Apelul împotriva hotărârii de partaj
Pentru hotărârea prin care instanța soluționează contencios partajul cerut pe cale principală, regula este numai apelul, iar termenul general este de 30 de zile de la comunicarea hotărârii. Dacă partajul a fost cerut incidental, el urmează căile de atac și termenul hotărârii asupra cererii principale, chiar dacă este atacată numai soluția de partaj. Încheierile de vânzare și hotărârea care consfințește o tranzacție au reguli distincte. [1] [2] [3] [4]
- ACTUALIZAT
- TIMP DE CITIRE
- 8 minute
Cuprins · 11 secțiuni
- 01Cui se adresează
- 02Regula pentru partajul cerut pe cale principală
- 03Partajul incidental urmează cererea principală
- 04Identificarea exactă a hotărârii sau a încheierii atacate
- 05Termenul hotărârii finale, locul depunerii și mențiunile greșite
- 06Ce se discută în apel și unde găsesc procedura comună
- 07Aplicarea în timp: dosarul contează, nu doar data hotărârii
- 08Termene și repere
- 09Lista de pași
- 10Întrebări frecvente
- 11Surse și trimiteri
Cui se adresează
Părți care contestă hotărârea de partaj pronunțată în primă instanță.
Partaj cerut pe cale principală sau pe cale incidentală, într-un alt proces.
Delimitarea hotărârii finale de încheierile din procedura partajului și de hotărârea care consfințește o tranzacție.
Redactarea completă a unei cereri de apel și strategia probatorie a unui dosar.
Analiza tuturor căilor extraordinare de atac și a tranzacției ca act juridic civil.
Determinarea regimului istoric complet al fiecărui litigiu început sub legi procedurale anterioare.
Regula pentru partajul cerut pe cale principală
Apelul este calea ordinară de atac; recursul este o cale extraordinară. Pentru hotărârea contencioasă asupra partajului cerut pe cale principală, art. 995 alin. (3) din Codul de procedură civilă (CPC) prevede numai apelul. Regula se citește împreună cu art. 483 alin. (2): hotărârea dată în apel nu devine susceptibilă de recurs atunci când legea a prevăzut numai apel împotriva primei hotărâri. [10] [1] [11]
Valoarea ridicată a bunurilor nu deschide, prin ea însăși, recursul în această procedură. Cererile de împărțeală judiciară sunt date judecătoriei indiferent de valoare, iar norma specială a căii de atac rămâne relevantă. Pentru hotărârea judecătoriei, tribunalul este instanța de apel. [12] [1] [13]
Curtea Constituțională (CCR), prin Decizia nr. 20 din 30 ianuarie 2024, a reținut că fondul și apelul asigură două examinări, apelul permițând analiza în fapt și în drept. În punctul 2 al dispozitivului a respins criticile de neconstituționalitate relevante, inclusiv pentru art. 995 alin. (3). Această constatare nu transformă orice hotărâre legată de un partaj într-o hotărâre cu același regim: trebuie păstrate distincțiile de mai jos. [14] [15] [16]
Dacă aceeași hotărâre soluționează și alte cereri principale autonome cu regimuri diferite, se verifică și art. 460 CPC privind hotărârea unitară. Un asemenea cumul nu trebuie confundat automat cu un partaj incidental sau cu simple cereri accesorii; art. 460 alin. (3) și (5) conține reguli proprii privind calea și termenul în situațiile pe care le reglementează. [17] [18] [19]
Partajul incidental urmează cererea principală
Când partajul s-a cerut pe cale incidentală, art. 995 alin. (3) prevede aceleași căi de atac ca pentru hotărârea asupra cererii principale. Același este și termenul, inclusiv dacă partea critică numai împărțeala. De aceea, înainte de depunere, identifică cererea principală și norma care îi stabilește calea de atac. Nu prelua automat termenul de 30 de zile al apelului de drept comun. [1]
Această regulă poate păstra posibilitatea recursului dacă regimul cererii principale îl permite și sunt îndeplinite condițiile aplicabile. Ea nu creează recurs pentru orice partaj incidental. Chiar atunci când recursul este deschis, aplicarea criteriilor de atribuire de la art. 988 nu poate fi cenzurată pe această cale, potrivit ultimei teze a art. 995 alin. (3). [1]
La paragraful 36 al Deciziei nr. 20 din 30 ianuarie 2024, CCR explică regimul incidental prin principiul potrivit căruia accesoriul urmează principalul și prin calificarea procesuală a cererilor. Curtea nu afirmă că toate partajele incidentale au recurs. [20]
