Avocatul sau alt reprezentant în procesul de divorț
Poți să te aperi personal în divorț sau să alegi un avocat ori un alt mandatar, în limitele legii. La divorț, reprezentarea trebuie corelată cu regula prezenței personale și cu excepțiile ei; în partajul separat se aplică regulile obișnuite ale reprezentării. [1] [7] [17] [47] Procura trebuie să acopere actele dorite: o tranzacție cere puteri speciale, iar susținerea apelului de către avocat cere o nouă împuternicire. [14] [23]
- ACTUALIZAT
- TIMP DE CITIRE
- 14 minute
Cuprins · 14 secțiuni
- 01Cui se adresează
- 02Mă pot apăra fără avocat; prezența și capacitatea se verifică separat
- 03Ce acte dovedesc mandatul și cât de întins este
- 04Ce poate face o rudă sau un mandatar care nu este avocat
- 05Reprezentarea la partaj de copilul major sau de altă rudă
- 06Soțul cu reședința în străinătate și prezența la divorț
- 07Semnarea divorțului prin acord și mandatarul comun
- 08Poate avocatul cere o amânare fără o aprobare separată?
- 09Declararea apelului și susținerea lui au reguli diferite
- 10Cum schimb avocatul sau revoc procura fără să pierd comunicări?
- 11Termene și repere
- 12Lista de pași
- 13Întrebări frecvente
- 14Surse și trimiteri
Cui se adresează
Persoane fizice în procese de divorț și partaj supuse actualului Cod de procedură civilă.
Alegerea avocatului ori mandatarului, dovada și limitele puterilor, schimbarea reprezentantului.
Divorț judiciar prin acord și soț cu reședința în străinătate, în limitele regulilor de prezență și consimțământ.
Regimul complet al capacității și al măsurilor de ocrotire.
Autentificarea ori recunoașterea procurilor străine, apostila și procedura consulară.
Procedura divorțului notarial sau administrativ.
Conținutul tranzacției ori partajului notarial, stabilirea bunurilor și a cotelor.
Condițiile complete ale fiecărei căi de atac, calculul termenelor și repunerea în termen.
Mă pot apăra fără avocat; prezența și capacitatea se verifică separat
Ca persoană fizică ce își poate exercita drepturile procedurale, poți participa personal la divorț: poți consulta dosarul, propune probe, formula apărări și prezenta susțineri în scris și oral. Alegerea unui avocat nu este o condiție generală pentru a introduce sau a susține personal cererea. [1] [3]
Asistența unui avocat și reprezentarea sunt lucruri diferite. Avocatul te poate asista când participi tu la ședință sau poate face acte în numele tău, dacă are împuternicire. Existența împuternicirii nu înlătură o obligație legală de prezentare personală; la divorț trebuie verificată regula specială prezentată mai jos. [2] [11] [17]
Dacă nu ai exercițiul drepturilor procedurale, se aplică reprezentarea, asistarea ori autorizarea cerută de regimul tău de capacitate. Asistentul desemnat potrivit Legii nr. 140/2022 are un rol distinct: numirea lui nu afectează capacitatea majorului și nu îi permite, prin ea însăși, să încheie acte în numele acestuia sau să îi încuviințeze actele. [4] [5] [6] Pentru participare și adaptarea modului de prezentare, vezi Prezența la procesul de divorț și amânarea judecății.
Ce acte dovedesc mandatul și cât de întins este
Pentru avocat, relația de asistență și reprezentare se întemeiază pe contractul scris. Contractul trebuie să precizeze puterile acordate, iar avocatul se legitimează în dosar prin împuternicirea avocațială. Dovada urmează legea profesiei; regula înscrisului autentic pentru mandatarul neavocat nu devine o cerință generală pentru împuternicirea avocatului. [34] [36] [11] [9]
Pentru o rudă sau alt mandatar care nu este avocat, împuternicirea de reprezentare a persoanei fizice se dovedește prin înscris autentic. Mai există posibilitatea ca partea să dea mandatul verbal în instanță, iar declarația să fie consemnată în încheierea de ședință, cu limitele și durata reprezentării. Această regulă generală se aplică împreună cu cerințele speciale ale actului urmărit, inclusiv cele pentru semnarea cererii de divorț prin acord. [9] [10] [19]
O procură generală permite reprezentarea în judecată dacă acest drept a fost acordat anume. Codul de procedură civilă prezumă această putere când mandantul nu are nici domiciliu, nici reședință în țară sau când procura este dată unui prepus. Nici această prezumție nu înlătură cerința puterilor speciale pentru actele de dispoziție. [12] [14]
În principiu, mandatul acoperă actele procesuale la aceeași instanță, dar poate fi restrâns expres. Precizează dosarul sau obiectul litigiului, etapa și limitele dorite, apoi confruntă împuternicirea cu actul concret pe care reprezentantul urmează să îl facă. Dacă lipsește dovada calității de reprezentant, instanța acordă un termen scurt pentru completare; cererea se anulează dacă lipsa nu este acoperită. Durata acestui termen este cea stabilită de instanță, astfel că trebuie urmărită înștiințarea din dosar. [13] [16]
Ce poate face o rudă sau un mandatar care nu este avocat
