Venitul minim de incluziune după separare
După separare, venitul minim de incluziune se stabilește după familia și veniturile reale, verificate de serviciul public de asistență socială. Dacă locuirea, componența familiei ori veniturile s-au schimbat, anunță primăria și solicită actualizarea dosarului; dacă trebuie schimbată și persoana care primește plata, cere expres schimbarea titularului. [1] [2] [3]
Divorțul, separarea în fapt și locuirea cu un nou partener au efecte diferite. În cazul unei familii cu doi părinți care nu se înțeleg asupra reprezentantului, legea atribuie desemnarea autorității tutelare. [4] [5] [6]
- ACTUALIZAT
- TIMP DE CITIRE
- 16 minute
Cuprins · 15 secțiuni
- 01Cui se adresează
- 02Ce se verifică după separare
- 03Separarea în fapt, divorțul și noua conviețuire
- 04Copilul, locuința lui și documentele de familie
- 05Cine depune cererea și ce fac dacă părinții nu se înțeleg
- 06Cum anunț schimbările și ce termene respect
- 07Cum se recalculează venitul și ajutorul
- 08Cuantumul componentei pentru familia monoparentală
- 09Verificarea în teren, suspendarea și sumele necuvenite
- 10Cum contest încadrarea, refuzul, cuantumul sau debitul
- 11Cererea practică pe care o pot pregăti
- 12Termene și repere
- 13Lista de pași
- 14Întrebări frecvente
- 15Surse și trimiteri
Cui se adresează
Familii și persoane singure care solicită venitul minim de incluziune (VMI) ori au un dosar în plată.
Părinți separați sau divorțați, inclusiv persoane care încep o nouă conviețuire.
Ajutoare locale distincte de VMI și prestații sociale ale altor state.
Stabilirea autorității părintești ori a locuinței copilului în procesul de divorț.
Ce se verifică după separare
Venitul minim de incluziune (VMI) poate cuprinde ajutorul de incluziune, ajutorul pentru familia cu copii ori ambele, în funcție de condițiile îndeplinite. Ajutorul pentru familia cu copii din VMI are propriile condiții și nu se confundă cu alocația de stat pentru copii, care este exclusă din veniturile luate în calcul pentru VMI. [7] [8] [9] [10]
Primăria verifică membrii familiei, locuirea, veniturile și bunurile. Divorțul nu acordă automat VMI și nici nu înlătură testarea veniturilor și bunurilor. Cererea se înregistrează la serviciul public de asistență socială (SPAS) al primăriei de domiciliu sau reședință; pentru persoana fără adăpost, la serviciul de pe raza teritorială unde trăiește, în condițiile legii. [11] [12] [13]
Dreptul familiei trebuie deosebit de titularul dosarului. Beneficiarul este familia sau persoana singură; titularul este persoana care îndeplinește condițiile și formulează cererea, personal ori prin reprezentant. Schimbarea titularului nu rezolvă, singură, recalcularea componenței și a veniturilor: solicită toate modificările necesare în aceeași adresă. Această ultimă recomandare rezultă din procedurile distincte prevăzute pentru titular și cuantum. [14] [15]
Separarea în fapt, divorțul și noua conviețuire
Soți separați în fapt. Legea recunoaște ca persoană singură fiecare soț despărțit în fapt, cu domicilii diferite, dacă situația este dovedită prin verificare în teren. Normele metodologice aprobate prin HG nr. 1154/2022 prevăd expres că veniturile celuilalt soț nu se includ dacă verificarea în teren constată că soții nu locuiesc și nu gospodăresc împreună. Declară data separării, adresele efective, cine locuiește cu copilul și orice venituri comune; o afirmație că relația s-a încheiat nu ține locul verificării. [4] [16]
Familie monoparentală după divorț. Definiția cere o persoană singură și copilul sau copiii care se află în întreținere, care locuiesc și gospodăresc împreună. Persoana divorțată este inclusă expres între situațiile părintelui singur. Legea include și alte situații, precum părintele necăsătorit, văduv sau anumite împrejurări speciale privind celălalt soț. [17] [18] [19] [20] [21]
Separarea nu garantează cuantumul monoparental. Încadrarea ca persoană singură pentru evaluarea separată a soților și condițiile familiei monoparentale sunt definiții distincte. Dacă divorțul nu este definitiv și nu te afli într-una dintre situațiile speciale enumerate de lege, cere primăriei să precizeze încadrarea și temeiul ei; nu declara că ai divorțat și nu presupune că simpla depunere a cererii de divorț produce acest efect. Această distincție rezultă din citirea împreună a definițiilor, deoarece evaluarea separată a soților nu echivalează automat cu încadrarea în definiția părintelui singur din familia monoparentală. [22] [23] [20]
Un nou partener care locuiește împreună cu tine. Legea include în familie bărbatul și femeia necăsătoriți care trăiesc și locuiesc împreună, inclusiv cu copiii comuni sau ai fiecăruia, când situația este confirmată în teren. Faptul că ai divorțat nu permite omiterea unei asemenea conviețuiri din dosar. O relație fără locuire împreună nu trebuie confundată cu această situație. [24] [5]
Locuiești la părinți sau cu altă familie. Aceeași locuință nu înseamnă că toate persoanele devin automat o singură familie VMI. Normele disting familiile și persoanele care gospodăresc împreună: se iau în calcul veniturile proprii și partea care revine din veniturile realizate în comun, nu toate veniturile celorlalți locatari. Dacă această parte nu poate fi determinată, se folosește declarația din anexa nr. 3; verificarea în teren se face pentru fiecare familie sau persoană singură. [25] [26] [27]
Copilul, locuința lui și documentele de familie
Pentru copil se verifică filiația, întreținerea, locuirea și situația juridică față de reprezentant. Pregătește actele de identitate, certificatele de naștere, actul de divorț și dispozițiile privind locuința copilului, precum și actele de tutelă sau plasament, dacă acestea există. Documentele se solicită în raport cu situația concretă și cu datele care pot fi validate prin Sistemul național informatic de asistență socială (SNIAS); nu toate trebuie cerute din nou când autoritatea le poate verifica electronic. [28] [29] [30] [31]
Autoritatea părintească exercitată în comun nu constituie, singură, dovada că ambii părinți și copilul formează aceeași gospodărie. Pentru VMI se verifică definiția familiei și locuirea reală. Nu înscrie copilul simultan în două familii solicitante: procedura de validare verifică dacă membrii trecuți în declarație apar deja într-o altă cerere sau într-un alt drept. [32] [33] [34] [35]
Pentru copilul care învață în altă localitate, condiția de a locui împreună cu familia se consideră îndeplinită, în condițiile art. 28 din Legea nr. 196/2016. Pentru studiile în străinătate ale copilului sub 18 ani, reprezentantul legal prezintă, din 6 în 6 luni, documentul școlar privind frecventarea și absențele. Definiția generală a copilului în întreținere poate include un tânăr până la 26 de ani aflat la cursuri de zi, dar ajutorul pentru familia cu copii are propria regulă de vârstă: dacă elevul împlinește 18 ani în cursul anului școlar, se acordă până la finalizarea acelui an. [36] [37] [38] [39]
Cine depune cererea și ce fac dacă părinții nu se înțeleg
În familia formată din soți și copii, soții stabilesc reprezentantul; la neînțelegere, acesta este stabilit de autoritatea tutelară. Aceeași regulă se aplică corespunzător conviețuirii necăsătorite cu copii prevăzute de lege. Depune la SPAS, cu număr de înregistrare, o cerere de clarificare a reprezentării și de îndrumare către autoritatea tutelară competentă, însoțită de acte și de descrierea dezacordului. [6] [40]
În familia monoparentală, reprezentantul este persoana singură. Dacă aceasta are sub 18 ani, poate reprezenta familia când are capacitate deplină de exercițiu sau capacitate de exercițiu anticipată; în celelalte cazuri intervine reprezentantul său legal. [41] [42]
Dacă plata se face încă celuilalt părinte, cere separat schimbarea titularului, precizând motivul, data schimbării și cine îngrijește copilul. Normele permit cererea reprezentantului sau a unui membru al familiei. SPAS verifică situația; primarul emite dispoziția, iar agenția județeană pentru plăți și inspecție socială (AJPIS) emite noua decizie de plată. Dispoziția se comunică în 5 zile noului titular și, după caz, vechiului titular; noua decizie de plată se comunică în cel mult 10 zile de la emitere. [43] [44] [3] [45]
Pentru o solicitare nouă folosește cererea-declarație din anexa nr. 1 la norme și angajamentul de plată din anexa nr. 8, împreună cu dovezile relevante. Cererea se poate depune pe hârtie sau electronic. SPAS acordă sprijin pentru completare, inclusiv la domiciliu când solicitantul este nedeplasabil. [46] [47] [13] [48]
Cum anunț schimbările și ce termene respect
Depune la SPAS declarația privind modificările intervenite, după modelul din anexa nr. 5 la norme, cu documentele justificative. Menționează separarea sau divorțul, mutarea copilului, membrii care pleacă ori se alătură gospodăriei, noul domiciliu/reședință și veniturile care s-au schimbat. Păstrează numărul de înregistrare și copia documentelor depuse. [49] [50] [51]
Există două formulări legale care trebuie respectate împreună:
- Pentru componența familiei și veniturile, art. 40 alin. (1) din lege și art. 43 alin. (2) din norme cer depunerea declarației în cel mult 10 zile lucrătoare de la schimbare. [1] [51]
