⌕Meniu

Cotele soților la partaj și dovada contribuției

La partajul bunurilor din comunitatea legală, contribuția soților se prezumă egală până la proba contrară. O cotă mai mare poate fi justificată, dar nu rezultă automat din salariul mai mare, din facturi pe un singur nume sau din culpa celuilalt la divorț. Se analizează contribuția la dobândirea bunurilor și la îndeplinirea obligațiilor comune, inclusiv munca în gospodărie și pentru creșterea copiilor. Înainte de a discuta procentele, trebuie separate bunurile proprii, bunurile comune și eventualele creanțe dintre soți. [1] [2] [3] [4] [5]

ACTUALIZAT
TIMP DE CITIRE
29 de minute
CATEGORIE
Patrimoniul soților și identificarea bunurilor
Cuprins · 23 de secțiuni
  1. 01Cui se adresează
  2. 02Ce se stabilește, de fapt, la partaj
  3. 03Regimul matrimonial și datele care schimbă analiza
  4. 04Mai întâi: ce este comun, ce este propriu și de unde provin banii
  5. 05Contribuția se apreciază global, nu ca un concurs de facturi
  6. 06Salariul mai mare într-o perioadă: ce dovedește și ce nu dovedește
  7. 07Munca în gospodărie, îngrijirea copiilor și renovările
  8. 08Cine trebuie să dovedească o cotă diferită
  9. 09Dosarul de probe: fiecare document trebuie să răspundă unei întrebări
  10. 10Facturile sunt numai pe numele celuilalt soț
  11. 11Mobilier și alte bunuri mobile fără facturi
  12. 12Cum obțin legal documentele pe care nu le am
  13. 13Martorii: utili, dar nu admiși automat pentru orice susținere
  14. 14Mesaje, fotografii și recunoașterile celuilalt soț
  15. 15Când propun probele și cum răspund problemelor din dosar
  16. 16Expertiza: valoarea bunurilor nu este cota juridică
  17. 17Rate și investiții după separare: fără dublă contabilizare
  18. 18Infidelitatea și culpa la divorț nu confiscă bunurile comune
  19. 19Cum transform analiza într-un demers concret
  20. 20Termene și repere
  21. 21Lista de pași
  22. 22Întrebări frecvente
  23. 23Surse și trimiteri

Cui se adresează

✓ SE APLICĂ DACĂ

  • Soți și foști soți care stabilesc cotele și dovedesc contribuția la lichidarea comunității legale.

  • Pregătirea inventarului bunurilor mobile și a probelor privind contribuțiile bănești și neplătite.

✕ NU ACOPERĂ

  • Partajul concubinilor și analiza completă a separației de bunuri ori a unei comunități convenționale.

  • Calculul taxelor, competența internațională, strategiile complete de apel, atribuirea/vânzarea bunurilor și executarea sultei.

  • Soluționarea individuală a tuturor creanțelor pentru investiții, credite sau despăgubiri de divorț.

Ce se stabilește, de fapt, la partaj

O contribuție mai mare la susținerea familiei și a locuinței poate justifica o cotă mai mare din bunurile comune dacă este dovedită. Nu există însă un procent legal rezervat celui care a câștigat mai mult sau celui care a achitat un anumit avans. Regula de pornire este contribuția egală, iar criteriul este dublu: dobândirea bunurilor comune și îndeplinirea obligațiilor comune. [2]

Ordinea analizei contează:

  1. Identifică regimul matrimonial și perioada în care a funcționat comunitatea.
  2. Stabilește ce bunuri există și care sunt proprii ori comune.
  3. Clarifică obligațiile comune și eventualele creanțe reciproce.
  4. Stabilește cota fiecărui soț în funcție de contribuție.
  5. Abia apoi discută ce bun îi revine fiecăruia și eventualele diferențe de valoare de compensat. Aceste etape rezultă din regulile lichidării și ale partajului judiciar. [6] [1] [2] [7] [8]

„Cotă de contribuție”, „bun propriu” și „sumă de restituit” nu înseamnă același lucru. Dacă un bun îți aparține exclusiv, problema este scoaterea lui din masa bunurilor comune. Dacă invoci un aport mai mare la comunitate, problema este cota. Dacă ai suportat o cheltuială pentru care soliciți restituirea unei sume, trebuie identificat și dovedit temeiul creanței. Nu transforma automat aceeași plată în toate cele trei avantaje. [9] [10] [1] [7] [11]

Regimul matrimonial și datele care schimbă analiza

Ghidul privește, în principal, comunitatea legală a soților. Codul civil permite și separația de bunuri ori comunitatea convențională. Nu aplica fără verificare prezumția unei contribuții egale la toate situațiile de coproprietate, la bunurile unor concubini sau la o convenție matrimonială cu reguli diferite. Caută certificatul de căsătorie, convenția matrimonială, eventualele modificări și actele de lichidare anterioare. [6] [12] [13] [2]

Pentru divorțurile cărora li se aplică art. 385 din Codul civil, regimul matrimonial încetează între soți la introducerea cererii de divorț. Instanței de divorț i se poate cere să constate încetarea de la data separației în fapt. Mutarea din locuință sau încetarea gospodăririi împreună nu echivalează, singure, cu această constatare. Notează separat data separației, data cererii și soluția dată asupra încetării regimului. [14] [15] [16] [17]

Încetarea regimului nu înseamnă că toate bunurile au fost deja împărțite: până la finalizarea lichidării, comunitatea subzistă pentru bunuri și obligații, iar foștii soți rămân coproprietari în devălmășie asupra bunurilor comune până la stabilirea cotelor. O plată făcută după separare trebuie așezată pe această cronologie, nu tratată automat ca aport exclusiv după încetarea comunității. [18] [19] [11]

Pentru perioadele de dinainte de 1 octombrie 2011, nu este suficient să aplici întregului dosar regula de astăzi. Legea nr. 71/2011 distinge actele și faptele anterioare de efectele viitoare ale situațiilor care continuă. Relațiile dintre soți intră sub noul Cod de la intrarea lui în vigoare, indiferent de data căsătoriei, dar calificarea bunurilor și veniturilor dobândite, datoriile și încetarea regimului au norme tranzitorii proprii. În special, art. 340–341 se aplică dobândirilor ulterioare intrării în vigoare, iar art. 351–354 datoriilor născute după acea dată. [20] [21] [22] [23] [24] [25] [17] [26]

Separat, data începerii procesului și data faptelor de dovedit pot schimba regulile de procedură: legea aplicabilă probelor preconstituite și prezumțiilor legale se distinge de legea administrării probelor. Un proces vechi nu devine proces nou doar fiindcă se desfășoară astăzi. [27] [28] [29] [30] [31]

Mai întâi: ce este comun, ce este propriu și de unde provin banii

În comunitatea legală, bunurile dobândite de oricare dintre soți în timpul regimului sunt, ca regulă, comune în devălmășie. Caracterul comun nu trebuie dovedit separat atunci când sunt îndeplinite condițiile legale, dar trebuie identificate bunurile și împrejurările relevante ale dobândirii. Prezumția nu inventează un bun care nu a existat și nu dovedește valoarea lui. [32] [33] [34]

Există bunuri proprii, între care cele dobândite prin moștenire, legat ori donație, cu excepția situației în care dispunătorul a prevăzut expres că sunt comune, bunurile de uz personal și valorile care înlocuiesc un bun propriu. Lista legală are și alte categorii; natura bunului trebuie verificată înainte de discutarea cotei. Între soți, caracterul propriu se poate proba prin orice mijloc de probă, cu păstrarea condițiilor legale de dovadă pentru moșteniri și donații. [35] [36] [9] [10]

Dacă susții că un avans a provenit din vânzarea unui bun propriu, pregătește traseul complet: actul prin care ai dobândit bunul propriu, actul de vânzare, încasarea prețului, transferurile și plata avansului. O sumă intrată în cont nu arată singură nici proveniența juridică, nici destinația. Dacă banii proprii s-au amestecat cu venituri comune, explică sumele, datele și documentele, fără a presupune că întreaga achiziție a devenit automat proprie. Calificarea bunului, contribuția și eventuala creanță se analizează distinct. [9] [10] [1] [37] [38] [11]

Nu confunda venitul încasat într-un cont pe numele unui singur soț cu bani proprii. Pentru veniturile din muncă și cele asimilate prevăzute de art. 341, contează dacă dreptul de încasare a devenit scadent în timpul comunității. Titularul contului și data plății efective nu sunt singurele criterii. [39]

Pentru împrumuturi, separă cine apare în contract, cine a plătit și în ce scop a fost asumată obligația. Datoriile comune includ, în condițiile art. 351, obligațiile legate de conservarea, administrarea ori dobândirea bunurilor comune, cele contractate împreună și cheltuielile obișnuite ale căsătoriei. Nu orice datorie ori cheltuială personală a unui soț devine, numai prin căsătorie, datorie comună. [40] [41] [42]

Contribuția se apreciază global, nu ca un concurs de facturi

Testul legal privește contribuția la dobândirea bunurilor comune și la obligațiile comune. Citit împreună cu obligația de sprijin material și cu recunoașterea muncii în gospodărie, el cere un tablou de ansamblu al comunității: nu doar cine a apăsat butonul de plată pentru fiecare obiect. Această apreciere globală nu înseamnă că faptele privind un anumit bun sunt irelevante, ci că ele se integrează în explicația întregii contribuții. [43] [44] [45] [3] [40] [42]

De exemplu, plata mobilierului de către un soț poate coexista cu plata ratelor, alimentelor, utilităților și îngrijirea zilnică a copiilor de către celălalt. Comparația doar a facturilor de mobilier ar elimina o parte relevantă a contribuțiilor. Invers, simpla afirmație „am susținut familia” trebuie explicată prin fapte, perioade și probe, nu printr-o apreciere generală despre cine a fost un soț mai bun. [43] [3] [37] [38]

Un tabel pe bunuri este util pentru a reconstitui achizițiile, iar un tabel pe perioade este util pentru venituri și obligații. Ele au funcții diferite. Nu calcula câte un procent automat pentru frigider, canapea și apartament, apoi o medie fără legătură cu regimul și obligațiile comune. Totodată, nu ascunde în „contribuția globală” un bun propriu ori o creanță care trebuie individualizată separat. [43] [1] [7]

Cheltuielile strict personale ale soțului cu salariul mai mare pot explica de ce venitul disponibil nu s-a transformat integral în aport la familie. Identifică destinația și cuantumul plăților, dar nu trata orice cumpărătură personală ca fraudă sau sancțiune patrimonială. Dreptul de a dispune de veniturile profesionale se exercită cu respectarea obligațiilor privind cheltuielile căsătoriei; problema pentru cotă rămâne contribuția dovedită, nu dezaprobarea morală a unei cheltuieli. [46] [45] [43] [37]

Salariul mai mare într-o perioadă: ce dovedește și ce nu dovedește

Adeverința de salariu poate dovedi nivelul venitului, nu automat procentul cuvenit la partaj. Un venit de două ori mai mare nu înseamnă, prin el însuși, o cotă de două ori mai mare. Trebuie puse în context destinația veniturilor, contribuția celuilalt soț, obligațiile comune și aporturile neplătite. Punctul de plecare rămâne egalitatea contribuțiilor până la proba contrară. [2] [3] [43]

Reconstituie perioada relevantă a comunității, nu doar lunile favorabile argumentului tău. Notează schimbările de loc de muncă, intervalele fără venituri, concediile pentru creșterea copilului, perioadele de muncă în străinătate și achizițiile ori obligațiile importante. Acestea sunt repere pentru organizarea probelor, nu categorii cărora legea le atribuie procente fixe. Întrebarea este ce a adus efectiv fiecare la bunuri și la obligațiile comune, în condițiile concrete ale familiei. [43] [45] [3] [38]

Folosește, pe cât posibil, documente comparabile pentru ambii soți și pentru aceleași perioade. Un extras care arată o încasare mare nu spune care a fost destinația banilor; o plată făcută în numerar nu este exclusă din analiză doar pentru că nu apare în extras. Fiecare susținere trebuie legată de un mijloc de probă admisibil și de restul probelor. [37] [47] [48] [38]

Faptul că unul dintre soți nu a avut salariu nu înseamnă că nu a contribuit. Dacă a preluat gospodăria și creșterea copiilor, legea recunoaște această contribuție. Nici venitul mare, nici lipsa venitului nu scutesc instanța de analiza situației concrete atunci când se solicită răsturnarea prezumției. [3] [2] [38]

Munca în gospodărie, îngrijirea copiilor și renovările

Munca oricăruia dintre soți în gospodărie și pentru creșterea copiilor constituie expres contribuție la cheltuielile căsătoriei. Nu este o favoare acordată celui fără venit și nu depinde de emiterea unei facturi. Această regulă trebuie pusă alături de contribuțiile bănești când se analizează aportul la obligațiile comune. [3] [2]

Descrie concret activitățile și continuitatea lor: îngrijirea zilnică a copiilor, organizarea gospodăriei, pregătirea meselor, întreținerea locuinței și împărțirea responsabilităților. Pot ajuta înscrisuri privind perioadele de concediu, mesaje despre organizarea familiei și martori care au observat nemijlocit activitățile. Nu este necesar să transformi viața de familie într-un pontaj retrospectiv inventat. Recomandarea este să explici faptele reale și probele lor. [3] [47] [38] [49]