Poți alege un mandatar neavocat în primă instanță, în apel și în recurs, în condițiile legii. El nu poate pune concluzii orale asupra excepțiilor procesuale și asupra fondului decât prin avocat, atât în cercetarea procesului, cât și la dezbateri. O procură foarte largă nu înlătură această limită legală. [7]
Există o excepție pentru mandatarul care este soț sau rudă până la gradul al doilea inclusiv și este licențiat în drept. Cele două condiții trebuie îndeplinite împreună. Rudenia singură nu este suficientă; nici licența în drept a unei persoane care nu se încadrează în relația cerută de lege nu îi conferă această excepție. Împuternicirea rămâne necesară. [8] [9] [45]
Limita privind concluziile orale nu reduce mandatul la transportarea unor hârtii. În Decizia nr. 111 din 3 martie 2016, Curtea Constituțională a explicat că mandatarul neavocat poate formula cereri, propune probe și depune concluzii scrise, iar partea își poate susține personal cauza. Aceste posibilități se exercită în limitele mandatului și ale regulilor procedurale. Decizia privea un alt tip de litigiu civil; aici este relevantă explicația regulii generale a reprezentării. [44] [13]
Prin urmare, stabilește din timp cine va prezenta concluziile la ședință: tu, avocatul sau ruda care îndeplinește condițiile excepției. Pentru divorț, această alegere trebuie corelată și cu obligația de prezență personală ori cu excepția care permite reprezentarea în lipsă. [3] [7] [8] [17]
Reprezentarea la partaj de copilul major sau de altă rudă
Copilul major poate fi împuternicit să te reprezinte în procesul de partaj, la fel ca un alt mandatar neavocat. Faptul că este copilul tău nu ține loc de procură. El acționează în numele tău: din reprezentare nu rezultă o calitate de parte în nume propriu și nu se deduc drepturi ale lui asupra bunurilor. O eventuală calitate proprie în proces se examinează separat. [7] [9] [46]
Cu un mandat dovedit și suficient de larg, poate face cereri procedurale obișnuite, depune înscrisuri, propune probe și transmite concluzii scrise. Pentru concluziile orale asupra excepțiilor și fondului se păstrează limita neavocatului; copilul licențiat în drept poate beneficia de excepția prevăzută pentru rudele până la gradul al doilea. [13] [44] [7] [8]
Actele prin care se dispune de proces sau de dreptul judecat au alt regim. Renunțarea la judecată ori la drept, acceptarea hotărârii prin achiesare și încheierea unei tranzacții cer mandat special sau încuviințarea prealabilă a autorității competente, potrivit legii. Această limită se aplică și avocatului. Dacă dorești o înțelegere privind atribuirea bunurilor, cotele sau sulta, precizează concret ce acord autorizezi; o putere generală de reprezentare nu trebuie confundată cu libertatea de a accepta orice soluție. [14] Pentru actele reprezentanților minorilor și ale persoanelor care beneficiază de tutelă specială există și controlul interesului persoanei ocrotite: un act de dispoziție contrar acestui interes nu împiedică judecarea cauzei. [15]
Într-un proces de partaj separat nu se aplică obligația specială a soților de a se prezenta personal la divorț. Instanța poate totuși dispune prezentarea personală în condițiile legii. [47] [33] Pentru conținutul și efectele înțelegerii, vezi Tranzacția în procesul de partaj, inclusiv pentru o parte din bunuri sau Partajul prin acord la notar: bunuri, cote și sultă.
Soțul cu reședința în străinătate și prezența la divorț
În fața instanțelor de fond, regula divorțului este prezentarea personală a soților. Articolul 921 din Codul de procedură civilă permite reprezentarea când soțul execută o pedeapsă privativă de libertate, este împiedicat de o boală gravă, beneficiază de tutelă specială, are reședința în străinătate sau se află într-o altă situație asemănătoare care îl împiedică să se prezinte. În aceste cazuri poate participa prin avocat, mandatar sau, după caz, tutore ori curator. [17]
Pentru soțul cu reședința în străinătate, pregătește atât dovada situației invocate, cât și împuternicirea corespunzătoare. O călătorie ori simpla afirmație că lucrezi în străinătate nu echivalează, prin ele însele, cu dovedirea reședinței sau a unui alt impediment comparabil. Explică situația concretă în cererea adresată instanței și depune documentele care o susțin. [48] [32] [9] [11]
Excepția de la prezența personală nu înlocuiește acordul pentru divorț. Dacă divorțul este cerut prin acord, trebuie îndeplinite cerințele speciale de semnare și reprezentare, iar instanța verifică existența și menținerea consimțământului. Nu se poate promite, doar pe baza procurii, soluționarea la un anumit termen sau eliminarea tuturor deplasărilor. [19] [20] [21]
Dacă reclamantul lipsește nejustificat în primă instanță și se prezintă numai pârâtul, cererea de divorț se respinge ca nesusținută. De aceea, înaintea ședinței trebuie lămurite în dosar împrejurările care justifică reprezentarea și puterile reprezentantului. [18] [17] Planificarea participării este tratată în Prezența la procesul de divorț și amânarea judecății.
