⌕Meniu

Bun propriu sau bun comun: cum se stabilește și cum se dovedește

Un bun se califică prin regimul matrimonial aplicabil, titlul și momentul dobândirii, proveniența valorii și probele care leagă aceste elemente. În comunitatea legală, bunurile dobândite în timpul regimului sunt, de regulă, comune, iar moștenirile, donațiile în condițiile legii și valorile care înlocuiesc bunuri proprii pot rămâne proprii. Numele de pe act, cont ori factură nu rezolvă singur analiza. [1] [2] [3] [4] [5]

Calificarea bunului precede stabilirea contribuției și regularizarea datoriilor. Salariile și veniturile din proprietate intelectuală cer analiza scadenței; activul de pensie privată, polița cu investiții, bunurile societății și contul unui terț au reguli suplimentare. Acest ghid explică documentele și distincțiile necesare pentru fiecare dintre aceste situații, în dreptul român, la 22 octombrie 2026. [6] [7] [8] [9] [10] [11]

ACTUALIZAT
TIMP DE CITIRE
28 de minute
CATEGORIE
Patrimoniul soților și identificarea bunurilor
Cuprins · 25 de secțiuni
  1. 01Cui se adresează
  2. 02Punctul de plecare: regimul, cronologia și cele trei întrebări distincte
  3. 03Casa moștenită înainte de căsătorie
  4. 04Antecontract și avans înaintea căsătoriei; cumpărare ulterioară
  5. 05Cum consemnez avansul provenit din bunuri proprii
  6. 06Locuința cumpărată din prețul vânzării unui imobil moștenit
  7. 07Banii dați de părinți fără contract scris
  8. 08Achiziția din moștenire și venituri profesionale
  9. 09Economiile provenite din salariul unui singur soț
  10. 10Salarii restante, pensii și venituri din proprietate intelectuală: scadența
  11. 11Portofoliul început înaintea căsătoriei și reinvestit ulterior
  12. 12Despăgubirea pentru vătămare și sumele de asigurare
  13. 13Mobilier, aparatură și amenajări facturate pe persoana fizică autorizată (PFA)
  14. 14Veniturile neconsumate ale PFA
  15. 15Uneltele, afacerea, dreptul de autor și venitul din exploatare
  16. 16Site-ul, venitul firmei și bunurile cumpărate ulterior
  17. 17Activul din pensia privată și plata unei sulte
  18. 18Asigurarea de viață cu componentă investițională
  19. 19Contul unui terț pe care un soț este împuternicit
  20. 20Recăsătorirea înainte de partajul primei comunități
  21. 21Dosarul de probe: ce trebuie să arate documentele
  22. 22De la calificarea bunului la lichidare
  23. 23Lista de pași
  24. 24Întrebări frecvente
  25. 25Surse și trimiteri

Cui se adresează

✓ SE APLICĂ DACĂ

  • Calificarea și trasabilitatea bunurilor soților, foștilor soți și a drepturilor terților invocate în lichidare.

  • În principal, comunitatea legală guvernată de dreptul român; convenția matrimonială și legile speciale pot schimba analiza.

✕ NU ACOPERĂ

  • Determinarea legii aplicabile într-o situație internațională; pensii străine ori ocupaționale și profesii reglementate prin legi speciale.

  • Calculul complet al cotelor și al bilanțului lichidării, procedura integrală a cererii de partaj și opozabilitatea față de fiecare creditor.

  • O opinie asupra unui contract individual neexaminat ori asupra unor fapte nedovedite.

Punctul de plecare: regimul, cronologia și cele trei întrebări distincte

Mai întâi identifică regimul matrimonial. Comunitatea legală, separația de bunuri și comunitatea convențională nu produc același inventar. O convenție matrimonială se încheie în forma autentică cerută de lege; o simplă mențiune despre cine a plătit prețul nu o înlocuiește. În separația de bunuri, punctul de plecare este proprietatea exclusivă a fiecăruia asupra bunurilor dobândite înaintea căsătoriei și a celor dobândite ulterior în nume propriu. Regulile din secțiunile următoare privesc în principal comunitatea legală. [12] [13] [14]

Pentru fiecare bun, separă trei întrebări: al cui este dreptul, ce valoare intră în masa comună și ce contribuție ori creanță se valorifică la lichidare. Bunurile proprii se preiau înaintea partajului bunurilor comune; cota asupra comunității se stabilește în funcție de contribuția la dobândirea bunurilor și la îndeplinirea obligațiilor comune, cu prezumția contribuției egale până la proba contrară. Un tabel al plăților ajută proba, dar nu stabilește singur cotele juridice. [7] [15] [16]

Cronologia cuprinde căsătoria, convențiile, dobândirea dreptului, fiecare sursă de bani, scadențele și încetarea regimului. În divorț, între soți, reperul legal este data introducerii cererii; în condițiile art. 385 din Codul civil, instanța poate constata încetarea de la data separației în fapt. O separare trăită în fapt nu trebuie confundată automat cu o asemenea constatare. Lichidarea ulterioară nu mută de la sine acest reper. [17] [18] [19] [20]

Pentru situații care traversează 1 octombrie 2011, data actului sau faptului de dobândire este decisivă. Legea nr. 71/2011, de punere în aplicare a Codului civil, păstrează efectele actelor vechi potrivit legii lor și stabilește separat aplicarea art. 340–341 la dobândiri ulterioare, inclusiv în căsătorii deja existente. Nu recalifica retroactiv toate bunurile unei căsătorii vechi după regula actuală. Detalierea acestei analize se găsește în Ce lege se aplică în timp bunurilor, partajului și executării. [21] [22] [23] [24] [25]

Casa moștenită înainte de căsătorie

Casa aflată deja în patrimoniul tău înaintea căsătoriei nu devine comună prin simpla căsătorie. În comunitatea legală contează dobândirea în timpul regimului; în plus, moștenirea este o categorie de bun propriu în condițiile art. 340 lit. a). Pentru un titlu vechi se păstrează și analiza legii aplicabile la data dobândirii. Faptul că ambii soți au locuit acolo nu constituie, singur, un transfer de proprietate. [1] [2] [21] [26]

Pune alături actul prin care este dovedită moștenirea, titlul autorului și evidența imobiliară, data căsătoriei și eventualele acte ulterioare. O comunitate convențională poate include, în limitele legii, anumite bunuri proprii; de aceea existența unei convenții schimbă verificarea față de ipoteza comunității legale. Nu deduce o asemenea convenție din simpla folosire comună a casei. [13] [27] [28]

Renovările, ratele ori investițiile plătite ulterior sunt o problemă distinctă de titlul inițial. Ele trebuie identificate și probate pentru eventuala pretenție admisibilă la lichidare; nu transformă prin simpla lor existență întreaga casă în bun comun și nu justifică automat restituirea tuturor facturilor la valoarea nominală. Inventarul trebuie să distingă casa, bunurile mobile aduse în ea și pretențiile bănești invocate. Fundamentul și întinderea unei creanțe se stabilesc în raport cu actele și contribuțiile concrete. [29] [15] [30] [31]

Antecontract și avans înaintea căsătoriei; cumpărare ulterioară

Antecontractul și avansul nu fixează singure data dobândirii proprietății. Promisiunea de vânzare obligă la încheierea vânzării, iar sumele plătite în temeiul ei sunt, în lipsa unei clauze contrare, avans din preț. Pentru proprietate se citesc actul final, eventualele condiții sau rezerve și regulile de carte funciară aplicabile. Nici predarea cheilor, nici ultima rată nu pot fi folosite ca reper universal. [32] [33] [34] [35]

În cazul imobilelor, efectul înscrierii în cartea funciară trebuie corelat cu norma tranzitorie privind finalizarea cadastrului în unitatea administrativ-teritorială și deschiderea cărților funciare. Până la îndeplinirea condițiilor art. 56 din Legea nr. 71/2011, înscrierea pe baza unui act valabil servește opozabilității față de terți. Această distincție împiedică alegerea automată a datei intabulării ca dată a dobândirii în orice dosar. [36] [37]

Dacă dreptul este dobândit în timpul comunității, se pornește de la regula bunului comun, apoi se examinează excepția înlocuirii valorilor proprii. Un avans propriu și un rest de preț dovedit tot ca propriu pot fundamenta susținerea caracterului propriu prin subrogație, adică înlocuirea unei valori proprii cu alta. Concluzia depinde însă de titlul efectiv și de traseul întregului preț. Avansul propriu singur nu dovedește că întreaga locuință este proprie. [1] [3] [28] [38]

Reconstituie separat fiecare plată: data, suma, contul, temeiul caracterului propriu și plata către vânzător. Dacă „restul din bani proprii” înseamnă în realitate salarii scadente în timpul comunității, analiza devine una de fonduri mixte. Dacă proprietatea a fost dobândită înaintea căsătoriei, plățile ulterioare privesc eventualele regularizări, fără a muta de la sine data titlului. [6] [26] [29]

Cum consemnez avansul provenit din bunuri proprii

Documentează sursa, suma și destinația în actele contemporane operațiunii. În contractul ori înscrisul corespunzător se pot identifica proveniența invocată, documentul care o dovedește, suma folosită la avans, data și modalitatea plății. Păstrează separat actul sursei, extrasele și dovada încasării de către vânzător. Aceasta este o metodă de probă a subrogației și contribuției, nu o clauză care garantează singură rezultatul unui viitor partaj. [38] [28] [30]

O declarație comună, explicită și legată de documentele plății poate avea valoare probatorie. Totuși, declarațiile părților dintr-un înscris autentic pot fi combătute prin proba contrară; ele nu au același regim ca faptele constatate personal de notar. Pentru înscrisul sub semnătură privată se aplică regulile recunoașterii și ale probei contrare. Autentificarea nu transformă o afirmație despre proveniență într-un fapt imposibil de contestat. [39] [40] [41]

Precizează și ce efect juridic urmărești: recunoașterea unei surse proprii, probarea unei contribuții ori stabilirea unui alt regim matrimonial sunt operațiuni diferite. Convenția matrimonială are formă și limite proprii; o declarație de sursă nu poate fi folosită pentru a deroga informal de la regimul legal. Dacă numai o parte a prețului este proprie, actele trebuie să arate amestecul real al surselor, fără promisiunea că procentul avansului va deveni automat procent de proprietate. [13] [42] [43] [15]

Pentru o plată deja făcută, un înscris ulterior poate relata ori recunoaște faptele, dar trebuie să poarte data reală și să fie confruntat cu documentele contemporane. El nu ține locul unei forme cerute pentru validitatea actului inițial. [41] [44]

Locuința cumpărată din prețul vânzării unui imobil moștenit

Traseul care trebuie dovedit este: imobil moștenit → preț încasat → sumă păstrată sau transferată → plata noii locuințe. Regula subrogației permite ca valoarea care înlocuiește un bun propriu și bunul cumpărat cu acea valoare să păstreze caracterul propriu. Vânzarea moștenirii nu face, prin ea însăși, prețul comun. [2] [3]

Dosarul util leagă certificatul ori hotărârea care dovedește moștenirea de contractul de vânzare, extrasul cu prețul încasat, extrasele intermediare și plata către noul vânzător. În noul act, identificarea sursei și a sumelor completează această dovadă. O retragere de numerar urmată de o depunere fără documente intermediare poate necesita alte probe; simpla apropiere a sumelor sau a datelor nu dovedește inevitabil identitatea banilor. [28] [30] [45] [38]

Dacă prețul moștenirii acoperă doar o parte din noua achiziție, ori între timp contul a primit venituri comune și s-au făcut alte retrageri, descrie fiecare componentă. Nu extinde eticheta „din moștenire” asupra întregii case fără a justifica diferența de preț. Mențiunea din contract este probă, supusă regulilor sale; calificarea se face împreună cu restul înscrisurilor și cu eventualele pretenții de regularizare. [1] [3] [40] [7]

Banii dați de părinți fără contract scris

Rudenia cu donatorul nu dovedește singură cui i-au fost dați banii. Trebuie stabilite mai întâi natura operațiunii — donație, împrumut ori altă plată — și beneficiarul. Pentru donație, regula bunului propriu are excepția voinței exprese a dispunătorului ca bunul să fie comun. Numele din contul de destinație și formula informală „vă ajutăm cu casa” trebuie analizate în context; nu produc fiecare, izolat, o calificare obligatorie. [2] [28] [16]