La renovări, separă banii pentru materiale și lucrări de munca efectivă și de organizare: cine a făcut lucrările, cine a coordonat furnizorii și ce rezultat a existat. Mesajele cu executanții, devizele, fotografiile succesive și martorii pot fi relevante. Nu există în textele privind contribuția o grilă care să transforme automat o oră de organizare într-o sumă ori într-un procent. Valoarea lucrărilor poate necesita o lămurire tehnică, iar relevanța lor pentru cotă rămâne de apreciat în ansamblu. [50] [47] [38] [51] [7]

Verifică și cui aparținea bunul renovat. O investiție într-un bun propriu al celuilalt soț nu trebuie tratată, fără analiza temeiului, ca și când întregul imobil ar fi devenit comun. Tot astfel, o contribuție deja valorificată într-o pretenție de restituire nu se adaugă mecanic încă o dată la cotă. [1] [9] [7] [11]

Participarea efectivă la activitatea profesională a celuilalt soț are un regim distinct: art. 328 permite, în condițiile sale, o compensație în măsura îmbogățirii, când participarea a depășit obligațiile obișnuite de sprijin material și contribuție la cheltuielile căsătoriei. Nu confunda această cerere cu recunoașterea obișnuită a muncii casnice. [52] [3]

Cine trebuie să dovedească o cotă diferită

Soțul care cere mai mult decât cota rezultată din contribuția egală trebuie să arate faptele și probele capabile să răstoarne prezumția. Celălalt nu pornește de la obligația de a demonstra de la zero fiecare leu pentru a beneficia de prezumție. Totuși, partea care invocă o prezumție trebuie să dovedească faptele pe care aceasta se întemeiază; existența comunității și identificarea bunurilor nu pot fi înlocuite cu o simplă etichetă. [2] [37] [53] [54]

O susținere utilă are patru componente:

  • cota concretă solicitată;
  • faptele care ar justifica diferența, pe perioade și categorii de contribuție;
  • probele pentru fiecare fapt;
  • explicația legăturii dintre aceste fapte și dobândirea bunurilor ori îndeplinirea obligațiilor comune. Cererea trebuie să arate obiectul, motivele și dovezile, iar instanța stabilește cotele și creanțele. [55] [56] [57] [7]

O formulă precum „solicit 70% pentru că eu am lucrat” nu este o metodă de calcul prevăzută de lege. Trebuie analizat și ce a făcut celălalt soț, inclusiv munca neplătită. Nu există un număr minim de facturi sau de martori care să garanteze o cotă și nici regula că documentul cu suma cea mai mare câștigă procesul. Instanța examinează probele separat și împreună, cu respectarea puterii doveditoare pe care legea o atribuie anumitor probe. [3] [2] [38] [58]

Dacă te aperi împotriva unei cereri de cotă inegală, răspunde punctual: perioade omise, plăți cu destinație personală, venituri comune prezentate drept bani proprii, contribuții nefinanciare ignorate sau aceeași sumă numărată de două ori. Propune și probele proprii la momentul procedural corespunzător; prezumția nu justifică ignorarea cererii primite. [59] [60] [61] [11]

Dosarul de probe: fiecare document trebuie să răspundă unei întrebări

Organizează probele după ceea ce vrei să demonstrezi, nu doar după emitent:

  • Pentru existența și identificarea bunurilor: contracte, facturi ori duplicate, garanții, fotografii identificabile, documente de predare și recunoașterile celuilalt soț.
  • Pentru momentul și sursa dobândirii: contracte, acte de moștenire ori donație, acte privind bunurile proprii înlocuite și traseele bancare corespunzătoare.
  • Pentru contribuția la obligațiile comune: documente privind ratele, utilitățile, cheltuielile familiei și legătura lor cu perioada comunității.
  • Pentru munca neplătită și lucrările efective: înscrisuri relevante, mesaje, fotografii și martori care cunosc faptele.
  • Pentru valoare și aspecte tehnice: documente de achiziție, starea bunurilor și, când este necesar, expertiză. Acestea sunt exemple de organizare a probelor admise de lege, nu o listă de documente care asigură automat câștigarea cauzei. [10] [2] [47] [48] [38] [62]

Păstrează o evidență cu câte un rând pentru fiecare fapt: ce susții, perioada, documentul sau martorul, ce poate confirma și ce nu poate confirma. De exemplu, o fotografie poate arăta că o canapea exista în locuință la un moment dat, dar nu dovedește singură prețul, sursa banilor sau faptul că bunul mai există. Un extras poate arăta o plată, însă nu stabilește singur caracterul comun al obligației. Aceste limite trebuie discutate prin coroborarea probelor. [38] [58] [63] [40] [42]

Nu fabrica documente lipsă și nu reconstrui sume ca și cum ar fi certe. Distinge suma documentată de estimare, data cunoscută de intervalul aproximativ și observația directă de ceea ce ți-a povestit altcineva. Este mai util un inventar precis al lacunelor decât o relatare aparent completă care nu rezistă verificării. [37] [38] [49]

Facturile sunt numai pe numele celuilalt soț

Factura pe un singur nume nu decide singură nici caracterul propriu al bunului, nici cota de contribuție. În comunitatea legală, regula privește bunurile dobândite de oricare dintre soți în timpul regimului; contribuția se stabilește după criteriile lichidării, nu după numele tipărit pe factură. Nu ignora însă factura: ea poate conține informații utile despre bun, dată, preț și cumpărare. [32] [33] [2] [4]

Pentru a reconstitui situația:

  1. Identifică factura, produsul și perioada, chiar dacă nu ai documentul complet.
  2. Caută plățile și transferurile pe care le deții legal, documentele de predare, garanțiile și corespondența despre cumpărare.
  3. Explică de ce factura a fost emisă pe acel nume și cum s-a finanțat achiziția, dacă ai fapte verificabile.
  4. Pune plata alături de celelalte contribuții și obligații ale familiei, nu izolat.
  5. Dacă documentul este la celălalt soț ori la un terț, cere administrarea lui prin mijloacele procesuale legale. [47] [38] [64] [65] [66] [43]

Aceeași precauție se aplică dacă factura este pe numele tău: documentul nu înlătură contribuția celuilalt și nu transformă salariul comun într-un fond propriu. Dacă susții caracterul propriu al bunului, explică temeiul și probele specifice, nu doar numele de pe act. [39] [10] [4]

Mobilier și alte bunuri mobile fără facturi

Lipsa facturilor pentru majoritatea obiectelor nu înseamnă că masa bunurilor mobile trebuie abandonată și nici că lista făcută de unul dintre soți trebuie acceptată integral. Cererea de partaj trebuie să identifice bunurile, valoarea estimată, locul și persoana care le deține ori le administrează. În proces pot fi folosite mijloacele de probă prevăzute de lege, în limitele lor. [34] [47] [48]

Fă un inventar concret, de preferat pe camere sau categorii, cu:

  • descriere suficientă pentru identificare: tip, marcă, model, dimensiuni ori particularități;
  • perioada și modul dobândirii: cumpărare, donație, moștenire sau bun adus înaintea căsătoriei;
  • locul actual și cine îl deține, dacă știi;
  • starea bunului și valoarea estimată, indicată ca estimare;
  • proba disponibilă pentru existență, dobândire și valoare;
  • ce anume este contestat de celălalt soț. Inventarul organizează cererea și probele; nu este, prin el însuși, o dovadă decisivă creată în propriul folos. [34] [37] [38] [67]

Caută fotografii de familie în care obiectul poate fi identificat, documente de transport ori reparație, garanții, istoricul comenzilor la care ai acces legal, mesaje și martori care au văzut bunurile sau cumpărarea lor. Instanța poate lua act de recunoașterile și acordurile părților cu privire la existență, loc și valoare. Dacă părțile recunosc o parte a inventarului, separă bunurile necontestate de cele pentru care mai este nevoie de probă. [47] [63] [68] [69]

Pentru bunurile mobile dobândite înaintea căsătoriei, art. 343 alin. (3) reglementează inventarul întocmit înaintea căsătoriei și prezumția relativă de comunitate în lipsa lui. Un inventar pregătit acum pentru proces nu este acel inventar anterior și nu îi poate fi atribuită aceeași funcție. Prezumția poate fi răsturnată, iar aplicarea ei în situații istorice trebuie verificată potrivit legii relevante. [70] [54] [29]

Valoarea nu se confundă cu prețul de nou ori cu suma dorită de proprietar. Când lipsesc date suficiente, evaluarea tehnică poate lămuri valoarea și criteriile folosite. Dacă un obiect nu mai este găsit sau se afirmă că a fost înstrăinat, descrie situația și probele fără a presupune automat că poate fi predat în natură; consecințele concrete trebuie cerute și analizate distinct. [62] [7] [37]

Cum obțin legal documentele pe care nu le am

Începe cu actele și conturile la care ai drept de acces și cu cereri de duplicate pe care emitentul le poate soluționa legal. Dacă un document se află la celălalt soț, indică instanței ce document este, de ce este relevant și de unde rezultă că îl deține. Instanța poate ordona înfățișarea înscrisului; legea prevede situații în care cererea trebuie admisă, inclusiv pentru un înscris comun părților sau la care adversarul s-a referit în proces. [64] [65]

Pentru înscrisuri aflate la terți sau la autorități există proceduri distincte. Instanța poate cita terțul să prezinte documentul ori poate lua măsuri pentru aducerea unui înscris păstrat de o autoritate. Pentru anumite originale, precum cărțile funciare și registrele publice, regula este solicitarea copiilor certificate, nu scoaterea originalului din arhivă. Identifică deținătorul și legătura documentului cu faptul de dovedit. [66] [71] [72] [73]

Nu există un drept nelimitat la toate informațiile private ale fostului partener. Cererile pot fi respinse, integral sau parțial, în cazurile prevăzute de lege, inclusiv pentru protejarea unor chestiuni strict personale, a secretului legal ori în celelalte situații din art. 294 din Codul de procedură civilă. Terțul poate invoca aceleași limite, iar autoritățile au și excepțiile proprii. Formulează cereri țintite, nu solicitări generale de acces la întreaga viață digitală. [74][75][76][77] [78] [79] [80]

Cât timp există calitatea de soț, art. 318 din Codul civil reglementează și dreptul la informare despre bunurile, veniturile și datoriile celuilalt, cu posibilitatea sesizării instanței în caz de refuz nejustificat și cu limite pentru secretul profesional. Acest mecanism nu este o permisiune de a intra fără autorizare în telefonul, e-mailul sau contul bancar al celuilalt. Pentru proces, folosește cererile legale de probe; fotografiile și înregistrările obținute prin încălcarea legii ori a bunelor moravuri nu îndeplinesc condiția art. 341 alin. (2) din Codul de procedură civilă. [81] [82] [83] [63]

Ascunderea, distrugerea sau refuzul de a prezenta un înscris după îndeplinirea condițiilor legale poate permite instanței să considere dovedite afirmațiile privind conținutul lui. Nu înseamnă însă că orice refuz aduce automat cota cerută. Dacă există pericol concret de dispariție a probelor, poți examina asigurarea dovezilor; constatarea urgentă prin executor are propriile condiții, inclusiv acordul persoanei al cărei concurs este necesar sau încuviințarea instanței în lipsa lui. [84] [85] [86] [87] [88]

Martorii: utili, dar nu admiși automat pentru orice susținere

Alege martori care cunosc fapte concrete: au participat la lucrări, au văzut bunurile, au observat împărțirea responsabilităților ori au cunoștință despre o plată. Instanța apreciază sinceritatea și împrejurările în care martorul a cunoscut faptele. O concluzie precum „el a contribuit mai mult” este mai puțin lămuritoare decât relatarea exactă a faptelor pe care se bazează. Nu cere martorului să reproducă o poveste pregătită pentru proces. [49] [89]

Distinge între dovedirea unui fapt și dovedirea unui act juridic. Ca regulă, actele juridice cu o valoare mai mare de 250 lei nu se dovedesc cu martori; există regula specială privind dovada contra unui profesionist pentru actele făcute în activitatea sa și excepțiile legale. Dacă forma scrisă este cerută pentru validitate, martorii nu o înlocuiesc. Nici conținutul unui înscris nu poate fi combătut ori completat liber cu martori, în afara excepțiilor legale. [90] [91] [92] [93]

Printre excepțiile de analizat sunt imposibilitatea materială ori morală de a preconstitui un înscris, începutul de dovadă scrisă, pierderea înscrisului prin caz fortuit ori forță majoră, acordul părților pentru drepturi de care pot dispune și celelalte situații din art. 309 alin. (4). Relația de familie poate conta în analiza imposibilității morale, dar nu presupune că orice afirmație între soți este dovedibilă cu orice martor. Explică situația concretă și excepția invocată. [94][95][96][97][98][99][100] [48]

Un început de dovadă scrisă trebuie să provină, în condițiile legii, de la persoana căreia i se opune ori de la cel al cărui succesor în drepturi este acea persoană și să facă verosimil faptul pretins. Se completează cu alte probe. O notiță scrisă numai de tine nu devine automat început de dovadă împotriva celuilalt. Nici prezumțiile judiciare nu ocolesc orice limită: ele sunt primite în condițiile art. 329, inclusiv limita legată de admisibilitatea martorilor. [101] [102] [103] [104]