Semnarea divorțului prin acord și mandatarul comun
Pentru divorțul prin acord în instanță, cererea se semnează de ambii soți sau de un mandatar comun, cu procură specială autentică. Articolul 930 alineatul (1) prevede și că, dacă mandatarul este avocat, acesta certifică semnătura soților potrivit legii. La pregătirea actelor, stabilește împreună cu celălalt soț cine semnează efectiv cererea și în ce calitate; o desemnare pentru primirea corespondenței nu trebuie tratată ca exprimare a acordului de divorț. [19] [51]
Mandatul și actele de semnare trebuie să reflecte acordul pe care soții îl dau în realitate. Pentru avocat se verifică și întinderea puterilor din contract și împuternicire. Dacă reprezentantul urmează să încheie o tranzacție sau să facă alte acte de dispoziție, acestea trebuie autorizate special, în condițiile legii. [36] [14]
La primirea cererii, instanța verifică existența consimțământului; la termen verifică dacă soții stăruie în desfacerea căsătoriei prin acord. Mandatarul comun nu poate crea acordul care lipsește între soți. Pentru soțul absent se aplică și condițiile speciale de reprezentare la divorț. [20] [21] [17]
Un avocat comun nu poate apăra interese conflictuale ale celor doi soți sau continua o asemenea reprezentare în prezența unui risc real de conflict. Dacă există dezacord privind bunurile sau alte cereri, trebuie verificat dacă rolul comun mai este posibil. [43] Aceste reguli privesc divorțul în instanță; pentru traseul notarial, vezi Divorțul la notar: acte, termenul de reflecție și finalizarea.
Poate avocatul cere o amânare fără o aprobare separată?
O cerere procedurală obișnuită de amânare poate intra în puterile mandatului acordat avocatului; nu este, prin natura ei, unul dintre actele de dispoziție pentru care legea cere mandat special. Nu rezultă însă că avocatul poate ignora limitele convenite sau scopul urmărit de client. Verifică obiectul contractului, eventualele restrângeri și instrucțiunile pe care le-ai dat. [50] [37] [38] [14]
În relația cu clientul, avocatul trebuie să informeze rezonabil despre situația reprezentării și să răspundă cu promptitudine solicitărilor de informare, în limitele convenției privind informarea. Poți cere să îți comunice cererea de amânare, motivul ei, soluția instanței și data următoarei ședințe. Faptul că nu ai aflat despre o cerere nu arată singur că instanța a amânat ilegal; trebuie văzut ce s-a solicitat și ce a decis. [39] [40] [28]
Amânarea o decide instanța. Pentru lipsă de apărare, aceasta este permisă numai excepțional, pentru motive temeinice care nu sunt imputabile părții ori reprezentantului. Angajarea sau schimbarea avocatului nu garantează un nou termen. Dacă instanța refuză amânarea pentru acest motiv, la cererea părții amână pronunțarea pentru depunerea concluziilor scrise. [28] [29]
Declararea apelului și susținerea lui au reguli diferite
Mandatul pentru actele de la prima instanță nu trebuie tratat automat ca împuternicire pentru susținerea apelului. Prezumția legală privește actele în fața aceleiași instanțe, iar art. 87 alineatul (2) cere o nouă împuternicire pentru susținerea căii de atac. Clarifică din timp cine preia această etapă și ce cuprinde noua împuternicire. [13] [23]
Există o regulă de protejare a drepturilor: avocatul care a reprezentat sau asistat partea poate, chiar fără mandat, să facă acte pentru păstrarea unor drepturi care s-ar pierde prin neexercitare la timp și poate introduce o cale de atac împotriva hotărârii. Această posibilitate de declarare nu îl autorizează, singură, să și susțină apelul. În asemenea situații, actele de procedură se îndeplinesc numai față de parte, astfel că trebuie urmărite comunicările primite personal. [23]
Mai întâi trebuie să existe o cale de atac permisă de lege. Pentru divorțul pronunțat prin acord în condițiile art. 931, hotărârea este definitivă asupra divorțului; regimul cererilor accesorii depinde de modul în care au fost soluționate. Mandatul nu poate crea un apel pe care legea nu îl permite. [22]
Cum schimb avocatul sau revoc procura fără să pierd comunicări?