Separă validitatea donației de dovada ei. Codul civil cere, ca regulă, înscris autentic, cu excepții pentru donații indirecte, deghizate și daruri manuale. Darul manual are propriile condiții privind bunul, plafonul legal aplicabil și predarea. Un virament bancar nu trebuie calificat automat drept dar manual valabil indiferent de sumă sau împrejurări. Pentru o donație veche contează legea actului; o declarație întocmită astăzi nu remediază automat lipsa unei forme cerute atunci pentru validitate. [46] [47] [48] [49] [50] [51]

Un exemplu din practică privește legea veche. În Decizia nr. 2219 din 15 noiembrie 2022, Înalta Curte de Casație și Justiție a analizat un dar manual de bani din 2003 și a arătat că, spre deosebire de art. 1011 alin. (4) din Codul civil actual, care prevede valoarea bunurilor ce pot face obiectul unui dar manual, vechiul Cod civil nu condiționa darul manual de o anumită valoare. Exemplul nu permite astăzi donații fără formă, indiferent de sumă. Recursul a fost respins și pentru un motiv separat: terțul care dobândise imobilul era apărat de efectele nulității. [149] [150] [151]

Regula potrivit căreia între soți caracterul propriu poate fi dovedit prin orice mijloc are o rezervă expresă pentru bunurile dobândite prin moștenire, legat ori donație: dovada se face în condițiile legii. Imposibilitatea materială sau morală de a întocmi un înscris și începutul de dovadă scrisă pot avea relevanță probatorie, dacă sunt îndeplinite condițiile lor. Ele nu înlătură o cerință de formă pentru validitate. Începutul de dovadă scrisă trebuie să provină de la persoana căreia i se opune ori de la cel al cărui succesor în drepturi este acea persoană și trebuie completat prin alte probe. [28] [44] [52] [53] [54] [55]

Strânge ordinele de plată, explicațiile transferurilor, corespondența completă din acea perioadă, orice înscris despre beneficiar și documentele privind folosirea banilor la achiziție. Acestea trebuie privite împreună cu împrejurările în care părinții au remis suma. Declarația unui părinte ulterioară conflictului nu dovedește singură toate aceste elemente. [45] [56] [57]

Pentru ascultarea părinților ca martori se citesc atât restricțiile privind rudele și posibilitatea acordului părților, cât și regula specială pentru filiație, divorț și alte raporturi de familie. Admisibilitatea depinde de natura concretă a litigiului și de regulile probei actului; nu este sigur nici că rudele sunt întotdeauna excluse, nici că orice părinte este automat admis în orice partaj. [58] [59] [60] [44]

Achiziția din moștenire și venituri profesionale

Fondurile mixte cer o analiză pe componente. Moștenirea poate constitui sursă proprie, în timp ce venitul din muncă este comun dacă dreptul de încasare a devenit scadent în timpul comunității. Faptul că ambele sume au trecut prin contul aceluiași soț nu le dă automat aceeași natură. [2] [6] [61]

Întocmește un tabel cu fiecare plată din preț și documentul sursei. Separat, identifică actul prin care s-a dobândit bunul, persoanele care figurează în el și regimul matrimonial. Apoi formulează precis ce se susține: un drept propriu pe baza subrogației, o contribuție diferită la comunitate sau o creanță de regularizat. Sunt probleme juridice distincte; aceeași sumă nu trebuie socotită de două ori sub denumiri diferite. [3] [7] [15] [29]

De exemplu, înscrierea în tabel a unui aport succesoral de 40% din preț nu demonstrează, singură, că proprietatea este în mod necesar „40% proprie și 60% comună” și nici că întregul bun este propriu. Procentul este o informație financiară. Efectul său se determină prin titlu, aplicarea subrogației și temeiul pretențiilor de la lichidare. Cota de contribuție la comunitate privește ansamblul dobândirilor și al obligațiilor comune, nu numai transferul făcut pentru un singur bun. [38] [15]

Pentru stabilirea cotelor și contribuția globală, inclusiv munca în gospodărie, continuarea este în Cotele soților la partaj și dovada contribuției. Pentru bilanțul bunurilor și regularizarea obligațiilor, folosește Lichidarea bunurilor comune după divorț: inventarul și cotele. Separarea acestor operațiuni păstrează distincte proba sursei și rezultatul partajului. [62] [7] [15]

Economiile provenite din salariul unui singur soț

Salariul câștigat de un singur soț nu este exclus din comunitate pentru acest motiv. În regimul comunității legale, venitul din muncă este comun dacă creanța de încasare a devenit scadentă în timpul comunității. Economisirea lui într-un cont deschis pe un singur nume nu îl transformă în bun propriu. Puterea titularului de a dispune față de bancă este o regulă distinctă de calificarea matrimonială a valorii. [6] [63] [61] [64]

În schimb, economiile existente anterior căsătoriei ori sumele cu altă sursă proprie trebuie identificate și urmărite separat. Pentru un sold amestecat, extrasul de la sfârșitul perioadei nu arată singur originea fiecărei componente. Sunt utile soldul inițial, intrările salariale, transferurile din bunuri proprii și retragerile. Sarcina de a dovedi caracterul propriu și regulile prezumției de comunitate trebuie păstrate în analiză. [1] [3] [4] [28] [30]

Lipsa unui salariu al celuilalt soț nu stabilește automat o contribuție nulă la viața patrimonială a familiei. Munca în gospodărie și creșterea copiilor constituie contribuție la cheltuielile căsătoriei; cotele la lichidare au propria analiză, pornind de la prezumția contribuției egale. Aceste reguli nu garantează o cotă identică în orice situație, dar împiedică reducerea ei la numele de pe fluturașul de salariu. [62] [15]

Salarii restante, pensii și venituri din proprietate intelectuală: scadența

Pentru veniturile din muncă, sumele cuvenite ca pensie în cadrul asigurărilor sociale și alte venituri de aceeași natură, precum și veniturile datorate în temeiul unui drept de proprietate intelectuală, art. 341 folosește data la care creanța devine scadentă. Scadența este momentul când plata poate fi cerută potrivit titlului aplicabil. Data viramentului nu înlocuiește acest reper. [6]

Situație Analiza în comunitatea legală
Salariu scadent în timpul comunității, plătit după încetarea ei Plata întârziată nu îl exclude, doar pentru acest motiv, din valoarea comună. [6]
Venit scadent înaintea începerii comunității, încasat în timpul ei Simpla încasare ulterioară nu îndeplinește condiția scadenței în comunitate. Sursa și titlul rămân necesare. [6]
Venit scadent numai după încetarea comunității Nu intră sub regula art. 341 doar fiindcă activitatea a început mai devreme; trebuie stabilită scadența juridică reală. [6]
Mai multe rate, tranșe sau remunerații cu date diferite Examinează fiecare drept și fiecare scadență, fără a aplica o singură dată întregului sold. [64]

Pentru salarii restante, sunt relevante contractul și actele salariale, statele de plată, documentul care recunoaște debitul și, dacă există, hotărârea privind plata. Pentru pensie, se citesc decizia și perioadele prestațiilor; pentru exploatarea unei opere, contractul, rapoartele și condițiile de exigibilitate. O hotărâre ori o factură emisă ulterior nu dovedește automat că abia atunci s-a născut scadența tuturor sumelor. Aceasta se stabilește din titlul concret. [30] [45] [64] [65]

Reperul încetării comunității se determină potrivit art. 385 și normei tranzitorii aplicabile, iar schimbarea regimului în timpul căsătoriei trebuie de asemenea luată în calcul. Activul acumulat într-un fond de pensie privată este o categorie distinctă de o rată de pensie socială deja scadentă; el are restricții speciale, explicate mai jos. [17] [18] [66] [24] [8] [67]

Portofoliul început înaintea căsătoriei și reinvestit ulterior

Un cont de investiții se analizează pe componente, nu doar după data deschiderii. Identifică titlurile și numerarul existente înaintea căsătoriei. Pentru bunurile mobile anterioare, inventarul prevăzut de art. 343 alin. (3) este relevant; lipsa lui nu închide proba, dar activează prezumția de comunitate până la proba contrară. Extrasele istorice ale intermediarului pot documenta deținerile inițiale. [68] [45]

Prețul vânzării unor titluri proprii și noile titluri cumpărate cu acel preț pot fi urmărite prin regula subrogației. Vânzările și cumpărările succesive nu transformă singure toate valorile în bunuri comune. Însă această regulă cere dovada legăturii dintre valorile înlocuite și cele noi; un portofoliu alimentat între timp din salarii comune nu poate fi calificat integral ca propriu doar fiindcă prima depunere a fost anterioară căsătoriei. [3] [6] [28]

Separă prețul vânzării și variația valorii titlului, dividendele sau dobânzile și alimentările noi. Codul civil include dividendele și dobânzile între fructele civile, iar fructele bunurilor proprii sunt proprii în regimul art. 340 lit. h). Aceasta nu permite calificarea oricărei încasări de la o firmă sau dintr-o activitate de tranzacționare drept fruct al unui bun propriu; remunerația muncii are regula sa. Pentru perioade anterioare noului Cod civil se aplică analiza temporală distinctă. [69] [70] [6] [23]

Păstrează extrasele integrale, istoricul tranzacțiilor, alimentările, retragerile, comisioanele și distribuțiile. Într-un portofoliu amestecat, reconstrucția loturilor și a fluxurilor poate necesita expertiză; nu există în aceste norme o regulă universală potrivit căreia prima ori ultima sumă intrată ar fi prima cheltuită. Metoda de calcul și ipotezele trebuie explicate și confruntate cu actele. [31] [56] [38]

Calitatea de asociat sau exercitarea drepturilor asupra titlurilor de către un singur soț nu stabilește singură caracterul propriu. Codul civil distinge această calitate de natura comună a părților sociale ori acțiunilor dobândite în condițiile art. 349. [71]

Despăgubirea pentru vătămare și sumele de asigurare

Art. 340 lit. f) tratează ca proprii indemnizația de asigurare și despăgubirile pentru prejudiciul material ori moral adus unuia dintre soți. Despăgubirea pentru vătămarea personală nu devine comună numai pentru că este plătită în timpul căsătoriei. Sunt relevante beneficiarul, prejudiciul reparat și titlul fiecărei componente a plății. [72]

Păstrează hotărârea, tranzacția sau actul de despăgubire, polița, decizia asigurătorului și dovada plății. Dacă o singură sumă cuprinde mai multe categorii — de exemplu, despăgubiri și o altă prestație — acestea trebuie identificate din act, fără a le da aceeași natură doar pentru că au fost virate împreună. Pentru înlocuirea ulterioară a unei valori proprii, se reconstituie traseul către bunul cumpărat. [30] [45] [3] [73]

La asigurarea de persoane, titularul poliței, persoana asigurată și beneficiarul plății pot fi diferiți. Indemnizația se plătește potrivit desemnării și regulilor contractului; simplul fapt că un soț a achitat primele nu stabilește singur cine are creanța la indemnizație. Nu confunda nici despăgubirea pentru un risc produs cu valoarea de răscumpărare a unei polițe cu investiții. Această a doua valoare impune analiza distinctă a contractului și a sursei primelor. [74] [75] [76] [77] [78] [79]

Mobilier, aparatură și amenajări facturate pe persoana fizică autorizată (PFA)

Factura pe PFA nu exclude automat bunul de la partaj. PFA este o întreprindere fără personalitate juridică, iar patrimoniul de afectațiune este o masă în patrimoniul întreprinzătorului. Evidența fiscală ori contabilă trebuie citită împreună cu titlul, momentul achiziției, sursa banilor și destinația reală. Nu este aceeași situație cu achiziția de către o societate cu personalitate juridică. [80] [81] [10] [26]

Codul civil califică drept proprii bunurile destinate exercitării profesiei unuia dintre soți, cu excepția elementelor unui fond de comerț care face parte din comunitate. O unealtă profesională, mobilierul folosit de familie și un bun integrat într-un asemenea fond nu se confundă. Înscrierea pe factura PFA poate fi un element al probei, dar nu ține locul examinării acestei excepții și a destinației efective. [82] [28] [56]

Ridicarea bunului este o întrebare separată de calificare. Cât timp se aplică protecția locuinței familiei între soți, bunurile care o mobilează ori decorează nu pot fi deplasate din locuință sau înstrăinate fără consimțământul scris al celuilalt soț. Factura PFA nu înlătură această regulă. Pentru bunurile comune, dreptul de folosire nu echivalează cu dreptul de a schimba unilateral destinația lor. [83] [84] [85]

După divorț, trebuie identificat dreptul care subzistă asupra fiecărui bun și situația coproprietății, fără a prelungi automat orice regulă destinată soților. Nici atunci factura nu dovedește singură proprietatea exclusivă; foștii soți rămân în devălmășie asupra bunurilor comune până la stabilirea cotelor. Pentru amenajările încorporate permanent în imobil se pune, în plus, problema bunului imobil și a eventualei valori investite, nu numai cea a ridicării unui obiect mobil. Inventariază bunurile și documentele înainte de a formula pretenția. [86] [87] [29]