Partajul cerut în contestația la executare impune și examinarea art. 718 alin. (1), care exceptează expres hotărârile întemeiate pe art. 712 alin. (4) și trimite la condițiile dreptului comun. Regimul obișnuit al contestației nu trebuie transferat mecanic oricărei soluții de partaj din acel dosar. [21] [1]
Identificarea exactă a hotărârii sau a încheierii atacate
Regula pentru hotărârea care soluționează contencios partajul nu înlocuiește următoarele norme speciale:
| Actul instanței | Regimul căii de atac |
|---|---|
| Încheierea de admitere în principiu de la art. 985 alin. (1) și încheierea suplimentară de la art. 986 | Pot fi atacate numai cu apel odată cu fondul, potrivit art. 987. [22] |
| Încheierile de vânzare prevăzute de art. 991 | Se atacă separat, numai cu apel, în 15 zile de la pronunțare. Dacă nu sunt astfel atacate, nu mai pot fi apelate odată cu hotărârea asupra fondului. [3] |
| Hotărârea care consfințește înțelegerea părților prin tranzacție | Art. 983 alin. (4) trimite la art. 438–441; art. 440 permite numai recurs pentru motive procedurale la instanța ierarhic superioară. [23] [4] |
Pentru apelul separat al încheierilor de vânzare, nu aștepta comunicarea ca să înceapă termenul de declarare: textul îl leagă de pronunțare. Motivarea are însă un termen de aceeași durată, care curge de la comunicare, potrivit art. 470 alin. (5). Cele două momente nu trebuie confundate. [3] [24]
Termenul hotărârii finale, locul depunerii și mențiunile greșite
Pentru hotărârea contencioasă de partaj principal, termenul general de apel este de 30 de zile de la comunicare, dacă nu intervine o regulă specială. Comunicarea împreună cu încheierea de încuviințare a executării pornește tot acest termen. Dacă apelul este depus înainte de comunicare, hotărârea se socotește comunicată la data depunerii apelului. [2] [25] [26]
Apelul și, când este cazul, motivele sale se depun la instanța a cărei hotărâre este atacată, sub sancțiunea nulității. Faptul că apelul unei hotărâri a judecătoriei se judecă la tribunal nu mută locul legal de depunere direct la tribunal. [27] [13]
Calea și termenul sunt stabilite de lege, indiferent de mențiunea din dispozitiv. Dacă instanța a indicat greșit termenul, art. 457 alin. (2) prevede repunerea din oficiu pentru calea exercitată cu respectarea acelei indicații. Dacă a fost exercitată o cale neprevăzută de lege pe baza mențiunii greșite, ori instanța recalifică acea cale, alin. (3) și (4) prevăd soluții și momente de început distincte. Aceste reguli nu permit alegerea liberă a căii de atac. [28] [29] [30] [31]
Calculează termenul pe zile fără ziua de început și fără ziua împlinirii; termenul care se încheie într-o zi nelucrătoare se prelungește până în prima zi lucrătoare următoare. Depășirea termenului atrage, ca regulă, decăderea și nulitatea actului tardiv. Repunerea presupune motive temeinic justificate și îndeplinirea actului împreună cu cererea de repunere în intervalul legal calculat de la încetarea împiedicării; pentru o cale de atac, intervalul are aceeași durată ca termenul acelei căi. [32] [33] [34] [35] [36]
Faptul că art. 669 din Codul civil (CC) permite, ca regulă și sub rezerva suspendărilor legale, cererea de partaj oricând nu prelungește termenul apelului împotriva unei hotărâri deja pronunțate. Dreptul de a cere împărțeala și exercitarea căii de atac sunt demersuri diferite. [37] [38]
Ce se discută în apel și unde găsesc procedura comună
Apelul exercitat în termen provoacă o nouă judecată asupra fondului, în fapt și în drept. Instanța rejudecă în limitele stabilite expres ori implicit de apelant și cu privire la soluțiile dependente de partea atacată. Identifică astfel criticile concrete: bunurile incluse, cotele, evaluarea ori atribuirea, în măsura în care acestea fac parte din hotărâre și din limitele controlului cerut. [39] [40]