Poți renunța la contractul de asistență juridică, iar relația poate fi și modificată prin acord. Încetarea nu șterge onorariul pentru serviciile deja prestate și cheltuielile făcute în interesul tău. Organizează predarea dosarului și a actelor în paralel cu desemnarea noului reprezentant. [35] [41]
Pentru efectele din proces, comunică revocarea instanței și asigură comunicarea către partea adversă. Față de aceasta, revocarea sau renunțarea la mandat devine opozabilă de la comunicare, cu excepția situației în care a fost făcută în ședință și în prezența ei. Păstrează dovezile comunicărilor și depune noua împuternicire, dacă ai ales alt reprezentant. [24] [11] [9] [41]
Verifică separat adresa la care se comunică actele. Dacă ai ales cabinetul fostului avocat și o persoană pentru primire, simpla angajare a altui avocat nu este o actualizare suficientă a datelor din dosar. Pentru schimbarea locului citării, informează instanța, indică noul loc, înștiințează partea adversă prin scrisoare recomandată și depune recipisa la dosar odată cu cererea. Dacă nu faci înștiințarea, citarea la vechiul loc rămâne valabilă pentru aceeași instanță. [26] [27]
Verifică și termenele de judecată deja cunoscute. Prezența ta sau a reprezentantului la o ședință poate produce efectul termenului în cunoștință, astfel că nu trebuie să aștepți întotdeauna o nouă citație pentru ședințele următoare. [30] Revocarea nu oprește prin ea însăși termenele procedurale deja în curs și nu repornește termenul de apel de la data angajării noului avocat; nici amânarea pentru pregătirea apărării nu este automată. Cere imediat situația comunicărilor și a actelor care trebuie îndeplinite, deoarece nerespectarea termenelor poate atrage pierderea dreptului procedural. [24] [52] [49] [28]
Dacă reprezentantul este cel care renunță, el trebuie să te înștiințeze pe tine și instanța cu cel puțin 15 zile înaintea termenului imediat următor și nu poate renunța în cursul termenului de exercitare a căilor de atac. Regula celor 15 zile privește renunțarea mandatarului, nu o obligație a clientului de a păstra avocatul încă 15 zile după revocare. [25]
La încetarea mandatului, avocatul trebuie să ia măsuri rezonabile și în timp util pentru protejarea intereselor tale, inclusiv predarea documentelor și bunurilor la care ai dreptul și înștiințarea organelor judiciare. Dreptul său de retenție pentru restanțe nu se întinde la înscrisurile originale puse la dispoziție. [41] [42] Dacă originalul sau recipisa se află deja la instanță, procedura este distinctă; vezi Restituirea actelor originale depuse la dosar.
Termene și repere procedurale
Mandatarul nu poate renunța în cursul termenului de exercitare a căilor de atac. [25]
Lista de pași
Precizează separat puterile pentru tranzacție, renunțare sau achiesare; descrie acordul pe care accepți să îl încheie reprezentantul. [14]
Pentru susținerea apelului, obține noua împuternicire și verifică cine primește comunicările după declararea căii de atac. [23]
Întrebări frecvente
Mă pot apăra fără avocat în procesul de divorț?
Da, dacă îți poți exercita drepturile procedurale, poți formula cereri și apărări și îți poți susține personal cauza. La divorț trebuie respectată și regula prezentării personale, cu excepțiile legale. Dacă regimul capacității cere reprezentare, asistare sau autorizare, acestea se verifică separat. [1] [3] [17] [4]
Soțul cu reședința în străinătate poate fi reprezentat pentru divorțul prin acord?
Da, reședința în străinătate este una dintre excepțiile de la prezentarea personală. Situația invocată și mandatul trebuie dovedite, iar cererea prin acord trebuie să respecte regulile speciale de semnare. Instanța verifică existența și menținerea consimțământului; reprezentarea nu poate suplini un acord care lipsește. [17] [32] [19] [20] [21]
Este suficient ca mandatarul meu să fie rudă sau să fi terminat Dreptul?
Pentru a pune concluzii fără avocat, mandatarul neavocat trebuie să fie soț ori rudă până la gradul al doilea inclusiv și să fie licențiat în drept. Condițiile sunt cumulative și nu înlocuiesc împuternicirea. În afara excepției, rămân posibile cererile, propunerea probelor și concluziile scrise, în limitele mandatului. [8] [9] [45] [44]
Avocatul poate obține amânări fără acordul meu pentru fiecare cerere?
Poate formula o cerere procedurală în limitele mandatului fără o împuternicire specială pentru fiecare astfel de demers. Trebuie să respecte scopul reprezentării și obligațiile de informare convenite. Instanța decide amânarea; pentru lipsă de apărare sunt necesare motive temeinice, neimputabile părții sau reprezentantului. [50] [38] [39] [40] [28]
Avocatul de la prima instanță poate declara și susține apelul?
