiind liber de restricții. Dacă există un drept de preempțiune, prioritatea la cumpărare rezultă din lege sau din contract și se exercită în condițiile aplicabile acelui drept. Nu deduce un drept general de preempțiune al fostului soț doar din faptul că este coproprietar; trebuie identificat temeiul concret. Regimurile speciale ale unor categorii de bunuri pot stabili alte condiții. [1] [23] [24]

La un apartament în condominiu, distinge între cota ta din apartament și cota accesorie aferentă părților comune, precum scara ori alte părți folosite în comun. Articolul 651 interzice înstrăinarea separată a cotei accesorii față de dreptul asupra spațiului principal. Curtea Constituțională, prin Decizia nr. 188 din 6 aprilie 2023, a explicat această regulă prin dependența bunului accesoriu de bunul principal. [25] [41]

Acea decizie nu interzice, în general, vânzarea unei cote obișnuite dintr-un apartament. Curtea a lăsat instanței de judecată calificarea situației particulare în care terenul și construcția sunt deținute de persoane diferite. Dacă actele indică o asemenea configurație, natura dreptului asupra terenului trebuie lămurită concret. [1] [42]

Forma actului și verificarea cărții funciare

Pentru vânzarea unui drept real imobiliar care urmează să fie înscris în cartea funciară, convenția trebuie încheiată prin înscris autentic, sub sancțiunea nulității absolute. Un înscris sub semnătură privată denumit „chitanță pentru jumătate de apartament” nu îndeplinește, prin simpla denumire, această cerință a transferului. [18]

Pregătește pentru verificarea situației titlul de dobândire, actele care stabilesc cota, informațiile de carte funciară și, după caz, actele privind divorțul, regimul matrimonial și lichidarea comunității. Acestea sunt repere practice pentru identificarea dreptului și a restricțiilor; lista exactă a documentelor necesare autentificării depinde de tranzacție. Dacă există datorii sau garanții legate de bun, ele trebuie examinate în contextul dreptului transmis și al lichidării. [43] [3] [6] [18]

Nu presupune că efectul înscrierii în cartea funciară este identic în toate situațiile. Legea nr. 71/2011 de punere în aplicare a Codului civil condiționează aplicarea regulilor privind dobândirea prin înscriere de finalizarea lucrărilor de cadastru pentru unitatea administrativ-teritorială și deschiderea cărților funciare pentru imobilele respective, în condițiile art. 56. Până atunci, înscrierea drepturilor valabil transmise are rol de opozabilitate față de terți. Regimul concret trebuie stabilit pentru imobilul în cauză. [31] [32]

Dacă am semnat deja pentru un drept pe care încă nu îl dețin

Păstrează contractul și toate anexele și clarifică obiectul lui: transferul unei cote pe care o aveai, obligația de a procura ulterior un drept sau vânzarea întregului bun comun. Existența unei cote încă nestabilite în devălmășie împiedică tratarea ei ca drept propriu deja individualizat, dar nu justifică afirmația că orice asemenea contract este automat nul. Codul civil reglementează distinct vânzarea bunului altuia: contractul poate fi valabil, vânzătorul fiind obligat să asigure transmiterea proprietății. Îndeplinirea obligației poate rezulta, între altele, din dobândirea bunului sau ratificarea vânzării de către proprietar. [2] [19] [20]

Articolul 1683 nu înlătură cerința formei autentice și nu înlocuiește consimțământul matrimonial cerut de lege. Drepturile titularului neparticipant se analizează în regimul concret: art. 642 pentru actele din coproprietatea pe cote-părți, respectiv regulile speciale ale comunității legale și protecția terțului diligent atunci când acestea sunt aplicabile. [18] [10] [14] [12] [13]

Dacă transmiterea promisă nu este asigurată, cumpărătorul are remediile prevăzute de lege. Pentru situația în care un coproprietar a vândut întregul bun comun și nu asigură ulterior transmiterea lui integrală, art. 1683 alin. (5) permite reducerea prețului proporțional cu partea nedobândită sau rezoluțiunea dacă acel cumpărător nu ar fi cumpărat știind că nu va dobândi întregul bun, alături de daune-interese în condițiile legii. Analiza unui contract deja semnat cere citirea clauzelor și a titlurilor, nu aplicarea automată a aceleiași sancțiuni tuturor actelor. [21] [22]