Pentru rude, afini și persoane interesate, verifică regulile de capacitate și incompatibilitate. Legea permite acordul expres sau tacit pentru anumite categorii din art. 315. Excepția art. 316 pentru procese de familie nu trebuie transferată mecanic oricărui litigiu patrimonial dintre foști soți; ea exclude descendenții din categoria rudelor ascultabile în temeiul acelei excepții. Nu presupune că propriul copil este martorul potrivit doar pentru că a locuit în familie. [105][106][107][108] [109] [110]

Declarația trebuie consemnată corect, dar nu mai există cerința transcrierii „întocmai și literal”, respectiv „literal”, înlăturată prin deciziile Curții Constituționale (CCR) nr. 832/2021 și nr. 279/2022. Rămân garanțiile de verificare: luarea la cunoștință a declarației, regulile privind modificările și posibilitatea de a cere notele ori înregistrarea ședinței în condițiile legii. Aceste hotărâri privesc consemnarea probei, nu stabilesc ce procent primește un soț la partaj. [111] [112] [113] [114] [115] [116]

Mesaje, fotografii și recunoașterile celuilalt soț

Păstrează mesajele și fișierele în forma disponibilă legal, cu data, participanții și contextul conversației. Nu decupa o recunoaștere astfel încât să îi schimbi sensul. Înscrisurile pe suport informatic și cele în formă electronică au condiții legale proprii; o captură de ecran nu are automat aceeași forță ca un înscris autentic și nu dovedește singură identitatea autorului. Instanța analizează inclusiv circumstanțele înregistrării datelor și garanțiile documentului. [117] [118] [119] [120] [121] [122]

Fotografiile, filmele și alte mijloace tehnice pot fi probe dacă sunt obținute legal și cu respectarea bunelor moravuri. O fotografie a lucrărilor este utilă dacă se poate lega de imobil, perioadă și lucrare; nu îi atribui automat dovada plății sau a valorii. Păstrează originalele și proveniența, iar pentru documentele depuse în copie respectă cerințele de prezentare a originalului atunci când este solicitat. [63] [38] [123] [124]

Interogatoriul privește fapte personale relevante: de exemplu, existența unui obiect, o plată ori deținerea unui document. Nu este util să ceri doar recunoașterea concluziei juridice „am dreptul la o cotă mai mare”. Refuzul nejustificat de a răspunde ori neprezentarea poate fi apreciat de instanță ca mărturisire deplină sau început de dovadă, în condițiile legii, nu ca victorie automată. [125] [126] [127]

O recunoaștere făcută în afara procesului este apreciată potrivit regulilor generale, iar cea verbală are limita legată de admisibilitatea martorilor. Mărturisirea judiciară are un regim probator distinct și nu poate fi ruptă arbitrar din context. Distinge, așadar, un mesaj informal, răspunsul la interogatoriu și acordul consemnat de instanță asupra inventarului. [128] [129] [130] [131] [68]

Când propun probele și cum răspund problemelor din dosar

Regula este propunerea probelor de către reclamant prin cererea de chemare în judecată și de către pârât prin întâmpinare, sub sancțiunea decăderii, dacă legea nu prevede altfel. Indică pentru fiecare probă faptul urmărit; pentru martori, furnizează datele de identificare cerute de lege, iar pentru înscrisurile pe care nu le ai explică unde se află și de ce soliciți intervenția instanței. [61] [57] [60] [64] [66]

Probele tardive au excepții, între care necesitatea rezultată din modificarea cererii, nevoia neprevizibilă apărută în cercetarea judecătorească, motive temeinic justificate, lipsa amânării sau acordul expres al tuturor părților. Nu trata aceste excepții ca pe o prelungire automată. Arată concret de ce excepția se aplică; partea adversă are drept la proba contrară în condițiile legii. [132][133][134][135][136][137] [138]

Judecătorul poate cere completarea probelor și poate ordona unele din oficiu, dar nu te baza pe această posibilitate pentru a omite intenționat probele. Părțile nu pot reproșa în calea de atac neadministrarea din oficiu a unor probe pe care nu le-au propus și administrat în condițiile legii. [139] [140]

Citește încheierea de încuviințare: ea arată faptele, mijloacele de probă și obligațiile părților. Respectă termenul stabilit pentru cheltuielile probei și prezintă dovada plății; neîndeplinirea poate duce la decăderea din administrarea probei, cu excepția legală pentru plata ulterioară care nu amână judecata. Nu presupune că simpla depunere a unui dosar de acte rezolvă obligațiile privind martorii sau expertiza. [141] [142] [143] [144]

Dacă îți este opus un înscris sub semnătură privată a cărui scriere ori semnătură o contești, art. 301 cere reacția la primul termen după depunere, sub sancțiunea decăderii. Nu confunda această contestare cu simplul dezacord față de conținut sau cu procedura denunțării unui înscris ca fals. Pentru notele grefierului, cererea de citire și corectare și contestarea până la termenul următor au propriul regim. [145] [146] [147] [148]

Expertiza: valoarea bunurilor nu este cota juridică

Expertul lămurește aspecte pentru care sunt necesare cunoștințe de specialitate. În partaj, poate evalua bunurile, explica criteriile valorii, arăta dacă sunt comod partajabile și propune loturi la solicitarea instanței. Cota de contribuție, caracterul bunurilor și creanțele sunt stabilite de instanță; nu se transferă expertului sarcina de a decide cine „merită” mai mult. [51] [62] [7]

Formulează obiective verificabile: identificarea și starea bunurilor, evaluarea lor, identificarea lucrărilor și lămurirea aspectelor tehnice relevante. Prezintă documentele pe care se bazează susținerile, dar nu confunda costul unei lucrări cu identitatea plătitorului sau cu temeiul unei creanțe. Aceste aspecte trebuie corelate cu probele și cu cererile din proces. [149] [38] [7]

În regimul actual al numirii, dacă părțile nu se înțeleg asupra experților, numirea se face aleatoriu, în sistem informatizat, dintre persoanele autorizate din evidența biroului local. Această regulă a art. 331 alin. (1) rezultă din Legea nr. 139/2024, cu intrare în vigoare la un an de la publicare. Obiectivele, termenul și onorariul provizoriu sunt stabilite prin încheiere; nu există aici un cost universal al expertizei aplicabil oricărui partaj. [150] [151] [152] [149]

Citește raportul când este depus. Dacă lipsesc răspunsuri, există erori de identificare, documente relevante neanalizate ori contradicții, formulează obiecțiuni precise și explică ce lămurire sau completare soliciți. Instanța poate cere lămurirea ori completarea la primul termen după depunerea raportului. O nouă expertiză se dispune pentru motive temeinice și trebuie cerută motivat la momentul prevăzut de art. 338: primul termen după raport sau, dacă au existat obiecțiuni, termenul imediat următor răspunsului ori raportului suplimentar, sub sancțiunea decăderii. [153] [154] [155]

Nu bloca accesul necesar unei expertize încuviințate și nu încerca să înlocuiești controlul instanței cu presiuni asupra expertului. Împiedicarea lucrării poate avea consecințele probatorii și de cheltuieli prevăzute de art. 335. Dacă există un impediment real, semnalează-l în dosar și cere soluționarea lui, nu presupune că raportul nefavorabil poate fi ignorat. [156] [157] [158]

Rate și investiții după separare: fără dublă contabilizare

Pentru fiecare plată de după despărțire, notează data, proveniența banilor, obligația stinsă și bunul vizat. Verifică dacă separația coincide cu data juridică a încetării regimului; dacă nu, nu prezenta automat toate plățile ulterioare mutării drept bani proprii cheltuiți după comunitate. De asemenea, faptul că bunurile nu au fost încă împărțite nu înseamnă că veniturile ulterioare sunt toate comune. Aceste concluzii depind de datele juridice și de natura venitului. [14] [15] [39] [18] [19]

Stabilește ce soliciți pentru acea plată: luarea în considerare în analiza contribuției, recunoașterea unei creanțe ori alt efect juridic corespunzător. Art. 984 din Codul de procedură civilă distinge cotele de creanțele născute din proprietatea comună, iar art. 357 din Codul civil distinge partajul de regularizarea datoriilor. Nu adăuga aceeași rată integral și la majorarea cotei, și la o restituire distinctă fără a justifica de ce nu dublezi efectul. [7] [1] [2] [11]

Pentru ipoteza specifică în care obligațiile comune nu au fost acoperite prin urmărirea bunurilor comune și un soț a plătit din bunurile proprii în condițiile art. 352, legea reglementează subrogarea pentru ceea ce a suportat peste cota relevantă la data plății. Nu extinde mecanic acest text la orice rată plătită după despărțire. Pentru o concluzie concretă sunt necesare contractul, scadențele, plățile, sursa fondurilor și momentul încetării regimului. [159] [1] [37]

Infidelitatea și culpa la divorț nu confiscă bunurile comune

Culpa la divorț și contribuția la comunitate sunt probleme diferite. Art. 357 raportează cota la bunuri și obligații comune, nu la fidelitate. Prin urmare, infidelitatea sau culpa exclusivă nu determină, prin ele însele, pierderea dreptului asupra bunurilor comune și nu produc automat un procent mai mic. Nici soțul nevinovat nu primește automat toate bunurile. [5] [2]

Art. 384 privind pierderea unor drepturi atribuite de lege sau de convenții cu terții soțului împotriva căruia s-a pronunțat divorțul nu trebuie interpretat ca o confiscare generală a proprietății sale. Pentru despăgubiri, art. 388 reglementează distinct dreptul soțului nevinovat care suferă un prejudiciu prin desfacerea căsătoriei, iar cererea este soluționată prin hotărârea de divorț. Acest temei și condițiile sale nu se înlocuiesc cu o cerere generică de cotă mai mare; potrivit art. 45 din Legea nr. 71/2011, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 60/2012, art. 388 se aplică numai dacă motivele de divorț s-au ivit după intrarea în vigoare a Codului civil, la 1 octombrie 2011. [160] [161] [162] [163] [164] [165] [166] [5]

Dacă există plăți concrete făcute în afara intereselor familiei, analizează-le ca fapte patrimoniale: suma, sursa, destinația și efectul asupra bunurilor ori obligațiilor. Un extras sau un mesaj poate fi relevant pentru o asemenea susținere, dar nu trebuie folosit pentru a transforma partajul într-o sancțiune morală. Temeiul unei eventuale creanțe ori despăgubiri trebuie individualizat și probat; dovada unei relații nu dovedește automat prejudiciul patrimonial invocat. [46] [2] [163] [37] [7]

Cum transform analiza într-un demers concret

Dacă există acord, lichidarea se poate face în forma cerută de lege, prin act autentic notarial; în lipsa acordului, pe cale judiciară. Separă în discuție inventarul, calificarea bunurilor, cotele, datoriile și creanțele, apoi modalitatea de împărțire. Un acord privind cine folosește momentan locuința nu este, prin el însuși, stabilirea cotei ori finalizarea lichidării. [13] [167] [1] [7]

Dacă mergi în instanță, cererea de partaj identifică persoanele, titlul, toate bunurile, valorile, locul și deținătorii, alături de mențiunile generale ale cererii. Cererile de împărțeală judiciară intră în competența materială a judecătoriei indiferent de valoare; instanța competentă teritorial și eventualele cereri conexe trebuie stabilite pentru situația concretă. Partajul și lichidarea pot fi cerute și în cadrul divorțului în condițiile art. 919, dar nu sunt soluționate automat doar pentru că s-a cerut divorțul. [34] [55] [56] [57] [168] [169]

În dosar, delimitează ce este recunoscut și ce este contestat. Instanța poate consemna acordurile privind existența, locul și valoarea bunurilor, poate soluționa o înțelegere parțială și continuă pentru rest. Dacă nu există acord, stabilește bunurile, calitatea de coproprietar, cotele și creanțele; când sunt necesare măsurători ori evaluări pentru loturi, intervine expertiza în condițiile procedurii de partaj. [68] [170] [7] [171] [62]

A obține o cotă mai mare nu înseamnă automat a primi un anumit bun. La formarea și atribuirea loturilor se iau în considerare criteriile legale, iar diferențele de valoare pot fi întregite prin bani. Atribuirea locuinței, sulta, vânzarea, executarea și căile de atac sunt probleme ulterioare cu reguli proprii; nu deduce termenul de prescripție al unei sume doar din regulile privind contribuția. [8] [172]

Pentru pregătirea demersului, pornește de la trei documente de lucru: cronologia regimului și a contribuțiilor, inventarul bunurilor și obligațiilor și lista fapt–probă–deținător. Apoi verifică dacă fiecare sumă are o singură explicație juridică coerentă, dacă ai inclus contribuțiile ambilor soți și dacă probele au fost propuse la timp. Acest mod de organizare nu garantează un rezultat, dar permite prezentarea clară a cererii și a apărării. [1] [2] [3] [34] [57] [61] [11]

Termene și repere procedurale

REGULĂPropunerea probelor
Interval

Odată cu cererea de chemare în judecată, pentru reclamant; prin întâmpinare, pentru pârât. [61] [139] [140]

De când începe

Formularea cererii ori a apărării în prima instanță. [61] [139] [140]

Cum se aplică

Este un moment procedural legat de actul de sesizare/apărare, nu un număr de zile calculat aici. [61] [139] [140]