Poate introduce calea de atac în condițiile art. 87 alineatul (2), chiar fără mandat, pentru protejarea drepturilor părții. Susținerea căii de atac cere însă o nouă împuternicire, iar în situația intervenției fără mandat comunicările se fac părții. Se verifică mai întâi dacă hotărârea sau soluția atacată permite apel. [23] [22]
Copilul meu major mă poate reprezenta la partaj și poate accepta o înțelegere?
Poate fi mandatar, cu împuternicirea cerută de lege. Pentru concluzii orale se aplică limita neavocatului și excepția rudei licențiate în drept. O tranzacție, renunțarea la drept ori acceptarea hotărârii prin achiesare cer puteri speciale; procura generală pentru acte de proces nu este suficientă. [9] [7] [8] [14]
Schimbarea avocatului îmi dă un nou termen și schimbă automat adresa comunicărilor?
Nu produce automat aceste efecte. Termenul de apel nu repornește prin schimbarea avocatului, iar amânarea depinde de instanță. Comunică revocarea, actualizează locul citării prin procedura legală și verifică actele deja comunicate; altfel, citarea poate rămâne valabilă la vechiul loc. [49] [28] [24] [27]
Cum semnăm cererea prin acord dacă folosim un mandatar comun?
Articolul 930 permite semnarea de ambii soți sau de un mandatar comun cu procură specială autentică și prevede că mandatarul avocat certifică semnătura soților potrivit legii. Stabilește expres, împreună cu celălalt soț, cine semnează și la ce acord se referă autorizarea. Instanța verifică apoi consimțământul și stăruința în divorț. [19] [51] [20] [21]
De reținut
Arată cele 16 idei principale ale ghidului
Semnarea cererii de divorț prin acord urmează art. 930 alin. (1), inclusiv procura specială autentică pentru mandatarul comun și regula certificării semnăturilor de către avocat.
Amânarea pentru lipsă de apărare o decide instanța numai excepțional, pentru motive temeinice neimputabile părții sau reprezentantului.
Avocatul anterior poate declara calea de atac chiar fără mandat în condițiile legii; susținerea ei cere o nouă împuternicire, iar comunicările în ipoteza intervenției fără mandat se fac părții.
Cum verific mandatul, comunicările și următorul termen
Ghidul descrie regulile în vigoare la data actualizării, 22 octombrie 2026. Dacă situația ta este mai veche, unele reguli pot fi diferite.
Surse și trimiteri
- Sursa 1: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 80 alin. (1)(1) Părțile pot să exercite drepturile procedurale personal sau prin reprezentant. Reprezentarea poate fi legală, convențională sau judiciară.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 2: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 80 alin. (3)(3) Părțile pot să stea în judecată printr-un reprezentant ales, în condițiile legii, cu excepția cazului în care legea impune prezența lor personală în fața instanței.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 3: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 13 alin. (3)(3) Părților li se asigură posibilitatea de a participa la toate fazele de desfășurare a procesului. Ele pot să ia cunoștință de cuprinsul dosarului, să propună probe, să își facă apărări, să își prezinte susținerile în scris și oral și să exercite căile legale de atac, cu respectarea condițiilor prevăzute de lege.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 4: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 57 alin. (2)(2) Partea care nu are exercițiul drepturilor procedurale nu poate sta în judecată decât dacă este reprezentată, asistată ori autorizată în condițiile prevăzute de legile sau, după caz, de statutele care îi reglementează capacitatea ori modul de organizare.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 5: Legea nr. 140/2022 privind unele măsuri de ocrotire pentru persoanele cu dizabilități intelectuale și psihosociale și modificarea și completarea unor acte normativeTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 3 alin. (1)(1) Numirea asistentului nu aduce atingere capacității de exercițiu a majorului.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 6: Legea nr. 140/2022 privind unele măsuri de ocrotire pentru persoanele cu dizabilități intelectuale și psihosociale și modificarea și completarea unor acte normativeTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 3 alin. (2)(2) În exercitarea asistenței, persoana desemnată asistent nu încheie în numele majorului acte juridice și nici nu încuviințează actele pe care acesta le încheie singur.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 7: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 83 alin. (1)(1) În fața primei instanțe, în apel, precum și în recurs, persoanele fizice pot fi reprezentate de către avocat sau alt mandatar. Dacă mandatul este dat unei alte persoane decât unui avocat, mandatarul nu poate pune concluzii asupra excepțiilor procesuale și asupra fondului decât prin avocat, atât în etapa cercetării procesului, cât și în etapa dezbaterilor.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 8: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 83 alin. (2)(2) În cazul în care mandatarul persoanei fizice este soț sau o rudă până la gradul al doilea inclusiv, acesta poate pune concluzii în fața oricărei instanțe, fără să fie asistat de avocat, dacă este licențiat în drept.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 9: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 85 alin. (1)(1) Împuternicirea de a reprezenta o persoană fizică dată mandatarului care nu are calitatea de avocat se dovedește prin înscris autentic.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 10: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 85 alin. (2)(2) În cazurile prevăzute la alin. (1), dreptul de reprezentare mai poate fi dat și prin declarație verbală, făcută în instanță și consemnată în încheierea de ședință, cu arătarea limitelor și a duratei reprezentării.