Reexaminarea nu permite schimbarea calității părților, a cauzei sau a obiectului cererii și nici formularea unor pretenții noi. Legea permite însă explicitarea pretențiilor cuprinse implicit și situațiile speciale prevăzute la art. 478 alin. (5). Probele pot fi refăcute, completate sau administrate ca probe noi în condițiile legale; regula privind pretențiile noi nu se confundă cu o interdicție generală a probelor noi. [41] [42] [43] [44]
Pentru obiectul apelului, probe și limitele controlului, continuă cu Apelul în procesele de familie: ce se poate cere și dovedi. Aici, distincția decisivă rămâne calificarea partajului principal sau incidental și identificarea exactă a actului atacat. [1]
Aplicarea în timp: dosarul contează, nu doar data hotărârii
Codul de procedură civilă a intrat în vigoare la 15 februarie 2013; Legea nr. 76/2012 leagă aplicarea lui de procesele și executările începute după intrarea în vigoare. Art. 24 și 25 CPC păstrează distincția dintre procedurile noi și cele începute sub legea veche. [45] [6] [7] [8]
Art. 27 stabilește, ca reper general, legea sub care a început procesul pentru căi de atac, motive și termene. Acest reper trebuie corelat cu normele tranzitorii și cu efectele deciziilor obligatorii relevante; nu constituie singur o soluție pentru toate litigiile istorice. [5] CCR, în Decizia nr. 20 din 30 ianuarie 2024, analizează și un context tranzitoriu propriu, care nu se transferă automat unui dosar nou. [46] Pentru o situație veche, folosește Ce lege se aplică în timp bunurilor, partajului și executării.
Legea materială a partajului are un reper separat: art. 66 alin. (2) din Legea nr. 71/2011 aplică art. 669–686 CC partajului judiciar atunci când cererea a fost introdusă după intrarea Codului civil în vigoare, la 1 octombrie 2011. Data dobândirii bunului ori data divorțului nu înlocuiește, prin ea însăși, verificarea acestor reguli procedurale și tranzitorii. [9] [47]
Termene și repere procedurale
- Interval
30 de zile de la comunicarea hotărârii, dacă legea nu dispune altfel. [2]
- De când începe
- Cum se aplică
Termenul pe zile se calculează fără ziua de la care curge și fără ziua împlinirii; dacă ultima zi este nelucrătoare, se prelungește până în prima zi lucrătoare următoare. [32] [33] Împlinirea se raportează la art. 182, iar depunerea la art. 183; pentru depunerea fizică se verifică programul legal, iar dovada depunerii se păstrează potrivit modalității folosite. [49] [50] [51] [48]
[2][25][26][32][33][49][50][51][48][1][3][4][52][53][54][29][35][36][34][27][5][6]
Indicarea greșită de către instanță a termenului poate atrage repunerea din oficiu în condițiile art. 457 alin. (2), pentru calea exercitată cu respectarea indicației. [29]
- Interval
Aceeași durată ca pentru calea de atac a hotărârii asupra cererii principale; nu există un termen autonom de 30 de zile pentru soluția incidentală. [1]
- De când începe
Momentul prevăzut de regimul hotărârii asupra cererii principale, inclusiv dacă se atacă numai partajul; trebuie identificat înainte de calcul. [1]
- Cum se aplică
Termenul pe zile se calculează fără ziua de la care curge și fără ziua împlinirii; dacă ultima zi este nelucrătoare, se prelungește până în prima zi lucrătoare următoare. [32] [33] Împlinirea se raportează la art. 182, iar depunerea la art. 183; pentru depunerea fizică se verifică programul legal, iar dovada depunerii se păstrează potrivit modalității folosite. [49] [50] [51] [48]
- Interval
15 zile pentru declararea apelului separat. [3]
- De când începe
Pronunțarea încheierii, nu comunicarea ei. [3]
- Cum se aplică
Termenul pe zile se calculează fără ziua de la care curge și fără ziua împlinirii; dacă ultima zi este nelucrătoare, se prelungește până în prima zi lucrătoare următoare. [32] [33] Împlinirea se raportează la art. 182, iar depunerea la art. 183; pentru depunerea fizică se verifică programul legal, iar dovada depunerii se păstrează potrivit modalității folosite. [49] [50] [51] [48]
Motivarea apelului se face într-un termen de aceeași durată, de 15 zile de la comunicare, deoarece termenul declarării curge de la alt moment. [24]
Lista de pași
Verifică dacă partajul a fost cerut principal sau incidental și, în al doilea caz, ce cale și termen are hotărârea asupra cererii principale. [1]
Întrebări frecvente
Valoarea mare a bunurilor îmi permite recurs după apel?