Veniturile neconsumate ale PFA

Faptul că banii au rămas într-un cont folosit pentru PFA nu îi pune automat în afara lichidării. PFA folosește în principal forța de muncă și aptitudinile titularului, iar art. 341 reglementează veniturile din muncă prin scadență. În măsura în care o creanță reprezintă remunerația muncii personale și devine scadentă în comunitate, există temei pentru tratarea valorii potrivit acestei reguli. Aceasta este o coroborare a normelor, nu o regulă potrivit căreia orice încasare brută a PFA ar fi salariu. [88] [80] [64]

Separă încasările pentru muncă de sumele provenite din bunuri proprii, fructele acestora, credite, avansuri ale clienților și alte fonduri care au obligații corespunzătoare. Un sold la o anumită zi nu demonstrează singur venitul disponibil și nici că toate datoriile profesionale sunt obligații comune ale soților. Patrimoniul de afectațiune și regulile răspunderii față de creditorii activității trebuie respectate distinct de calificarea matrimonială. [3] [70] [81] [89] [7]

Dosarul de analiză cuprinde contractele și scadențele, facturile, extrasele, registrul de încasări și plăți, creanțele neîncasate și documentele obligațiilor. Pentru fiecare componentă se arată temeiul dreptului și data relevantă. Nu este suficientă împărțirea mecanică a soldului brut în două și nici invocarea generică a etichetei „bani de afacere”. Rezultatul se introduce în inventarul și regularizările lichidării numai după această separare. [30] [45] [64] [7]

Această explicație privește PFA reglementată de OUG nr. 44/2008. Profesiile liberale și activitățile organizate prin legi speciale sunt excluse din domeniul acelei ordonanțe; pentru ele, forma de organizare și patrimoniul profesional trebuie verificate în legea proprie. [90]

Uneltele, afacerea, dreptul de autor și venitul din exploatare

În inventar, separă bunul folosit profesional, afacerea sau participația, dreptul asupra creației și venitul datorat pentru exploatare. Uneltele destinate profesiei sunt vizate de art. 340 lit. c), cu excepția fondului de comerț comun. Drepturile patrimoniale asupra creațiilor proprii și semnelor distinctive înregistrate de soț sunt vizate de lit. d), iar manuscrisele, schițele și proiectele de lit. e). Acestea nu justifică tratarea tuturor bunurilor unei activități ca o singură categorie proprie. [82] [91] [92]

Dreptul asupra creației și remunerația ei pot avea regimuri diferite. Chiar dacă dreptul patrimonial asupra propriei creații este propriu, venitul cuvenit în temeiul lui este analizat prin scadența din art. 341. Distinct, drepturile morale de autor nu pot fi înstrăinate ori abandonate; ele nu constituie un activ transferabil celuilalt soț prin partaj. Contractul poate transmite numai drepturi patrimoniale, în întinderea convenită. [91] [6] [93] [94] [95]

Verifică totuși cine este titularul dreptului. Autorul este persoana care a creat opera, dar legea recunoaște și titulari care au dobândit drepturi prin moștenire ori cesiune. Pentru programele create de angajați în îndeplinirea atribuțiilor ori după instrucțiunile angajatorului, art. 75 din Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe are o regulă specială în favoarea angajatorului, dacă nu există clauză contrară. Regula pentru celelalte opere de serviciu, din art. 45 al aceleiași legi, este diferită. Nu atribui automat soțului toate drepturile doar fiindcă a lucrat la proiect. [96] [97] [98] [99]

Păstrează documentele creației, contractele de muncă și de cesiune, licențele, clauzele de remunerare și scadențele. Proprietatea asupra suportului material nu conferă singură dreptul de utilizare a operei, iar licența de utilizare a unui program nu înseamnă automat transferul dreptului de autor. Aceste distincții previn includerea în partaj a unui drept pe care soțul sau societatea sa nu îl deține. [100] [65] [101] [102]

Site-ul, venitul firmei și bunurile cumpărate ulterior

Un „site” poate reuni cod, texte, fotografii, elemente grafice, licențe și drepturi contractuale diferite. Inventarul trebuie să arate ce drept există asupra fiecărui element, cine l-a creat și dacă a fost cedat. Nu orice idee ori metodă dintr-un program este protejată ca expresie a programului, iar un drept de utilizare nu echivalează cu proprietatea intelectuală. [103] [104] [94] [102]

Dacă exploatarea se face printr-o societate, încasările societății nu devin direct încasări personale ale asociatului. Societatea este persoană juridică, iar bunurile aportate devin, în lipsa unei stipulații contrare, proprietatea ei din momentul înmatriculării. La soț se examinează participația, o remunerație datorată, un dividend distribuit sau o altă creanță determinată. Profitul rămas în societate poate influența valoarea participației; nu se adaugă automat încă o dată ca sold personal al soțului. [10] [105] [106] [107] [108]

Distinge, așadar, trei etape: dreptul exploatat, plata ieșită legal din societate și bunul cumpărat cu acea plată. Remunerația muncii ori cea din proprietate intelectuală se raportează la art. 341. Pentru dividendele unei participații proprii se citește regula fructelor proprii, împreună cu definiția fructelor civile. Părțile sociale pot fi comune chiar dacă numai unul dintre soți exercită drepturile de asociat, în condițiile art. 349. [6] [70] [69] [71]

La achiziția ulterioară, cine a cumpărat și din ce patrimoniu a plătit sunt întrebări indispensabile. Un bun cumpărat de societate nu se împarte între soți ca și cum ar fi fost cumpărat personal; pentru un bun cumpărat de soț se aplică regulile regimului matrimonial și, dacă se invocă o sursă proprie, dovada subrogației. Documentele utile sunt contractele privind site-ul, actele societății, situațiile și hotărârile privind distribuirea veniturilor, extrasele și actul achiziției finale. [10] [1] [3] [28] [109]

Activul din pensia privată și plata unei sulte

Activul personal din fond nu este un sold bancar liber disponibil pentru partaj. Atât Legea nr. 411/2004, pentru pensiile administrate privat, cât și Legea nr. 204/2006, pentru pensiile facultative, îl atribuie participantului. Legea nr. 411/2004 interzice executarea silită și tranzacția asupra activului, precum și cesiunea sau gajarea. Legea nr. 204/2006 prevede insesizabilitatea și interzice gajarea, cesiunea și folosirea pentru acordarea ori garantarea creditelor. [110] [8] [111] [112] [67] [9]

În consecință, un acord nu poate trata unitățile din fond ca pe un bun ce se transferă direct celuilalt soț sau se dă în garanție prin simpla voință a soților. Destinația legală a activului și condițiile de plată rămân aplicabile. Nici administratorul fondului nu devine debitorul unei sulte numai pentru că soții au scris-o într-un acord. [113] [114] [115] [116]

Separă însă această interdicție de analiza unei eventuale pretenții patrimoniale între soți. Faptul că o contribuție a provenit dintr-o anumită sursă nu dovedește singur existența ori cuantumul unei creanțe, iar regulile citate nu dau o formulă generală de împărțire la jumătate a extrasului de pensie. Dacă se invocă o asemenea pretenție, trebuie precizate temeiul, tipul contribuțiilor, perioada și sursa lor, fără a o transforma într-un transfer al activului protejat. [7] [30] [117] [118]

În negociere, se poate discuta o sultă plătită din alte fonduri legal disponibile, în cadrul unei lichidări valabile. Acordul trebuie să distingă obligația personală de plată de activul fondului și să nu promită o retragere nepermisă ori o garanție interzisă. Cere administratorului situația activului și regimul concret de plată; o estimare a unei pensii viitoare nu este echivalentă cu numerar disponibil astăzi. [119] [120] [113] [114] [121]

La 22 octombrie 2026, Legea nr. 2/2026 privind plata pensiilor private nu a intrat încă în vigoare: art. 113 stabilește un an de la publicarea din 5 ianuarie 2026, deci 5 ianuarie 2027. În plus, art. 111 prevede tranziția legată de autorizarea unui fond de plată. Nu se folosesc reguli viitoare de retragere pentru a promite plata unei sulte la data prezentă. Această secțiune privește fondurile reglementate de Legile nr. 411/2004 și nr. 204/2006; un produs ocupațional sau străin cere propria analiză. [122] [123]

Asigurarea de viață cu componentă investițională

Înaintea includerii unei valori în acord, identifică exact dreptul evaluat. Un produs de investiții bazat pe asigurări oferă o valoare la scadență ori o valoare de răscumpărare expusă fluctuațiilor pieței. Categoria nu cuprinde, între altele, polițele de viață care plătesc numai la deces ori la anumite riscuri personale și nici produsele de pensii private enumerate de lege. Denumirea comercială a poliței nu înlocuiește examinarea condițiilor sale. [79] [124] [125]

Pune alături contractantul, asiguratul și beneficiarul; apoi identifică primele plătite, sursa fiecăreia și datele relevante. Indemnizația pentru producerea riscului, suma promisă la maturitate, rezerva și valoarea efectivă de răscumpărare nu trebuie tratate ca valori identice. Codul civil leagă restituirea rezervei, la asigurarea pentru care se constituie rezervă de prime, de condițiile contractului. [74] [75] [76] [77] [78]

Solicită o situație scrisă la o dată precisă: valoarea contului, valoarea netă ce poate fi efectiv obținută, costurile, reducerile contractuale, condițiile răscumpărării și ale unei eventuale modificări de titular ori beneficiar. Informarea scrisă în cursul executării asigurării include elementele de calcul și sumele de răscumpărare. Distribuitorul are obligații de informare privind riscurile și costurile; legea permite solicitarea defalcării costurilor. Un total al primelor plătite nu dovedește cât poate fi încasat prin răscumpărare. [126] [127] [128] [129] [130] [131]

Calificarea matrimonială se face după identificarea dreptului: indemnizația pentru prejudiciu personal, valoarea patrimonială a contractului și o eventuală creanță privind primele nu se suprapun automat. Se citesc sursa banilor și subrogația invocată, dar nu se deduce din ele că toate drepturile pot fi cedate sau că beneficiarul poate fi schimbat fără îndeplinirea condițiilor contractuale și legale. Protecția specială a indemnizației cuvenite beneficiarilor ori moștenitorilor față de creditorii asiguratului nu trebuie extinsă la orice valoare a oricărei polițe. [72] [3] [77] [132] [133]

În acord, precizează ce valoare se folosește, data ei, cine păstrează drepturile, ce operațiune este permisă de contract și din ce fonduri se plătește eventuala compensație. Evită dubla includere a aceleiași valori ca poliță și ca bani rezultați din răscumpărare. Contractul de asigurare rămâne supus legii determinate de data încheierii poliței, certificatului ori notei de acoperire, potrivit normei tranzitorii. [29] [78] [134]

Contul unui terț pe care un soț este împuternicit

Împuternicirea de a opera un cont nu constituie singură un titlu asupra soldului. Mandatarul încheie acte pe seama mandantului și are obligația de a da socoteală și de a remite ceea ce a primit în executarea împuternicirii. Accesul la internet banking, cardul suplimentar ori semnătura autorizată nu permit, prin ele însele, includerea întregului cont al terțului în partajul soților. [11] [135] [136]

Relația cu banca privește drepturile titularului contului și, în cazul depozitului de fonduri, obligația băncii de a restitui cantitatea monetară potrivit contractului. Tehnic, se analizează creanța sau dreptul la restituire, nu proprietatea asupra acelorași bancnote depuse. Contractul de cont și împuternicirea arată capacitatea în care soțul a acționat. [137] [138]

Dacă unul dintre soți susține că în contul terțului au fost transferați bani comuni, această susținere are nevoie de probe: sursa inițială, transferul, cauza remiterii, eventualul drept la restituire și operațiunile ulterioare. Poate fi relevantă o creanță ori o altă pretenție determinată, însă nu rezultă automat că întregul sold al terțului aparține soților. Nici titularul formal, nici simpla împuternicire nu rezolvă singure o asemenea dispută. [30] [45] [4] [29]

În inventar, notează distinct „contul terțului”, „mandatul soțului” și „pretenția invocată”, cu documentele fiecăreia. Dacă se contestă un drept al terțului, problema persoanelor care trebuie să participe la proces este tratată în Cererea de partaj la instanță: cine participă și apărarea; accesul tehnic la cont nu dispensează de stabilirea titularilor reali ai drepturilor discutate. [139] [30]