Consecințe

Decădere din dreptul de a propune proba, dacă nu este incidentă o excepție legală. [61] [132][133][134][135][136][137] [139] [140]

[61][139][140][132][133][134][135][136][137][27][28][29][30]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

  • Legea poate dispune altfel; excepțiile pentru probe nepropuse la timp sunt cele din art. 254 alin. (2) din Codul de procedură civilă, care trebuie justificate în situația concretă. [61] [132][133][134][135][136][137] [139] [140]

  • Instanța poate ordona probe din oficiu, dar acest lucru nu înlocuiește obligațiile părții. [61] [139] [140]

REGULĂLămurirea sau completarea expertizei
Interval

La primul termen după depunerea raportului. [153] [155]

De când începe

Depunerea raportului de expertiză. [153] [155]

Cum se aplică

Identifică primul termen de judecată ulterior depunerii, nu transforma regula într-un termen arbitrar de zile. [153] [155]

Consecințe

Art. 337 stabilește momentul solicitării; nu formulează în acest text o sancțiune autonomă de decădere. Pentru cererea de nouă expertiză există regula distinctă din art. 338. [153] [155]

[153][155][27][28][29][30]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

  • Instanța poate cere lămurirea ori completarea din oficiu sau la cererea părților, dacă este necesară ori există contradicții între părerile experților. [153] [155]

REGULĂCererea unei noi expertize
Interval

La primul termen după raport; dacă s-au formulat obiecțiuni, la termenul imediat următor răspunsului la obiecțiuni ori raportului suplimentar. [154] [155]

De când începe

Depunerea raportului sau, după caz, depunerea răspunsului la obiecțiuni/raportului suplimentar. [154] [155]

Cum se aplică

Urmărește documentul depus și termenul imediat următor relevant, potrivit art. 338 alin. (2). [154] [155]

Consecințe

Decădere pentru cererea formulată peste momentul prevăzut de art. 338 alin. (2). [154] [155]

[154][155][27][28][29][30]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

  • Cererea trebuie motivată; o nouă expertiză presupune motive temeinice. Instanța o poate dispune și din oficiu. [154] [155]

REGULĂContestarea scrierii ori semnăturii unui înscris sub semnătură privată
Interval

La primul termen după depunerea înscrisului. [145] [146]

De când începe

Depunerea în dosar a înscrisului sub semnătură privată care îți este opus. [145] [146]

Cum se aplică

Identifică primul termen ulterior depunerii; nu confunda contestarea scrierii/semnăturii cu simpla contestare a conținutului. [145] [146]

Consecințe

Decădere din contestarea scrierii ori semnăturii în condițiile art. 301 alin. (1), dacă nu este respectat momentul legal. [145] [146]

[145][146][27][28][29][30]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

  • Procedura denunțării înscrisului ca fals este distinctă și are condițiile proprii ale art. 304. [145] [146]

REGULĂContestarea notelor grefierului
Interval

Cel mai târziu la termenul următor. [147] [115] [148]

De când începe

Ședința ale cărei note sunt contestate. [147] [115] [148]

Cum se aplică

Raportează cererea la următorul termen din dosar; regula nu este exprimată în zile. [147] [115] [148]

Consecințe

Depășirea momentului prevăzut de art. 231 alin. (3) pune cererea în afara limitei temporale indicate de text; nu echivalează cu pierderea automată a dreptului material. [147] [115] [148]

[147][115][148][27][28][29][30]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

  • Părțile pot cere citirea și corectarea notelor; după ședință se poate solicita o copie. Regimul privește notele ședinței, nu orice cale de atac împotriva hotărârii. [147] [115] [148]

Lista de pași

  • Identifică regimul matrimonial, convențiile și eventualele modificări înainte de a aplica prezumția contribuției egale. [6] [12] [2]

  • Notează separat căsătoria, separația în fapt, cererea de divorț și data juridică a încetării regimului. [14] [15]

  • Pentru bunuri ori datorii anterioare lui 1 octombrie 2011, verifică legea și tranziția aplicabile, nu doar data actualului proces. [20] [24] [25] [29]

  • Întocmește inventarul bunurilor cu identificare, perioadă, loc, deținător, valoare estimată și probe. [34] [47]

  • Separă bunurile proprii și traseul fondurilor proprii de masa bunurilor comune și de creanțele solicitate. [9] [10] [1] [7]

  • Reconstituie veniturile și cheltuielile pe perioada relevantă, fără a omite anii nefavorabili ori contribuțiile celuilalt. [43] [38]

  • Descrie distinct munca în gospodărie, îngrijirea copiilor și aportul real la renovări; nu le evalua prin procente inventate. [3] [50]

  • Dacă soliciți o cotă inegală, leagă cota și fiecare fapt decisiv de probele propuse. [2] [37] [56] [57]

  • Pentru documente lipsă, identifică deținătorul și cere înfățișarea lor pe cale legală, cu respectarea limitelor de confidențialitate. [64] [74][75][76] [66]

  • Păstrează originalele și contextul fișierelor obținute legal; nu accesa fără drept conturile celuilalt. [124] [121] [63]

  • Verifică admisibilitatea martorilor, ce fapt cunosc direct și excepția invocată când lipsește un înscris necesar. [94][95][96][97][98][99][100] [105][106][107][108] [109] [49]

  • Propune probele la momentul legal și urmărește încheierile privind administrarea și cheltuielile lor. [61] [141] [142]

  • Citește raportul de expertiză și formulează la timp cererile motivate de lămurire, completare ori nouă expertiză. [153] [155]

  • Verifică faptul că aceeași rată sau investiție nu este numărată de două ori și că vina la divorț nu a fost transformată într-un procent patrimonial. [11] [5]

Întrebări frecvente

Pot cere o cotă mai mare dacă eu am plătit majoritatea cheltuielilor familiei?

Da, dacă faptele și probele justifică o contribuție mai mare la bunuri și obligații comune. Arată perioada, destinația plăților și aporturile ambilor soți, inclusiv cele nefinanciare. Nu există un procent automat pentru cel care prezintă cele mai multe plăți; până la proba contrară funcționează contribuția egală. [2] [3] [37]

Trebuie să dovedesc jumătatea dacă celălalt soț cere 80%?

Nu trebuie să reconstitui de la zero fiecare leu pentru a beneficia de prezumția contribuției egale. Cel care o contestă trebuie să aducă probe contrare. Totuși, răspunde cererii și propune la timp probele apărării; prezumția nu înlocuiește identificarea bunurilor și a situației juridice căreia i se aplică. [2] [53] [54] [60] [61]

Salariul mai mare în ultimii doi ani decide cota pentru întreaga căsătorie?

Nu, luat izolat. Acei ani pot fi relevanți, dar trebuie puși în legătură cu perioada comunității, dobândirile, obligațiile și contribuțiile celuilalt soț. Salariul arată venituri; contribuția presupune și destinația lor, alături de munca recunoscută de lege în gospodărie și pentru copii. [43] [3] [2]

Dacă am stat acasă cu copiii, contribuția mea este zero?

Nu. Codul civil recunoaște expres munca în gospodărie și pentru creșterea copiilor ca aport la cheltuielile căsătoriei. Explică activitățile și perioada, iar dacă faptele sunt contestate, propune probe. Legea nu fixează un tarif orar ori un procent garantat pentru această contribuție. [3] [2] [37]

Factura pe numele soțului înseamnă că bunul îi aparține numai lui?

Nu în mod automat. Verifică regimul, data și modul dobândirii și, dacă se invocă un bun propriu, temeiul și dovada lui. Numele de pe factură nu decide singur nici caracterul bunului, nici cota; factura se examinează împreună cu celelalte probe. [32] [10] [4] [38]

Fără facturi mai pot include mobila în partaj?

Da, lipsa facturii nu exclude singură bunul. Identifică fiecare obiect, momentul aproximativ al dobândirii, locul, deținătorul și valoarea estimată; propune probe admisibile pentru faptele contestate. O listă proprie ori o fotografie nu dovedesc automat toate aceste aspecte. [34] [47] [38] [67]

Plata ratelor după mutarea din locuință îmi mărește automat procentul?

Nu. Verifică întâi data juridică a încetării regimului, sursa banilor și natura obligației. Apoi distinge efectul invocat asupra contribuției de o eventuală creanță. Aceeași plată nu trebuie valorificată mecanic de două ori, iar mutarea nu este singură constatarea încetării regimului de la separația în fapt. [14] [15] [7] [11]

Dacă divorțul este din culpa exclusivă a celuilalt, pierde partea lui din bunuri?

Nu doar pentru acest motiv. Cota se stabilește după contribuție, nu ca pedeapsă pentru culpa la divorț. Despăgubirile pentru prejudiciul produs prin desfacerea căsătoriei sunt o cerere distinctă, cu condiții proprii; nici acelea nu se acordă automat prin simpla invocare a infidelității. [5] [2] [163] [166]

De reținut

Arată cele 16 idei principale ale ghidului

  • Contribuția egală se prezumă; cota inegală depinde de dovada contribuției la dobândire și obligații comune. [2] [37] [53]

  • Regimul, perioada și normele tranzitorii trebuie determinate înainte de aplicarea testului contribuției. [6] [14] [15] [20] [23] [24] [25] [17]

  • Bunurile proprii, masa comună și creanțele/regularizarea datoriilor nu sunt aceeași chestiune. [9] [10] [1] [7]

  • Aprecierea globală a contribuției și lipsa unei cote stabilite automat după salariu rezultă din interpretarea textelor; legea nu prevede o formulă ori un procent fix. [43] [45] [3] [2]

  • Munca în gospodărie și pentru creșterea copiilor constituie contribuție; renovările cer dovedirea aportului concret. [3] [50] [37]

  • Numele de pe factură nu stabilește singur proprietatea ori contribuția; probele se corelează. [4] [32] [38]

  • Lipsa facturilor nu exclude automat mobilele, dar inventarul unilateral nu dovedește singur existența, calificarea și valoarea. [34] [47] [67] [38]

  • Documentele pot fi cerute în instanță, cu limitele de viață privată, secret și celelalte excepții legale. [64] [74][75][76][77] [66] [79] [72]

  • Admisibilitatea martorilor depinde de obiectul probei și de limitele și excepțiile din art. 309–310 și 315–316 din Codul de procedură civilă; nu este universală. [91] [92] [94][95][96][97][98][99][100] [93] [105][106][107][108] [109] [110]

  • Probele se propun la momentele legale, de regulă prin cerere/întâmpinare, sub sancțiunea decăderii, cu excepții limitate. [61] [132][133][134][135][136][137]

  • Expertul evaluează și lămurește tehnic; instanța stabilește cota, calificarea și creanțele. [51] [62] [7]

  • Culpa ori infidelitatea nu confiscă prin ea însăși bunurile; despăgubirile de divorț se cer separat, în condițiile proprii. [5] [2] [163] [166] [165]

  • Aceeași plată nu trebuie transformată fără justificare în avantaj cumulativ prin cotă și creanță. [11] [1] [7]

  • Regulile privind consemnarea mărturiei se aplică împreună cu deciziile CCR nr. 832/2021 și nr. 279/2022, fără a aplica sintagmele declarate neconstituționale. [111] [112] [113]

  • Solicitarea unei noi expertize trebuie motivată și făcută la termenul procedural prevăzut, sub sancțiunea decăderii. [154] [155]

  • Stabilirea cotei și atribuirea bunurilor sunt etape diferite, cu criterii distincte. [7] [8] [172]

Pregătirea cronologiei, a inventarului și a listei fapt–probă

Ghidul descrie regulile în vigoare la data actualizării, 20 octombrie 2026. Dacă situația ta este mai veche, unele reguli pot fi diferite.