- Art. 56 din lege păstrează obligația generală de comunicare a schimbării domiciliului, veniturilor și numărului membrilor în maximum 15 zile de la schimbare, fără calificarea lor ca lucrătoare. Nu transforma acest termen în 15 zile lucrătoare. Pentru schimbările care intră în ambele texte, depune notificarea înainte de expirarea celui dintâi termen care se împlinește. Aceasta este o recomandare prudentă de conformare, nu o înlocuire a textului legal. [2] [52]
Termenele pornesc de la schimbarea reală, nu de la data la care primești următoarea plată. Nu aștepta finalizarea divorțului pentru a anunța o mutare ori o schimbare de venit deja produsă. Declarația periodică depusă din 6 în 6 luni este o obligație separată și nu înlocuiește notificarea imediată a modificărilor. [1] [53]
La mutarea în altă localitate, declară și situația dosarului existent: autoritățile trebuie să poată verifica înregistrările și plățile existente, inclusiv pentru a preveni dubla includere a membrilor. Solicită în scris înregistrarea noii adrese și îndrumarea privind preluarea dosarului, păstrând răspunsurile primăriilor implicate. [13] [33] [34] [35]
Calculul termenelor administrative și al prescripției. Regula generală pentru termenele exprimate în zile nu include prima și ultima zi în durata termenului; zilele nelucrătoare din interior nu se elimină când legea spune doar „zile”. Pentru termenul special de 10 zile lucrătoare, se numără numai zile lucrătoare. Dacă ultima zi este nelucrătoare, împlinirea se mută la sfârșitul primei zile lucrătoare următoare. [124] [125] [126] [1]
Termenele în luni se împlinesc în ziua corespunzătoare din ultima lună; dacă aceasta nu există, în ultima zi a lunii. La depunerea la registratură contează încheierea programului normal de lucru, nu automat ora 24. Actul predat oficiului poștal până la încheierea activității din ultima zi este considerat făcut în termen, potrivit regulii generale. Păstrează dovada depunerii și verifică distinct data de început indicată pentru fiecare termen de mai jos. [127] [128] [129] [130] [131]
Cum se recalculează venitul și ajutorul
Venitul net ajustat rezultă din împărțirea venitului total luat în calcul la dimensiunea familiei. Coeficientul este 1 pentru prima persoană și 0,5 pentru fiecare persoană în plus, adult sau copil. De exemplu, un părinte și doi copii au dimensiunea 2; un venit total luat în calcul de 1.200 lei înseamnă un venit net ajustat de 600 lei. Exemplul presupune că au fost aplicate corect excluderile și reducerile legale. [54] [55] [56]
Se verifică veniturile din luna anterioară solicitării, cu regulile speciale pentru venituri periodice, anuale sau ocazionale. Pensia de întreținere și alte obligații legale de întreținere sunt relevante pentru calcul; declară distinct ce s-a stabilit și ce s-a încasat, cu dovezi, fără a presupune că o restanță neplătită este o sumă primită. Alocația de stat pentru copii este exclusă. Pentru veniturile din muncă, activități independente ori agricole, legea exclude 50% din total, dar nu mai mult de 500 lei/familie. [57] [58] [59] [60] [61] [62] [10] [63]
Verifică și bunurile din anexa nr. 4 la norme. După partaj poate conta un imobil sau o cotă dintr-un alt imobil: normele prevăd o excepție pentru persoana care, pe lângă locuința de domiciliu, deține o cotă dintr-un alt imobil, dar nu poate dispune de acea cotă prin închiriere, arendă ori concesiune. Existența cotei și imposibilitatea concretă trebuie explicate și dovedite, nu omise din declarație. [64] [65] [66]
În cazul schimbării veniturilor ori componenței, art. 70 alin. (2) lit. a) se referă la diferențe mai mari de 50 lei față de cuantumul stabilit inițial. Aceasta este regula pentru modificarea cuantumului, nu o dispensă de a anunța schimbările mai mici. Primarul verifică menținerea sau încetarea dreptului; AJPIS stabilește plata și cuantumul pe componente. [67] [68] [69] [70]
Luna de la care se aplică recalcularea trebuie verificată în decizie. Art. 70 alin. (3) prevede luna următoare constatării situației, iar art. 17 alin. (4) din norme prevede, pentru ajutorul de incluziune, că dispoziția emisă după modificare produce efecte din luna următoare celei în care a intervenit modificarea. Dacă autoritatea constată schimbarea cu întârziere, cere explicit motivarea lunii de început, calculul lunilor afectate și temeiul eventualelor restanțe sau debite; nu presupune că întârzierea constatării păstrează automat toate plățile încasate. [71] [72] [73]
Pentru o cerere nouă, dreptul începe din luna următoare înregistrării cererii; plata se realizează începând cu luna următoare emiterii deciziei de stabilire a plății. Data nașterii dreptului și momentul viramentului sunt astfel distincte. [74] [75]
Cuantumul componentei pentru familia monoparentală
La 29 octombrie 2026, art. 18 al Legii nr. 196/2016, modificat prin OUG nr. 23/2026 și rectificat la 14 aprilie 2026, prevede următoarele cuantumuri pentru familia monoparentală, aplicabile începând cu drepturile lunii aprilie 2026. Sunt valorile legale ale componentei pentru familia cu copii, înainte de diminuările și reținerile prevăzute de lege. [76] [77]
| Venit net lunar ajustat | 1 copil | 2 copii | 3 copii | 4 sau mai mulți copii |
|---|---|---|---|---|
| Până la 393 lei, inclusiv familia beneficiară de ajutor de incluziune | 227 lei | 451 lei | 675 lei | 900 lei |
| Între 394 și 998 lei inclusiv | 202 lei | 394 lei | 593 lei | 786 lei |
Prima linie rezultă din art. 18 alin. (3), iar a doua din alin. (5); pragurile sunt cele rectificate, nu vechile 366/930 lei. [78] [79] [80] [81] [82] [83] [84] [85] [86] [87]
Tabelul nu stabilește singur eligibilitatea. Se verifică familia, bunurile și condițiile copiilor. Pentru copiii de vârstă școlară există condiții de înscriere și frecventare, diminuări pentru absențe și excepții medicale; pentru copilul cu handicap grav sau accentuat, condiția prevăzută la art. 19 alin. (1) nu se aplică. Păstrează documentele școlare și medicale relevante după mutarea copilului. [88] [89] [90] [91]
Verificarea în teren, suspendarea și sumele necuvenite
Când datele despre familie sau venituri sunt neclare, SPAS poate face verificări administrative și în teren. Asistentul social consemnează situația în fișa din anexa nr. 10; poate utiliza și declarații de la cel puțin două persoane care cunosc situația gospodăriei. Refuzul titularului ori al unui membru al familiei de a furniza informațiile necesare poate conduce la respingerea cererii sau la încetarea dreptului, în condițiile legii. [92] [93] [94] [95]
Dacă autoritatea constată modificări nedeclarate în familie sau venituri, plata poate fi suspendată printr-o decizie a AJPIS. După verificare, drepturile neîncasate se achită, după caz, în cuantumul inițial ori modificat, dacă nu sunt îndeplinite condițiile de încetare. Solicită decizia și calculul pe luni; simpla oprire a viramentului nu explică motivul juridic. [96] [97] [98]
Sumele VMI încasate necuvenit de la bugetul de stat se recuperează prin decizia directorului AJPIS, comunicată în 15 zile de la emitere. Verifică titularul indicat, perioadele, schimbarea reținută și calculul. Pentru VMI, art. 78 alin. (3) prevede restituirea fără dobânzi și penalități dacă este făcută în maximum 180 de zile de la emiterea deciziei; nu confunda acest moment cu data comunicării. În această perioadă, dacă plata VMI continuă, reținerile nu pot depăși o treime din drepturile lunare; după termen, decizia devine executorie și poate fi transmisă organului fiscal, potrivit legii. [99] [100] [101] [102] [103]
Nu orice reținere din plată este un debit pentru separare nedeclarată. Art. 80¹ permite și rețineri pentru impozite și taxe locale, la solicitarea organului fiscal local și în baza titlurilor executorii, cu limitele legale. Cere să ți se precizeze natura fiecărei rețineri, ca să contești actul corespunzător. [104] [105] [77]
Cum contest încadrarea, refuzul, cuantumul sau debitul
Dispozițiile primarului și deciziile AJPIS privind VMI se atacă potrivit Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004. Identifică exact actul contestat și emitentul: o sesizare generală nu înlocuiește automat plângerea împotriva actului care te afectează. [106] [107]
Pentru actul administrativ individual care îți este adresat, formulează plângere prealabilă în 30 de zile de la comunicare, solicitând revocarea totală sau parțială. Ea se adresează emitentului sau autorității ierarhic superioare, dacă există. Pentru motive temeinice, legea permite depășirea celor 30 de zile, dar nu mai târziu de 6 luni de la emitere; nu trata această excepție ca termen obișnuit. Plângerea se soluționează în termenul legal, de regulă 30 de zile. [107] [108] [109]
Explică concret eroarea: încadrarea greșită a familiei, venituri ale fostului soț incluse deși nu mai locuiești și gospodărești împreună cu acesta, copil înscris în familia greșită, o lună de recalculare eronată sau un debit calculat fără scăderea sumelor deja reținute. Anexează actul atacat, dovada comunicării, declarațiile depuse, actele de stare civilă, dovezile locuirii și veniturilor și calculul pe care îl contești. [110] [16] [1]
Acțiunea în contencios se introduce, ca regulă, în 6 luni de la răspunsul la plângerea prealabilă, comunicarea refuzului nejustificat sau expirarea termenului legal de soluționare, după caz. Pentru motive temeinice, art. 11 alin. (2) permite, în limitele sale, depășirea celor 6 luni pentru actul individual, fără a depăși termenul de un an prevăzut de acel text. În caz de refuz nejustificat ori lipsă de răspuns, procedura prealabilă nu este obligatorie în situațiile art. 2 alin. (2); distinge aceste cazuri de respingerea printr-un act administrativ comunicat. [111] [112] [113] [114] [115] [116] [117]