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 11: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 85 alin. (3)(3) Împuternicirea de a reprezenta o persoană fizică sau persoană juridică dată unui avocat ori consilier juridic se dovedește prin înscris, potrivit legilor de organizare și exercitare a profesiei.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 12: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 86Mandatarul cu procură generală poate să reprezinte în judecată pe mandant, numai dacă acest drept i-a fost dat anume. Dacă cel care a dat procură generală nu are domiciliu și nici reședință în țară sau dacă procura este dată unui prepus, dreptul de reprezentare în judecată se presupune dat.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 13: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 87 alin. (1)(1) Mandatul este presupus dat pentru toate actele procesuale îndeplinite în fața aceleiași instanțe; el poate fi însă restrâns, în mod expres, la anumite acte.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 14: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 81 alin. (1)(1) Renunțarea la judecată sau la dreptul dedus judecății, achiesarea la hotărârea pronunțată, încheierea unei tranzacții, precum și orice alte acte procedurale de dispoziție nu se pot face de reprezentant decât în baza unui mandat special ori cu încuviințarea prealabilă a instanței sau a autorității administrative competente.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 15: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 81 alin. (2)(2) Actele procedurale de dispoziție prevăzute la alin. (1), făcute în orice proces de reprezentanții minorilor, ai persoanelor care beneficiază de tutelă specială și ai dispăruților, nu vor împiedica judecarea cauzei, dacă instanța apreciază că ele nu sunt în interesul acestor persoane.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 16: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 82 alin. (1)(1) Când instanța constată lipsa dovezii calității de reprezentant a celui care a acționat în numele părții, va da un termen scurt pentru acoperirea lipsurilor. Dacă acestea nu se acoperă, cererea va fi anulată.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 17: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 921 alin. (1)(1) În fața instanțelor de fond, părțile se vor înfățișa în persoană, afară numai dacă unul dintre soți execută o pedeapsă privativă de libertate, este împiedicat de o boală gravă, beneficiază de tutelă specială, are reședința în străinătate sau se află într-o altă asemenea situație, care îl împiedică să se prezinte personal; în astfel de cazuri cel în cauză se va putea înfățișa prin avocat, mandatar sau, după caz, prin tutore ori curator.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 18: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 922Dacă la termenul de judecată, în primă instanță, reclamantul lipsește nejustificat și se înfățișează numai pârâtul, cererea va fi respinsă ca nesusținută.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 19: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 930 alin. (1)(1) În cazul în care cererea de divorț se întemeiază, în condițiile prevăzute de Codul civil, pe acordul părților, ea va fi semnată de ambii soți sau de către un mandatar comun, cu procură specială autentică. Dacă mandatarul este avocat, el va certifica semnătura soților, potrivit legii.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 20: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 930 alin. (3)(3) Primind cererea formulată în condițiile alin. (1), instanța va verifica existența consimțământului soților, după care va fixa termen pentru soluționarea cererii în camera de consiliu.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 21: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 931 alin. (1)(1) La termenul de judecată, instanța va verifica dacă soții stăruie în desfacerea căsătoriei pe baza acordului lor și, în caz afirmativ, va pronunța divorțul, fără a face mențiune despre culpa soților. Prin aceeași hotărâre, instanța va lua act de învoiala soților cu privire la cererile accesorii, în condițiile legii.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 22: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 931 alin. (4)(4) Hotărârea pronunțată în condițiile alin. (1) este definitivă, iar hotărârea pronunțată potrivit alin. (2) este definitivă numai în ceea ce privește divorțul, dacă legea nu prevede altfel.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 23: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 87 alin. (2)(2) Avocatul care a reprezentat sau asistat partea la judecarea procesului poate face, chiar fără mandat, orice acte pentru păstrarea drepturilor supuse unui termen și care s-ar pierde prin neexercitarea lor la timp și poate, de asemenea, să introducă orice cale de atac împotriva hotărârii pronunțate. În aceste cazuri, toate actele de procedură se vor îndeplini numai față de parte. Susținerea căii de atac se poate face numai în temeiul unei noi împuterniciri.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 24: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 89 alin. (1)(1) Renunțarea la mandat sau revocarea acestuia nu poate fi opusă celeilalte părți decât de la comunicare, afară numai dacă a fost făcută în ședința de judecată și în prezența ei.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 25: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 89 alin. (2)(2) Mandatarul care renunță la împuternicire este ținut să înștiințeze atât pe cel care i-a dat mandatul, cât și instanța, cu cel puțin 15 zile înainte de termenul imediat următor renunțării. Mandatarul nu poate renunța la mandat în cursul termenului de exercitare a căilor de atac.