Surse și trimiteri

  1. Sursa 1: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 357 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 357 alin. (1)
    (1) În cadrul lichidării comunității, fiecare dintre soți preia bunurile sale proprii, după care se va proceda la partajul bunurilor comune și la regularizarea datoriilor.
    Textul în documentul-sursă ↗
  2. Sursa 2: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 357 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 357 alin. (2)
    (2) În acest scop, se determină mai întâi cota-parte ce revine fiecărui soț, pe baza contribuției sale atât la dobândirea bunurilor comune, cât și la îndeplinirea obligațiilor comune. Până la proba contrară, se prezumă că soții au avut o contribuție egală.
    Textul în documentul-sursă ↗
  3. Sursa 3: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 326 · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 326
    Munca oricăruia dintre soți în gospodărie și pentru creșterea copiilor reprezintă o contribuție la cheltuielile căsătoriei.
    Textul în documentul-sursă ↗
  4. Sursa 4: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 339 · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 339
    Bunurile dobândite în timpul regimului comunității legale de oricare dintre soți sunt, de la data dobândirii lor, bunuri comune în devălmășie ale soților.
    Textul în documentul-sursă ↗
  5. Sursa 5: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 357 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 357 alin. (2)
    (2) În acest scop, se determină mai întâi cota-parte ce revine fiecărui soț, pe baza contribuției sale atât la dobândirea bunurilor comune, cât și la îndeplinirea obligațiilor comune. Până la proba contrară, se prezumă că soții au avut o contribuție egală.
    Textul în documentul-sursă ↗
  6. Sursa 6: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 312 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 312 alin. (1)
    (1) Viitorii soți pot alege ca regim matrimonial: comunitatea legală, separația de bunuri sau comunitatea convențională.
    Textul în documentul-sursă ↗
  7. Sursa 7: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 984 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 984 alin. (1)
    (1) Dacă părțile nu ajung la o înțelegere sau nu încheie o tranzacție potrivit celor arătate la art. 983, instanța va stabili bunurile supuse împărțelii, calitatea de coproprietar, cota-parte ce se cuvine fiecăruia și creanțele născute din starea de proprietate comună pe care coproprietarii le au unii față de alții. Dacă se împarte o moștenire, instanța va mai stabili datoriile transmise prin moștenire, datoriile și creanțele comoștenitorilor față de defunct, precum și sarcinile moștenirii.
    Textul în documentul-sursă ↗
  8. Sursa 8: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 984 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 984 alin. (2)
    (2) Instanța va face împărțeala în natură. În temeiul celor stabilite potrivit alin. (1), ea procedează la formarea loturilor și la atribuirea lor. În cazul în care loturile nu sunt egale în valoare, ele se întregesc printr-o sumă în bani.
    Textul în documentul-sursă ↗
  9. Sursa 9: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 340 lit. g) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 340 lit. g)
    g) bunurile, sumele de bani sau orice valori care înlocuiesc un bun propriu, precum și bunul dobândit în schimbul acestora;
    Textul în documentul-sursă ↗
  10. Sursa 10: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 343 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 343 alin. (2)
    (2) Dovada că un bun este propriu se poate face între soți prin orice mijloc de probă. În cazul prevăzut la art. 340 lit. a), dovada se face în condițiile legii.
    Textul în documentul-sursă ↗
  11. Sursa 11: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 984 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 984 alin. (1)
    (1) Dacă părțile nu ajung la o înțelegere sau nu încheie o tranzacție potrivit celor arătate la art. 983, instanța va stabili bunurile supuse împărțelii, calitatea de coproprietar, cota-parte ce se cuvine fiecăruia și creanțele născute din starea de proprietate comună pe care coproprietarii le au unii față de alții. Dacă se împarte o moștenire, instanța va mai stabili datoriile transmise prin moștenire, datoriile și creanțele comoștenitorilor față de defunct, precum și sarcinile moștenirii.
    Textul în documentul-sursă ↗
  12. Sursa 12: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 319 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 319 alin. (2)
    (2) În timpul căsătoriei, regimul matrimonial poate fi modificat, în condițiile legii.
    Textul în documentul-sursă ↗
  13. Sursa 13: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 320 · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 320
    În caz de încetare sau de schimbare, regimul matrimonial se lichidează potrivit legii, prin bună învoială sau, în caz de neînțelegere, pe cale judiciară. Hotărârea judecătorească definitivă sau, după caz, înscrisul întocmit în formă autentică notarială constituie act de lichidare.
    Textul în documentul-sursă ↗
  14. Sursa 14: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 385 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 385 alin. (1)
    (1) În cazul divorțului, regimul matrimonial încetează între soți la data introducerii cererii de divorț.
    Textul în documentul-sursă ↗
  15. Sursa 15: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 385 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 385 alin. (2)
    (2) Cu toate acestea, oricare dintre soți sau amândoi, împreună, în cazul divorțului prin acordul lor, pot cere instanței de divorț să constate că regimul matrimonial a încetat de la data separației în fapt.
    Textul în documentul-sursă ↗
  16. Sursa 16: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 385 alin. (3) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 385 alin. (3)
    (3) Prevederile acestui articol se aplică în mod corespunzător și în cazul divorțului prevăzut de art. 375.
    Textul în documentul-sursă ↗
  17. Sursa 17: Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civilLege · art. 43 · forma din 1 octombrie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 43
    Dispoziţiile art. 385 din Codul civil privind încetarea regimului matrimonial se aplică numai în cazul divorţului care intervine după data intrării în vigoare a Codului civil.
    Textul în documentul-sursă ↗
  18. Sursa 18: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 355 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 355 alin. (2)
    (2) Până la finalizarea lichidării, comunitatea subzistă atât în privința bunurilor, cât și în privința obligațiilor.
    Textul în documentul-sursă ↗
  19. Sursa 19: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 356 · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 356
    Dacă regimul comunității de bunuri încetează prin desfacerea căsătoriei, foștii soți rămân coproprietari în devălmășie asupra bunurilor comune până la stabilirea cotei-părți ce revine fiecăruia.
    Textul în documentul-sursă ↗
  20. Sursa 20: Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civilLege · art. 3 · forma din 1 octombrie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 3
    Actele şi faptele juridice încheiate ori, după caz, săvârşite sau produse înainte de intrarea în vigoare a Codului civil nu pot genera alte efecte juridice decât cele prevăzute de legea în vigoare la data încheierii sau, după caz, a săvârşirii ori producerii lor.
    Textul în documentul-sursă ↗
  21. Sursa 21: Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civilLege · art. 5 alin. (1) · forma din 1 octombrie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 5 alin. (1)
    (1) Dispoziţiile Codului civil se aplică tuturor actelor şi faptelor încheiate sau, după caz, produse ori săvârşite după intrarea sa în vigoare, precum şi situaţiilor juridice născute după intrarea sa în vigoare. ...
    Textul în documentul-sursă ↗
  22. Sursa 22: Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civilLege · art. 5 alin. (2) · forma din 1 octombrie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 5 alin. (2)
    (2) Dispoziţiile Codului civil sunt aplicabile şi efectelor viitoare ale situaţiilor juridice născute anterior intrării în vigoare a acestuia, derivate din starea şi capacitatea persoanelor, din căsătorie, filiaţie, adopţie şi obligaţia legală de întreţinere, din raporturile de proprietate, inclusiv regimul general al bunurilor, şi din raporturile de vecinătate, dacă aceste situaţii juridice subzistă după intrarea în vigoare a Codului civil. ...
    Textul în documentul-sursă ↗
  23. Sursa 23: Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civilLege · art. 27 · forma din 1 octombrie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 27
    Indiferent de data încheierii căsătoriei, în ceea ce priveşte relaţiile lor personale şi patrimoniale, soţii sunt supuşi dispoziţiilor Codului civil, de la data intrării sale în vigoare.
    Textul în documentul-sursă ↗
  24. Sursa 24: Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civilLege · art. 33 · forma din 1 octombrie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 33
    Dispoziţiile art. 340 şi 341 din Codul civil sunt aplicabile şi căsătoriilor în fiinţă la data intrării în vigoare a Codului civil, ori de câte ori actul juridic sau faptul juridic în temeiul căruia a fost dobândit bunul intervine după această dată.
    Textul în documentul-sursă ↗
  25. Sursa 25: Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civilLege · art. 35 · forma din 1 octombrie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 35
    Dispoziţiile art. 351-354 din Codul civil sunt aplicabile şi căsătoriilor în fiinţă la data intrării în vigoare a Codului civil, dacă datoria s-a născut după această dată.
    Textul în documentul-sursă ↗
  26. Sursa 26: Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civilLege · art. 220 alin. (1) · forma din 1 octombrie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 220 alin. (1)
    (1) Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 511 din 24 iulie 2009, intră în vigoare la data de 1 octombrie 2011. ...
    Textul în documentul-sursă ↗
  27. Sursa 27: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 24 · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 24
    Dispozițiile legii noi de procedură se aplică numai proceselor și executărilor silite începute după intrarea acesteia în vigoare.
    Textul în documentul-sursă ↗
  28. Sursa 28: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 25 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 25 alin. (1)
    (1) Procesele în curs de judecată, precum și executările silite începute sub legea veche rămân supuse acelei legi.
    Textul în documentul-sursă ↗
  29. Sursa 29: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 26 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 26 alin. (1)
    (1) Legea care guvernează condițiile de admisibilitate și puterea doveditoare a probelor preconstituite și a prezumțiilor legale este cea în vigoare la data producerii ori, după caz, a săvârșirii faptelor juridice care fac obiectul probațiunii.
    Textul în documentul-sursă ↗
  30. Sursa 30: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 26 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 26 alin. (2)
    (2) Administrarea probelor se face potrivit legii în vigoare la data administrării lor.
    Textul în documentul-sursă ↗
  31. Sursa 31: Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civilLege · art. 223 · forma din 1 octombrie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 223
    Dacă prin prezenta lege nu se prevede altfel, procesele şi cererile în materie civilă sau comercială în curs de soluţionare la data intrării în vigoare a Codului civil se soluţionează de către instanţele legal învestite, în conformitate cu dispoziţiile legale, materiale şi procedurale în vigoare la data când acestea au fost pornite.
    Textul în documentul-sursă ↗
  32. Sursa 32: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 339 · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 339
    Bunurile dobândite în timpul regimului comunității legale de oricare dintre soți sunt, de la data dobândirii lor, bunuri comune în devălmășie ale soților.
    Textul în documentul-sursă ↗
  33. Sursa 33: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 343 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 343 alin. (1)
    (1) Calitatea de bun comun nu trebuie să fie dovedită.
    Textul în documentul-sursă ↗
  34. Sursa 34: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 981 · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 981
    Reclamantul este obligat să arate în cerere, pe lângă mențiunile prevăzute la art. 194, persoanele între care urmează a avea loc partajul, titlul pe baza căruia acesta este cerut, toate bunurile supuse partajului, valoarea lor, locul unde acestea se află, precum și persoana care le deține sau le administrează.
    Textul în documentul-sursă ↗
  35. Sursa 35: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 340 lit. a) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 340 lit. a)
    a) bunurile dobândite prin moștenire legală, legat sau donație, cu excepția cazului în care dispunătorul a prevăzut, în mod expres, că ele vor fi comune;
    Textul în documentul-sursă ↗
  36. Sursa 36: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 340 lit. b) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 340 lit. b)
    b) bunurile de uz personal;
    Textul în documentul-sursă ↗
  37. Sursa 37: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 249 · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 249
    Cel care face o susținere în cursul procesului trebuie să o dovedească, în afară de cazurile anume prevăzute de lege.
    Textul în documentul-sursă ↗
  38. Sursa 38: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 264 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 264 alin. (1)
    (1) Instanța va examina probele administrate, pe fiecare în parte și pe toate în ansamblul lor.
    Textul în documentul-sursă ↗
  39. Sursa 39: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 341 · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 341
    Veniturile din muncă, sumele de bani cuvenite cu titlu de pensie în cadrul asigurărilor sociale și altele asemenea, precum și veniturile cuvenite în temeiul unui drept de proprietate intelectuală sunt bunuri comune, indiferent de data dobândirii lor, însă numai în cazul în care creanța privind încasarea lor devine scadentă în timpul comunității.
    Textul în documentul-sursă ↗
  40. Sursa 40: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 351 lit. a) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 351 lit. a)
    a) obligațiile născute în legătură cu conservarea, administrarea sau dobândirea bunurilor comune;
    Textul în documentul-sursă ↗
  41. Sursa 41: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 351 lit. b) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 351 lit. b)
    b) obligațiile pe care le-au contractat împreună;
    Textul în documentul-sursă ↗
  42. Sursa 42: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 351 lit. c) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 351 lit. c)
    c) obligațiile asumate de oricare dintre soți pentru acoperirea cheltuielilor obișnuite ale căsătoriei;
    Textul în documentul-sursă ↗
  43. Sursa 43: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 357 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 357 alin. (2)
    (2) În acest scop, se determină mai întâi cota-parte ce revine fiecărui soț, pe baza contribuției sale atât la dobândirea bunurilor comune, cât și la îndeplinirea obligațiilor comune. Până la proba contrară, se prezumă că soții au avut o contribuție egală.
    Textul în documentul-sursă ↗
  44. Sursa 44: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 325 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 325 alin. (1)
    (1) Soții sunt obligați să își acorde sprijin material reciproc.
    Textul în documentul-sursă ↗
  45. Sursa 45: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 325 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 325 alin. (2)