Ce alternative am dacă nu pot transmite dreptul dorit

Dacă obiectivul este să primești un bun sau bani în schimbul drepturilor comune, poți urmări lichidarea și partajul, prin acord ori în instanță. Încetarea coproprietății prin partaj poate fi cerută oricând, cu excepția cazurilor în care partajul este suspendat prin lege, act juridic sau hotărâre judecătorească. Aceasta nu este o regulă potrivit căreia toate pretențiile bănești legate de bun sunt lipsite de termen. [3] [26] [27]

Partajul se face, ca regulă, în natură, proporțional cu cotele. Dacă bunul este indivizibil ori nu se poate împărți comod în natură, legea prevede inclusiv atribuirea lui unuia sau mai multor coproprietari, la cerere, în schimbul unei sulte. Pentru acest traseu, vezi Atribuirea bunurilor la partaj și plata sultei. Procedura vânzării întregului bun în cadrul partajului este explicată separat în Vânzarea bunului în partajul judiciar și contestarea încheierii. [28] [29] [30]

Cum contează data dobândirii și a actelor

Codul civil actual a intrat în vigoare la 1 octombrie 2011. Un act vechi nu dobândește retroactiv alte efecte numai pentru că vânzarea este discutată astăzi; actele noi sunt supuse regulilor de aplicare ale legii noi. Pentru bunurile dobândite înainte de această dată, stabilește separat legea care le-a determinat caracterul propriu sau comun și legea aplicabilă operațiunii pe care vrei să o închei acum. [40] [33] [34] [36]

Legea de punere în aplicare conține reguli speciale pentru relațiile patrimoniale ale soților și pentru actele privind bunurile comune, inclusiv în căsătoriile existente la intrarea în vigoare a Codului. Pentru art. 669–686 din Codul civil, privind partajul, contează data convenției de partaj ori, în cazul partajului judiciar, data introducerii cererii. De aceea, anul divorțului, singur, nu rezolvă toate problemele de aplicare în timp. [35] [37] [38] [39]

Lista de pași

  • Identifică dacă ai o cotă determinată sau un drept în devălmășie încă nelichidat. [1] [2]

  • Compară ce vrei să vinzi cu întinderea dreptului din titlu: cotă proprie, întregul bun ori drept accesoriu din condominiu. [1] [9] [25]

  • Verifică restricțiile și existența unui eventual drept de preempțiune legal sau contractual. [1] [23]

  • Prezintă actele relevante notarului pentru verificarea formei autentice, a cotei și a regimului de carte funciară. [43] [18] [31] [32]

  • Dacă dreptul dorit nu este încă individualizat, examinează lichidarea și partajul; dacă ai semnat deja, clarifică obligațiile și remediile concrete din contract. [3] [2] [19] [21]

Întrebări frecvente

Am divorțat. Pot să vând imediat „jumătatea mea”?

Da, în principiu, dacă ai deja o cotă determinată în coproprietate obișnuită și nu există o restricție aplicabilă. Dacă bunul este încă în devălmășie, divorțul nu stabilește singur o cotă individualizată. Prezumția contribuției egale nu înlocuiește această verificare. [1] [2] [5]

Cumpărătorul primește o cameră dacă îi vând o jumătate?

Nu. Simpla cumpărare a cotei nu îi atribuie o cameră în proprietate exclusivă. El dobândește o fracțiune din drept, iar folosirea concretă a bunului se stabilește prin acordul coproprietarilor sau prin hotărâre judecătorească. [1] [8]

Fostul soț trebuie întotdeauna să cumpere primul?

Prioritatea la cumpărare trebuie să aibă un temei în lege ori în contract. Regula generală a dispoziției asupra cotei nu creează, prin ea însăși, un drept de preempțiune al fostului soț. Verifică dacă pentru bunul sau contractul concret există o asemenea regulă. [1] [23] [24]

Pot să vând separat cota din casa scării?