Recăsătorirea înainte de partajul primei comunități

Noua căsătorie nu îi atribuie, prin ea însăși, noului soț o parte din bunurile neîmpărțite ale primei căsătorii. După divorț, foștii soți rămân în devălmășie asupra bunurilor comune până la stabilirea cotelor, iar comunitatea se menține pentru lichidarea bunurilor și obligațiilor ei. Această masă trebuie separată de raporturile patrimoniale ale noii căsătorii. [20] [86] [26]

Întocmește două cronologii: dobândirile și încetarea regimului primei căsătorii, respectiv începutul și regimul noii căsătorii. Faptul că primul partaj se face târziu nu face comune cu fostul soț toate achizițiile ulterioare divorțului și nu transformă noul soț în coproprietar al vechilor bunuri. Reperul încetării dintre foștii soți se păstrează distinct de data lichidării. [140] [17] [18] [20]

Dacă noul soț invocă un drept, trebuie identificat titlul concret și bunul ori creanța la care se referă. Simpla recăsătorire nu este acel titlu. În lipsa altor fapte, nu se presupun un transfer, o investiție nouă sau o situație succesorală. Analiza pornește de la actele existente, iar eventuala pretenție distinctă se examinează numai dacă este efectiv invocată și probată. [30] [1] [141]

Dosarul de probe: ce trebuie să arate documentele

Pentru fiecare poziție din inventar, urmărește un lanț verificabil: titlu → sursă → transfer → bun ori drept existent. Nu este suficientă o colecție de facturi fără legătură cu plata și cu dreptul invocat. Prezumția de comunitate, dovada caracterului propriu și sarcina probei se aplică împreună; instanța examinează fiecare probă și ansamblul probelor. [4] [28] [30] [56]

Un tabel practic poate avea coloanele: bun sau creanță; titularul din act; data și temeiul dobândirii; regimul matrimonial; sursa și scadența; plata efectivă; documentul care leagă sursa de achiziție; calificarea susținută; obiecția celeilalte părți. Tabelul organizează faptele. Expertiza poate lămuri fluxuri, valori și alte împrejurări de fapt, fără a înlocui analiza juridică a titlului. [109] [31]

Dacă documentele sunt la celălalt soț, dreptul la informare patrimonială și, în proces, cererea de prezentare a înscrisului au condiții proprii. Instanța poate solicita informații și probe, dar există și limite legale, inclusiv cele legate de secretul profesional. Pentru un terț ori o instituție financiară se folosește mecanismul legal potrivit; calitatea de soț nu dă acces nelimitat la orice cont sau document al altei persoane. [142] [143] [144] [145] [146]

Păstrează documentele complete și originalele disponibile, inclusiv succesiunea paginilor extraselor și anexele contractelor. O copie ori un extras parțial are limite probatorii dacă autenticitatea sau întinderea lui este contestată; documentele depuse în copie pot necesita confruntarea cu originalul. [147] [148]

De la calificarea bunului la lichidare

La finalul inventarului, fiecare poziție ar trebui să aibă o calificare argumentată sau un punct de dispută precis: bun propriu, bun comun, bun al unui terț, drept supus unei restricții speciale ori creanță invocată cu temei și probe. Această organizare pregătește preluarea bunurilor proprii, partajul bunurilor comune și regularizarea datoriilor; nu înseamnă că fiecare pretenție formulată este deja dovedită. [7] [30] [29]

Lichidarea se face prin bună învoială în forma prevăzută de lege sau, în caz de neînțelegere, pe cale judiciară. Continuă cu Lichidarea bunurilor comune după divorț: inventarul și cotele pentru bilanț și cu Cotele soților la partaj și dovada contribuției pentru contribuții. Când perioada ori titularii sunt în dispută, folosește Ce lege se aplică în timp bunurilor, partajului și executării și Cererea de partaj la instanță: cine participă și apărarea. [119] [120] [15] [21]

Lista de pași

  • Identifică regimul matrimonial și orice convenție relevantă înainte de a aplica prezumția de comunitate. [12] [13]

  • Notează distinct data dobândirii dreptului, scadența venitului, plata efectivă și încetarea regimului dintre soți. [1] [6] [17]

  • Pentru fiecare sursă proprie, leagă actul care o dovedește de transfer și de bunul cumpărat; pentru donație păstrează analiza formei și a beneficiarului. [3] [28] [46]

  • Descompune soldurile amestecate: venituri, surse proprii, creanțe și obligații; nu aplica automat o împărțire în două a soldului brut. [6] [70] [29]

  • Separă patrimoniul societății, activitatea PFA și drepturile de proprietate intelectuală; verifică titularul fiecărui drept. [10] [80] [94]

  • Pentru pensie privată și polițe, obține situația dreptului și condițiile legale sau contractuale înainte de a promite transferul ori plata. [8] [9] [78]

  • Păstrează distinct drepturile terților și puterile de reprezentare; împuternicirea nu este suficientă ca titlu asupra valorii. [11] [135]

  • Pregătește inventarul și pretențiile fără a valorifica de două ori aceeași sumă; cotele și regularizările urmează calificării argumentate. [7] [15] [29]

Întrebări frecvente

Dacă numai eu figurez în contract sau în cont, bunul este automat propriu?

Nu. În comunitatea legală, dobândirea în timpul regimului și excepțiile de bun propriu se examinează împreună. Numele titularului contului descrie raportul cu banca, fără a rezolva singur natura matrimonială a valorii. Sunt necesare actul, sursa și probele relevante. [1] [4] [61]

Poate copilul major cere o parte din bunurile părinților numai pentru că este copilul lor?

Calificarea bunurilor soților nu conferă, prin simpla filiație, un titlu copilului asupra fiecărei achiziții. Dacă el invocă un drept propriu ori o creanță, trebuie identificat și probat temeiul concret. Participarea la un litigiu privind acel drept se examinează distinct, în Cererea de partaj la instanță: cine participă și apărarea. [26] [30]

O factură sau o declarație notarială este suficientă pentru orice calificare?

Nu există o asemenea regulă generală. Factura trebuie legată de titlu, plată și destinație, iar declarațiile părților într-un înscris autentic pot fi combătute prin proba contrară. Pentru donații, forma de validitate și limitele probei se verifică separat. [56] [40] [28] [46]

De reținut

Arată cele 21 de idei principale ale ghidului

  • Calificarea în comunitatea legală depinde de dobândire și de excepțiile legale, nu doar de numele titularului.

    [1][4]

  • Moștenirile și donațiile sunt proprii în condițiile legii; pentru donație contează voința dispunătorului și proba cerută de lege.

    [2][28]

  • Subrogația cere dovada înlocuirii valorii proprii; amestecul surselor nu produce singur o cotă universală de proprietate.

    [3][15]

  • Avansul și promisiunea de vânzare nu stabilesc singure momentul transferului proprietății imobiliare.

    [32][33][35][36]

  • Declarația părții într-un act autentic poate fi combătută prin proba contrară.

    [40]

  • Excepțiile probatorii nu suplinesc o formă cerută pentru validitatea donației.

    [46][44]

  • Pentru salarii, pensii sociale și venituri din proprietate intelectuală, art. 341 folosește scadența în timpul comunității, nu data încasării.

    [6]

  • Contribuția globală și munca în gospodărie nu se reduc la cine a încasat salariul.

    [62][15]

  • Portofoliul amestecat cere separarea surselor, subrogației și fructelor bunurilor proprii.

    [3][70][69]

  • Despăgubirea pentru prejudiciul personal și valoarea de răscumpărare a unei polițe nu sunt categorii interschimbabile.

    [72][78]

  • Factura PFA nu exclude automat bunul; excepția bunurilor profesionale păstrează limita fondului de comerț comun.

    [80][82]

  • Protecția mobilierului locuinței familiei cere consimțământul scris în condițiile art. 322; factura nu substituie consimțământul.

    [83]

  • Venitul PFA din muncă personală se analizează prin scadență, fără a echivala întregul sold brut cu venit comun.

    [88][6]

  • Drepturile asupra creației, drepturile morale și remunerațiile din exploatare au reguli distincte.

    [91][6][93]

  • Societatea are patrimoniu distinct; venitul ei și drepturile personale ale asociatului trebuie diferențiate.

    [10][105][106]

  • Restricțiile activului de pensie privată exclud tratarea lui ca activ liber cesionabil ori gajabil pentru sultă; eventualele creanțe între soți cer temei distinct.

    [8][111][9][7][30]

  • Legea nr. 2/2026 intră în vigoare la un an de la publicare; până atunci, regulile ei nu se aplică.

    [122]

  • Valoarea de răscumpărare și condițiile contractului trebuie identificate înaintea includerii poliței într-un acord.

    [78][126][127][129][134]

  • Mandatul asupra contului terțului nu conferă singur dreptul asupra soldului.

    [11][135]

  • Recăsătorirea nu transferă singură noului soț drepturi asupra primei comunități nelichidate.

    [20][86][1]

  • Normele actuale nu se aplică retroactiv tuturor actelor unei căsătorii anterioare noului Cod civil.

    [21][23]

Pregătirea inventarului bunurilor și a traseului fiecărei surse

Ghidul descrie regulile în vigoare la data actualizării, 22 octombrie 2026. Dacă situația ta este mai veche, unele reguli pot fi diferite.