Pentru actele autorităților locale și județene, competența de fond aparține tribunalului de contencios administrativ și fiscal; persoana fizică se adresează instanței de la domiciliul său, potrivit regulii teritoriale din art. 10 alin. (3). Poți cere anularea, recunoașterea dreptului și repararea prejudiciului în condițiile legii. Hotărârea de fond poate fi atacată cu recurs în 15 zile de la comunicare. [118] [119] [120] [121]
Contestarea actului nu trebuie confundată cu obținerea suspendării executării lui. Pentru evitarea unei pagube iminente, suspendarea poate fi cerută instanței în cazuri bine justificate, potrivit art. 14 sau art. 15. Dacă o ceri înaintea acțiunii în anulare, art. 14 alin. (1) impune introducerea acesteia în cel mult 60 de zile de la cererea de suspendare; dacă suspendarea este cerută separat după acțiunea principală, art. 15 alin. (1) prevede cel mult 60 de zile de la aceasta. [122] [123]
Calculul termenului de recurs și depunerea la instanță. Pentru termenul procedural pe zile nu se includ ziua de început și ziua împlinirii; ultima zi nelucrătoare prelungește termenul până la prima zi lucrătoare următoare. Regula împlinirii la ora 24 se citește împreună cu regula programului registraturii și cu modalitățile de depunere din art. 183 din Codul de procedură civilă: scrisoare recomandată, curierat rapid sau serviciu specializat, fax ori e-mail. Pentru fax și e-mail, dovada este data și ora primirii atestate de sistemul instanței; nu confunda ora trimiterii din contul propriu cu ora primirii. Aceste reguli pentru actele de procedură sunt distincte de regulile administrative prezentate mai sus și completează Legea nr. 554/2004 în condițiile art. 28. [132] [133] [134] [135] [136] [137] [138]
Cererea practică pe care o pot pregăti
Pentru schimbările din dosarul existent, completează declarația oficială din anexa nr. 5 și atașează o adresă scurtă, adaptată faptelor. Modelul de mai jos este o formulare orientativă a solicitării, care însoțește formularul oficial și documentele; nu înlocuiește declarația legală. [49] [51]
Către SPAS al [primăriei], referitor la dosarul VMI [număr]. Comunic că, la [data], au intervenit următoarele modificări: [separare/divorț, componența familiei, domiciliu/reședință, locuirea copilului, venituri]. Solicit verificarea situației actuale, actualizarea componenței familiei și a veniturilor și emiterea actelor privind menținerea, modificarea ori încetarea dreptului, după caz. Solicit comunicarea calculului pe componente și a lunii de la care se aplică. Dacă este cazul, solicit schimbarea titularului în persoana [nume] și clarificarea reprezentării potrivit art. 30 din Legea nr. 196/2016. Anexez declarația din anexa nr. 5 și: [lista documentelor]. Data și semnătura. [date de contact]
Solicitările corespund procedurilor privind reprezentarea, schimbarea titularului și modificarea familiei sau veniturilor. Dacă există un dezacord privind reprezentantul unei familii cu doi părinți, cere expres soluționarea lui de către autoritatea tutelară; dacă există un act administrativ nefavorabil deja comunicat, formulează distinct plângerea prealabilă în termenul aplicabil. [6] [3] [1] [107]
Termene și repere procedurale
- De când începe
Data la care a intervenit modificarea componenței familiei și/sau a veniturilor. [1]
- Cum se aplică
Textul folosește zile lucrătoare, raportate la data schimbării, nu la următoarea plată. Păstrează dovada datei faptului și a înregistrării declarației. [51] Se numără numai zile lucrătoare, cu excluderea primei și ultimei zile din durata calculată potrivit regulii generale pe zile; nu se echivalează cu 10 zile calendaristice. Depunerea la registratură se face până la sfârșitul programului normal, cu păstrarea regulii depunerii la poștă. [1] [125] [130] [131]
- Interval
Maximum 15 zile. [2]
- De când începe
Data producerii modificării domiciliului, veniturilor ori numărului membrilor familiei. [2]
- Cum se aplică
Art. 56 nu califică zilele ca lucrătoare; termenul nu se transformă în 15 zile lucrătoare. Pentru venituri și familie verifică concomitent obligația de 10 zile lucrătoare. [2] [1] În calculul pe zile nu intră prima și ultima zi; zilele nelucrătoare din interior se numără când termenul nu este calificat ca lucrător. Ultima zi nelucrătoare prelungește termenul până la prima zi lucrătoare următoare. La registratură contează sfârșitul programului; regula depunerii la poștă rămâne aplicabilă. [125] [126] [130] [131]
- Interval
Din 6 în 6 luni. [53]
- De când începe
Existența unui drept VMI pentru persoana singură sau familie; declarația se depune periodic la primărie. [53]
- Cum se aplică
Este o periodicitate de 6 luni. Textul nu fixează în acest alineat o dată calendaristică unică pentru toate dosarele; cere de la SPAS data concretă a următoarei depuneri. [53] Termenul pe luni se împlinește în ziua corespunzătoare din ultima lună sau, dacă aceasta nu există, în ultima zi a lunii; ultima zi nelucrătoare îl prelungește până la prima zi lucrătoare următoare. La registratură se respectă programul normal, cu păstrarea regulii depunerii la poștă. [127] [128] [126] [130] [131]
Nu amâna până la această scadență declararea unei schimbări de familie sau venituri: aceasta are propriul termen de 10 zile lucrătoare. [1]
- Interval
30 de zile. [107]
- De când începe
Comunicarea actului administrativ individual contestat. [107]
- Cum se aplică
Termenul este raportat la comunicare, nu la emitere. Păstrează plicul, confirmarea ori dovada comunicării electronice. [107] În calculul pe zile nu intră prima și ultima zi; zilele nelucrătoare din interior se numără când termenul nu este calificat ca lucrător. Ultima zi nelucrătoare prelungește termenul până la prima zi lucrătoare următoare. La registratură contează sfârșitul programului; regula depunerii la poștă rămâne aplicabilă. [125] [126] [130] [131]
Pentru motive temeinice, plângerea poate fi formulată și ulterior, dar nu mai târziu de 6 luni de la emiterea actului. [107]
- Interval
6 luni, ca regulă. [111]
- De când începe
- Cum se aplică
Identifică mai întâi evenimentul aplicabil dintre cele prevăzute de art. 11; cele 6 luni nu se calculează automat de la emiterea actului. [112] [113] [114] Termenul pe luni se împlinește în ziua corespunzătoare din ultima lună sau, dacă aceasta nu există, în ultima zi a lunii; ultima zi nelucrătoare îl prelungește până la prima zi lucrătoare următoare. La registratură se respectă programul normal, cu păstrarea regulii depunerii la poștă. [127] [128] [126] [130] [131]
- Consecințe
Cele 6 luni constituie termen de prescripție, iar termenul de un an de la alin. (2) este termen de decădere. [139]
[111][112][113][114][127][128][126][130][131][115][139][106]
Pentru motive temeinice, actul individual poate fi atacat peste cele 6 luni, în condițiile art. 11 alin. (2), fără depășirea termenului de un an raportat la evenimentele prevăzute de acel alineat. [115]
- Interval
15 zile. [121]
- De când începe
Comunicarea hotărârii pronunțate în primă instanță. [121]
- Cum se aplică
Termenul se raportează la comunicarea hotărârii, nu la ziua pronunțării. [121] Potrivit Codului de procedură civilă, nu se includ ziua de început și ziua împlinirii; ultima zi nelucrătoare prelungește termenul până la prima zi lucrătoare următoare. Împlinirea la ora 24 se aplică cu limita programului registraturii și cu excepțiile art. 183 pentru depunerea prin scrisoare recomandată, curierat ori serviciu specializat și transmiterea prin fax/e-mail. Pentru fax/e-mail, dovada este data și ora primirii atestate de sistemul instanței. [132] [133] [134] [135] [136] [137] [138]
- Consecințe
Recursul exercitat în condițiile legii suspendă executarea hotărârii de fond și se judecă de urgență. [142]
- Interval
Maximum 180 de zile. [100]
- De când începe
Emiterea deciziei de recuperare a sumelor VMI plătite necuvenit, potrivit textului special al art. 78 alin. (3). [100]
- Cum se aplică
Textul VMI folosește emiterea, deși decizia se comunică în 15 zile, iar titlul de creanță există de la comunicare. Notează distinct ambele date. [99] [100] [101] În calculul pe zile nu intră prima și ultima zi; zilele nelucrătoare din interior se numără. Ultima zi nelucrătoare prelungește termenul până la prima zi lucrătoare următoare. Acest termen privește restituirea efectivă a sumelor: dovada depunerii unei notificări sau a unui înscris nu înlocuiește restituirea banilor. [125] [126] [100]
Lista de pași
Cere expres schimbarea titularului dacă plata este încă făcută persoanei care nu mai reprezintă situația verificată a familiei. [43]
Dacă actul comunicat este nefavorabil, păstrează dovada comunicării și pregătește plângerea prealabilă în 30 de zile. [107]
Întrebări frecvente
Trebuie să aștept divorțul ca să anunț că nu mai locuim împreună?
Nu. Modificarea componenței ori veniturilor se declară în cel mult 10 zile lucrătoare de la producerea ei, iar normele permit excluderea veniturilor celuilalt soț când verificarea în teren confirmă că nu mai locuiești și nu mai gospodărești împreună cu acesta. Încadrarea pentru cuantumul monoparental se analizează distinct. [1] [16] [23]
Dacă fostul soț nu este de acord, nu mai pot schimba titularul?