Cota accesorie din părțile comune ale condominiului poate fi înstrăinată numai împreună cu dreptul asupra spațiului principal. Ea are un regim diferit de o cotă obișnuită din apartament. [25] [1]

De reținut

Arată cele 7 idei principale ale ghidului

  • Cota proprie determinată poate fi înstrăinată în principiu fără partaj prealabil, sub rezerva restricțiilor aplicabile. [1]

  • După divorț, foștii soți rămân în devălmășie asupra bunurilor comune până la stabilirea cotelor. [2]

  • Prezumția contribuției egale este relativă și nu atribuie automat bunuri individuale. [5] [6]

  • În coproprietatea obișnuită pe cote-părți, dispoziția asupra întregului bun comun cere acordul tuturor coproprietarilor; încălcarea regulii atrage inopozabilitatea față de cel care nu a consimțit. Regimul devălmășiei și al consimțământului matrimonial se analizează distinct. [9] [10] [14] [12] [13]

  • Cota accesorie a părților comune ale condominiului urmează spațiul principal. [25] [41]

  • Înscrisul autentic și efectul concret al publicității imobiliare trebuie analizate distinct. [18] [31] [32]

  • Existența unui drept care trebuie procurat ulterior nu permite afirmarea nulității automate a oricărui contract; art. 1683 reglementează condiții și remedii proprii. [19] [21] [22]

Ghidul descrie regulile în vigoare la data actualizării, 22 octombrie 2026. Dacă situația ta este mai veche, unele reguli pot fi diferite.