Pentru partajul contencios cerut principal, valoarea nu deschide singură recursul: art. 995 alin. (3) prevede numai apelul, iar art. 483 alin. (2) exclude recursul împotriva hotărârii din apel în această situație. Un eventual cumul cu alte cereri autonome se analizează separat potrivit art. 460. [1] [11] [18]
Atac numai partajul incidental. Am propriul termen de 30 de zile?
Nu rezultă un termen propriu din această alegere. Art. 995 alin. (3) prevede același termen ca pentru hotărârea asupra cererii principale, chiar dacă este atacată numai soluția de partaj. Termenul se stabilește după regimul acelei hotărâri. [1]
Pot aștepta hotărârea finală ca să atac încheierea de vânzare?
Se atacă tot cu apel hotărârea care consfințește tranzacția?
Hotărârea care consfințește tranzacția are regimul art. 440, aplicabil și prin trimiterea art. 983 alin. (4): numai recurs pentru motive procedurale. Ea trebuie deosebită de hotărârea prin care instanța a soluționat contencios neînțelegerea asupra partajului. [23] [4] [1]
De reținut
Arată cele 11 idei principale ale ghidului
Pentru partajul incidental, căile și termenul sunt cele ale hotărârii asupra cererii principale, inclusiv când numai partajul este atacat. [1]
Partajul incidental nu este exclus în toate cazurile de la recurs și nici nu are recurs automat; dacă acesta este deschis, aplicarea criteriilor art. 988 nu poate fi cenzurată prin recurs. [1]
Apelul se depune la instanța a cărei hotărâre se atacă, sub sancțiunea nulității. [27]
Pregătirea criticilor și a probelor pentru apel
Ghidul descrie regulile în vigoare la data actualizării, 22 octombrie 2026. Dacă situația ta este mai veche, unele reguli pot fi diferite.
Surse și trimiteri
- Sursa 1: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 995 alin. (3)(3) Hotărârea de partaj este supusă numai apelului. Cu toate acestea, dacă partajul s-a cerut pe cale incidentală, hotărârea este supusă acelorași căi de atac ca și hotărârea dată asupra cererii principale. Același este și termenul pentru exercitarea căii de atac, chiar dacă se atacă numai soluția dată asupra partajului. Aplicarea criteriilor prevăzute la art. 988 nu poate fi cenzurată pe calea recursului.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 2: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 468 alin. (1)(1) Termenul de apel este de 30 de zile de la comunicarea hotărârii, dacă legea nu dispune altfel.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 3: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 991 alin. (4)(4) Încheierile prevăzute în prezentul articol pot fi atacate separat numai cu apel, în termen de 15 zile de la pronunțare. Dacă nu au fost astfel atacate, aceste încheieri nu mai pot fi supuse apelului odată cu hotărârea asupra fondului procesului.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 4: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 440Hotărârea care consfințește tranzacția intervenită între părți poate fi atacată, pentru motive procedurale, numai cu recurs la instanța ierarhic superioară.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 5: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 27Hotărârile rămân supuse căilor de atac, motivelor și termenelor prevăzute de legea sub care a început procesul.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 6: Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 3 alin. (1)(1) Dispoziţiile Codului de procedură civilă se aplică numai proceselor şi executărilor silite începute după intrarea acestuia în vigoare. ...