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 26: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 158 alin. (1)(1) În caz de alegere de domiciliu sau, după caz, de sediu, dacă partea a arătat și persoana însărcinată cu primirea actelor de procedură, comunicarea acestora se va face la acea persoană, iar în lipsa unei asemenea mențiuni, comunicarea se va face, după caz, potrivit art. 155 sau 156.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 27: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 172Dacă în cursul procesului una dintre părți și-a schimbat locul unde a fost citată, ea este obligată să încunoștințeze instanța, indicând locul unde va fi citată la termenele următoare, precum și partea adversă prin scrisoare recomandată, a cărei recipisă de predare se va depune la dosar odată cu cererea prin care se înștiințează instanța despre schimbarea locului citării. În cazul în care partea nu face această încunoștințare, procedura de citare pentru aceeași instanță este valabil îndeplinită la vechiul loc de citare.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 28: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 222 alin. (1)(1) Amânarea judecății pentru lipsă de apărare poate fi dispusă, la cererea părții interesate, numai în mod excepțional, pentru motive temeinice și care nu sunt imputabile părții sau reprezentantului ei.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 29: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 222 alin. (2)(2) Când instanța refuză amânarea judecății pentru acest motiv, va amâna, la cererea părții, pronunțarea în vederea depunerii de concluzii scrise.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 30: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 229 alin. (1)(1) Partea care a depus cererea personal sau prin mandatar și a luat termenul în cunoștință, precum și partea care a fost prezentă la un termen de judecată, personal sau printr-un reprezentant legal ori convențional, chiar neîmputernicit cu dreptul de a cunoaște termenul, nu va fi citată în tot cursul judecării la acea instanță, considerându-se că ea cunoaște termenele de judecată ulterioare. Aceste dispoziții îi sunt aplicabile și părții căreia, personal ori prin reprezentant legal sau convențional ori prin funcționarul sau persoana însărcinată cu primirea corespondenței, i s-a înmânat citația pentru un termen de judecată, considerându-se că, în acest caz, ea cunoaște și termenele de judecată ulterioare aceluia pentru care citația i-a fost înmânată.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 31: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 181 alin. (1) pct. 22. când termenul se socotește pe zile, nu intră în calcul ziua de la care începe să curgă termenul, nici ziua când acesta se împlinește;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 32: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 249Cel care face o susținere în cursul procesului trebuie să o dovedească, în afară de cazurile anume prevăzute de lege.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 33: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 13 alin. (4)(4) Instanța poate dispune înfățișarea în persoană a părților, chiar atunci când acestea sunt reprezentate.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 34: Legea nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocatTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 28 alin. (1)(1) Avocatul înscris în tabloul baroului are dreptul să asiste și să reprezinte orice persoană fizică sau juridică, în temeiul unui contract încheiat în formă scrisă, care dobândește dată certă prin înregistrarea în registrul oficial de evidență.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 35: Legea nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocatTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 28 alin. (2)(2) Avocatul, precum și clientul au dreptul să renunțe la contractul de asistență juridică sau să îl modifice de comun acord, în condițiile prevăzute de statutul profesiei. Renunțarea unilaterală a clientului nu constituie cauză de exonerare pentru plata onorariului cuvenit, pentru serviciile avocațiale prestate, precum și pentru acoperirea cheltuielilor efectuate de avocat în interesul procesual al clientului.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 36: Statutul profesiei de avocatTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 126 alin. (1)(1) Contractul de asistență juridică prevede, în mod expres, întinderea puterilor pe care clientul le conferă avocatului. În baza acestuia, avocatul se legitimează față de terți prin împuternicirea avocațială întocmită conform anexei nr. II.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 37: Statutul profesiei de avocatTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 126 alin. (2)(2) În lipsa unor prevederi contrare, avocatul este împuternicit să efectueze orice act specific profesiei pe care îl consideră necesar pentru realizarea intereselor clientului.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 38: Statutul profesiei de avocatTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 135 alin. (3)(3) Avocatul va respecta opțiunile clientului în ceea ce privește scopul și finalitatea asistenței și reprezentării, fără a abdica de la independență și crezul său profesional.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 39: Statutul profesiei de avocatTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 140 alin. (1)(1) Avocatul are obligația să informeze rezonabil clientul în legătură cu situația curentă a asistenței și reprezentării și de a răspunde cu promptitudine oricăror solicitări de informare din partea clientului.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 40: Statutul profesiei de avocatTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 140 alin. (3)(3) Avocatul nu este obligat să informeze clientul în măsura în care s-a convenit în prealabil acest lucru. În cazul în care clientul este o persoană juridică, obligația avocatului este de a informa exclusiv reprezentanții legali sau persoanele expres desemnate în contract în acest scop. Informarea făcută de avocat acestor persoane este considerată o informare valabilă a clientului în sensul prezentului articol.