Surse și trimiteri

  1. Sursa 1: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 634 alin. (1) · forma din 16 iulie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 634 alin. (1)
    (1) Fiecare coproprietar este titularul exclusiv al unei cote-părţi din dreptul de proprietate şi poate dispune în mod liber de aceasta în lipsă de stipulaţie contrară.
    Textul în documentul-sursă ↗
  2. Sursa 2: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 356 · forma din 16 iulie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 356
    Dacă regimul comunităţii de bunuri încetează prin desfacerea căsătoriei, foştii soţi rămân coproprietari în devălmăşie asupra bunurilor comune până la stabilirea cotei-părţi ce revine fiecăruia.
    Textul în documentul-sursă ↗
  3. Sursa 3: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 355 alin. (1) · forma din 16 iulie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 355 alin. (1)
    (1) La încetarea comunităţii, aceasta se lichidează prin hotărâre judecătorească sau act autentic notarial.
    Textul în documentul-sursă ↗
  4. Sursa 4: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 355 alin. (2) · forma din 16 iulie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 355 alin. (2)
    (2) Până la finalizarea lichidării, comunitatea subzistă atât în privinţa bunurilor, cât şi în privinţa obligaţiilor.
    Textul în documentul-sursă ↗
  5. Sursa 5: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 357 alin. (2) · forma din 16 iulie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 357 alin. (2)
    (2) În acest scop, se determină mai întâi cota-parte ce revine fiecărui soţ, pe baza contribuţiei sale atât la dobândirea bunurilor comune, cât şi la îndeplinirea obligaţiilor comune. Până la proba contrară, se prezumă că soţii au avut o contribuţie egală.
    Textul în documentul-sursă ↗
  6. Sursa 6: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 357 alin. (1) · forma din 16 iulie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 357 alin. (1)
    (1) În cadrul lichidării comunităţii, fiecare dintre soţi preia bunurile sale proprii, după care se va proceda la partajul bunurilor comune şi la regularizarea datoriilor.
    Textul în documentul-sursă ↗
  7. Sursa 7: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 636 alin. (1) · forma din 16 iulie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 636 alin. (1)
    (1) Fiecare coproprietar are dreptul de a folosi bunul comun în măsura în care nu schimbă destinaţia şi nu aduce atingere drepturilor celorlalţi coproprietari.
    Textul în documentul-sursă ↗
  8. Sursa 8: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 639 · forma din 16 iulie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 639
    Modul de folosire a bunului comun se stabileşte prin acordul coproprietarilor, iar în caz de neînţelegere, prin hotărâre judecătorească.
    Textul în documentul-sursă ↗
  9. Sursa 9: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 641 alin. (4) · forma din 16 iulie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 641 alin. (4)
    (4) Orice acte juridice de dispoziţie cu privire la bunul comun, actele de folosinţă cu titlu gratuit, cesiunile de venituri imobiliare şi locaţiunile încheiate pe termen mai mare de 3 ani, precum şi actele care urmăresc exclusiv înfrumuseţarea bunului nu se pot încheia decât cu acordul tuturor coproprietarilor. Orice act juridic cu titlu gratuit va fi considerat act de dispoziţie.
    Textul în documentul-sursă ↗
  10. Sursa 10: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 642 alin. (1) · forma din 16 iulie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 642 alin. (1)
    (1) Actele juridice făcute cu nerespectarea regulilor prevăzute la art. 641 sunt inopozabile coproprietarului care nu a consimţit, expres ori tacit, la încheierea actului.
    Textul în documentul-sursă ↗
  11. Sursa 11: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 346 alin. (1) · forma din 16 iulie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 346 alin. (1)
    (1) Actele de înstrăinare sau de grevare cu drepturi reale având ca obiect bunurile comune nu pot fi încheiate decât cu acordul ambilor soţi.
    Textul în documentul-sursă ↗
  12. Sursa 12: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 347 alin. (1) · forma din 16 iulie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 347 alin. (1)
    (1) Actul încheiat fără consimţământul expres al celuilalt soţ, atunci când el este necesar potrivit legii, este anulabil.
    Textul în documentul-sursă ↗
  13. Sursa 13: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 347 alin. (2) · forma din 16 iulie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 347 alin. (2)
    (2) Terţul dobânditor care a depus diligenţa necesară pentru a se informa cu privire la natura bunului este apărat de efectele nulităţii. Dispoziţiile art. 345 alin. (4) rămân aplicabile.
    Textul în documentul-sursă ↗
  14. Sursa 14: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 668 alin. (1) · forma din 16 iulie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 668 alin. (1)
    (1) Dacă se naşte prin efectul legii, proprietatea în devălmăşie este supusă dispoziţiilor acelei legi care se completează, în mod corespunzător, cu cele privind regimul comunităţii legale.
    Textul în documentul-sursă ↗
  15. Sursa 15: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 324 alin. (4) · forma din 16 iulie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 324 alin. (4)
    (4) Prevederile alin. (1) - (3) se aplică în mod similar şi în cazul în care bunul este proprietatea comună a celor 2 soţi, atribuirea beneficiului locuinţei conjugale producând efecte până la data rămânerii definitive a hotărârii de partaj.
    Textul în documentul-sursă ↗
  16. Sursa 16: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 322 alin. (1) · forma din 16 iulie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 322 alin. (1)
    (1) Fără consimţământul scris al celuilalt soţ, niciunul dintre soţi, chiar dacă este proprietar exclusiv, nu poate dispune de drepturile asupra locuinţei familiei şi nici nu poate încheia acte prin care ar fi afectată folosinţa acesteia.
    Textul în documentul-sursă ↗
  17. Sursa 17: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 322 alin. (3) · forma din 16 iulie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 322 alin. (3)