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 7: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 24Dispozițiile legii noi de procedură se aplică numai proceselor și executărilor silite începute după intrarea acesteia în vigoare.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 8: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 25 alin. (1)(1) Procesele în curs de judecată, precum și executările silite începute sub legea veche rămân supuse acelei legi.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 9: Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civilTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 66 alin. (2)(2) De asemenea, dispozițiile art. 669-686 din Codul civil se aplică și partajului judiciar, atunci când cererea de chemare în judecată a fost introdusă după intrarea în vigoare a Codului civil.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 10: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 456Calea ordinară de atac este apelul, iar căile extraordinare de atac sunt recursul, contestația în anulare și revizuirea.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 11: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 483 alin. (2)(2) Nu sunt supuse recursului hotărârile pronunțate în cererile prevăzute la art. 94 pct. 1 lit. a)-j^3), în cele privind navigația civilă și activitatea în porturi, conflictele de muncă și de asigurări sociale, în materie de expropriere, în cererile pronunțate în materia protecției consumatorilor, a asigurărilor, precum și în cele ce decurg din aplicarea Legii nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite. De asemenea nu sunt supuse recursului hotărârile date de instanțele de apel în cazurile în care legea prevede că hotărârile de primă instanță sunt supuse numai apelului.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 12: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 94 pct. 1 lit. j)j) cererile de împărțeală judiciară, indiferent de valoare;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 13: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 95 pct. 22. ca instanțe de apel, apelurile declarate împotriva hotărârilor pronunțate de judecătorii în primă instanță;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 14: Decizia CCR nr. 20/2024Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
par. 2727. În ceea ce privește lipsa căii de atac a recursului în materia partajului judiciar, prin Decizia nr. 515 din 3 noiembrie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1273 din 29 decembrie 2022, paragrafele 25 și 26, Curtea a observat că procedura civilă specială a partajului judiciar are un caracter facultativ și judiciar, iar cererea se soluționează prin hotărârea de partaj care este supusă numai apelului, dacă partajul a fost cerut pe cale principală, legiuitorul stabilind în această materie dublul grad de jurisdicție, respectiv fond și apel. Întrucât apelul este o cale devolutivă de atac, persoanele în cauză beneficiază de o examinare în fond a cauzei lor atât în fața judecătoriei, cât și a tribunalului.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 15: Decizia CCR nr. 20/2024Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
par. 3030. Totodată, Curtea a observat că este deschisă calea ordinară de atac a apelului împotriva hotărârii judecătorești pronunțate în primă instanță, astfel încât este asigurat în această procedură specială controlul judiciar, sub forma unei căi de atac devolutive care, potrivit art. 476 alin. (1) din Codul de procedură civilă, provoacă o nouă judecată asupra fondului, instanța de apel statuând atât în fapt, cât și în drept, motiv pentru care nu poate fi reținută încălcarea dreptului de acces la justiție, a dreptului la un proces echitabil și a dreptului la apărare.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 16: Decizia CCR nr. 20/2024Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
dispozitiv pct. 22. Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Cerasela Cazacu în același dosar al aceleiași instanțe și constată că sintagma „nu sunt supuse recursului hotărârile pronunțate în cererile prevăzute la art. 94 pct. 1 lit. a)-i)“ din cuprinsul dispozițiilor art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanțelor judecătorești, precum și pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, precum și dispozițiile art. 94 pct. 1 lit. j) și art. 995 alin. (3) din Codul de procedură civilă sunt constituționale în raport cu criticile formulate. ...
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 17: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 460 alin. (3)(3) În cazul în care prin aceeași hotărâre au fost soluționate mai multe cereri principale sau incidentale, dintre care unele sunt supuse apelului, iar altele recursului, hotărârea în întregul ei este supusă apelului. Hotărârea dată în apel este supusă recursului.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 18: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 460 alin. (3)(3) În cazul în care prin aceeași hotărâre au fost soluționate mai multe cereri principale sau incidentale, dintre care unele sunt supuse apelului, iar altele recursului, hotărârea în întregul ei este supusă apelului. Hotărârea dată în apel este supusă recursului.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 19: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 460 alin. (5)(5) În cazurile prevăzute la alin. (2)-(4), termenul de apel sau, după caz, de recurs este cel de drept comun, chiar dacă prin legi speciale se prevede altfel.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 20: Decizia CCR nr. 20/2024Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
par. 3636. Prin aceeași decizie, paragraful 35, Curtea nu a reținut nici critica potrivit căreia dispozițiile legale realizează o gravă discriminare, în funcție de modul în care este cerut partajul - pe cale principală sau incidentală, și avantajează doar partea care a cerut partajul pe cale incidentală, aceasta având deschisă calea de atac a recursului. În acest sens, Curtea a observat că dispozițiile legale criticate determină un regim juridic unitar pentru toate hotărârile pronunțate în această materie, în funcție de situațiile în care partajul judiciar este solicitat pe cale principală sau pe cale incidentală. Soluția legislativă potrivit căreia, dacă partajul s-a cerut pe cale incidentală, hotărârea este supusă acelorași căi de atac precum hotărârea dată asupra cererii principale reprezintă o aplicare a principiului accesorium sequitur principale și nu contravine principiului egalității în drepturi și nici nu nesocotește dreptul la un proces echitabil, părțile exercitându-și drepturile procesuale în funcție de calificarea procesuală a cererilor deduse judecății, exercitarea căilor de atac având loc în condițiile și termenele stabilite de legiuitor.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 21: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 718 alin. (1)(1) Hotărârea pronunțată cu privire la contestație poate fi atacată numai cu apel, cu excepția hotărârilor pronunțate în temeiul art. 712 alin. (4) și art. 715 alin. (4) care pot fi atacate în condițiile dreptului comun.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 22: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 987Încheierile prevăzute la art. 985 alin. (1) și art. 986 pot fi atacate numai cu apel odată cu fondul.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 23: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