Surse și trimiteri

  1. Sursa 1: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 339 · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 339
    Bunurile dobândite în timpul regimului comunității legale de oricare dintre soți sunt, de la data dobândirii lor, bunuri comune în devălmășie ale soților.
    Textul în documentul-sursă ↗
  2. Sursa 2: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 340 lit. a) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 340 lit. a)
    a) bunurile dobândite prin moștenire legală, legat sau donație, cu excepția cazului în care dispunătorul a prevăzut, în mod expres, că ele vor fi comune;
    Textul în documentul-sursă ↗
  3. Sursa 3: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 340 lit. g) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 340 lit. g)
    g) bunurile, sumele de bani sau orice valori care înlocuiesc un bun propriu, precum și bunul dobândit în schimbul acestora;
    Textul în documentul-sursă ↗
  4. Sursa 4: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 343 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 343 alin. (1)
    (1) Calitatea de bun comun nu trebuie să fie dovedită.
    Textul în documentul-sursă ↗
  5. Sursa 5: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 317 alin. (3) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 317 alin. (3)
    (3) În raport cu instituția de credit, soțul titular al contului are, chiar și după desfacerea sau încetarea căsătoriei, dreptul de a dispune de fondurile depuse, dacă prin hotărâre judecătorească executorie nu s-a decis altfel.
    Textul în documentul-sursă ↗
  6. Sursa 6: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 341 · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 341
    Veniturile din muncă, sumele de bani cuvenite cu titlu de pensie în cadrul asigurărilor sociale și altele asemenea, precum și veniturile cuvenite în temeiul unui drept de proprietate intelectuală sunt bunuri comune, indiferent de data dobândirii lor, însă numai în cazul în care creanța privind încasarea lor devine scadentă în timpul comunității.
    Textul în documentul-sursă ↗
  7. Sursa 7: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 357 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 357 alin. (1)
    (1) În cadrul lichidării comunității, fiecare dintre soți preia bunurile sale proprii, după care se va proceda la partajul bunurilor comune și la regularizarea datoriilor.
    Textul în documentul-sursă ↗
  8. Sursa 8: Legea nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privatLege · art. 48 alin. (2) · forma din 25 februarie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 48 alin. (2)
    (2) Activul personal nu poate face obiectul unei executări silite sau al unei tranzacții, sub sancțiunea nulității actelor respective.
    Textul în documentul-sursă ↗
  9. Sursa 9: Legea nr. 204/2006 privind pensiile facultativeLege · art. 78 alin. (3) · forma din 17 aprilie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 78 alin. (3)
    (3) Activul personal nu poate fi gajat sau cesionat, nu poate fi folosit pentru acordarea de credite sau pentru a garanta credite, sub sancțiunea nulității.
    Textul în documentul-sursă ↗
  10. Sursa 10: Legea societăților nr. 31/1990Lege · art. 41 alin. (1) · forma din 18 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 41 alin. (1)
    (1) Societatea este persoană juridică de la data înmatriculării în registrul comerțului.
    Textul în documentul-sursă ↗
  11. Sursa 11: Legea nr. 140/2022 privind unele măsuri de ocrotire pentru persoanele cu dizabilități intelectuale și psihosociale și modificarea și completarea unor acte normativeLege · art. 7 pct. 70 text nou art. 2.009 alin. (1) · forma din 20 mai 2022Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 7 pct. 70 text nou art. 2.009 alin. (1)
    (1) Mandatul este contractul prin care o parte, numită mandatar, se obligă să încheie unul sau mai multe acte juridice pe seama celeilalte părți, numită mandant.
    Textul în documentul-sursă ↗
  12. Sursa 12: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 312 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 312 alin. (1)
    (1) Viitorii soți pot alege ca regim matrimonial: comunitatea legală, separația de bunuri sau comunitatea convențională.
    Textul în documentul-sursă ↗
  13. Sursa 13: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 330 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 330 alin. (1)
    (1) Sub sancțiunea nulității absolute, convenția matrimonială se încheie prin înscris autentificat de notarul public, cu consimțământul tuturor părților, exprimat personal sau prin mandatar cu procură autentică, specială și având conținut predeterminat.
    Textul în documentul-sursă ↗
  14. Sursa 14: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 360 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 360 alin. (1)
    (1) Fiecare dintre soți este proprietar exclusiv în privința bunurilor dobândite înainte de încheierea căsătoriei, precum și a celor pe care le dobândește în nume propriu după această dată.
    Textul în documentul-sursă ↗
  15. Sursa 15: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 357 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 357 alin. (2)
    (2) În acest scop, se determină mai întâi cota-parte ce revine fiecărui soț, pe baza contribuției sale atât la dobândirea bunurilor comune, cât și la îndeplinirea obligațiilor comune. Până la proba contrară, se prezumă că soții au avut o contribuție egală.
    Textul în documentul-sursă ↗
  16. Sursa 16: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 249 · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 249
    Sarcina probei Cel care face o susținere în cursul procesului trebuie să o dovedească, în afară de cazurile anume prevăzute de lege.
    Textul în documentul-sursă ↗
  17. Sursa 17: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 385 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 385 alin. (1)
    (1) În cazul divorțului, regimul matrimonial încetează între soți la data introducerii cererii de divorț.
    Textul în documentul-sursă ↗
  18. Sursa 18: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 385 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 385 alin. (2)
    (2) Cu toate acestea, oricare dintre soți sau amândoi, împreună, în cazul divorțului prin acordul lor, pot cere instanței de divorț să constate că regimul matrimonial a încetat de la data separației în fapt.
    Textul în documentul-sursă ↗
  19. Sursa 19: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 385 alin. (3) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 385 alin. (3)
    (3) Prevederile acestui articol se aplică în mod corespunzător și în cazul divorțului prevăzut de art. 375.
    Textul în documentul-sursă ↗
  20. Sursa 20: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 355 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 355 alin. (2)
    (2) Până la finalizarea lichidării, comunitatea subzistă atât în privința bunurilor, cât și în privința obligațiilor.
    Textul în documentul-sursă ↗
  21. Sursa 21: Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civilLege · art. 3 · forma din 16 iulie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 3
    Actele și faptele juridice încheiate ori, după caz, săvârșite sau produse înainte de intrarea în vigoare a Codului civil nu pot genera alte efecte juridice decât cele prevăzute de legea în vigoare la data încheierii sau, după caz, a săvârșirii ori producerii lor.
    Textul în documentul-sursă ↗
  22. Sursa 22: Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civilLege · art. 27 · forma din 16 iulie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 27
    Indiferent de data încheierii căsătoriei, în ceea ce privește relațiile lor personale și patrimoniale, soții sunt supuși dispozițiilor Codului civil, de la data intrării sale în vigoare.
    Textul în documentul-sursă ↗
  23. Sursa 23: Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civilLege · art. 33 · forma din 16 iulie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 33
    Dispozițiile art. 340 și 341 din Codul civil sunt aplicabile și căsătoriilor în ființă la data intrării în vigoare a Codului civil, ori de câte ori actul juridic sau faptul juridic în temeiul căruia a fost dobândit bunul intervine după această dată.
    Textul în documentul-sursă ↗
  24. Sursa 24: Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civilLege · art. 43 · forma din 16 iulie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 43
    Dispozițiile art. 385 din Codul civil privind încetarea regimului matrimonial se aplică numai în cazul divorțului care intervine după data intrării în vigoare a Codului civil.
    Textul în documentul-sursă ↗
  25. Sursa 25: Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civilLege · art. 220 alin. (1) · forma din 16 iulie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 220 alin. (1)
    (1) Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 511 din 24 iulie 2009, intră în vigoare la data de 1 octombrie 2011.
    Textul în documentul-sursă ↗
  26. Sursa 26: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 339 · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 339
    Bunurile dobândite în timpul regimului comunității legale de oricare dintre soți sunt, de la data dobândirii lor, bunuri comune în devălmășie ale soților.
    Textul în documentul-sursă ↗
  27. Sursa 27: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 367 lit. a) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 367 lit. a)
    a) includerea în comunitate, în tot ori în parte, a bunurilor dobândite sau a datoriilor proprii născute înainte ori după încheierea căsătoriei, cu excepția bunurilor prevăzute la art. 340 lit. b) și c);
    Textul în documentul-sursă ↗
  28. Sursa 28: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 343 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 343 alin. (2)
    (2) Dovada că un bun este propriu se poate face între soți prin orice mijloc de probă. În cazul prevăzut la art. 340 lit. a), dovada se face în condițiile legii.
    Textul în documentul-sursă ↗
  29. Sursa 29: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 357 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 357 alin. (1)
    (1) În cadrul lichidării comunității, fiecare dintre soți preia bunurile sale proprii, după care se va proceda la partajul bunurilor comune și la regularizarea datoriilor.
    Textul în documentul-sursă ↗
  30. Sursa 30: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 249 · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 249
    Sarcina probei Cel care face o susținere în cursul procesului trebuie să o dovedească, în afară de cazurile anume prevăzute de lege.
    Textul în documentul-sursă ↗
  31. Sursa 31: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 330 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 330 alin. (1)
    (1) Când, pentru lămurirea unor împrejurări de fapt, instanța consideră necesar să cunoască părerea unor specialiști, va numi, la cererea părților ori din oficiu, unul sau 3 experți. Termenul va fi stabilit astfel încât depunerea raportului de expertiză la instanță să aibă loc conform dispozițiilor art. 336.
    Textul în documentul-sursă ↗
  32. Sursa 32: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 1669 alin. (1) · forma din 15 februarie 2017Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 1669 alin. (1)
    (1) Când una dintre părţile care au încheiat o promisiune bilaterală de vânzare refuză, nejustificat, să încheie contractul promis, cealaltă parte poate cere pronunţarea unei hotărâri care să ţină loc de contract, dacă toate celelalte condiţii de validitate sunt îndeplinite.
    Textul în documentul-sursă ↗
  33. Sursa 33: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 1670 · forma din 15 februarie 2017Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 1670
    În lipsă de stipulaţie contrară, sumele plătite în temeiul unei promisiuni de vânzare reprezintă un avans din preţul convenit.
    Textul în documentul-sursă ↗
  34. Sursa 34: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 1674 · forma din 15 februarie 2017Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 1674
    Cu excepţia cazurilor prevăzute de lege ori dacă din voinţa părţilor nu rezultă contrariul, proprietatea se strămută de drept cumpărătorului din momentul încheierii contractului, chiar dacă bunul nu a fost predat ori preţul nu a fost plătit încă.
    Textul în documentul-sursă ↗
  35. Sursa 35: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 1676 · forma din 15 februarie 2017Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 1676
    În materie de vânzare de imobile, strămutarea proprietăţii de la vânzător la cumpărător este supusă dispoziţiilor de carte funciară.
    Textul în documentul-sursă ↗
  36. Sursa 36: Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civilLege · art. 56 alin. (1) · forma din 16 iulie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 56 alin. (1)
    (1) Dispozițiile Codului civil privitoare la dobândirea drepturilor reale imobiliare prin efectul înscrierii acestora în cartea funciară se aplică numai după finalizarea lucrărilor de cadastru pentru fiecare unitate administrativ-teritorială și deschiderea, la cerere sau din oficiu, a cărților funciare pentru imobilele respective, în conformitate cu dispozițiile Legii cadastrului și a publicității imobiliare nr. 7/1996, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
    Textul în documentul-sursă ↗
  37. Sursa 37: Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civilLege · art. 56 alin. (2) · forma din 16 iulie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 56 alin. (2)
    (2) Până la data prevăzută la alin. (1), înscrierea în cartea funciară a dreptului de proprietate și a altor drepturi reale, pe baza actelor prin care s-au transmis, constituit ori modificat în mod valabil, se face numai în scop de opozabilitate față de terți.
    Textul în documentul-sursă ↗
  38. Sursa 38: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 340 lit. g) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 340 lit. g)
    g) bunurile, sumele de bani sau orice valori care înlocuiesc un bun propriu, precum și bunul dobândit în schimbul acestora;
    Textul în documentul-sursă ↗
  39. Sursa 39: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 270 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 270 alin. (1)
    (1) Înscrisul autentic face deplină dovadă, față de orice persoană, până la declararea sa ca fals, cu privire la constatările făcute personal de către cel care a autentificat înscrisul, în condițiile legii.
    Textul în documentul-sursă ↗
  40. Sursa 40: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 270 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 270 alin. (2)
    (2) Declarațiile părților cuprinse în înscrisul autentic fac dovadă, până la proba contrară, atât între părți, cât și față de oricare alte persoane.
    Textul în documentul-sursă ↗
  41. Sursa 41: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 273 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 273 alin. (1)
    (1) Înscrisul sub semnătură privată, recunoscut de cel căruia îi este opus sau, după caz, socotit de lege ca recunoscut, face dovadă între părți până la proba contrară.
    Textul în documentul-sursă ↗
  42. Sursa 42: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 332 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 332 alin. (1)
    (1) Prin convenția matrimonială nu se poate deroga, sub sancțiunea nulității absolute, de la dispozițiile legale privind regimul matrimonial ales decât în cazurile anume prevăzute de lege.
    Textul în documentul-sursă ↗
  43. Sursa 43: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 359 · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 359
    Orice convenție contrară dispozițiilor prezentei secțiuni este lovită de nulitate absolută, în măsura în care nu este compatibilă cu regimul comunității convenționale.
    Textul în documentul-sursă ↗
  44. Sursa 44: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 309 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 309 alin. (3)
    (3) În cazul în care legea cere forma scrisă pentru validitatea unui act juridic, acesta nu poate fi dovedit cu martori.
    Textul în documentul-sursă ↗
  45. Sursa 45: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 250 · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 250
    Obiectul probei și mijloacele de probă Dovada unui act juridic sau a unui fapt se poate face prin înscrisuri, martori, prezumții, mărturisirea uneia dintre părți, făcută din proprie inițiativă sau obținută la interogatoriu, prin expertiză, prin mijloacele materiale de probă, prin cercetarea la fața locului sau prin orice alte mijloace prevăzute de lege.
    Textul în documentul-sursă ↗
  46. Sursa 46: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 1011 alin. (1) · forma din 15 februarie 2017Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 1011 alin. (1)
    (1) Donaţia se încheie prin înscris autentic, sub sancţiunea nulităţii absolute.
    Textul în documentul-sursă ↗
  47. Sursa 47: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 1011 alin. (2) · forma din 15 februarie 2017Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 1011 alin. (2)
    (2) Nu sunt supuse dispoziţiei alin. (1) donaţiile indirecte, cele deghizate şi darurile manuale.
    Textul în documentul-sursă ↗
  48. Sursa 48: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 1011 alin. (3) · forma din 15 februarie 2017Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 1011 alin. (3)
    (3) Bunurile mobile care constituie obiectul donaţiei trebuie enumerate şi evaluate într-un înscris, chiar sub semnătură privată, sub sancţiunea nulităţii absolute a donaţiei.
    Textul în documentul-sursă ↗
  49. Sursa 49: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 1011 alin. (4) · forma din 15 februarie 2017Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 1011 alin. (4)
    (4) Bunurile mobile corporale cu o valoare de până la 25.000 lei pot face obiectul unui dar manual, cu excepţia cazurilor prevăzute de lege. Darul manual se încheie valabil prin acordul de voinţe al părţilor, însoţit de tradiţiunea bunului.
    Textul în documentul-sursă ↗
  50. Sursa 50: Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civilLege · art. 4 · forma din 16 iulie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 4
    La data intrării în vigoare a Codului civil, actele juridice nule, anulabile sau afectate de alte cauze de ineficacitate, prevăzute de Codul civil din 1864, precum și de alte acte normative, rămân supuse dispozițiilor legii vechi, neputând fi considerate valabile ori, după caz, eficace potrivit Codului civil sau dispozițiilor prezentei legi.
    Textul în documentul-sursă ↗
  51. Sursa 51: Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civilLege · art. 102 alin. (1) · forma din 16 iulie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 102 alin. (1)
    (1) Contractul este supus dispozițiilor legii în vigoare la data când a fost încheiat în tot ceea ce privește încheierea, interpretarea, efectele, executarea și încetarea sa.
    Textul în documentul-sursă ↗
  52. Sursa 52: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 309 alin. (4) pct. 1 · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 309 alin. (4) pct. 1
    1. partea s-a aflat în imposibilitate materială sau morală de a-și întocmi un înscris pentru dovedirea actului juridic; ...
    Textul în documentul-sursă ↗
  53. Sursa 53: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 309 alin. (4) pct. 2 · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 309 alin. (4) pct. 2
    2. există un început de dovadă scrisă, potrivit prevederilor art. 310; ...
    Textul în documentul-sursă ↗
  54. Sursa 54: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 310 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 310 alin. (1)