    (3) În cazul în care consimţământul este refuzat fără un motiv legitim, celălalt soţ poate să sesizeze instanţa de tutelă, pentru ca aceasta să autorizeze încheierea actului.
    Textul în documentul-sursă ↗
  18. Sursa 18: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 1.244 · forma din 16 iulie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 1.244
    În afara altor cazuri prevăzute de lege, trebuie să fie încheiate prin înscris autentic, sub sancţiunea nulităţii absolute, convenţiile care strămută sau constituie drepturi reale care urmează a fi înscrise în cartea funciară.
    Textul în documentul-sursă ↗
  19. Sursa 19: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 1.683 alin. (1) · forma din 16 iulie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 1.683 alin. (1)
    (1) Dacă, la data încheierii contractului asupra unui bun individual determinat, acesta se află în proprietatea unui terţ, contractul este valabil, iar vânzătorul este obligat să asigure transmiterea dreptului de proprietate de la titularul său către cumpărător.
    Textul în documentul-sursă ↗
  20. Sursa 20: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 1.683 alin. (2) · forma din 16 iulie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 1.683 alin. (2)
    (2) Obligaţia vânzătorului se consideră ca fiind executată fie prin dobândirea de către acesta a bunului, fie prin ratificarea vânzării de către proprietar, fie prin orice alt mijloc, direct ori indirect, care procură cumpărătorului proprietatea asupra bunului.
    Textul în documentul-sursă ↗
  21. Sursa 21: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 1.683 alin. (4) · forma din 16 iulie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 1.683 alin. (4)
    (4) În cazul în care vânzătorul nu asigură transmiterea dreptului de proprietate către cumpărător, acesta din urmă poate cere rezoluţiunea contractului, restituirea preţului, precum şi, dacă este cazul, daune-interese.
    Textul în documentul-sursă ↗
  22. Sursa 22: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 1.683 alin. (5) · forma din 16 iulie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 1.683 alin. (5)
    (5) Atunci când un coproprietar a vândut bunul proprietate comună şi ulterior nu asigură transmiterea proprietăţii întregului bun către cumpărător, acesta din urmă poate cere, pe lângă daune-interese, la alegerea sa, fie reducerea preţului proporţional cu cota-parte pe care nu a dobândit-o, fie rezoluţiunea contractului în cazul în care nu ar fi cumpărat dacă ar fi ştiut că nu va dobândi proprietatea întregului bun.
    Textul în documentul-sursă ↗
  23. Sursa 23: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 1.730 alin. (1) · forma din 16 iulie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 1.730 alin. (1)
    (1) În condiţiile stabilite prin lege sau contract, titularul dreptului de preempţiune, numit preemptor, poate să cumpere cu prioritate un bun.
    Textul în documentul-sursă ↗
  24. Sursa 24: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 1.730 alin. (2) · forma din 16 iulie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 1.730 alin. (2)
    (2) Dispoziţiile prezentului cod privitoare la dreptul de preempţiune sunt aplicabile numai dacă prin lege sau contract nu se stabileşte altfel.
    Textul în documentul-sursă ↗
  25. Sursa 25: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 651 · forma din 16 iulie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 651
    Cota-parte din dreptul de proprietate asupra părţilor comune are caracter accesoriu în raport cu dreptul de proprietate asupra spaţiului din clădire care constituie bunul principal; înstrăinarea sau ipotecarea cotei-părţi nu se va putea face decât odată cu dreptul asupra spaţiului care constituie bunul principal.
    Textul în documentul-sursă ↗
  26. Sursa 26: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 669 · forma din 16 iulie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 669
    Încetarea coproprietăţii prin partaj poate fi cerută oricând, afară de cazul în care partajul a fost suspendat prin lege, act juridic ori hotărâre judecătorească.
    Textul în documentul-sursă ↗
  27. Sursa 27: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 670 · forma din 16 iulie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 670
    Partajul poate fi făcut prin bună învoială sau prin hotărâre judecătorească, în condiţiile legii.
    Textul în documentul-sursă ↗
  28. Sursa 28: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 676 alin. (1) · forma din 16 iulie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 676 alin. (1)
    (1) Partajul bunurilor comune se va face în natură, proporţional cu cota-parte a fiecărui coproprietar.
    Textul în documentul-sursă ↗
  29. Sursa 29: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 676 alin. (2), teza introductivă · forma din 16 iulie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 676 alin. (2), teza introductivă
    (2) Dacă bunul este indivizibil ori nu este comod partajabil în natură, partajul se va face în unul dintre următoarele moduri:
    Textul în documentul-sursă ↗
  30. Sursa 30: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 676 alin. (2) lit. a) · forma din 16 iulie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 676 alin. (2) lit. a)
    a) atribuirea întregului bun, în schimbul unei sulte, în favoarea unuia ori a mai multor coproprietari, la cererea acestora;
    Textul în documentul-sursă ↗
  31. Sursa 31: Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civilLege · art. 56 alin. (1) · forma din 16 iulie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 56 alin. (1)
    (1) Dispozițiile Codului civil privitoare la dobândirea drepturilor reale imobiliare prin efectul înscrierii acestora în cartea funciară se aplică numai după finalizarea lucrărilor de cadastru pentru fiecare unitate administrativ-teritorială și deschiderea, la cerere sau din oficiu, a cărților funciare pentru imobilele respective, în conformitate cu dispozițiile Legii cadastrului și a publicității imobiliare nr. 7/1996, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
    Textul în documentul-sursă ↗
  32. Sursa 32: Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civilLege · art. 56 alin. (2) · forma din 16 iulie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 56 alin. (2)