Anunț numai schimbările care modifică ajutorul cu peste 50 lei?
Pot primi VMI dacă m-am mutat împreună cu copilul la bunici?
De reținut
Arată cele 6 idei principale ale ghidului
Separarea în fapt cu domicilii diferite și verificare în teren permite evaluarea fiecărui soț ca persoană singură. [4]
Veniturile celuilalt soț nu se includ dacă verificarea confirmă lipsa locuirii și gospodăririi împreună. [16]
La dezacordul soților asupra reprezentantului, acesta este stabilit de autoritatea tutelară. [6]
Pentru VMI, termenul de 180 de zile fără dobânzi și penalități începe la emiterea deciziei de recuperare. [100]
De pregătit: declarația de modificare și dovezile familiei actuale
Ghidul descrie regulile în vigoare la data actualizării, 29 octombrie 2026. Dacă situația ta este mai veche, unele reguli pot fi diferite.
Surse și trimiteri
- Sursa 1: Legea nr. 196/2016 privind venitul minim de incluziuneTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 40 alin. (1)(1) În situația în care se produc modificări în componența familiei și/sau a veniturilor beneficiarilor de venit minim de incluziune, titularul dreptului are obligația de a depune la primărie, în termen de cel mult 10 zile lucrătoare de la data la care a intervenit modificarea, o declarație pe propria răspundere privind modificările intervenite, însoțită de documentele doveditoare, după caz.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 2: Legea nr. 196/2016 privind venitul minim de incluziuneTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 56Titularul venitului minim de incluziune are obligația să comunice primăriei în a cărei rază teritorială își are domiciliul sau reședința, potrivit prevederilor art. 40 alin. (1), orice modificare cu privire la domiciliu, venituri și numărul membrilor familiei, în termen de maximum 15 zile de la data la care a intervenit modificarea.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 3: Legea nr. 196/2016 privind venitul minim de incluziuneTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 39 alin. (1)(1) Schimbarea, la cerere sau din oficiu, a titularului venitului minim de incluziune se face prin dispoziție scrisă a primarului și se comunică, în termen de 5 zile de la data emiterii, noului titular și, după caz, vechiului titular.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 4: Legea nr. 196/2016 privind venitul minim de incluziuneTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 6 alin. (1) lit. a) pct. 33. fiecare soț, în cazul soților despărțiți în fapt cu domicilii diferite, dacă această situație este dovedită prin verificare în teren;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 5: Legea nr. 196/2016 privind venitul minim de incluziuneTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 6 alin. (1) lit. b) pct. 44. bărbatul și femeia necăsătoriți care trăiesc și locuiesc împreună, cu copiii lor necăsătoriți și/sau ai fiecăruia dintre ei, având vârsta de până la 18 ani sau de până la 26 de ani dacă urmează o formă de învățământ - cursuri de zi, organizată potrivit legii, care locuiesc împreună, dacă această situație se confirmă la verificarea în teren;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 6: Legea nr. 196/2016 privind venitul minim de incluziuneTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 30 alin. (2)(2) În cazul familiei formate din soț, soție și copii aflați în întreținere, reprezentantul familiei se stabilește de către soți sau, în caz de neînțelegere între aceștia, de către autoritatea tutelară. Prevederile se aplică în mod corespunzător și în cazul familiei definite la art. 6 alin. (1) lit. b) pct. 4.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 7: Normele metodologice aprobate prin HG nr. 1154/2022Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 4 lit. a)a) ajutor de incluziune și ajutor pentru familia cu copii;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 8: Normele metodologice aprobate prin HG nr. 1154/2022Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
- Sursa 9: Normele metodologice aprobate prin HG nr. 1154/2022Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
- Sursa 10: Legea nr. 196/2016 privind venitul minim de incluziuneTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 10 alin. (2) lit. b)b) alocația de stat pentru copii acordată în baza Legii nr. 61/1993 privind alocația de stat pentru copii, republicată, cu modificările ulterioare;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 11: Legea nr. 196/2016 privind venitul minim de incluziuneTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 29 alin. (2)(2) Cererea prevăzută la alin. (1) conține date privind persoana îndreptățită, date privind componența familiei, veniturile realizate de membrii acesteia și bunurile deținute, tipul de locuință, numărul persoanelor care locuiesc la aceeași adresă de domiciliu sau reședință, informații referitoare la situația educațională și profesională a persoanei îndreptățite, a membrilor de familie, precum și informații privind nevoile speciale și situațiile particulare în care aceștia se află.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 12: Legea nr. 196/2016 privind venitul minim de incluziuneTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 10 alin. (3)(3) În cazul în care cel puțin unul dintre membrii familiei are în proprietate, închiriere, comodat ori altă formă de deținere cel puțin unul dintre bunurile cuprinse în Lista bunurilor ce conduc la excluderea acordării venitului minim de incluziune, aceasta nu beneficiază de acest drept.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 13: Legea nr. 196/2016 privind venitul minim de incluziuneTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 32 alin. (1)(1) Cererea de acordare a venitului minim de incluziune, însoțită de documentele doveditoare și angajamentul de plată, inclusiv în cazul cetățenilor străini sau apatrizi, precum și al persoanelor fără adăpost, se depune pe suport hârtie sau se transmite electronic și se înregistrează la serviciul public de asistență socială de la nivelul primăriei comunei, orașului, municipiului sau a sectorului municipiului București în a cărui rază teritorială își are domiciliul ori reședința sau, după caz, trăiește titularul dreptului.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 14: Legea nr. 196/2016 privind venitul minim de incluziuneTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 30 alin. (1)(1) Titularul dreptului este persoana care îndeplinește condițiile de eligibilitate prevăzute de prezenta lege și care completează cererea în format letric sau electronic pentru acordarea venitului minim de incluziune, personal sau prin reprezentant, iar beneficiarul este familia/persoana singură.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 15: Legea nr. 196/2016 privind venitul minim de incluziuneTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 39 alin. (1)(1) Schimbarea, la cerere sau din oficiu, a titularului venitului minim de incluziune se face prin dispoziție scrisă a primarului și se comunică, în termen de 5 zile de la data emiterii, noului titular și, după caz, vechiului titular.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 16: Normele metodologice aprobate prin HG nr. 1154/2022Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 8 alin. (7)(7) În cazul soților despărțiți în fapt, la stabilirea venitului net lunar al familiei sau al persoanei singure nu se iau în considerare veniturile celuilalt soț, dacă se constată, la verificarea în teren, că nu locuiesc și nu se gospodăresc împreună.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 17: Legea nr. 196/2016 privind venitul minim de incluziuneTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 6 alin. (1) lit. c)c) familie monoparentală - desemnează familia formată din persoana singură și copilul/copiii aflați în întreținere, în vârstă de până la 18 ani sau de până la 26 de ani pentru cei care urmează o formă de învățământ - cursuri de zi, organizată potrivit legii, și care locuiesc și gospodăresc împreună;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 18: Legea nr. 196/2016 privind venitul minim de incluziuneTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
- Sursa 19: Legea nr. 196/2016 privind venitul minim de incluziuneTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
- Sursa 20: Legea nr. 196/2016 privind venitul minim de incluziuneTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
- Sursa 21: Legea nr. 196/2016 privind venitul minim de incluziuneTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 6 alin. (1) lit. d) pct. 66. al cărei soț/soție este arestat/arestată preventiv pe o perioadă mai mare de 30 de zile sau execută o pedeapsă privativă de libertate și nu participă la întreținerea copiilor;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 22: Legea nr. 196/2016 privind venitul minim de incluziuneTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 6 alin. (1) lit. a) pct. 33. fiecare soț, în cazul soților despărțiți în fapt cu domicilii diferite, dacă această situație este dovedită prin verificare în teren;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 23: Legea nr. 196/2016 privind venitul minim de incluziuneTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 6 alin. (1) lit. d) — teza introductivăd) persoana singură din familia monoparentală - persoana care se află în una dintre următoarele situații:
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 24: Legea nr. 196/2016 privind venitul minim de incluziuneTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 6 alin. (1) lit. b) pct. 33. bărbatul și femeia necăsătoriți care trăiesc și locuiesc împreună, dacă această situație se confirmă la verificarea în teren;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 25: Normele metodologice aprobate prin HG nr. 1154/2022Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 8 alin. (5)(5) În situația în care familia/persoana singură locuiește și se gospodărește împreună cu alte familii sau persoane, veniturile acestora nu se iau în calcul la stabilirea venitului familiei/persoanei singure, cu excepția părții ce revine de drept din veniturile lunare nete, realizate în comun de persoanele din gospodărie prin producerea unor bunuri și/sau valorificarea acestora.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 26: Normele metodologice aprobate prin HG nr. 1154/2022Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 8 alin. (6)(6) În situația în care nu se poate determina suma prevăzută la alin. (5), fiecare familie sau persoană singură completează o declarație pe propria răspundere pentru venitul rezultat din gospodărirea împreună. Modelul declarației este prevăzut în anexa nr. 3 la prezentele norme metodologice.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 27: Normele metodologice aprobate prin HG nr. 1154/2022Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 37 alin. (9)(9) În cazul persoanelor singure și familiilor care locuiesc și gospodăresc împreună, verificarea în teren se efectuează pentru fiecare familie sau persoană singură.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 28: Legea nr. 196/2016 privind venitul minim de incluziuneTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 29 alin. (4)(4) Documentele doveditoare prevăzute la alin. (1) se referă la veniturile și componența familiei solicitante, precum și respectarea condițiilor de eligibilitate prevăzute de prezenta lege pentru fiecare dintre componentele venitului minim de incluziune și se stabilesc prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 29: Normele metodologice aprobate prin HG nr. 1154/2022Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 21 alin. (1)(1) Componența familiei, filiația copiilor și situația lor juridică față de reprezentantul legal vor fi verificate/validate prin SNIAS.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 30: Normele metodologice aprobate prin HG nr. 1154/2022Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 21 alin. (2)(2) În cazul în care verificarea/validarea prevăzută la alin. (1) nu este posibilă, reprezentantul familiei prezintă, la solicitarea personalului serviciului public de asistență socială, în condițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 41/2016, aprobată cu modificări prin Legea nr. 179/2017, cu modificările și completările ulterioare, după caz, următoarele documente:
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 31: Normele metodologice aprobate prin HG nr. 1154/2022Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 16 alin. (2)(2) În situația în care, din motive tehnice, nu pot fi accesate bazele de date care conțin informațiile necesare verificărilor/ validărilor sau aceste informații nu se regăsesc înregistrate electronic în bazele de date ale instituțiilor de la nivelul administrației publice centrale și/sau locale, se solicită documente doveditoare de la instituții sau de la solicitant, după caz, în condițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 41/2016 privind stabilirea unor măsuri de simplificare la nivelul administrației publice centrale, administrației publice locale și al instituțiilor publice și pentru modificarea și completarea unor acte normative, aprobată cu modificări prin Legea nr. 179/2017, cu modificările și completările ulterioare.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 32: Legea nr. 196/2016 privind venitul minim de incluziuneTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 6 alin. (1) lit. c)c) familie monoparentală - desemnează familia formată din persoana singură și copilul/copiii aflați în întreținere, în vârstă de până la 18 ani sau de până la 26 de ani pentru cei care urmează o formă de învățământ - cursuri de zi, organizată potrivit legii, și care locuiesc și gospodăresc împreună;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 33: Normele metodologice aprobate prin HG nr. 1154/2022Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
anexa nr. 11 pct. 4 lit. a)a) Niciunul dintre membrii familiei nu are calitatea de beneficiar de VMI/ajutor de încălzire/supliment pentru energie.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 34: Normele metodologice aprobate prin HG nr. 1154/2022Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
anexa nr. 11 pct. 4 lit. b)b) Niciunul dintre membrii familiei nu a depus o altă cerere pentru acordarea VMI/ajutorului de încălzire/suplimentului pentru energie.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 35: Normele metodologice aprobate prin HG nr. 1154/2022Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
anexa nr. 11 pct. 4 lit. c)c) Niciunul dintre membrii familiei nu este menționat ca membru al altei familii sau persoană singură într-o altă cerere pentru acordarea VMI/ajutorului de încălzire/suplimentului pentru energie.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 36: Legea nr. 196/2016 privind venitul minim de incluziuneTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 28 alin. (3)(3) În situația în care copiii aflați în întreținere urmează o formă de învățământ în altă localitate decât cea de domiciliu sau de reședință, condiția de a locui împreună se consideră îndeplinită și pe perioada respectivă.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 37: Legea nr. 196/2016 privind venitul minim de incluziuneTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 28 alin. (4)(4) În situația în care copiii în vârstă de până la 18 ani urmează o formă de învățământ în străinătate, aceștia sunt luați în calcul la stabilirea dreptului la venit minim de incluziune doar dacă reprezentantul legal al copilului prezintă, din 6 în 6 luni, documentul eliberat de unitatea de învățământ din străinătate, în condițiile legislației statului respectiv, din care să rezulte frecventarea de către copii a cursurilor, precum și numărul absențelor înregistrate de aceștia, în vederea stabilirii cuantumului în condițiile prevăzute la art. 19 alin. (2)
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 38: Legea nr. 196/2016 privind venitul minim de incluziuneTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 6 alin. (1) lit. g)g) copil în întreținere - persoana care nu a împlinit vârsta de 18 ani și nu a dobândit capacitatea deplină de exercițiu, în condițiile legii, precum și tânărul în vârstă de până la 26 de ani care urmează o formă de învățământ - cursuri de zi, organizată potrivit legii. Sunt considerați în întreținere și copiii încredințați în vederea adopției, cei aflați în plasament la o persoană sau familie ori pentru care s-a instituit tutela, potrivit legii, tinerii în vârstă de peste 18 ani care, în condițiile legii, sunt declarați persoane cu handicap grav sau accentuat;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 39: Legea nr. 196/2016 privind venitul minim de incluziuneTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 19 alin. (4)(4) În cazul în care copilul care frecventează școala a împlinit vârsta de 18 ani în cursul unui an școlar, ajutorul pentru familia cu copii se acordă până la finalizarea anului școlar în care este înscris.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 40: Normele metodologice aprobate prin HG nr. 1154/2022Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 68În vederea asigurării informațiilor necesare pentru accesul la venitul de incluziune al tuturor persoanelor și familiilor fără venituri sau cu venituri reduse, agențiile teritoriale pentru plăți și inspecție socială și serviciul public de asistență socială din subordinea consiliului local al comunei, orașului, municipiului sau, după caz, al sectorului municipiului București ori compartimentul de asistență socială din aparatul de specialitate al primarului comunei, orașului, municipiului sau, după caz, al sectorului municipiului București acordă gratuit consultanță de specialitate prin îndrumarea persoanelor și familiilor în vederea întocmirii actelor necesare, identifică persoanele și familiile îndreptățite să beneficieze de venit minim de incluziune și realizează activități de informare a populației și mediatizare a prevederilor legii.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 41: Legea nr. 196/2016 privind venitul minim de incluziuneTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 30 alin. (3)(3) În cazul familiei monoparentale, reprezentantul familiei este persoana singură.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 42: Legea nr. 196/2016 privind venitul minim de incluziuneTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 30 alin. (4)(4) În cazul persoanei prevăzute la alin. (3) care are copii în întreținere și nu a împlinit vârsta de 18 ani, reprezentantul familiei este persoana singură, dacă are capacitate deplină de exercițiu, capacitate de exercițiu anticipată sau, după caz, reprezentantul legal al acesteia.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 43: Normele metodologice aprobate prin HG nr. 1154/2022Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 42 alin. (2)(2) În situația în care schimbarea titularului dreptului se realizează la cererea reprezentantului familiei ori a unui membru din familie, serviciul public de asistență socială verifică situația care a condus la schimbarea titularului, realizează verificarea administrativă și, în cazul în care sunt îndeplinite criteriile de eligibilitate și condițiile de acordare și menținere a dreptului prevăzute de lege, se emite o nouă dispoziție a primarului de acordare a dreptului.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 44: Normele metodologice aprobate prin HG nr. 1154/2022Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 42 alin. (3)(3) În baza dispoziției primarului, prevăzută la alin. (2), se emite de către directorul executiv al agenției teritoriale pentru plăți și inspecție socială decizia pentru plata dreptului.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 45: Legea nr. 196/2016 privind venitul minim de incluziuneTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 39 alin. (2)(2) În baza dispoziției scrise a primarului, prevăzută la alin. (1), disponibilă în cadrul SNIAS, directorul executiv al agenției teritoriale emite o nouă decizie de stabilire a plății pe care o transmite noului titular, în termen de maximum 10 zile de la data emiterii. Primăria va avea acces la noua decizie de plată a dreptului prin accesarea SNIAS.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 46: Normele metodologice aprobate prin HG nr. 1154/2022Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 5Venitul minim de incluziune se acordă la cererea persoanei sau a reprezentantului familiei și pe baza declarației pe propria răspundere. Modelul formularului de cerere care include și declarația pe propria răspundere este prevăzut în anexa nr. 1 la prezentele norme metodologice.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 47: Normele metodologice aprobate prin HG nr. 1154/2022Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 34 alin. (2)(2) La completarea cererii și declarației pe propria răspundere prevăzute la alin. (1), solicitantul semnează un angajament de plată pentru situațiile în care se pot constata drepturi acordate necuvenit, completate. Modelul angajamentului de plată este prevăzut în anexa nr. 8 la prezentele norme metodologice.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 48: Normele metodologice aprobate prin HG nr. 1154/2022Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 35 alin. (3)(3) Personalul serviciului public de asistență socială acordă sprijin și îndrumare solicitanților în vederea completării cererii, inclusiv la domiciliul solicitantului în cazul în care acesta este nedeplasabil.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 49: Normele metodologice aprobate prin HG nr. 1154/2022Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 17 alin. (1)(1) Modificările intervenite în componența și veniturile familiei, precum și cele cu privire la schimbarea domiciliului ori reședinței se declară în scris, prin declarație pe propria răspundere, completată conform modelului prevăzut în anexa nr. 5 la prezentele norme metodologice.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 50: Normele metodologice aprobate prin HG nr. 1154/2022Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 17 alin. (2)(2) Declarația pe propria răspundere se înregistrează la serviciul public de asistență socială de la nivelul primăriei.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 51: Normele metodologice aprobate prin HG nr. 1154/2022Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 43 alin. (2)(2) În situația în care se produc modificări în componența familiei și/sau a veniturilor beneficiarilor de venit minim de incluziune, în termen de cel mult 10 zile lucrătoare de la data la care a intervenit modificarea, titularul dreptului depune la serviciul public de asistență socială al primăriei o declarație pe propria răspundere privind modificările intervenite, completată conform modelului prevăzut în anexa nr. 5 la prezentele norme metodologice, însoțită de documentele doveditoare, după caz.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 52: Legea nr. 196/2016 privind venitul minim de incluziuneTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 40 alin. (1)(1) În situația în care se produc modificări în componența familiei și/sau a veniturilor beneficiarilor de venit minim de incluziune, titularul dreptului are obligația de a depune la primărie, în termen de cel mult 10 zile lucrătoare de la data la care a intervenit modificarea, o declarație pe propria răspundere privind modificările intervenite, însoțită de documentele doveditoare, după caz.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 53: Legea nr. 196/2016 privind venitul minim de incluziuneTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 57 alin. (1)(1) Persoanele singure și familiile beneficiare de venit minim de incluziune au obligația să depună la primărie, din 6 în 6 luni, declarația pe propria răspundere prevăzută la art. 40 alin. (1).