    (1) Se socotește început de dovadă scrisă orice scriere, chiar nesemnată și nedatată, care provine de la o persoană căreia acea scriere i se opune ori de la cel al cărui succesor în drepturi este acea persoană, dacă scrierea face credibil faptul pretins.
    Textul în documentul-sursă ↗
  55. Sursa 55: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 310 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 310 alin. (3)
    (3) Începutul de dovadă scrisă poate face dovada între părți numai dacă este completat prin alte mijloace de probă, inclusiv prin proba cu martori ori prin prezumții.
    Textul în documentul-sursă ↗
  56. Sursa 56: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 264 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 264 alin. (1)
    (1) Instanța va examina probele administrate, pe fiecare în parte și pe toate în ansamblul lor.
    Textul în documentul-sursă ↗
  57. Sursa 57: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 343 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 343 alin. (2)
    (2) Dovada că un bun este propriu se poate face între soți prin orice mijloc de probă. În cazul prevăzut la art. 340 lit. a), dovada se face în condițiile legii.
    Textul în documentul-sursă ↗
  58. Sursa 58: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 315 alin. (1) pct. 1 · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 315 alin. (1) pct. 1
    1. rudele și afinii până la gradul al treilea inclusiv; ...
    Textul în documentul-sursă ↗
  59. Sursa 59: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 315 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 315 alin. (2)
    (2) Părțile pot conveni, expres sau tacit, să fie ascultate ca martori și persoanele prevăzute la alin. (1) pct. 1-3.
    Textul în documentul-sursă ↗
  60. Sursa 60: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 316 · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 316
    Ascultarea rudelor și afinilor În procesele privitoare la filiație, divorț și alte raporturi de familie se vor putea asculta rudele și afinii prevăzuți la art. 315, în afară de descendenți.
    Textul în documentul-sursă ↗
  61. Sursa 61: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 317 alin. (3) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 317 alin. (3)
    (3) În raport cu instituția de credit, soțul titular al contului are, chiar și după desfacerea sau încetarea căsătoriei, dreptul de a dispune de fondurile depuse, dacă prin hotărâre judecătorească executorie nu s-a decis altfel.
    Textul în documentul-sursă ↗
  62. Sursa 62: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 326 · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 326
    Munca oricăruia dintre soți în gospodărie și pentru creșterea copiilor reprezintă o contribuție la cheltuielile căsătoriei.
    Textul în documentul-sursă ↗
  63. Sursa 63: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 317 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 317 alin. (2)
    (2) Fiecare soț poate să facă singur, fără consimțământul celuilalt, depozite bancare, precum și orice alte operațiuni în legătură cu acestea.
    Textul în documentul-sursă ↗
  64. Sursa 64: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 341 · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 341
    Veniturile din muncă, sumele de bani cuvenite cu titlu de pensie în cadrul asigurărilor sociale și altele asemenea, precum și veniturile cuvenite în temeiul unui drept de proprietate intelectuală sunt bunuri comune, indiferent de data dobândirii lor, însă numai în cazul în care creanța privind încasarea lor devine scadentă în timpul comunității.
    Textul în documentul-sursă ↗
  65. Sursa 65: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexeLege · art. 44 alin. (1) · forma din 1 mai 2022Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 44 alin. (1)
    (1) Remunerația cuvenită în temeiul unui contract de cesiune a drepturilor patrimoniale se stabilește prin acordul părților. Cuantumul remunerației se calculează fie proporțional cu încasările provenite din utilizarea operei, fie în sumă fixă sau în orice alt mod.
    Textul în documentul-sursă ↗
  66. Sursa 66: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 319 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 319 alin. (2)
    (2) În timpul căsătoriei, regimul matrimonial poate fi modificat, în condițiile legii.
    Textul în documentul-sursă ↗
  67. Sursa 67: Legea nr. 204/2006 privind pensiile facultativeLege · art. 78 alin. (2) · forma din 17 aprilie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 78 alin. (2)
    (2) Activul personal este insesizabil, neputând face obiectul nici unei măsuri de executare silită.
    Textul în documentul-sursă ↗
  68. Sursa 68: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 343 alin. (3) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 343 alin. (3)
    (3) Pentru bunurile mobile dobândite anterior căsătoriei, înainte de încheierea acesteia se întocmește un inventar de către notarul public sau sub semnătură privată, dacă părțile convin astfel. În lipsa inventarului, se prezumă, până la proba contrară, că bunurile sunt comune.
    Textul în documentul-sursă ↗
  69. Sursa 69: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 548 alin. (4) · forma din 15 februarie 2017Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 548 alin. (4)
    (4) Fructele civile sunt veniturile rezultate din folosirea bunului de către o altă persoană în virtutea unui act juridic, precum chiriile, arenzile, dobânzile, venitul rentelor şi dividendele.
    Textul în documentul-sursă ↗
  70. Sursa 70: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 340 lit. h) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 340 lit. h)
    h) fructele bunurilor proprii.
    Textul în documentul-sursă ↗
  71. Sursa 71: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 349 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 349 alin. (2)
    (2) În cazul prevăzut la alin. (1), calitatea de asociat este recunoscută soțului care a aportat bunul comun, dar părțile sociale sau acțiunile sunt bunuri comune. Soțul asociat exercită singur drepturile ce decurg din această calitate și poate realiza singur transferul părților sociale ori, după caz, al acțiunilor deținute.
    Textul în documentul-sursă ↗
  72. Sursa 72: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 340 lit. f) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 340 lit. f)
    f) indemnizația de asigurare și despăgubirile pentru orice prejudiciu material sau moral adus unuia dintre soți;
    Textul în documentul-sursă ↗
  73. Sursa 73: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 340 lit. f) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 340 lit. f)
    f) indemnizația de asigurare și despăgubirile pentru orice prejudiciu material sau moral adus unuia dintre soți;
    Textul în documentul-sursă ↗
  74. Sursa 74: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 2.199 alin. (1) · forma din 15 februarie 2017Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 2.199 alin. (1)
    (1) Prin contractul de asigurare, contractantul asigurării sau asiguratul se obligă să plătească o primă asigurătorului, iar acesta din urmă se obligă ca, în cazul producerii riscului asigurat, să plătească o indemnizaţie, după caz, asiguratului, beneficiarului asigurării sau terţului păgubit.
    Textul în documentul-sursă ↗
  75. Sursa 75: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 2.199 alin. (2) · forma din 15 februarie 2017Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 2.199 alin. (2)
    (2) Contractantul asigurării este persoana care încheie contractul pentru asigurarea unui risc privind o altă persoană ori pentru bunuri sau activităţi ale acesteia şi se obligă faţă de asigurător să plătească prima de asigurare.
    Textul în documentul-sursă ↗
  76. Sursa 76: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 2.230 · forma din 15 februarie 2017Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 2.230
    Indemnizaţia de asigurare se plăteşte asiguratului sau beneficiarului desemnat de acesta. În cazul decesului asiguratului, dacă nu a fost desemnat un beneficiar, indemnizaţia de asigurare intră în masa succesorală, revenind moştenitorilor asiguratului.
    Textul în documentul-sursă ↗
  77. Sursa 77: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 2.231 alin. (1) · forma din 15 februarie 2017Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 2.231 alin. (1)
    (1) Desemnarea beneficiarului se poate face fie la încheierea contractului de asigurare, fie în cursul executării acestuia, prin declaraţia scrisă comunicată asigurătorului de către asigurat sau, cu acordul asiguratului, de către contractantul asigurării ori prin testamentul întocmit de asigurat.
    Textul în documentul-sursă ↗
  78. Sursa 78: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 2.234 alin. (1) · forma din 15 februarie 2017Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 2.234 alin. (1)
    (1) În asigurările la care se constituie rezerve de prime, asiguratul poate să înceteze plata primelor cu dreptul de a menţine contractul la o sumă asigurată redusă sau de a-l denunţa, solicitând restituirea rezervei constituite, conform contractului de asigurare.
    Textul în documentul-sursă ↗
  79. Sursa 79: Legea nr. 236/2018 privind distribuția de asigurăriLege · art. 3 alin. (1) pct. 23, teza introductivă · forma din 16 ianuarie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 3 alin. (1) pct. 23, teza introductivă
    23. produs de investiții bazat pe asigurări - un produs de asigurare care oferă o valoare la scadență sau o valoare de răscumpărare care este expusă, parțial sau integral, direct sau indirect, fluctuațiilor pieței și care exclude:
    Textul în documentul-sursă ↗
  80. Sursa 80: OUG nr. 44/2008 privind desfășurarea activităților economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale și întreprinderile familialeLege · art. 2 lit. i) · forma din 26 noiembrie 2022Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 2 lit. i)
    i) persoană fizică autorizată - întreprinderea economică, fără personalitate juridică, organizată de o persoană fizică ce folosește, în principal, forța sa de muncă;
    Textul în documentul-sursă ↗
  81. Sursa 81: OUG nr. 44/2008 privind desfășurarea activităților economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale și întreprinderile familialeLege · art. 2 lit. j) · forma din 26 noiembrie 2022Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 2 lit. j)
    j) patrimoniul de afectațiune - masă patrimonială în cadrul patrimoniului întreprinzătorului, reprezentând totalitatea drepturilor și obligațiilor afectate, prin declarație scrisă ori, după caz, prin acordul de constituire sau printr-un un act adițional la acesta, exercitării unei activități economice;
    Textul în documentul-sursă ↗
  82. Sursa 82: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 340 lit. c) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 340 lit. c)
    c) bunurile destinate exercitării profesiei unuia dintre soți, dacă nu sunt elemente ale unui fond de comerț care face parte din comunitatea de bunuri;
    Textul în documentul-sursă ↗
  83. Sursa 83: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 322 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 322 alin. (2)
    (2) De asemenea, un soț nu poate deplasa din locuință bunurile ce mobilează sau decorează locuința familiei și nu poate dispune de acestea fără consimțământul scris al celuilalt soț.
    Textul în documentul-sursă ↗
  84. Sursa 84: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 345 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 345 alin. (1)
    (1) Fiecare soț are dreptul de a folosi bunul comun fără consimțământul expres al celuilalt soț. Cu toate acestea, schimbarea destinației bunului comun nu se poate face decât prin acordul soților.
    Textul în documentul-sursă ↗
  85. Sursa 85: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 345 alin. (3) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 345 alin. (3)
    (3) Dispozițiile art. 322 rămân aplicabile.
    Textul în documentul-sursă ↗
  86. Sursa 86: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 356 · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 356
    Dacă regimul comunității de bunuri încetează prin desfacerea căsătoriei, foștii soți rămân coproprietari în devălmășie asupra bunurilor comune până la stabilirea cotei-părți ce revine fiecăruia.
    Textul în documentul-sursă ↗
  87. Sursa 87: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 537 · forma din 15 februarie 2017Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 537
    Sunt imobile terenurile, izvoarele şi cursurile de apă, plantaţiile prinse în rădăcini, construcţiile şi orice alte lucrări fixate în pământ cu caracter permanent, platformele şi alte instalaţii de exploatare a resurselor submarine situate pe platoul continental, precum şi tot ceea ce, în mod natural sau artificial, este încorporat în acestea cu caracter permanent.
    Textul în documentul-sursă ↗
  88. Sursa 88: OUG nr. 44/2008 privind desfășurarea activităților economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale și întreprinderile familialeLege · art. 19 alin. (1) · forma din 26 noiembrie 2022Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 19 alin. (1)
    (1) PFA își desfășoară activitatea folosind în principal forța de muncă și aptitudinile sale profesionale. Ea nu poate cumula și calitatea de întreprinzător persoană fizică titular al unei întreprinderi individuale.
    Textul în documentul-sursă ↗
  89. Sursa 89: OUG nr. 44/2008 privind desfășurarea activităților economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale și întreprinderile familialeLege · art. 20 alin. (1) · forma din 26 noiembrie 2022Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 20 alin. (1)
    (1) Titularul PFA răspunde pentru obligațiile asumate în exploatarea întreprinderii economice cu bunurile din patrimoniul de afectațiune. Dacă acestea nu sunt suficiente pentru satisfacerea creanțelor, pot fi urmărite și celelalte bunuri ale debitorului. Dispozițiile art. 31, 32 și ale art. 2.324 alin. (3) din Codul civil sunt aplicabile.
    Textul în documentul-sursă ↗
  90. Sursa 90: OUG nr. 44/2008 privind desfășurarea activităților economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale și întreprinderile familialeLege · art. 1 alin. (2) · forma din 26 noiembrie 2022Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 1 alin. (2)
    (2) Prezenta ordonanță de urgență nu se aplică profesiilor liberale, precum și acelor activități economice a căror desfășurare este organizată și reglementată prin legi speciale.
    Textul în documentul-sursă ↗
  91. Sursa 91: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 340 lit. d) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 340 lit. d)
    d) drepturile patrimoniale de proprietate intelectuală asupra creațiilor sale și asupra semnelor distinctive pe care le-a înregistrat;
    Textul în documentul-sursă ↗
  92. Sursa 92: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 340 lit. e) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 340 lit. e)
    e) bunurile dobândite cu titlu de premiu sau recompensă, manuscrisele științifice sau literare, schițele și proiectele artistice, proiectele de invenții și alte asemenea bunuri;
    Textul în documentul-sursă ↗
  93. Sursa 93: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexeLege · art. 11 alin. (1) · forma din 1 mai 2022Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 11 alin. (1)
    (1) Drepturile morale nu pot face obiectul vreunei renunțări sau înstrăinări.
    Textul în documentul-sursă ↗
  94. Sursa 94: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexeLege · art. 40 alin. (1) · forma din 1 mai 2022Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 40 alin. (1)
    (1) Autorul sau titularul dreptului de autor poate ceda prin contract altor persoane numai drepturile sale patrimoniale.
    Textul în documentul-sursă ↗
  95. Sursa 95: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexeLege · art. 40 alin. (2) · forma din 1 mai 2022Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 40 alin. (2)
    (2) Cesiunea drepturilor patrimoniale ale autorului poate fi limitată la anumite drepturi, pentru un anumit teritoriu și pentru o anumită durată.
    Textul în documentul-sursă ↗
  96. Sursa 96: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexeLege · art. 3 alin. (1) · forma din 1 mai 2022Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 3 alin. (1)
    (1) Este autor persoana fizică sau persoanele fizice care au creat opera.
    Textul în documentul-sursă ↗
  97. Sursa 97: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexeLege · art. 3 alin. (4) · forma din 1 mai 2022Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 3 alin. (4)
    (4) Sunt recunoscuți și protejați ca titulari ai dreptului de autor persoanele fizice sau juridice, care au dobândit această calitate prin moștenire sau cesiune, în condițiile legii, precum și editorii de opere muzicale și de opere scrise, pentru drepturile care le-au fost transferate în baza unor acorduri individuale și care au dreptul cel puțin la o parte din veniturile provenite din drepturi.
    Textul în documentul-sursă ↗
  98. Sursa 98: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexeLege · art. 75 · forma din 1 mai 2022Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 75
    În lipsa unei clauze contrare, drepturile patrimoniale de autor asupra programelor pentru calculator, create de unul sau de mai mulți angajați în exercitarea atribuțiilor de serviciu ori după instrucțiunile celui care angajează, aparțin acestuia din urmă.
    Textul în documentul-sursă ↗
  99. Sursa 99: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexeLege · art. 45 alin. (1) · forma din 1 mai 2022Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 45 alin. (1)
    (1) În lipsa unei clauze contractuale contrare, pentru operele create în îndeplinirea atribuțiilor de serviciu precizate în contractul individual de muncă, drepturile patrimoniale aparțin autorului operei create. În acest caz, autorul poate autoriza utilizarea operei de către terți, numai cu consimțământul angajatorului și cu recompensarea acestuia pentru contribuția la costurile creației. Utilizarea operei de către angajator, în cadrul obiectului de activitate, nu necesită autorizarea angajatului autor.
    Textul în documentul-sursă ↗
  100. Sursa 100: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexeLege · art. 43 · forma din 1 mai 2022Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 43
    Existența și conținutul contractului de cesiune a drepturilor patrimoniale se pot dovedi numai prin forma scrisă a acestuia. Fac excepție contractele având drept obiect opere utilizate în presă.
    Textul în documentul-sursă ↗
  101. Sursa 101: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexeLege · art. 48 alin. (6) · forma din 1 mai 2022Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 48 alin. (6)
    (6) Dobândirea proprietății asupra suportului material al operei nu conferă prin ea însăși un drept de utilizare asupra operei.
    Textul în documentul-sursă ↗
  102. Sursa 102: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexeLege · art. 76 alin. (2) · forma din 1 mai 2022Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 76 alin. (2)
    (2) Cesiunea dreptului de utilizare a unui program pentru calculator nu implică și transferul dreptului de autor asupra acestuia.
    Textul în documentul-sursă ↗
  103. Sursa 103: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexeLege · art. 73 alin. (1) · forma din 1 mai 2022Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 73 alin. (1)
    (1) Prin prezenta lege, protecția programelor pentru calculator include orice expresie a unui program, programele de aplicație și sistemele de operare, exprimate în orice fel de limbaj, fie în cod-sursă sau cod-obiect, materialul de concepție pregătitor, precum și manualele.