    (2) Până la data prevăzută la alin. (1), înscrierea în cartea funciară a dreptului de proprietate și a altor drepturi reale, pe baza actelor prin care s-au transmis, constituit ori modificat în mod valabil, se face numai în scop de opozabilitate față de terți.
    Textul în documentul-sursă ↗
  33. Sursa 33: Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civilLege · art. 3 · forma din 16 iulie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 3
    Actele și faptele juridice încheiate ori, după caz, săvârșite sau produse înainte de intrarea în vigoare a Codului civil nu pot genera alte efecte juridice decât cele prevăzute de legea în vigoare la data încheierii sau, după caz, a săvârșirii ori producerii lor.
    Textul în documentul-sursă ↗
  34. Sursa 34: Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civilLege · art. 5 alin. (1) · forma din 16 iulie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 5 alin. (1)
    (1) Dispozițiile Codului civil se aplică tuturor actelor și faptelor încheiate sau, după caz, produse ori săvârșite după intrarea sa în vigoare, precum și situațiilor juridice născute după intrarea sa în vigoare.
    Textul în documentul-sursă ↗
  35. Sursa 35: Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civilLege · art. 27 · forma din 16 iulie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 27
    Indiferent de data încheierii căsătoriei, în ceea ce privește relațiile lor personale și patrimoniale, soții sunt supuși dispozițiilor Codului civil, de la data intrării sale în vigoare.
    Textul în documentul-sursă ↗
  36. Sursa 36: Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civilLege · art. 33 · forma din 16 iulie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 33
    Dispozițiile art. 340 și 341 din Codul civil sunt aplicabile și căsătoriilor în ființă la data intrării în vigoare a Codului civil, ori de câte ori actul juridic sau faptul juridic în temeiul căruia a fost dobândit bunul intervine după această dată.
    Textul în documentul-sursă ↗
  37. Sursa 37: Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civilLege · art. 34 · forma din 16 iulie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 34
    Dispozițiile art. 345-350 din Codul civil sunt aplicabile și căsătoriilor în ființă la data intrării în vigoare a Codului civil, dacă actul sau faptul juridic cu privire la un bun comun a intervenit după această dată.
    Textul în documentul-sursă ↗
  38. Sursa 38: Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civilLege · art. 66 alin. (1) · forma din 16 iulie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 66 alin. (1)
    (1) Dispozițiile art. 669-686 din Codul civil sunt aplicabile convențiilor de partaj încheiate după intrarea în vigoare a Codului civil.
    Textul în documentul-sursă ↗
  39. Sursa 39: Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civilLege · art. 66 alin. (2) · forma din 16 iulie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 66 alin. (2)
    (2) De asemenea, dispozițiile art. 669-686 din Codul civil se aplică și partajului judiciar, atunci când cererea de chemare în judecată a fost introdusă după intrarea în vigoare a Codului civil.
    Textul în documentul-sursă ↗
  40. Sursa 40: Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civilLege · art. 220 alin. (1) · forma din 16 iulie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 220 alin. (1)
    (1) Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 511 din 24 iulie 2009, intră în vigoare la data de 1 octombrie 2011.
    Textul în documentul-sursă ↗
  41. Sursa 41: Decizia CCR nr. 188/2023Hotărâre · Par. 20 · forma din 6 aprilie 2023Curtea Constituțională a României · 188 · 6 aprilie 2023 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    Par. 20
    20. În concluzie, Curtea constată că textul de lege criticat nu contravine dispozițiilor constituționale și convenționale care garantează dreptul de proprietate privată, întrucât regula instituită de acesta, potrivit căreia înstrăinarea sau ipotecarea cotei-părți nu se va putea face decât odată cu dreptul asupra spațiului care constituie bunul principal, este o consecință logică a raportului de dependență existent între bunul accesoriu față de bunul principal, reflectat și de adagiul accesorium sequitur principale.
    Textul în documentul-sursă ↗
  42. Sursa 42: Decizia CCR nr. 188/2023Hotărâre · Par. 21 · forma din 6 aprilie 2023Curtea Constituțională a României · 188 · 6 aprilie 2023 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    Par. 21
    21. Curtea observă că este de competența exclusivă a instanței judecătorești învestite cu soluționarea litigiului evaluarea situației particulare la care se referă autoarea excepției, care susține că prevederile legale criticate sunt neconstituționale dacă sunt aplicabile și parcelei de teren pe care se situează o construcție-condominiu, iar parcela de teren este proprietatea tabulară a altor persoane decât proprietarii apartamentelor. În acest cadru, instanța decide în ce măsură o astfel de ipoteză, în care proprietatea asupra bunului principal și asupra bunului accesoriu este scindată între două sau mai multe persoane, se înscrie în prevederile legale care reglementează regimul juridic al coproprietății forțate, ce caracterizează bunurile aflate în utilizarea comună a tuturor proprietarilor din condominii.
    Textul în documentul-sursă ↗
  43. Sursa 43: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 634 alin. (1) · forma din 16 iulie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 634 alin. (1)
    (1) Fiecare coproprietar este titularul exclusiv al unei cote-părţi din dreptul de proprietate şi poate dispune în mod liber de aceasta în lipsă de stipulaţie contrară.
    Textul în documentul-sursă ↗
  44. Sursa 44: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 634 alin. (1) · forma din 16 iulie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 634 alin. (1)
    (1) Fiecare coproprietar este titularul exclusiv al unei cote-părţi din dreptul de proprietate şi poate dispune în mod liber de aceasta în lipsă de stipulaţie contrară.
    Textul în documentul-sursă ↗
Ai nevoie de un avocat? Scrie-ne. Găsim pentru tine un avocat colaborator potrivit cazului tău, care te contactează în cel mult 2 zile lucrătoare. Prima consultație este gratuită și nu te obligă la nimic. Când poate fi util un avocat.