    (2) Ei sunt obligați să contribuie, în raport cu mijloacele fiecăruia, la cheltuielile căsătoriei, dacă prin convenție matrimonială nu s-a prevăzut altfel.
    Textul în documentul-sursă ↗
  46. Sursa 46: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 327 · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 327
    Fiecare soț este liber să exercite o profesie și să dispună, în condițiile legii, de veniturile încasate, cu respectarea obligațiilor ce îi revin privind cheltuielile căsătoriei.
    Textul în documentul-sursă ↗
  47. Sursa 47: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 250 · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 250
    Dovada unui act juridic sau a unui fapt se poate face prin înscrisuri, martori, prezumții, mărturisirea uneia dintre părți, făcută din proprie inițiativă sau obținută la interogatoriu, prin expertiză, prin mijloacele materiale de probă, prin cercetarea la fața locului sau prin orice alte mijloace prevăzute de lege.
    Textul în documentul-sursă ↗
  48. Sursa 48: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 255 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 255 alin. (1)
    (1) Probele trebuie să fie admisibile potrivit legii și să ducă la soluționarea procesului.
    Textul în documentul-sursă ↗
  49. Sursa 49: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 324 · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 324
    În aprecierea declarațiilor martorilor, instanța va ține seama de sinceritatea acestora și de împrejurările în care au luat cunoștință de faptele ce fac obiectul declarației respective.
    Textul în documentul-sursă ↗
  50. Sursa 50: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 357 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 357 alin. (2)
    (2) În acest scop, se determină mai întâi cota-parte ce revine fiecărui soț, pe baza contribuției sale atât la dobândirea bunurilor comune, cât și la îndeplinirea obligațiilor comune. Până la proba contrară, se prezumă că soții au avut o contribuție egală.
    Textul în documentul-sursă ↗
  51. Sursa 51: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 330 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 330 alin. (1)
    (1) Când, pentru lămurirea unor împrejurări de fapt, instanța consideră necesar să cunoască părerea unor specialiști, va numi, la cererea părților ori din oficiu, unul sau 3 experți. Termenul va fi stabilit astfel încât depunerea raportului de expertiză la instanță să aibă loc conform dispozițiilor art. 336.
    Textul în documentul-sursă ↗
  52. Sursa 52: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 328 · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 328
    Soțul care a participat efectiv la activitatea profesională a celuilalt soț poate obține o compensație, în măsura îmbogățirii acestuia din urmă, dacă participarea sa a depășit limitele obligației de sprijin material și ale obligației de a contribui la cheltuielile căsătoriei.
    Textul în documentul-sursă ↗
  53. Sursa 53: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 328 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 328 alin. (1)
    (1) Prezumția legală scutește de dovadă pe acela în folosul căruia este stabilită în tot ceea ce privește faptele considerate de lege ca fiind dovedite. Cu toate acestea, partea căreia îi profită prezumția trebuie să dovedească faptul cunoscut, vecin și conex, pe care se întemeiază aceasta.
    Textul în documentul-sursă ↗
  54. Sursa 54: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 328 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 328 alin. (2)
    (2) Prezumția legală poate fi înlăturată prin proba contrară, dacă legea nu dispune altfel.
    Textul în documentul-sursă ↗
  55. Sursa 55: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 194 lit. c) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 194 lit. c)
    c) obiectul cererii și valoarea lui, după prețuirea reclamantului, atunci când acesta este evaluabil în bani, precum și modul de calcul prin care s-a ajuns la determinarea acestei valori, cu indicarea înscrisurilor corespunzătoare. Pentru imobile se aplică în mod corespunzător dispozițiile art. 104. Pentru identificarea imobilelor se vor arăta localitatea și județul, strada și numărul, iar în lipsă, vecinătățile, etajul și apartamentul, precum și, când imobilul este înscris în cartea funciară, numărul de carte funciară și numărul cadastral sau topografic, după caz. La cererea de chemare în judecată se va anexa extrasul de carte funciară, cu arătarea titularului înscris în cartea funciară, eliberat de biroul de cadastru și publicitate imobiliară în raza căruia este situat imobilul, iar în cazul în care imobilul nu este înscris în cartea funciară, se va anexa un certificat emis de același birou, care atestă acest fapt; ...
    Textul în documentul-sursă ↗
  56. Sursa 56: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 194 lit. d) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 194 lit. d)
    d) arătarea motivelor de fapt și de drept pe care se întemeiază cererea; ...
    Textul în documentul-sursă ↗
  57. Sursa 57: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 194 lit. e) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 194 lit. e)
    e) arătarea dovezilor pe care se sprijină fiecare capăt de cerere. Când dovada se face prin înscrisuri, se vor aplica, în mod corespunzător, dispozițiile art. 150. Când reclamantul dorește să își dovedească cererea sau vreunul dintre capetele acesteia prin interogatoriul pârâtului, va cere înfățișarea în persoană a acestuia, dacă pârâtul este o persoană fizică. În cazurile în care legea prevede că pârâtul va răspunde în scris la interogatoriu, acesta va fi atașat cererii de chemare în judecată. Când se va cere dovada cu martori, se vor arăta numele, prenumele și adresa martorilor, dispozițiile art. 148 alin. (1) teza a II-a fiind aplicabile în mod corespunzător; ...
    Textul în documentul-sursă ↗
  58. Sursa 58: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 264 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 264 alin. (2)
    (2) În vederea stabilirii existenței sau inexistenței faptelor pentru a căror dovedire probele au fost încuviințate, judecătorul le apreciază în mod liber, potrivit convingerii sale, în afară de cazul când legea stabilește puterea lor doveditoare.
    Textul în documentul-sursă ↗
  59. Sursa 59: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 205 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 205 alin. (1)
    (1) Întâmpinarea este actul de procedură prin care pârâtul se apără, în fapt și în drept, față de cererea de chemare în judecată.
    Textul în documentul-sursă ↗
  60. Sursa 60: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 205 alin. (2) lit. d) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 205 alin. (2) lit. d)
    d) dovezile cu care se apără împotriva fiecărui capăt din cerere, dispozițiile art. 194 lit. e) fiind aplicabile în mod corespunzător; ...
    Textul în documentul-sursă ↗
  61. Sursa 61: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 254 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 254 alin. (1)
    (1) Probele se propun, sub sancțiunea decăderii, de către reclamant prin cererea de chemare în judecată, iar de către pârât prin întâmpinare, dacă legea nu dispune altfel. Ele pot fi propuse și oral, în cazurile anume prevăzute de lege.
    Textul în documentul-sursă ↗
  62. Sursa 62: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 985 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 985 alin. (3)
    (3) Prin aceeași încheiere, instanța va dispune efectuarea unei expertize pentru formarea loturilor. Raportul de expertiză va arăta valoarea bunurilor și criteriile avute în vedere la stabilirea acestei valori, va indica dacă bunurile sunt comod partajabile în natură și în ce mod, propunând, la solicitarea instanței, loturile ce urmează a fi atribuite.
    Textul în documentul-sursă ↗
  63. Sursa 63: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 341 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 341 alin. (2)
    (2) Sunt, de asemenea, mijloace materiale de probă și fotografiile, fotocopiile, filmele, discurile, benzile de înregistrare a sunetului, precum și alte asemenea mijloace tehnice, dacă nu au fost obținute prin încălcarea legii ori a bunelor moravuri.
    Textul în documentul-sursă ↗
  64. Sursa 64: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 293 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 293 alin. (1)
    (1) Când partea învederează că partea adversă deține un înscris probatoriu, referitor la proces, instanța poate ordona înfățișarea lui.
    Textul în documentul-sursă ↗
  65. Sursa 65: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 293 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 293 alin. (2)
    (2) Cererea de înfățișare va fi admisă, dacă înscrisul este comun părților din proces, dacă însăși partea adversă s-a referit în proces la acest înscris sau dacă, după lege, ea este obligată să înfățișeze înscrisul.
    Textul în documentul-sursă ↗
  66. Sursa 66: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 297 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 297 alin. (1)
    (1) Când se arată că un înscris necesar soluționării procesului se află în posesia unui terț, acesta va putea fi citat ca martor, punându-i-se în vedere să aducă înscrisul în instanță.
    Textul în documentul-sursă ↗
  67. Sursa 67: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 279 teza introductivă · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 279 teza introductivă
    Registrele și hârtiile domestice nu fac dovadă pentru cel care le-a scris. Ele fac dovadă împotriva lui:
    Textul în documentul-sursă ↗
  68. Sursa 68: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 982 · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 982
    La primul termen de judecată, dacă părțile sunt prezente, instanța le va lua declarație cu privire la fiecare dintre bunurile supuse partajului și va lua act, când este cazul, de recunoașterile și acordul lor cu privire la existența bunurilor, locul unde se află și valoarea acestora.
    Textul în documentul-sursă ↗
  69. Sursa 69: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 255 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 255 alin. (2)
    (2) Dacă un anumit fapt este de notorietate publică ori necontestat, instanța va putea decide, ținând seama de circumstanțele cauzei, că nu mai este necesară dovedirea lui.
    Textul în documentul-sursă ↗
  70. Sursa 70: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 343 alin. (3) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 343 alin. (3)
    (3) Pentru bunurile mobile dobândite anterior căsătoriei, înainte de încheierea acesteia se întocmește un inventar de către notarul public sau sub semnătură privată, dacă părțile convin astfel. În lipsa inventarului, se prezumă, până la proba contrară, că bunurile sunt comune.
    Textul în documentul-sursă ↗
  71. Sursa 71: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 297 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 297 alin. (2)
    (2) Când deținătorul înscrisului este o persoană juridică, reprezentanții ei vor putea fi citați ca martori.
    Textul în documentul-sursă ↗
  72. Sursa 72: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 298 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 298 alin. (1)
    (1) Dacă înscrisul se găsește în păstrarea unei autorități sau instituții publice, instanța va lua măsuri, la cererea uneia dintre părți sau din oficiu, pentru aducerea lui, în termenul fixat în acest scop, punând în vedere conducătorului autorității sau instituției publice deținătoare măsurile ce se pot dispune în caz de neconformare.
    Textul în documentul-sursă ↗
  73. Sursa 73: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 299 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 299 alin. (1)
    (1) Instanța nu va putea cere trimiterea în original a cărților funciare și a planurilor, a registrelor autorităților sau instituțiilor publice, a testamentelor depuse la instanțe, notari publici sau avocați, precum și a altor înscrisuri originale ce se găsesc în arhivele acestora. Se vor putea însă cere copii certificate ale acestora.
    Textul în documentul-sursă ↗
  74. Sursa 74: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 294 alin. (1) teza introductivă · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 294 alin. (1) teza introductivă
    (1) Judecătorul va respinge motivat cererea de depunere la dosar a înscrisului, în întregime sau în parte, când:
    Textul în documentul-sursă ↗
  75. Sursa 75: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 294 alin. (1) pct. 1 · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 294 alin. (1) pct. 1
    1. conținutul înscrisului se referă la chestiuni strict personale privind demnitatea sau viața privată a unei persoane; ... 
    Textul în documentul-sursă ↗
  76. Sursa 76: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 294 alin. (1) pct. 2 · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 294 alin. (1) pct. 2
    2. depunerea înscrisului ar încălca îndatorirea legală de păstrare a secretului; ... 
    Textul în documentul-sursă ↗
  77. Sursa 77: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 294 alin. (1) pct. 3 · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 294 alin. (1) pct. 3
    3. depunerea înscrisului ar atrage urmărirea penală a părții, a soțului sau a unei rude ori afin până la gradul al treilea inclusiv. ...
    Textul în documentul-sursă ↗
  78. Sursa 78: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 294 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 294 alin. (2)
    (2) Dacă legea nu dispune altfel, incidența vreunuia dintre cazurile de mai sus va fi verificată de judecător, prin cercetarea conținutului înscrisului. În încheierea de ședință se va face o mențiune corespunzătoare.
    Textul în documentul-sursă ↗
  79. Sursa 79: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 297 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 297 alin. (3)
    (3) Terțul poate refuza înfățișarea înscrisului în cazurile prevăzute la art. 294.
    Textul în documentul-sursă ↗
  80. Sursa 80: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 298 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 298 alin. (2)
    (2) Autoritatea sau instituția publică deținătoare este în drept să refuze trimiterea înscrisului când acesta se referă la apărarea națională, siguranța publică sau relațiile diplomatice. Extrase parțiale vor putea fi trimise dacă niciunul dintre aceste motive nu se opune. Dispozițiile art. 252 alin. (3) se aplică în mod corespunzător.
    Textul în documentul-sursă ↗
  81. Sursa 81: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 318 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 318 alin. (1)
    (1) Fiecare soț poate să îi ceară celuilalt să îl informeze cu privire la bunurile, veniturile și datoriile sale, iar în caz de refuz nejustificat se poate adresa instanței de tutelă.
    Textul în documentul-sursă ↗
  82. Sursa 82: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 318 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 318 alin. (2)
    (2) Instanța poate să îl oblige pe soțul celui care a sesizat-o sau pe orice terț să furnizeze informațiile cerute și să depună probele necesare în acest sens.
    Textul în documentul-sursă ↗
  83. Sursa 83: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 318 alin. (3) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 318 alin. (3)
    (3) Terții pot să refuze furnizarea informațiilor cerute atunci când, potrivit legii, refuzul este justificat de păstrarea secretului profesional.
    Textul în documentul-sursă ↗
  84. Sursa 84: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 295 · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 295
    Dacă partea refuză să răspundă la interogatoriul ce s-a propus în dovedirea deținerii sau existenței înscrisului, dacă reiese din dovezile administrate că a ascuns înscrisul ori l-a distrus sau dacă, după ce s-a dovedit deținerea înscrisului, nu se conformează ordinului dat de instanță de a-l înfățișa, instanța va putea socoti ca dovedite afirmațiile făcute cu privire la conținutul acelui înscris de partea care a cerut înfățișarea.