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 54: Legea nr. 196/2016 privind venitul minim de incluziuneTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 9 alin. (2) lit. a)a) 1 - pentru persoana singură sau pentru un singur membru de familie;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 55: Legea nr. 196/2016 privind venitul minim de incluziuneTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 9 alin. (2) lit. b)b) 0,5 - pentru fiecare persoană în plus, adult sau copil.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 56: Normele metodologice aprobate prin HG nr. 1154/2022Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 10Art. 10. - Formula de calcul al venitului net ajustat este următoarea: Vaj = Vt / Dfam, unde: - Vt reprezintă venitul total al familiei/persoanei singure, la care, după caz, se aplică reducerea prevăzută la art. 11 lit. a) din lege; - Dfam reprezintă dimensiunea familiei, stabilită conform prevederilor art. 9; - Vaj reprezintă venitul net ajustat/membru de familie.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 57: Legea nr. 196/2016 privind venitul minim de incluziuneTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 10 alin. (1)(1) Pentru calculul venitului net lunar ajustat se iau în considerare toate veniturile nete definite conform art. 6 alin. (1) lit. o), pe care membrii familiei sau persoana singură lea realizat în luna anterioară solicitării venitului minim de incluziune.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 58: Normele metodologice aprobate prin HG nr. 1154/2022Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 8 alin. (1)(1) Venitul net al familiei/persoanei singure se constituie din totalitatea sumelor încasate de către fiecare membru al familiei, respectiv de persoana singură.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 59: Normele metodologice aprobate prin HG nr. 1154/2022Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 8 alin. (2)(2) În conformitate cu prevederile art. 6 alin. (1) lit. o) din lege, pentru stabilirea venitului net se iau în considerare toate veniturile pe care membrii familiei le-au realizat în luna anterioară depunerii cererii, impozabile sau neimpozabile în condițiile Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, inclusiv cele care provin din drepturi de asigurări sociale de stat, drepturi stabilite prin legi speciale plătite prin casele de pensii județene, respectiv a municipiului București sau prin casele sectoriale de pensii, asigurări de șomaj, asigurări sociale de sănătate, indemnizații, alocații și ajutoare cu caracter permanent, indiferent de bugetul din care se suportă, obligații legale de întreținere și alte creanțe legale, cu excepția celor prevăzute la art. 10 alin. (2) din lege.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 60: Normele metodologice aprobate prin HG nr. 1154/2022Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 8 alin. (4)(4) În situația în care veniturile realizate de membrii familiei sau de persoana singură sunt periodice, pentru stabilirea venitului net lunar se calculează media lunară a acestora în raport cu perioada pentru care au fost acordate, în baza celei mai recente declarații fiscale înregistrate la organul fiscal competent.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 61: Normele metodologice aprobate prin HG nr. 1154/2022Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 8 alin. (4¹)(4^1) În situația în care veniturile realizate de membrii familiei sau de persoana singură sunt anuale, pentru stabilirea venitului net lunar se calculează media lunară a acestora ca fiind 1/12 din suma veniturilor anuale.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 62: Normele metodologice aprobate prin HG nr. 1154/2022Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 8 alin. (4²)(4^2) În situația în care veniturile realizate de membrii familiei sau de persoana singură sunt ocazionale, acestea vor fi considerate venituri ale lunii calendaristice în care au fost încasate.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 63: Legea nr. 196/2016 privind venitul minim de incluziuneTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 11 lit. a)a) în situația în care unul sau mai mulți membri ai familiei realizează venituri în baza unui contract individual de muncă, raport de serviciu sau a altei forme legale de angajare sau membrii familiei desfășoară activități independente ori agricole, 50% din totalitatea acestora, dar nu mai mult de 500 de lei/familie, nu se iau în calcul la stabilirea veniturilor nete lunare ale familiei;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 64: Normele metodologice aprobate prin HG nr. 1154/2022Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 11 alin. (2)(2) Stabilirea dreptului la venit minim de incluziune se realizează ținându-se seama de bunurile familiei sau, după caz, ale persoanei singure, cuprinse în Lista bunurilor ce conduc la excluderea acordării venitului minim de incluziune, prevăzută în anexa nr. 4 la prezentele norme metodologice.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 65: Normele metodologice aprobate prin HG nr. 1154/2022Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 11 alin. (3)(3) În situația în care unul sau mai multe bunuri cuprinse în lista prevăzută la alin. (2), aflate în proprietatea persoanei singure/familiei beneficiare de venit minim de incluziune, este dat/sunt date în închiriere/arendă/concesiune, acest bun/aceste bunuri va fi luat/vor fi luate în calcul pentru persoana/familia care îl are/le are în închiriere/arendă/concesiune, iar pentru proprietarul de drept se va lua în calcul valoarea obținută în urma cedării dreptului de folosință a bunului/bunurilor.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 66: Normele metodologice aprobate prin HG nr. 1154/2022Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 11 alin. (4)(4) Persoana sau familia care deține pe lângă locuința de domiciliu o cotă parte dintr-o altă clădire/spațiu locativ/imobil poate beneficia de venit minim de incluziune indiferent de mărimea cotei, dacă persoana singură/familia nu poate dispune de bunul respectiv în una din modalitățile prevăzute la alin. (3).
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 67: Legea nr. 196/2016 privind venitul minim de incluziuneTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 70 alin. (2) lit. a)a) în cazul în care au intervenit modificări ale veniturilor familiei și/sau în componența acesteia care conduc la diferențe mai mari de 50 lei față de cuantumul stabilit inițial;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 68: Legea nr. 196/2016 privind venitul minim de incluziuneTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 40 alin. (2)(2) După verificarea, conform prevederilor art. 33, a datelor și informațiilor înscrise în declarația și documentele prevăzute la alin. (1), în situația în care se constată necesitatea stabilirii unui nou cuantum al venitului minim de incluziune, primarul emite o dispoziție de menținere sau de încetare a dreptului, după caz.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 69: Legea nr. 196/2016 privind venitul minim de incluziuneTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 40 alin. (5)(5) La finalizarea verificării prevăzute la alin. (4) directorul executiv al agenției teritoriale, în baza dispoziției primarului prevăzute la alin. (2), emite decizia de menținere a plății sau de încetare a acesteia în care se menționează dispoziția primarului. În cazul menținerii plății decizia conține și cuantumul venitului minim de incluziune, defalcat pe componente.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 70: Legea nr. 196/2016 privind venitul minim de incluziuneTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 40 alin. (1)(1) În situația în care se produc modificări în componența familiei și/sau a veniturilor beneficiarilor de venit minim de incluziune, titularul dreptului are obligația de a depune la primărie, în termen de cel mult 10 zile lucrătoare de la data la care a intervenit modificarea, o declarație pe propria răspundere privind modificările intervenite, însoțită de documentele doveditoare, după caz.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 71: Legea nr. 196/2016 privind venitul minim de incluziuneTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 70 alin. (3)(3) Modificarea cuantumului venitului minim de incluziune se face începând cu luna următoare constatării situațiilor prevăzute la alin. (2).