Ghiduri înrudite

Atribuirea bunurilor la partaj și plata sulteiC06 · 8 MIN · GHIDVânzarea bunului în partajul judiciar și contestarea încheieriiC06 · 7 MIN · GHID
SURSA
TOATE SURSELE

    Semnalează o eroare

    Spune-ne ce ai observat. Referința de mai jos se adaugă automat în mesaj. Nu include date personale sau detalii despre cazul tău.

    C06-018 · https://divortpartaj.org/ghiduri/vanzarea-cotei-din-locuinta-inainte-de-partaj/
    Scrie-ne despre eroare

    Instalează pe iPhone sau iPad

    1. Apasă butonul Distribuie din Safari (pătratul cu săgeata în sus).
    2. Alege Adaugă pe ecranul principal.
    3. Apasă Adaugă. Aplicația apare lângă celelalte.

    Ghidurile principale, checklisturile și glosarul rămân disponibile și fără semnal.

    CONTACT · AVOCAȚI COLABORATORI

    Scrie-ne

    1. Scrii pe scurt ce se întâmplă.
    2. Echipa DivortPartaj.org citește mesajul și alege un avocat colaborator potrivit cazului tău.
    3. Avocatul te contactează în cel mult 2 zile lucrătoare. Prima consultație este gratuită și nu te obligă la nimic. Numele și datele tale de contact îi sunt arătate doar după ce confirmă că preia cererea.

    Site-ul nu primește comision. Dacă vrei să continui după prima consultație, onorariul îl stabilești direct cu avocatul.

    Scrie pe scurt ce se întâmplă și ce întrebare ai. Numele și datele de contact pune-le în câmpurile de mai sus. Nu include CNP, date de card sau de cont, detalii medicale amănunțite sau copii ale actelor: avocatul ți le va cere, dacă e nevoie.

    Cum folosim datele: Confidențialitate.

    Gratuit · fără comision