    Textul în documentul-sursă ↗
  85. Sursa 85: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 359 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 359 alin. (1)
    (1) Oricine are interes să constate de urgență mărturia unei persoane, părerea unui expert, starea unor bunuri, mobile sau imobile ori să obțină recunoașterea unui înscris, a unui fapt sau a unui drept, dacă este pericol ca proba să dispară ori să fie greu de administrat în viitor, va putea cere, atât înainte, cât și în timpul procesului, administrarea acestor probe.
    Textul în documentul-sursă ↗
  86. Sursa 86: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 364 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 364 alin. (1)
    (1) La cererea oricărei persoane care are interesul să constate de urgență o anumită stare de fapt care ar putea să înceteze ori să se schimbe până la administrarea probelor, executorul judecătoresc în circumscripția căruia urmează să se facă constatarea va putea constata la fața locului această stare de fapt.
    Textul în documentul-sursă ↗
  87. Sursa 87: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 364 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 364 alin. (2)
    (2) În cazul în care efectuarea constatării prevăzute la alin. (1) necesită concursul părții adverse sau al unei alte persoane, constatarea nu poate fi făcută decât cu acordul acesteia.
    Textul în documentul-sursă ↗
  88. Sursa 88: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 364 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 364 alin. (3)
    (3) În lipsa acordului prevăzut la alin. (2), partea interesată va putea cere instanței să încuviințeze efectuarea constatării. Instanța poate încuviința efectuarea constatării fără citarea aceluia împotriva căruia se cere. Dispozițiile art. 360-363 se aplică în mod corespunzător.
    Textul în documentul-sursă ↗
  89. Sursa 89: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 321 alin. (5) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 321 alin. (5)
    (5) Cu ocazia audierii, martorul va fi lăsat să-și facă liber depoziția, fără să aibă voie să citească un răspuns scris de mai înainte; el se poate servi însă de însemnări, cu încuviințarea președintelui, dar numai pentru a preciza cifre sau denumiri.
    Textul în documentul-sursă ↗
  90. Sursa 90: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 309 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 309 alin. (1)
    (1) Proba cu martori este admisibilă în toate cazurile în care legea nu dispune altfel.
    Textul în documentul-sursă ↗
  91. Sursa 91: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 309 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 309 alin. (2)
    (2) Niciun act juridic nu poate fi dovedit cu martori, dacă valoarea obiectului său este mai mare de 250 lei. Cu toate acestea, se poate face dovada cu martori, contra unui profesionist, a oricărui act juridic, indiferent de valoarea lui, dacă a fost făcut de acesta în exercițiul activității sale profesionale, în afară de cazul în care legea specială cere probă scrisă.
    Textul în documentul-sursă ↗
  92. Sursa 92: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 309 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 309 alin. (3)
    (3) În cazul în care legea cere forma scrisă pentru validitatea unui act juridic, acesta nu poate fi dovedit cu martori.
    Textul în documentul-sursă ↗
  93. Sursa 93: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 309 alin. (5) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 309 alin. (5)
    (5) Proba cu martori nu se admite niciodată împotriva sau peste ceea ce cuprinde un înscris și nici despre ceea ce s-ar pretinde că s-ar fi zis înainte, în timpul sau în urma întocmirii lui, chiar dacă legea nu cere forma scrisă pentru dovedirea actului juridic respectiv, cu excepția cazurilor prevăzute la alin. (4).
    Textul în documentul-sursă ↗
  94. Sursa 94: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 309 alin. (4) teza introductivă · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 309 alin. (4) teza introductivă
    (4) De asemenea, este inadmisibilă proba cu martori dacă pentru dovedirea unui act juridic legea cere forma scrisă, în afară de cazurile în care:
    Textul în documentul-sursă ↗
  95. Sursa 95: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 309 alin. (4) pct. 1 · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 309 alin. (4) pct. 1
    1. partea s-a aflat în imposibilitate materială sau morală de a-și întocmi un înscris pentru dovedirea actului juridic; ... 
    Textul în documentul-sursă ↗
  96. Sursa 96: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 309 alin. (4) pct. 2 · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 309 alin. (4) pct. 2
    2. există un început de dovadă scrisă, potrivit prevederilor art. 310; ... 
    Textul în documentul-sursă ↗
  97. Sursa 97: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 309 alin. (4) pct. 3 · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 309 alin. (4) pct. 3
    3. partea a pierdut înscrisul doveditor din pricina unui caz fortuit sau de forță majoră; ... 
    Textul în documentul-sursă ↗
  98. Sursa 98: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 309 alin. (4) pct. 4 · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 309 alin. (4) pct. 4
    4. părțile convin, fie și tacit, să folosească această probă, însă numai privitor la drepturile de care ele pot să dispună; ... 
    Textul în documentul-sursă ↗
  99. Sursa 99: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 309 alin. (4) pct. 5 · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 309 alin. (4) pct. 5
    5. actul juridic este atacat pentru fraudă, eroare, dol, violență ori este lovit de nulitate absolută pentru cauză ilicită sau imorală, după caz; ... 
    Textul în documentul-sursă ↗
  100. Sursa 100: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 309 alin. (4) pct. 6 · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 309 alin. (4) pct. 6
    6. se cere lămurirea clauzelor actului juridic. ...
    Textul în documentul-sursă ↗
  101. Sursa 101: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 310 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 310 alin. (1)
    (1) Se socotește început de dovadă scrisă orice scriere, chiar nesemnată și nedatată, care provine de la o persoană căreia acea scriere i se opune ori de la cel al cărui succesor în drepturi este acea persoană, dacă scrierea face credibil faptul pretins.
    Textul în documentul-sursă ↗
  102. Sursa 102: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 310 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 310 alin. (2)
    (2) Constituie început de dovadă scrisă și înscrisul, chiar nesemnat de persoana căreia acesta i se opune, dacă a fost întocmit în fața unui funcționar competent care atestă că declarațiile cuprinse în înscris sunt conforme celor făcute de acea persoană.
    Textul în documentul-sursă ↗
  103. Sursa 103: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 310 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 310 alin. (3)
    (3) Începutul de dovadă scrisă poate face dovada între părți numai dacă este completat prin alte mijloace de probă, inclusiv prin proba cu martori ori prin prezumții.
    Textul în documentul-sursă ↗
  104. Sursa 104: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 329 · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 329
    În cazul prezumțiilor lăsate la luminile și înțelepciunea judecătorului, acesta se poate întemeia pe ele numai dacă au greutate și puterea de a naște probabilitatea faptului pretins; ele, însă, pot fi primite numai în cazurile în care legea admite dovada cu martori.
    Textul în documentul-sursă ↗
  105. Sursa 105: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 315 alin. (1) teza introductivă · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 315 alin. (1) teza introductivă
    (1) Nu pot fi martori:
    Textul în documentul-sursă ↗
  106. Sursa 106: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 315 alin. (1) pct. 1 · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 315 alin. (1) pct. 1
    1. rudele și afinii până la gradul al treilea inclusiv; ... 
    Textul în documentul-sursă ↗
  107. Sursa 107: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 315 alin. (1) pct. 2 · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 315 alin. (1) pct. 2
    2. soțul, fostul soț, logodnicul ori concubinul; ... 
    Textul în documentul-sursă ↗
  108. Sursa 108: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 315 alin. (1) pct. 3 · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 315 alin. (1) pct. 3
    3. cei aflați în dușmănie sau în legături de interese cu vreuna dintre părți; ... 
    Textul în documentul-sursă ↗
  109. Sursa 109: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 315 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 315 alin. (2)
    (2) Părțile pot conveni, expres sau tacit, să fie ascultate ca martori și persoanele prevăzute la alin. (1) pct. 1-3.
    Textul în documentul-sursă ↗
  110. Sursa 110: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 316 · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 316
    În procesele privitoare la filiație, divorț și alte raporturi de familie se vor putea asculta rudele și afinii prevăzuți la art. 315, în afară de descendenți.
    Textul în documentul-sursă ↗
  111. Sursa 111: Decizia CCR nr. 832/2021Hotărâre · dispozitiv · forma din 9 decembrie 2021Curtea Constituțională a României · 832 · 9 decembrie 2021 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    dispozitiv
    Admite excepția de neconstituționalitate ridicată din oficiu de Judecătoria Buzău - Secția civilă și de Judecătoria Sectorului 2 București - Secția civilă în Dosarul nr. 4.219/200/2018, respectiv în dosarele nr. 19.188/300/2018 și nr. 12.001/300/2018 și constată că sintagma „întocmai și literal“ din cuprinsul art. 323 alin. (1) din Codul de procedură civilă , astfel cum acesta a fost modificat prin dispozițiile art. I pct. 35 din Legea nr. 310/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă , precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative este neconstituțională.
    Textul în documentul-sursă ↗
  112. Sursa 112: Decizia CCR nr. 279/2022Hotărâre · dispozitiv pct. 2 · forma din 17 mai 2022Curtea Constituțională a României · 279 · 17 mai 2022 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    dispozitiv pct. 2
    2. Admite excepția de neconstituționalitate ridicată din oficiu de Judecătoria Constanța - Secția civilă în dosarele nr. 35.201/212/2017/a2, nr. 12.300/212/2018/a1 și nr. 24.456/212/2018/a1, de Judecătoria Oradea - Secția civilă în Dosarul nr. 16.906/271/2018, de Tribunalul București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale în Dosarul nr. 36.371/3/2018, de Judecătoria Drobeta-Turnu Severin în Dosarul nr. 11.436/225/2018 și de Tribunalul Cluj - Secția civilă în Dosarul nr. 2.875/117/2018 și constată că sintagma „literal“ din cuprinsul art. 321 alin. (7) din Codul de procedură civilă, astfel cum acesta a fost modificat prin art. I pct. 33 din Legea nr. 310/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă , precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative, este neconstituțională. ...
    Textul în documentul-sursă ↗
  113. Sursa 113: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 323 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 323 alin. (1)
    (1) Mărturia se va scrie de grefier, care va consemna întocmai și literal declarația martorului, și va fi semnată pe fiecare pagină și la sfârșitul ei de judecător, grefier și martor, după ce acesta a luat cunoștință de cuprins. Dacă martorul refuză sau nu poate să semneze, se va face mențiune despre aceasta în încheierea de ședință.
    Textul în documentul-sursă ↗
  114. Sursa 114: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 323 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 323 alin. (2)
    (2) Orice adăugiri, ștersături sau schimbări în cuprinsul mărturiei trebuie încuviințate și semnate de judecător, de grefier și martor, sub sancțiunea de a nu fi luate în considerare.
    Textul în documentul-sursă ↗
  115. Sursa 115: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 231 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 231 alin. (2)
    (2) După terminarea ședinței de judecată, participanții la proces primesc, la cerere, câte o copie de pe notele grefierului.
    Textul în documentul-sursă ↗
  116. Sursa 116: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 231 alin. (5) lit. a) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 231 alin. (5) lit. a)
    a) părților, pe cheltuiala acestora, în ceea ce privește cauza lor; ...
    Textul în documentul-sursă ↗
  117. Sursa 117: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 265 · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 265
    Înscrisul este orice scriere sau altă consemnare care cuprinde date despre un act sau fapt juridic, indiferent de suportul ei material ori de modalitatea de conservare și stocare.
    Textul în documentul-sursă ↗
  118. Sursa 118: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 266 · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 266
    Înscrisul pe suport informatic este admis ca probă în aceleași condiții ca înscrisul pe suport hârtie, dacă îndeplinește condițiile prevăzute de lege.
    Textul în documentul-sursă ↗
  119. Sursa 119: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 267 · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 267
    Înscrisurile făcute în formă electronică sunt supuse dispozițiilor legii speciale.
    Textul în documentul-sursă ↗
  120. Sursa 120: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 282 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 282 alin. (1)
    (1) Când datele unui act juridic sunt redate pe un suport informatic, documentul care reproduce aceste date constituie instrumentul probator al actului, dacă este inteligibil și prezintă garanții suficient de serioase pentru a face deplină credință în privința conținutului acestuia și a identității persoanei de la care acesta emană.
    Textul în documentul-sursă ↗
  121. Sursa 121: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 282 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 282 alin. (2)
    (2) Pentru a aprecia calitatea documentului, instanța trebuie să țină seama de circumstanțele în care datele au fost înscrise și documentul care le-a reprodus.
    Textul în documentul-sursă ↗
  122. Sursa 122: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 284 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 284 alin. (2)
    (2) Dacă suportul sau tehnologia utilizată pentru redactare nu garantează integritatea documentului, acesta poate servi, după circumstanțe, ca mijloc material de probă sau ca început de dovadă scrisă.
    Textul în documentul-sursă ↗
  123. Sursa 123: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 292 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 292 alin. (1)
    (1) Dacă prin lege nu se dispune altfel, fiecare parte are dreptul să depună înscrisurile de care înțelege să se folosească, în copie certificată pentru conformitate.
    Textul în documentul-sursă ↗
  124. Sursa 124: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 292 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 292 alin. (2)
    (2) Dacă înscrisul este depus în copie, partea care l-a depus este obligată să aibă asupra sa originalul și, la cerere, să îl prezinte instanței, sub sancțiunea de a nu se ține seama de înscris.
    Textul în documentul-sursă ↗
  125. Sursa 125: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 351 · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 351
    Instanța poate încuviința, la cerere sau din oficiu, chemarea la interogatoriu a oricăreia dintre părți, cu privire la fapte personale, care sunt de natură să ducă la soluționarea procesului.
    Textul în documentul-sursă ↗
  126. Sursa 126: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 352 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 352 alin. (1)
    (1) Cel chemat în persoană va fi întrebat de către președinte asupra fiecărui fapt în parte.
    Textul în documentul-sursă ↗