- Sursa 24: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 470 alin. (5)(5) În cazul în care termenul pentru exercitarea apelului curge de la un alt moment decât comunicarea hotărârii, motivarea apelului se va face într-un termen de aceeași durată, care curge, însă, de la data comunicării hotărârii.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 25: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 468 alin. (2)(2) Termenul de apel prevăzut la alin. (1) curge de la comunicarea hotărârii, chiar atunci când aceasta a fost făcută odată cu încheierea de încuviințare a executării silite.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 26: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 468 alin. (3)(3) Dacă o parte face apel înainte de comunicarea hotărârii, aceasta se socotește comunicată la data depunerii cererii de apel.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 27: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 471 alin. (1)(1) Apelul și, când este cazul, motivele de apel se depun la instanța a cărei hotărâre se atacă, sub sancțiunea nulității.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 28: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 457 alin. (1)(1) Hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condițiile și termenele stabilite de aceasta, indiferent de mențiunile din dispozitivul ei.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 29: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 457 alin. (2)(2) Mențiunea inexactă din cuprinsul hotărârii cu privire la calea de atac deschisă contra acesteia nu are niciun efect asupra dreptului de a exercita calea de atac prevăzută de lege. Indicarea în mod greșit de către instanță a termenului pentru exercitarea căii de atac constituie cauza de repunere în termen din oficiu a căii de atac exercitate cu respectarea indicației greșite a instanței.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 30: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 457 alin. (3)(3) Dacă instanța respinge ca inadmisibilă calea de atac neprevăzută de lege, exercitată de partea interesată în considerarea mențiunii inexacte din cuprinsul hotărârii cu privire la calea de atac, hotărârea pronunțată de instanța de control judiciar va fi comunicată, din oficiu, tuturor părților care au luat parte la judecata în care s-a pronunțat hotărârea atacată. De la data comunicării începe să curgă, dacă este cazul, termenul pentru exercitarea căii de atac prevăzute de lege.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 31: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 457 alin. (4)(4) Atunci când instanța dispune recalificarea căii de atac, de la data pronunțării încheierii, pentru părțile prezente, sau de la data comunicării încheierii, pentru părțile care au lipsit, va curge un nou termen pentru declararea sau, după caz, motivarea căii de atac prevăzute de lege.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 32: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 181 alin. (1) pct. 22. când termenul se socotește pe zile, nu intră în calcul ziua de la care începe să curgă termenul, nici ziua când acesta se împlinește;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 33: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 181 alin. (2)(2) Când ultima zi a unui termen cade într-o zi nelucrătoare, termenul se prelungește până în prima zi lucrătoare care urmează.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 34: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 185 alin. (1)(1) Când un drept procesual trebuie exercitat într-un anumit termen, nerespectarea acestuia atrage decăderea din exercitarea dreptului, în afară de cazul în care legea dispune altfel. Actul de procedură făcut peste termen este lovit de nulitate.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 35: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 186 alin. (1)(1) Partea care a pierdut un termen procedural va fi repusă în termen numai dacă dovedește că întârzierea se datorează unor motive temeinic justificate.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 36: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 186 alin. (2)(2) În acest scop, partea va îndeplini actul de procedură în cel mult 15 zile de la încetarea împiedicării, cerând totodată repunerea sa în termen. În cazul exercitării căilor de atac, această durată este aceeași cu cea prevăzută pentru exercitarea căii de atac.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 37: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 669Încetarea coproprietății prin partaj poate fi cerută oricând, afară de cazul în care partajul a fost suspendat prin lege, act juridic ori hotărâre judecătorească.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 38: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 468 alin. (1)(1) Termenul de apel este de 30 de zile de la comunicarea hotărârii, dacă legea nu dispune altfel.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 39: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 476 alin. (1)(1) Apelul exercitat în termen provoacă o nouă judecată asupra fondului, instanța de apel statuând atât în fapt, cât și în drept.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 40: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 477 alin. (1)(1) Instanța de apel va proceda la rejudecarea fondului în limitele stabilite, expres sau implicit, de către apelant, precum și cu privire la soluțiile care sunt dependente de partea din hotărâre care a fost atacată.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 41: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 478 alin. (3)(3) În apel nu se poate schimba calitatea părților, cauza sau obiectul cererii de chemare în judecată și nici nu se pot formula pretenții noi.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 42: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 478 alin. (4)(4) Părțile pot însă să expliciteze pretențiile care au fost cuprinse implicit în cererile sau apărările adresate primei instanțe.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 43: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 478 alin. (5)(5) Se vor putea cere, de asemenea, dobânzi, rate, venituri ajunse la termen și orice alte despăgubiri ivite după darea hotărârii primei instanțe și va putea fi invocată compensația legală.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 44: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 479 alin. (2)(2) Instanța de apel va putea dispune refacerea sau completarea probelor administrate la prima instanță, în cazul în care consideră că sunt necesare pentru soluționarea cauzei, precum și administrarea probelor noi propuse în condițiile art. 478 alin. (2).