    Textul în documentul-sursă ↗
  104. Sursa 104: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexeLege · art. 73 alin. (2) · forma din 1 mai 2022Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 73 alin. (2)
    (2) Ideile, procedeele, metodele de funcționare, conceptele matematice și principiile care stau la baza oricărui element dintrun program pentru calculator, inclusiv acelea care stau la baza interfețelor sale, nu sunt protejate.
    Textul în documentul-sursă ↗
  105. Sursa 105: Legea societăților nr. 31/1990Lege · art. 65 alin. (1) · forma din 18 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 65 alin. (1)
    (1) În lipsă de stipulație contrară, bunurile constituite ca aport în societate devin proprietatea acesteia din momentul înmatriculării ei în registrul comerțului.
    Textul în documentul-sursă ↗
  106. Sursa 106: Legea societăților nr. 31/1990Lege · art. 67 alin. (1) · forma din 18 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 67 alin. (1)
    (1) Cota-parte din profit ce se plătește fiecărui asociat constituie dividend.
    Textul în documentul-sursă ↗
  107. Sursa 107: Legea societăților nr. 31/1990Lege · art. 67 alin. (3) · forma din 18 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 67 alin. (3)
    (3) Nu se vor putea distribui dividende decât din profituri determinate potrivit legii.
    Textul în documentul-sursă ↗
  108. Sursa 108: Legea societăților nr. 31/1990Lege · art. 41 alin. (1) · forma din 18 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 41 alin. (1)
    (1) Societatea este persoană juridică de la data înmatriculării în registrul comerțului.
    Textul în documentul-sursă ↗
  109. Sursa 109: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 250 · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 250
    Obiectul probei și mijloacele de probă Dovada unui act juridic sau a unui fapt se poate face prin înscrisuri, martori, prezumții, mărturisirea uneia dintre părți, făcută din proprie inițiativă sau obținută la interogatoriu, prin expertiză, prin mijloacele materiale de probă, prin cercetarea la fața locului sau prin orice alte mijloace prevăzute de lege.
    Textul în documentul-sursă ↗
  110. Sursa 110: Legea nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privatLege · art. 48 alin. (1) · forma din 25 februarie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 48 alin. (1)
    (1) Participantul este proprietarul activului personal din contul sau.
    Textul în documentul-sursă ↗
  111. Sursa 111: Legea nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privatLege · art. 48 alin. (3) · forma din 25 februarie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 48 alin. (3)
    (3) Activul personal nu poate fi cesionat sau gajat, sub sancțiunea nulității actelor respective.
    Textul în documentul-sursă ↗
  112. Sursa 112: Legea nr. 204/2006 privind pensiile facultativeLege · art. 78 alin. (1) · forma din 17 aprilie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 78 alin. (1)
    (1) Participantul este proprietarul activului personal din contul său.
    Textul în documentul-sursă ↗
  113. Sursa 113: Legea nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privatLege · art. 136 alin. (1) · forma din 25 februarie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 136 alin. (1)
    (1) Activul personal net este folosit exclusiv pentru achiziționarea unei pensii private.
    Textul în documentul-sursă ↗
  114. Sursa 114: Legea nr. 204/2006 privind pensiile facultativeLege · art. 93 alin. (1) · forma din 17 aprilie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 93 alin. (1)
    (1) Activul personal este folosit numai pentru obținerea unei pensii facultative.
    Textul în documentul-sursă ↗
  115. Sursa 115: Legea nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privatLege · art. 48 alin. (2) · forma din 25 februarie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 48 alin. (2)
    (2) Activul personal nu poate face obiectul unei executări silite sau al unei tranzacții, sub sancțiunea nulității actelor respective.
    Textul în documentul-sursă ↗
  116. Sursa 116: Legea nr. 204/2006 privind pensiile facultativeLege · art. 78 alin. (3) · forma din 17 aprilie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 78 alin. (3)
    (3) Activul personal nu poate fi gajat sau cesionat, nu poate fi folosit pentru acordarea de credite sau pentru a garanta credite, sub sancțiunea nulității.
    Textul în documentul-sursă ↗
  117. Sursa 117: Legea nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privatLege · art. 48 alin. (1) · forma din 25 februarie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 48 alin. (1)
    (1) Participantul este proprietarul activului personal din contul sau.
    Textul în documentul-sursă ↗
  118. Sursa 118: Legea nr. 204/2006 privind pensiile facultativeLege · art. 78 alin. (1) · forma din 17 aprilie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 78 alin. (1)
    (1) Participantul este proprietarul activului personal din contul său.
    Textul în documentul-sursă ↗
  119. Sursa 119: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 320 · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 320
    În caz de încetare sau de schimbare, regimul matrimonial se lichidează potrivit legii, prin bună învoială sau, în caz de neînțelegere, pe cale judiciară. Hotărârea judecătorească definitivă sau, după caz, înscrisul întocmit în formă autentică notarială constituie act de lichidare.
    Textul în documentul-sursă ↗
  120. Sursa 120: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 355 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 355 alin. (1)
    (1) La încetarea comunității, aceasta se lichidează prin hotărâre judecătorească sau act autentic notarial.
    Textul în documentul-sursă ↗
  121. Sursa 121: Legea nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privatLege · art. 48 alin. (3) · forma din 25 februarie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 48 alin. (3)
    (3) Activul personal nu poate fi cesionat sau gajat, sub sancțiunea nulității actelor respective.
    Textul în documentul-sursă ↗
  122. Sursa 122: Legea nr. 2/2026 privind plata pensiilor privateLege · art. 113 · forma din 5 ianuarie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 113
    Prezenta lege intră în vigoare la un an de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Textul în documentul-sursă ↗
  123. Sursa 123: Legea nr. 2/2026 privind plata pensiilor privateLege · art. 111 alin. (1) · forma din 5 ianuarie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 111 alin. (1)
    (1) Până la data autorizării de către A.S.F. a cel puțin unui fond de plată a pensiilor de tip retragere programată, plata activului participanților la fondurile de pensii private se realizează exclusiv conform prevederilor Legii nr. 411/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, ale Legii nr. 204/2006, cu modificările și completările ulterioare, și, respectiv, ale Legii nr. 1/2020, cu modificările și completările ulterioare, după caz.
    Textul în documentul-sursă ↗
  124. Sursa 124: Legea nr. 236/2018 privind distribuția de asigurăriLege · art. 3 alin. (1) pct. 23 lit. b) · forma din 16 ianuarie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 3 alin. (1) pct. 23 lit. b)
    b) contractele de asigurare de viață în cadrul cărora beneficiile menționate se plătesc numai după deces sau în caz de incapacitate cauzată de vătămare, boală sau invaliditate;
    Textul în documentul-sursă ↗
  125. Sursa 125: Legea nr. 236/2018 privind distribuția de asigurăriLege · art. 3 alin. (1) pct. 23 lit. c) · forma din 16 ianuarie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 3 alin. (1) pct. 23 lit. c)
    c) produsele de pensii recunoscute potrivit Legii nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și Legii nr. 204/2006 privind pensiile facultative, cu modificările și completările ulterioare, având drept scop principal asigurarea unui venit la pensie și care îi conferă participantului dreptul la anumite beneficii, potrivit legislației privind pensiile private;
    Textul în documentul-sursă ↗
  126. Sursa 126: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 2.238, teza introductivă · forma din 15 februarie 2017Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 2.238, teza introductivă
    Asigurătorii şi împuterniciţii lor au obligaţia de a pune la dispoziţia asiguraţilor sau contractanţilor asigurării informaţii în legătură cu contractele de asigurare atât înaintea încheierii, cât şi pe durata executării acestora. Aceste informaţii trebuie să fie prezentate în scris, în limba română, să fie redactate într-o formă clară şi să cuprindă cel puţin următoarele elemente:
    Textul în documentul-sursă ↗
  127. Sursa 127: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 2.238 lit. d) · forma din 15 februarie 2017Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 2.238 lit. d)
    d) elementele de calcul al indemnizaţiilor de asigurare, cu indicarea sumelor de răscumpărare, a sumelor asigurate reduse, precum şi a nivelului până la care acestea sunt garantate;
    Textul în documentul-sursă ↗
  128. Sursa 128: Legea nr. 236/2018 privind distribuția de asigurăriLege · art. 26 alin. (2) lit. b) · forma din 16 ianuarie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 26 alin. (2) lit. b)
    b) recomandări adecvate și avertizări privind riscurile inerente produselor respective sau strategiilor de investiții specifice propuse;
    Textul în documentul-sursă ↗
  129. Sursa 129: Legea nr. 236/2018 privind distribuția de asigurăriLege · art. 26 alin. (3) · forma din 16 ianuarie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 26 alin. (3)
    (3) Informațiile privind costurile și cheltuielile care nu sunt provocate de materializarea riscului de piață subiacent sunt prezentate în formă agregată pentru a permite clientului să înțeleagă care sunt costul global și efectul cumulativ asupra rentabilității investiției. La cererea clientului, este comunicată și o defalcare a costurilor și cheltuielilor.
    Textul în documentul-sursă ↗
  130. Sursa 130: Legea nr. 236/2018 privind distribuția de asigurăriLege · art. 26 alin. (4) · forma din 16 ianuarie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 26 alin. (4)
    (4) Dacă este cazul, informațiile prevăzute la alin. (3) sunt furnizate periodic clientului, cel puțin anual, pe întreaga durată a ciclului de viață al investiției.
    Textul în documentul-sursă ↗
  131. Sursa 131: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 2.234 alin. (1) · forma din 15 februarie 2017Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 2.234 alin. (1)
    (1) În asigurările la care se constituie rezerve de prime, asiguratul poate să înceteze plata primelor cu dreptul de a menţine contractul la o sumă asigurată redusă sau de a-l denunţa, solicitând restituirea rezervei constituite, conform contractului de asigurare.
    Textul în documentul-sursă ↗
  132. Sursa 132: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 2.231 alin. (2) · forma din 15 februarie 2017Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 2.231 alin. (2)
    (2) Înlocuirea sau revocarea beneficiarului asigurării se poate face oricând în cursul executării contractului, în modurile prevăzute la alin. (1).
    Textul în documentul-sursă ↗
  133. Sursa 133: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 2.236 alin. (2) · forma din 15 februarie 2017Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 2.236 alin. (2)
    (2) Creditorii asiguratului nu au dreptul să urmărească indemnizaţia de asigurare cuvenită beneficiarilor asigurării sau moştenitorilor asiguratului, după caz.
    Textul în documentul-sursă ↗
  134. Sursa 134: Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civilLege · art. 146 · forma din 16 iulie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 146
    Contractul de asigurare este supus legii în vigoare la data încheierii poliței de asigurare, a certificatului de asigurare ori a notei de acoperire, după caz.
    Textul în documentul-sursă ↗
  135. Sursa 135: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 2019 alin. (1) · forma din 15 februarie 2017Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 2019 alin. (1)
    (1) Orice mandatar este ţinut să dea socoteală despre gestiunea sa şi să remită mandantului tot ceea ce a primit în temeiul împuternicirii sale, chiar dacă ceea ce a primit nu ar fi fost datorat mandantului.
    Textul în documentul-sursă ↗
  136. Sursa 136: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 2184 · forma din 15 februarie 2017Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 2184
    În cazul în care depozitul bancar, creditul sau orice altă operaţiune bancară se realizează prin contul curent, titularul contului poate să dispună în orice moment de soldul creditor al contului, cu respectarea termenului de preaviz, dacă acesta a fost convenit de părţi.
    Textul în documentul-sursă ↗
  137. Sursa 137: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 2184 · forma din 15 februarie 2017Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 2184
    În cazul în care depozitul bancar, creditul sau orice altă operaţiune bancară se realizează prin contul curent, titularul contului poate să dispună în orice moment de soldul creditor al contului, cu respectarea termenului de preaviz, dacă acesta a fost convenit de părţi.
    Textul în documentul-sursă ↗
  138. Sursa 138: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 2191 alin. (1) · forma din 15 februarie 2017Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 2191 alin. (1)
    (1) Prin constituirea unui depozit de fonduri la o instituţie de credit, aceasta dobândeşte proprietatea asupra sumelor de bani depuse şi este obligată să restituie aceeaşi cantitate monetară, de aceeaşi specie, la termenul convenit sau, după caz, oricând, la cererea deponentului, cu respectarea termenului de preaviz stabilit de părţi ori, în lipsă, de uzanţe.
    Textul în documentul-sursă ↗
  139. Sursa 139: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 2019 alin. (1) · forma din 15 februarie 2017Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 2019 alin. (1)
    (1) Orice mandatar este ţinut să dea socoteală despre gestiunea sa şi să remită mandantului tot ceea ce a primit în temeiul împuternicirii sale, chiar dacă ceea ce a primit nu ar fi fost datorat mandantului.
    Textul în documentul-sursă ↗
  140. Sursa 140: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 313 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 313 alin. (1)
    (1) Între soți, regimul matrimonial produce efecte numai din ziua încheierii căsătoriei.
    Textul în documentul-sursă ↗
  141. Sursa 141: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 356 · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 356
    Dacă regimul comunității de bunuri încetează prin desfacerea căsătoriei, foștii soți rămân coproprietari în devălmășie asupra bunurilor comune până la stabilirea cotei-părți ce revine fiecăruia.
    Textul în documentul-sursă ↗
  142. Sursa 142: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 318 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 318 alin. (1)
    (1) Fiecare soț poate să îi ceară celuilalt să îl informeze cu privire la bunurile, veniturile și datoriile sale, iar în caz de refuz nejustificat se poate adresa instanței de tutelă.
    Textul în documentul-sursă ↗
  143. Sursa 143: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 318 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 318 alin. (2)
    (2) Instanța poate să îl oblige pe soțul celui care a sesizat-o sau pe orice terț să furnizeze informațiile cerute și să depună probele necesare în acest sens.
    Textul în documentul-sursă ↗
  144. Sursa 144: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 318 alin. (3) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 318 alin. (3)
    (3) Terții pot să refuze furnizarea informațiilor cerute atunci când, potrivit legii, refuzul este justificat de păstrarea secretului profesional.
    Textul în documentul-sursă ↗
  145. Sursa 145: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 293 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 293 alin. (1)
    (1) Când partea învederează că partea adversă deține un înscris probatoriu, referitor la proces, instanța poate ordona înfățișarea lui.
    Textul în documentul-sursă ↗
  146. Sursa 146: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 294 alin. (1) pct. 2 · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 294 alin. (1) pct. 2
    2. depunerea înscrisului ar încălca îndatorirea legală de păstrare a secretului; ...
    Textul în documentul-sursă ↗
  147. Sursa 147: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 286 alin. (5) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 286 alin. (5)
    (5) Extrasele sau copiile parțiale fac dovada ca și copiile integrale sau copiile asimilate acestora, însă numai pentru partea din înscrisul original pe care o reproduc; în cazul în care sunt contestate, iar originalul este imposibil să fie prezentat, instanța are dreptul să aprecieze, în limitele prevăzute la alin. (3) și (4), în ce măsură partea din original, reprodusă în extras, poate fi socotită ca având putere doveditoare, independent de părțile din original care nu au fost reproduse.
    Textul în documentul-sursă ↗
  148. Sursa 148: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 292 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 292 alin. (2)
    (2) Dacă înscrisul este depus în copie, partea care l-a depus este obligată să aibă asupra sa originalul și, la cerere, să îl prezinte instanței, sub sancțiunea de a nu se ține seama de înscris.
    Textul în documentul-sursă ↗
  149. Sursa 149: ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2219/2022Hotărâre · considerente: darul manual sub vechiul Cod civil · forma din 15 noiembrie 2022Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    considerente: darul manual sub vechiul Cod civil
    Spre deosebire de reglementarea actuală a acestui contract, regăsită în art. 1011 alin. (4) C. civ., ce prevede în mod expres valoarea bunurilor mobile corporale ce pot face, ca regulă, obiectul unui dar manual, vechiul C. civ. nu conţine vreo normă prin care să se condiţioneze natura juridică de dar manual de o anumită valoare a bunului astfel donat.
    Textul în documentul-sursă ↗
  150. Sursa 150: ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2219/2022Hotărâre · considerente: protecția terțului dobânditor · forma din 15 noiembrie 2022Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    considerente: protecția terțului dobânditor
    Respingerea acestor motive de recurs este suficientă pentru menţinerea soluţiei instanţei de apel, respectiv respingerea cererii de chemare în judecată, din moment ce incidenţa art. 347 alin. (2) C. civ. înseamnă - fără ca recurentul să formuleze vreo critică pe atare aspect - că, deşi imobilul a reprezentat bun comun, iar actul juridic de înstrăinare a fost încheiat fără consimţământul unuia dintre soţi, terţul dobânditor este apărat de efectele nulităţii actului juridic, iar această sancţiune nu poate opera.
    Textul în documentul-sursă ↗
  151. Sursa 151: ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2219/2022Hotărâre · dispozitiv · forma din 15 noiembrie 2022Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    dispozitiv
    Respinge excepţia nulităţii recursului. Respinge, ca nefondat, recursul declarat de reclamantul A. împotriva deciziei nr. 220/A din data de 24 februarie 2022, pronunţate de Curtea de Apel Târgu Mureş, secţia I civilă. Definitivă. Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 15 noiembrie 2022.
    Textul în documentul-sursă ↗
Ai nevoie de un avocat? Scrie-ne. Găsim pentru tine un avocat colaborator potrivit cazului tău, care te contactează în cel mult 2 zile lucrătoare. Prima consultație este gratuită și nu te obligă la nimic. Când poate fi util un avocat.