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 41: Statutul profesiei de avocatTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 149 alin. (1)(1) În oricare caz de încetare a mandatului avocatul are obligația să ia în timp util și în mod rezonabil măsuri potrivite pentru apărarea intereselor clientului, cum ar fi: notificarea acestuia, acordarea unui timp suficient clientului pentru a-și angaja un alt avocat, predarea documentelor și a bunurilor la care clientul este îndreptățit și înștiințarea organelor judiciare.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 42: Statutul profesiei de avocatTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 149 alin. (2)(2) În cazul în care clientul datorează avocatului restanțe din onorarii și din cheltuielile făcute în interesul acestuia, avocatul are drept de retenție asupra bunurilor încredințate, cu excepția înscrisurilor originale care i-au fost puse la dispoziție.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 43: Statutul profesiei de avocatTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 114 alin. (1)(1) Avocatul nu trebuie să fie sfătuitorul și nici reprezentantul sau apărătorul a mai mult de un client într-una și aceeași cauză, atunci când interesele clienților sunt conflictuale ori când există, în mod real, riscul de a apărea un astfel de conflict de interese.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 44: Decizia CCR nr. 111/2016Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
par. 1919. De altfel, se observă că, în jurisprudenţa sa, Curtea a reţinut că restricţia mandatarului care nu are calitatea de avocat de a pune concluzii orale la instanţă nu constituie o împiedicare a accesului liber la justiţie, întrucât partea însăşi poate participa la dezbateri şi poate pune concluzii înaintea instanţei de judecată, iar mandatarul are posibilitatea să formuleze cereri, să propună probe în tot cursul procesului, precum şi să depună concluzii scrise (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 191 din 6 martie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 340 din 18 mai 2012).
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 45: Decizia CCR nr. 111/2016Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
par. 2020. Autoarea excepţiei de neconstituţionalitate susţine că cerinţa ca mandatarul să fie soţ ori rudă de gradul al doilea inclusiv nu are nicio justificare. În acest sens, Curtea apreciază că cele reţinute în deciziile amintite se aplică şi în situaţia în care mandatarul este licenţiat în drept şi poate pune concluzii în pricinile rudelor, dar în condiţiile stabilite de legiuitor, respectiv să fie soţ sau rudă până la gradul al doilea inclusiv cu partea. Aşadar, dacă persoana fizică este parte într-un litigiu aflat în primă instanţă sau în apel poate opta să fie reprezentată prin avocat sau printr-un alt mandatar. Mandatarul care nu are calitatea de avocat nu poate pune concluzii asupra excepţiilor procesuale şi asupra fondului decât prin avocat, atât în etapa cercetării procesului, cât şi în etapa dezbaterilor [art. 83 alin. (1) din Codul de procedură civilă]. Prin excepţie de la această regulă, art. 83 alin. (2) prevede că mandatarul poate pune concluzii în faţa oricărei instanţe, fără a fi asistat de avocat, dacă îndeplineşte cumulativ condiţia de a fi licenţiat în drept şi de a fi soţ sau rudă până la gradul al doilea inclusiv cu partea.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 46: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 80 alin. (1)(1) Părțile pot să exercite drepturile procedurale personal sau prin reprezentant. Reprezentarea poate fi legală, convențională sau judiciară.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 47: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 223 alin. (1)(1) Lipsa părții legal citate nu poate împiedica judecarea cauzei, dacă legea nu dispune altfel.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 48: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 921 alin. (1)(1) În fața instanțelor de fond, părțile se vor înfățișa în persoană, afară numai dacă unul dintre soți execută o pedeapsă privativă de libertate, este împiedicat de o boală gravă, beneficiază de tutelă specială, are reședința în străinătate sau se află într-o altă asemenea situație, care îl împiedică să se prezinte personal; în astfel de cazuri cel în cauză se va putea înfățișa prin avocat, mandatar sau, după caz, prin tutore ori curator.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 49: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 468 alin. (1)(1) Termenul de apel este de 30 de zile de la comunicarea hotărârii, dacă legea nu dispune altfel.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 50: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 87 alin. (1)(1) Mandatul este presupus dat pentru toate actele procesuale îndeplinite în fața aceleiași instanțe; el poate fi însă restrâns, în mod expres, la anumite acte.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 51: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 930 alin. (1)(1) În cazul în care cererea de divorț se întemeiază, în condițiile prevăzute de Codul civil, pe acordul părților, ea va fi semnată de ambii soți sau de către un mandatar comun, cu procură specială autentică. Dacă mandatarul este avocat, el va certifica semnătura soților, potrivit legii.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 52: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 185 alin. (1)(1) Când un drept procesual trebuie exercitat într-un anumit termen, nerespectarea acestuia atrage decăderea din exercitarea dreptului, în afară de cazul în care legea dispune altfel. Actul de procedură făcut peste termen este lovit de nulitate.
Textul în documentul-sursă ↗