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 45: Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 81 alin. (1)(1) Legea nr. 134/2010 ... privind Codul de procedură civilă, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 545 din 3 august 2012, cu completările ulterioare, intră în vigoare la data de 15 februarie 2013.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 46: Decizia CCR nr. 20/2024Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
par. 1414. Având în vedere dispozițiile art. XVIII alin. (1) din Legea nr. 2/2013, art. 483 alin. (2) din Codul de procedură civilă se aplică proceselor pornite începând cu data de 1 ianuarie 2017, termen prorogat ulterior în mod succesiv. În prezenta cauză, litigiul a fost inițiat anterior acestei date, astfel încât prevederile art. 483 alin. (2) din Codul de procedură civilă nu erau aplicabile în speță.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 47: Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civilTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 220 alin. (1)(1) Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 511 din 24 iulie 2009, intră în vigoare la data de 1 octombrie 2011.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 48: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 183 alin. (3)(3) În cazurile prevăzute la alin. (1) și (2), recipisa oficiului poștal, precum și înregistrarea ori atestarea făcută, după caz, de serviciul de curierat rapid, de serviciul specializat de comunicare, de unitatea militară sau de administrația locului de deținere, pe actul depus, precum și mențiunea datei și orei primirii faxului sau a e-mail-ului, astfel cum acestea sunt atestate de către calculatorul sau faxul de primire al instanței, servesc ca dovadă a datei depunerii actului de către partea interesată.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 49: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 182 alin. (1)(1) Termenul care se socotește pe zile, săptămâni, luni sau ani se împlinește la ora 24,00 a ultimei zile în care se poate îndeplini actul de procedură.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 50: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 182 alin. (2)(2) Cu toate acestea, dacă este vorba de un act ce trebuie depus la instanță sau într-un alt loc, termenul se va împlini la ora la care activitatea încetează în acel loc în mod legal, dispozițiile art. 183 fiind aplicabile.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 51: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 183 alin. (1)(1) Actul de procedură, depus înăuntrul termenului prevăzut de lege prin scrisoare recomandată la oficiul poștal sau depus la un serviciu de curierat rapid ori la un serviciu specializat de comunicare ori trimis prin fax sau e-mail, este socotit a fi făcut în termen.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 52: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 469 alin. (1)(1) Termenul de apel se întrerupe prin moartea părții care are interes să facă apel. În acest caz se face din nou o singură comunicare a hotărârii, la cel din urmă domiciliu al părții, pe numele moștenirii, fără să se arate numele și calitatea fiecărui moștenitor.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 53: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 469 alin. (2)(2) Termenul de apel va începe să curgă din nou de la data comunicării prevăzute la alin. (1). Pentru moștenitorii incapabili, cei cu capacitate restrânsă sau dispăruți ori în caz de moștenire vacantă, termenul va curge din ziua în care se va numi tutorele, curatorul sau administratorul provizoriu, după caz.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 54: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 469 alin. (4)(4) Termenul de apel se întrerupe și prin moartea mandatarului căruia i s-a făcut comunicarea. În acest caz se va face o nouă comunicare părții, la domiciliul ei, iar termenul de apel va începe să curgă din nou de la această dată.
Textul în documentul-sursă ↗