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 72: Normele metodologice aprobate prin HG nr. 1154/2022Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 17 alin. (4)(4) După verificarea corectitudinii datelor conținute în documentele prevăzute la alin. (2) și (3) se emite dispoziția primarului prin care se menține dreptul la ajutorul de incluziune/se modifică cuantumul ori încetează dreptul sau, după caz, se acordă stimulentul prevăzut la art. 11 lit. b) din lege, începând cu luna următoare celei în care a intervenit modificarea sau în care persoana singură/membrul de familie s-a angajat.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 73: Legea nr. 196/2016 privind venitul minim de incluziuneTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 78 alin. (1)(1) Sumele încasate necuvenit cu titlu de venit minim de incluziune, acordate din bugetul de stat prin bugetul Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice, se recuperează de la titularul dreptului, în termenul general de prescripție prevăzut la art. 2.517 din Legea nr. 287/2009, republicată, cu modificările ulterioare.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 74: Legea nr. 196/2016 privind venitul minim de incluziuneTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 36 alin. (6)(6) Dreptul la venitul minim de incluziune se acordă începând cu luna următoare înregistrării cererii.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 75: Legea nr. 196/2016 privind venitul minim de incluziuneTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 38 alin. (6)(6) Plata dreptului se realizează în luna următoare celei în care s-a emis decizia de stabilire a plății de către directorul executiv al agenției teritoriale pentru plăți și inspecție socială.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 76: Legea nr. 196/2016 privind venitul minim de incluziuneTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 18 — nota de aplicarePotrivit articolului XI din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 23 din 2 aprilie 2026, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 268 din 2 aprilie 2026, prevederile art. I-III se aplică începând cu drepturile lunii aprilie 2026.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 77: Legea nr. 196/2016 privind venitul minim de incluziuneTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 80¹ alin. (5)(5) Reținerile prevăzute la alin. (4), precum și cele prevăzute la art. 78 alin. (4) se aplică asupra sumei rezultate după oprirea contribuției de asigurări sociale de sănătate în cota prevăzută la art. 156 din Legea nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare, și, după caz, a diminuărilor de drepturi prevăzute la art. 19 alin. (2) și (3), în limita prevederilor art. 729 alin. (1)-(6) din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 78: Legea nr. 196/2016 privind venitul minim de incluziuneTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 18 alin. (3) — teza introductivă(3) Pentru familia monoparentală beneficiară de ajutor de incluziune, precum și pentru cea cu venituri nete lunare ajustate de până la 393 de lei/lună, cuantumul lunar al ajutorului pentru familia cu copii este stabilit după cum urmează:
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 79: Legea nr. 196/2016 privind venitul minim de incluziuneTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
- Sursa 80: Legea nr. 196/2016 privind venitul minim de incluziuneTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
- Sursa 81: Legea nr. 196/2016 privind venitul minim de incluziuneTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
- Sursa 82: Legea nr. 196/2016 privind venitul minim de incluziuneTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 18 alin. (3) lit. d)d) 900 de lei, pentru familia cu 4 copii sau mai mulți.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 83: Legea nr. 196/2016 privind venitul minim de incluziuneTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 18 alin. (5) — teza introductivă(5) Pentru familiile monoparentale care au un venit net lunar ajustat cuprins între 394 de lei/lună și 998 de lei/lună inclusiv, cuantumul lunar al ajutorului pentru familia cu copii este stabilit după cum urmează:
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 84: Legea nr. 196/2016 privind venitul minim de incluziuneTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
- Sursa 85: Legea nr. 196/2016 privind venitul minim de incluziuneTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
- Sursa 86: Legea nr. 196/2016 privind venitul minim de incluziuneTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
- Sursa 87: Legea nr. 196/2016 privind venitul minim de incluziuneTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 18 alin. (5) lit. d)d) 786 de lei, pentru familia cu 4 copii sau mai mulți.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 88: Legea nr. 196/2016 privind venitul minim de incluziuneTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 19 alin. (1)(1) În cazul familiilor care au în întreținere copii de vârstă școlară, ajutorul pentru familia cu copii se acordă în cuantumurile prevăzute la art. 18, cu condiția ca fiecare copil să fie înscris și să frecventeze fără întrerupere o formă de organizare a învățământului preuniversitar, respectiv învățământ cu frecvență, prevăzută de Legea nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, cu excepția celor care le întrerup din motive medicale.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 89: Legea nr. 196/2016 privind venitul minim de incluziuneTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 19 alin. (2) lit. a)a) cu 50% din cuantumul ce revine fiecărui copil din familie, pentru luna în care acesta înregistrează mai mult de 15 absențe nemotivate;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 90: Legea nr. 196/2016 privind venitul minim de incluziuneTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 19 alin. (2) lit. b)b) cu cuantumul ce revine fiecărui copil din familie pentru luna în care copilul înregistrează mai mult de 30 de absențe nemotivate;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 91: Legea nr. 196/2016 privind venitul minim de incluziuneTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 19 alin. (6)(6) Pentru familiile care au în întreținere copii cu handicap/dizabilitate grav/gravă sau accentuat/accentuată, de vârstă școlară, condiția prevăzută la alin. (1) nu se aplică.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 92: Normele metodologice aprobate prin HG nr. 1154/2022Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 37 alin. (6)(6) În vederea efectuării verificării în teren, personalul serviciului public de asistență socială utilizează fișa de verificare al cărei model este prevăzut în anexa nr. 10 la prezentele norme metodologice.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 93: Normele metodologice aprobate prin HG nr. 1154/2022Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 37 alin. (7)(7) La definitivarea verificării în teren se pot utiliza și informații de la cel puțin două persoane care cunosc situația materială, socială și civilă a persoanelor din gospodăria solicitantului de venit minim de incluziune. În acest caz, declarațiile persoanelor se consemnează de personalul care realizează verificarea în teren și se semnează de persoanele în cauză.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 94: Normele metodologice aprobate prin HG nr. 1154/2022Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 37 alin. (11)(11) Refuzul, de către titularul dreptului sau oricare dintre membrii familiei acestuia, de a furniza informațiile necesare pentru completarea fișei de verificare în teren atrage respingerea cererii, pe motivul neîndeplinirii condițiilor de acordare a venitului minim de incluziune, potrivit prevederilor art. 33 alin. (5) din lege.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 95: Legea nr. 196/2016 privind venitul minim de incluziuneTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 69 alin. (2)(2) Încetarea dreptului la venit minim de incluziune, a dreptului la ajutor de incluziune sau la ajutorul pentru familia cu copii se face începând cu luna următoare încetării sau constatării neîndeplinirii condițiilor de eligibilitate prevăzute de prezenta lege, precum și în situația prevăzută la art. 33 alin. (5).
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 96: Legea nr. 196/2016 privind venitul minim de incluziuneTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 67 alin. (1) lit. c)c) din verificările efectuate de agenția teritorială pentru plăți și inspecție socială, ulterior aprobării dreptului, se constată existența unor modificări în componența familiei sau a veniturilor realizate de persoana singură ori membrii familiei.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 97: Legea nr. 196/2016 privind venitul minim de incluziuneTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 67 alin. (5)(5) În situațiile de suspendare prevăzute la alin. (1), directorul agenției teritoriale pentru plăți și inspecție socială solicită primăriei în a cărei rază teritorială locuiește familia sau persoana singură verificarea situației sau, după caz, dispune efectuarea de verificări de către inspectorii sociali de la nivelul agenției teritoriale.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 98: Legea nr. 196/2016 privind venitul minim de incluziuneTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 67 alin. (6)(6) După verificarea prevăzută la alin. (5), drepturile neîncasate de către titular se achită acestuia, din oficiu, după caz, în același cuantum sau în cuantum modificat, dacă cele constatate nu conduc la încetarea acordării dreptului.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 99: Legea nr. 196/2016 privind venitul minim de incluziuneTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 78 alin. (2)(2) Recuperarea sumelor plătite necuvenit se face prin decizie a directorului executiv al agenției teritoriale pentru plăți și inspecție socială, care se comunică debitorului în termen de 15 zile de la data emiterii acesteia.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 100: Legea nr. 196/2016 privind venitul minim de incluziuneTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 78 alin. (3)(3) Prin derogare de la prevederile art. 73^1 din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare, sumele prevăzute la alin. (1) se recuperează fără perceperea de dobânzi și penalități de întârziere sau majorări de întârziere, dacă acestea sunt restituite de beneficiar în termen de maximum 180 de zile de la emiterea deciziei prevăzute la alin. (2).
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 101: Legea nr. 196/2016 privind venitul minim de incluziuneTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 78 alin. (5)(5) Decizia de recuperare a sumelor plătite necuvenit în termenul prevăzut la alin. (3) constituie titlu de creanță de la data comunicării. După acest termen, decizia devine titlu executoriu.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 102: Legea nr. 196/2016 privind venitul minim de incluziuneTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 78 alin. (6) lit. a)a) dacă beneficiarul primește în continuare venit minim de incluziune, se fac rețineri eșalonat din drepturile aferente lunilor următoare, dar nu mai mult de 1/3 din drepturile lunare;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 103: Legea nr. 196/2016 privind venitul minim de incluziuneTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 78 alin. (7)(7) După termenul prevăzut la alin. (3), pe baza deciziei directorului executiv al agenției teritoriale pentru plăți și inspecție socială, care constituie titlu executoriu conform alin. (5), aceasta, împreună cu dovada comunicării către debitor, se transmite organelor fiscale centrale în vederea recuperării sumelor înscrise în titlul executoriu, conform prevederilor Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare, însoțite de precizări referitoare la data de la care urmează a fi calculate obligațiile fiscale accesorii.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 104: Legea nr. 196/2016 privind venitul minim de incluziuneTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 80¹ alin. (1)(1) Începând cu data de 1 a lunii următoare datei de intrare în vigoare a prezentei legi, sumele acordate cu titlu de venit minim de incluziune pot fi executate silit în vederea plății impozitelor și taxelor locale.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 105: Legea nr. 196/2016 privind venitul minim de incluziuneTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 80¹ alin. (2)(2) Reținerea din sumele acordate cu titlu de venit minim de incluziune a sumelor datorate cu titlu de impozite și taxe locale se realizează de către agențiile teritoriale, la solicitarea organelor fiscale locale.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 106: Legea nr. 196/2016 privind venitul minim de incluziuneTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 88Dispozițiile primarului privind aprobarea/ respingerea/suspendarea/încetarea/modificarea dreptului la venitul minim de incluziune, precum și deciziile directorului executiv al agenției teritoriale pentru plăți și inspecție socială se pot ataca potrivit prevederilor Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 107: Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 7 alin. (1)(1) Înainte de a se adresa instanței de contencios administrativ competente, persoana care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim printr-un act administrativ individual care i se adresează trebuie să solicite autorității publice emitente sau autorității ierarhic superioare, dacă aceasta există, în termen de 30 de zile de la data comunicării actului, revocarea, în tot sau în parte, a acestuia. Pentru motive temeinice, persoana vătămată, destinatar al actului, poate introduce plângerea prealabilă, în cazul actelor administrative unilaterale, și peste termenul prevăzut la alin. (1), dar nu mai târziu de 6 luni de la data emiterii actului.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 108: Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 7 alin. (4)(4) Plângerea prealabilă, formulată potrivit prevederilor alin. (1), se soluționează în termenul prevăzut la art. 2 alin. (1) lit. h)*).