Ghiduri înrudite

Lichidarea bunurilor comune după divorț: inventarul și coteleC05 · 15 MIN · GHIDCe lege se aplică în timp bunurilor, partajului și executăriiC05 · 19 MIN · GHIDCotele soților la partaj și dovada contribuțieiC05 · 29 MIN · GHIDCererea de partaj la instanță: cine participă și apărareaC06 · 14 MIN · GHID
SURSA
TOATE SURSELE

    Semnalează o eroare

    Spune-ne ce ai observat. Referința de mai jos se adaugă automat în mesaj. Nu include date personale sau detalii despre cazul tău.

    C05-010 · https://divortpartaj.org/ghiduri/bun-propriu-sau-bun-comun-cum-se-stabileste-si-cum-se-dovedeste/
    Scrie-ne despre eroare

    Instalează pe iPhone sau iPad

    1. Apasă butonul Distribuie din Safari (pătratul cu săgeata în sus).
    2. Alege Adaugă pe ecranul principal.
    3. Apasă Adaugă. Aplicația apare lângă celelalte.

    Ghidurile principale, checklisturile și glosarul rămân disponibile și fără semnal.

    CONTACT · AVOCAȚI COLABORATORI

    Scrie-ne

    1. Scrii pe scurt ce se întâmplă.
    2. Echipa DivortPartaj.org citește mesajul și alege un avocat colaborator potrivit cazului tău.
    3. Avocatul te contactează în cel mult 2 zile lucrătoare. Prima consultație este gratuită și nu te obligă la nimic. Numele și datele tale de contact îi sunt arătate doar după ce confirmă că preia cererea.

    Site-ul nu primește comision. Dacă vrei să continui după prima consultație, onorariul îl stabilești direct cu avocatul.

    Scrie pe scurt ce se întâmplă și ce întrebare ai. Numele și datele de contact pune-le în câmpurile de mai sus. Nu include CNP, date de card sau de cont, detalii medicale amănunțite sau copii ale actelor: avocatul ți le va cere, dacă e nevoie.

    Cum folosim datele: Confidențialitate.

    Gratuit · fără comision