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 109: Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 2 alin. (1) lit. h)h) nesoluționare în termenul legal a unei cereri - faptul de a nu răspunde solicitantului în termen de 30 de zile de la înregistrarea cererii, dacă prin lege nu se prevede alt termen;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 110: Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 12Reclamantul anexează la acțiune copia actului administrativ pe care îl atacă sau, după caz, răspunsul autorității publice prin care i se comunică refuzul rezolvării cererii sale. În situația în care reclamantul nu a primit niciun răspuns la cererea sa, va depune la dosar copia cererii, certificată prin numărul și data înregistrării la autoritatea publică, precum și orice înscris care face dovada îndeplinirii procedurii prealabile, dacă acest demers era obligatoriu. În situația în care reclamantul introduce acțiune împotriva autorității care refuză să pună în executare actul administrativ emis în urma soluționării favorabile a cererii ori a plângerii prealabile, va depune la dosar și copia certificată după acest act.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 111: Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 11 alin. (1) teza introductivă(1) Cererile prin care se solicită anularea unui act administrativ individual, a unui contract administrativ, recunoașterea dreptului pretins și repararea pagubei cauzate se pot introduce în termen de 6 luni de la:
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 112: Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 11 alin. (1) lit. a)a) data comunicării răspunsului la plângerea prealabilă;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 113: Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 11 alin. (1) lit. b)b) data comunicării refuzului nejustificat de soluționare a cererii;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 114: Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 11 alin. (1) lit. c)c) data expirării termenului de soluționare a plângerii prealabile, respectiv data expirării termenului legal de soluționare a cererii;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 115: Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 11 alin. (2)(2) Pentru motive temeinice, în cazul actului administrativ individual, cererea poate fi introdusă și peste termenul prevăzut la alin. (1), dar nu mai târziu de un an de la data comunicării actului, data luării la cunoștință, data introducerii cererii sau data încheierii procesului-verbal de conciliere, după caz.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 116: Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 7 alin. (5)(5) În cazul acțiunilor introduse de prefect, Avocatul Poporului, Ministerul Public, Agenția Națională a Funcționarilor Publici, al celor care privesc cererile persoanelor vătămate prin ordonanțe sau dispoziții din ordonanțe sau al acțiunilor îndreptate împotriva actelor administrative care nu mai pot fi revocate întrucât au intrat în circuitul civil și au produs efecte juridice, precum și în cazurile prevăzute la art. 2 alin. (2) și la art. 4 nu este obligatorie plângerea prealabilă.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 117: Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 2 alin. (2)(2) Se asimilează actelor administrative unilaterale și refuzul nejustificat de a rezolva o cerere referitoare la un drept sau la un interes legitim ori, după caz, faptul de a nu răspunde solicitantului în termenul legal.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 118: Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 10 alin. (1)(1) Litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice locale și județene, precum și cele care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora de până la 3.000.000 de lei se soluționează în fond de tribunalele administrativ-fiscale, iar cele privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice centrale, precum și cele care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora mai mari de 3.000.000 de lei se soluționează în fond de secțiile de contencios administrativ și fiscal ale curților de apel, dacă prin lege organică specială nu se prevede altfel.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 119: Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 10 alin. (3)(3) Reclamantul persoană fizică sau juridică de drept privat se adresează exclusiv instanței de la domiciliul sau sediul său. Reclamantul autoritate publică, instituție publică sau asimilată acestora se adresează exclusiv instanței de la domiciliul sau sediul pârâtului.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 120: Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 8 alin. (1)(1) Persoana vătămată într-un drept recunoscut de lege sau într-un interes legitim printr-un act administrativ unilateral, nemulțumită de răspunsul primit la plângerea prealabilă sau care nu a primit niciun răspuns în termenul prevăzut la art. 2 alin. (1) lit. h), poate sesiza instanța de contencios administrativ competentă, pentru a solicita anularea în tot sau în parte a actului, repararea pagubei cauzate și, eventual, reparații pentru daune morale. De asemenea se poate adresa instanței de contencios administrativ și cel care se consideră vătămat într-un drept sau interes legitim al său prin nesoluționarea în termen sau prin refuzul nejustificat de soluționare a unei cereri, precum și prin refuzul de efectuare a unei anumite operațiuni administrative necesare pentru exercitarea sau protejarea dreptului sau interesului legitim. Motivele invocate în cererea de anulare a actului nu sunt limitate la cele invocate prin plângerea prealabilă.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 121: Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 20 alin. (1)(1) Hotărârea pronunțată în primă instanță poate fi atacată cu recurs, în termen de 15 zile de la comunicare.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 122: Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 14 alin. (1)(1) În cazuri bine justificate și pentru prevenirea unei pagube iminente, după sesizarea, în condițiile prevederilor art. 7, a autorității publice care a emis actul sau a autorității ierarhic superioare sau în termen de maximum 30 de zile de la luarea la cunoștință a conținutului actului care nu mai poate fi revocat, persoana vătămată poate să ceară instanței competente să dispună suspendarea executării actului administrativ unilateral până la pronunțarea instanței de fond. În cazul în care persoana vătămată nu introduce acțiunea în anulare a actului în termen de maximum 60 de zile de la introducerea acțiunii în suspendare și dacă fondul cererii de suspendare nu a fost soluționat, instanța învestită cu cererea de suspendare va constata această împrejurare și va respinge cererea de suspendare ca lipsită de interes. Dacă suspendarea s-a dispus, aceasta încetează de drept și fără nicio formalitate.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 123: Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 15 alin. (1)(1) Suspendarea executării actului administrativ unilateral poate fi solicitată de reclamant, pentru motivele prevăzute la art. 14, și prin cererea adresată instanței competente pentru anularea, în tot sau în parte, a actului atacat. În acest caz, instanța poate dispune suspendarea actului administrativ atacat, până la soluționarea definitivă a cauzei. Cererea de suspendare se poate formula odată cu acțiunea principală sau printr-o acțiune separată, în termen de maximum 60 de zile de la introducerea acțiunii principale.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 124: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 2551Durata termenelor, fără deosebire de natura și izvorul lor, se calculează potrivit regulilor stabilite de prezentul titlu.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 125: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 2553 alin. (1)(1) Când termenul se stabilește pe zile, nu se ia în calcul prima și ultima zi a termenului.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 126: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 2554Dacă ultima zi a termenului este o zi nelucrătoare, termenul se consideră împlinit la sfârșitul primei zile lucrătoare care îi urmează.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 127: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 2552 alin. (1)(1) Când termenul este stabilit pe săptămâni, luni sau ani, el se împlinește în ziua corespunzătoare din ultima săptămână ori lună sau din ultimul an.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 128: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 2552 alin. (2)(2) Dacă ultima lună nu are o zi corespunzătoare celei în care termenul a început să curgă, termenul se împlinește în ultima zi a acestei luni.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 129: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 2553 alin. (2)(2) Termenul se va împlini la ora 24,00 a ultimei zile.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 130: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 2553 alin. (3)(3) Cu toate acestea, dacă este vorba de un act ce trebuie îndeplinit într-un loc de muncă, termenul se va împlini la ora la care încetează programul normal de lucru. Dispozițiile art. 2.556 rămân aplicabile.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 131: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 2556Actele de orice fel se socotesc făcute în termen, dacă înscrisurile care le constată au fost predate oficiului poștal sau telegrafic cel mai târziu în ultima zi a termenului, până la ora când încetează în mod obișnuit activitatea la acel oficiu.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 132: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 181 alin. (1) pct. 22. când termenul se socotește pe zile, nu intră în calcul ziua de la care începe să curgă termenul, nici ziua când acesta se împlinește;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 133: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 181 alin. (2)(2) Când ultima zi a unui termen cade într-o zi nelucrătoare, termenul se prelungește până în prima zi lucrătoare care urmează.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 134: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 182 alin. (1)(1) Termenul care se socotește pe zile, săptămâni, luni sau ani se împlinește la ora 24,00 a ultimei zile în care se poate îndeplini actul de procedură.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 135: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 182 alin. (2)(2) Cu toate acestea, dacă este vorba de un act ce trebuie depus la instanță sau într-un alt loc, termenul se va împlini la ora la care activitatea încetează în acel loc în mod legal, dispozițiile art. 183 fiind aplicabile.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 136: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 183 alin. (1)(1) Actul de procedură, depus înăuntrul termenului prevăzut de lege prin scrisoare recomandată la oficiul poștal sau depus la un serviciu de curierat rapid ori la un serviciu specializat de comunicare ori trimis prin fax sau e-mail, este socotit a fi făcut în termen.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 137: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 183 alin. (3)(3) În cazurile prevăzute la alin. (1) și (2), recipisa oficiului poștal, precum și înregistrarea ori atestarea făcută, după caz, de serviciul de curierat rapid, de serviciul specializat de comunicare, de unitatea militară sau de administrația locului de deținere, pe actul depus, precum și mențiunea datei și orei primirii faxului sau a e-mail-ului, astfel cum acestea sunt atestate de către calculatorul sau faxul de primire al instanței, servesc ca dovadă a datei depunerii actului de către partea interesată.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 138: Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 28 alin. (1)(1) Dispozițiile prezentei legi se completează cu prevederile Codului civil și cu cele ale Codului de procedură civilă, în măsura în care nu sunt incompatibile cu specificul raporturilor de putere dintre autoritățile publice, pe de o parte, și persoanele vătămate în drepturile sau interesele lor legitime, pe de altă parte.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 139: Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 11 alin. (5)(5) Termenul prevăzut la alin. (1) este termen de prescripție, iar termenul prevăzut la alin. (2) este termen de decădere.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 140: Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 14 alin. (4)(4) Hotărârea prin care se pronunță suspendarea este executorie de drept. Ea poate fi atacată cu recurs în termen de 5 zile de la comunicare. Recursul nu este suspensiv de executare.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 141: Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 15 alin. (2)(2) Dispozițiile art. 14 alin. (2)-(7) se aplică în mod corespunzător.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 142: Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 20 alin. (2)(2) Recursul suspendă executarea și se judecă de urgență. Procedura prevăzută la art. 493 din Codul de procedură civilă nu se aplică în materia contenciosului administrativ.
Textul în documentul-sursă ↗