  127. Sursa 127: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 358 · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 358
    Dacă partea, fără motive temeinice, refuză să răspundă la interogatoriu sau nu se înfățișează, instanța poate socoti aceste împrejurări ca o mărturisire deplină ori numai ca un început de dovadă în folosul aceluia care a propus interogatoriul. În acest din urmă caz, atât dovada cu martori, cât și alte probe, inclusiv prezumțiile, pot fi admise pentru completarea probatoriului.
    Textul în documentul-sursă ↗
  128. Sursa 128: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 349 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 349 alin. (1)
    (1) Mărturisirea judiciară face deplină dovadă împotriva aceluia care a făcut-o, fie personal, fie prin mandatar cu procură specială.
    Textul în documentul-sursă ↗
  129. Sursa 129: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 349 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 349 alin. (2)
    (2) Mărturisirea judiciară nu poate fi divizată împotriva autorului decât în cazurile când cuprinde fapte distincte și care nu au legătură între ele.
    Textul în documentul-sursă ↗
  130. Sursa 130: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 350 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 350 alin. (1)
    (1) Mărturisirea făcută în afara procesului este un fapt supus aprecierii judecătorului, potrivit regulilor generale de probațiune.
    Textul în documentul-sursă ↗
  131. Sursa 131: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 350 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 350 alin. (2)
    (2) Mărturisirea extrajudiciară verbală nu poate fi invocată în cazurile în care proba cu martori nu este admisă.
    Textul în documentul-sursă ↗
  132. Sursa 132: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 254 alin. (2) teza introductivă · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 254 alin. (2) teza introductivă
    (2) Dovezile care nu au fost propuse în condițiile alin. (1) nu vor mai putea fi cerute și încuviințate în cursul procesului, în afară de cazurile în care:
    Textul în documentul-sursă ↗
  133. Sursa 133: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 254 alin. (2) pct. 1 · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 254 alin. (2) pct. 1
    1. necesitatea probei rezultă din modificarea cererii; ... 
    Textul în documentul-sursă ↗
  134. Sursa 134: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 254 alin. (2) pct. 2 · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 254 alin. (2) pct. 2
    2. nevoia administrării probei reiese din cercetarea judecătorească și partea nu o putea prevedea; ... 
    Textul în documentul-sursă ↗
  135. Sursa 135: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 254 alin. (2) pct. 3 · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 254 alin. (2) pct. 3
    3. partea învederează instanței că, din motive temeinic justificate, nu a putut propune în termen probele cerute; ... 
    Textul în documentul-sursă ↗
  136. Sursa 136: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 254 alin. (2) pct. 4 · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 254 alin. (2) pct. 4
    4. administrarea probei nu duce la amânarea judecății; ... 
    Textul în documentul-sursă ↗
  137. Sursa 137: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 254 alin. (2) pct. 5 · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 254 alin. (2) pct. 5
    5. există acordul expres al tuturor părților. ...
    Textul în documentul-sursă ↗
  138. Sursa 138: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 254 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 254 alin. (3)
    (3) În cazurile prevăzute la alin. (2), partea adversă are dreptul la proba contrară numai asupra aceluiași aspect pentru care s-a încuviințat proba invocată.
    Textul în documentul-sursă ↗
  139. Sursa 139: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 254 alin. (5) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 254 alin. (5)
    (5) Dacă probele propuse nu sunt îndestulătoare pentru lămurirea în întregime a procesului, instanța va dispune ca părțile să completeze probele. De asemenea, judecătorul poate, din oficiu, să pună în discuția părților necesitatea administrării altor probe, pe care le poate ordona chiar dacă părțile se împotrivesc.
    Textul în documentul-sursă ↗
  140. Sursa 140: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 254 alin. (6) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 254 alin. (6)
    (6) Cu toate acestea, părțile nu pot invoca în căile de atac omisiunea instanței de a ordona din oficiu probe pe care ele nu le-au propus și administrat în condițiile legii.
    Textul în documentul-sursă ↗
  141. Sursa 141: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 258 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 258 alin. (2)
    (2) Încheierea prin care se încuviințează probele va arăta faptele ce vor trebui dovedite, mijloacele de probă încuviințate, precum și obligațiile ce revin părților în legătură cu administrarea acestora.
    Textul în documentul-sursă ↗
  142. Sursa 142: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 262 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 262 alin. (1)
    (1) Când administrarea probei încuviințate necesită cheltuieli, instanța va pune în vedere părții care a cerut-o să depună la grefă, de îndată sau în termenul fixat de instanță, dovada achitării sumei stabilite pentru acoperirea lor.
    Textul în documentul-sursă ↗
  143. Sursa 143: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 262 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 262 alin. (3)
    (3) Nedepunerea sumei prevăzute la alin. (1) în termenul fixat atrage decăderea părții din dreptul de a administra dovada încuviințată în fața acelei instanțe.
    Textul în documentul-sursă ↗
  144. Sursa 144: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 262 alin. (4) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 262 alin. (4)
    (4) Depunerea sumei prevăzute la alin. (1) se va putea însă face și după împlinirea termenului, dacă prin aceasta nu se amână judecata.
    Textul în documentul-sursă ↗
  145. Sursa 145: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 301 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 301 alin. (1)
    (1) Acela căruia i se opune un înscris sub semnătură privată este dator fie să recunoască, fie să conteste scrierea ori semnătura. Contestarea scrierii sau semnăturii poate fi făcută, la primul termen după depunerea înscrisului, sub sancțiunea decăderii.
    Textul în documentul-sursă ↗
  146. Sursa 146: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 304 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 304 alin. (1)
    (1) Dacă cel mai târziu la primul termen după prezentarea unui înscris folosit în proces una dintre părți declară că acesta este fals prin falsificarea scrierii sau semnăturii, ea este obligată să arate motivele pe care se sprijină.
    Textul în documentul-sursă ↗
  147. Sursa 147: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 231 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 231 alin. (1)
    (1) Grefierul care participă la ședință este obligat să ia note în legătură cu desfășurarea procesului. Părțile pot cere citirea notelor și, dacă este cazul, corectarea lor.
    Textul în documentul-sursă ↗
  148. Sursa 148: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 231 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 231 alin. (3)
    (3) Notele grefierului pot fi contestate cel mai târziu la termenul următor.
    Textul în documentul-sursă ↗
  149. Sursa 149: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 331 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 331 alin. (2)
    (2) Încheierea de numire a expertului va stabili obiectivele asupra cărora acesta urmează să se pronunțe, termenul în care trebuie să efectueze expertiza, onorariul provizoriu al expertului și, dacă este cazul, avansul pentru cheltuielile de deplasare. În acest scop, instanța poate fixa o audiere în camera de consiliu, în cadrul căreia va solicita expertului să estimeze costul lucrării ce urmează a fi efectuată, cât și termenul necesar efectuării expertizei. Tot astfel, instanța poate fixa un termen scurt pentru când va solicita expertului să estimeze în scris costul lucrării ce urmează a fi efectuată, cât și termenul necesar efectuării expertizei. Poziția părților va fi consemnată în încheiere. În funcție de poziția expertului și a părților, instanța va fixa termenul de depunere a raportului de expertiză și condițiile de plată a costurilor necesare efectuării expertizei.
    Textul în documentul-sursă ↗
  150. Sursa 150: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 331 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 331 alin. (1)
    (1) Dacă părțile nu se învoiesc asupra numirii experților, ei se vor numi de către instanță, în mod aleatoriu, în sistem informatizat, dintre persoanele înscrise în evidența biroului local de expertiză și autorizate, potrivit legii, să efectueze expertize judiciare.
    Textul în documentul-sursă ↗
  151. Sursa 151: Legea nr. 139/2024 pentru modificarea art. 331 alin. (1) din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilăLege · art. I, textul nou: alin. (1) · forma din 15 mai 2024Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. I, textul nou: alin. (1)
    (1) Dacă părțile nu se învoiesc asupra numirii experților, ei se vor numi de către instanță, în mod aleatoriu, în sistem informatizat, dintre persoanele înscrise în evidența biroului local de expertiză și autorizate, potrivit legii, să efectueze expertize judiciare.
    Textul în documentul-sursă ↗
  152. Sursa 152: Legea nr. 139/2024 pentru modificarea art. 331 alin. (1) din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilăLege · art. II · forma din 15 mai 2024Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. II
    Art. I intră în vigoare la un an de la data publicării prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Textul în documentul-sursă ↗
  153. Sursa 153: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 337 · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 337
    Dacă este nevoie de lămurirea sau completarea raportului de expertiză ori dacă există o contradicție între părerile experților, instanța, din oficiu sau la cererea părților, poate solicita experților, la primul termen după depunerea raportului, să îl lămurească sau să îl completeze.
    Textul în documentul-sursă ↗
  154. Sursa 154: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 338 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 338 alin. (1)
    (1) Pentru motive temeinice, instanța poate dispune, la cerere sau din oficiu, efectuarea unei noi expertize de către alt expert.
    Textul în documentul-sursă ↗
  155. Sursa 155: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 338 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 338 alin. (2)
    (2) O nouă expertiză va trebui cerută motivat, sub sancțiunea decăderii, la primul termen după depunerea raportului, iar dacă s-au formulat obiecțiuni, la termenul imediat următor depunerii răspunsului la obiecțiuni ori, după caz, a raportului suplimentar.
    Textul în documentul-sursă ↗
  156. Sursa 156: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 335 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 335 alin. (2)
    (2) Părțile sunt obligate să dea expertului orice lămuriri în legătură cu obiectul lucrării.
    Textul în documentul-sursă ↗
  157. Sursa 157: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 335 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 335 alin. (3)
    (3) În cazul în care una dintre părți opune rezistență sau împiedică în orice alt mod efectuarea lucrării, instanța va putea socoti ca dovedite afirmațiile făcute de partea adversă cu privire la împrejurarea de fapt ce face obiectul lucrării, în contextul administrării tuturor celorlalte probe.
    Textul în documentul-sursă ↗
  158. Sursa 158: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 335 alin. (4) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 335 alin. (4)
    (4) Cheltuielile efectuate cu expertiza până la data refuzului vor fi suportate de partea care s-a opus efectuării expertizei.
    Textul în documentul-sursă ↗
  159. Sursa 159: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 352 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 352 alin. (1)
    (1) În măsura în care obligațiile comune nu au fost acoperite prin urmărirea bunurilor comune, soții răspund solidar, cu bunurile proprii. În acest caz, cel care a plătit datoria comună se subrogă în drepturile creditorului pentru ceea ce a suportat peste cota-parte ce i-ar reveni din comunitate dacă lichidarea s-ar face la data plății datoriei.
    Textul în documentul-sursă ↗
  160. Sursa 160: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 384 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 384 alin. (1)
    (1) Divorțul este considerat pronunțat împotriva soțului din a cărui culpă exclusivă s-a desfăcut căsătoria.
    Textul în documentul-sursă ↗
  161. Sursa 161: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 384 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 384 alin. (2)
    (2) Soțul împotriva căruia a fost pronunțat divorțul pierde drepturile pe care legea sau convențiile încheiate anterior cu terții le atribuie acestuia.
    Textul în documentul-sursă ↗
  162. Sursa 162: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 384 alin. (3) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 384 alin. (3)
    (3) Aceste drepturi nu sunt pierdute în cazul culpei comune sau al divorțului prin acordul soților.
    Textul în documentul-sursă ↗
  163. Sursa 163: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 388 · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 388
    Distinct de dreptul la prestația compensatorie prevăzut la art. 390, soțul nevinovat, care suferă un prejudiciu prin desfacerea căsătoriei, poate cere soțului vinovat să îl despăgubească. Instanța de tutelă soluționează cererea prin hotărârea de divorț.
    Textul în documentul-sursă ↗
  164. Sursa 164: Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civilLege · art. 45 · forma din 1 octombrie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 45
    Dispoziţiile art. 388 din Codul civil privind acordarea despăgubirilor sunt aplicabile în cazul în care motivele de divorţ s-au ivit după intrarea în vigoare a Codului civil.
    Textul în documentul-sursă ↗
  165. Sursa 165: Legea nr. 60/2012Lege · art. I pct. 22, textul nou: pct. 5 text nou art. 45 · forma din 17 aprilie 2012Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. I pct. 22, textul nou: pct. 5 text nou art. 45
    Dispoziţiile art. 388 din Codul civil privind acordarea despăgubirilor şi cele ale art. 390 din Codul civil privind acordarea prestaţiei compensatorii sunt aplicabile în cazul în care motivele de divorţ s-au ivit după intrarea în vigoare a Codului civil.»
    Textul în documentul-sursă ↗
  166. Sursa 166: Legea nr. 60/2012Lege · art. I pct. 22, textul nou: pct. 4 text nou art. 42 alin. (2) · forma din 17 aprilie 2012Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. I pct. 22, textul nou: pct. 4 text nou art. 42 alin. (2)
    (2) Dispoziţiile art. 388 din Codul civil sunt aplicabile, în cazul prevăzut la art. 373 lit. b) din Codul civil, dacă divorţul s-a pronunţat din culpa exclusivă a pârâtului, iar în cazul prevăzut la art. 373 lit. c) din Codul civil, dacă divorţul s-a pronunţat din culpa exclusivă a reclamantului.» ...
    Textul în documentul-sursă ↗
  167. Sursa 167: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 355 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 355 alin. (1)
    (1) La încetarea comunității, aceasta se lichidează prin hotărâre judecătorească sau act autentic notarial.
    Textul în documentul-sursă ↗
  168. Sursa 168: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 94 pct. 1 lit. j) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 94 pct. 1 lit. j)
    j) cererile de împărțeală judiciară, indiferent de valoare; ...
    Textul în documentul-sursă ↗
  169. Sursa 169: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 919 alin. (1) lit. f) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 919 alin. (1) lit. f)
    f) încetarea regimului matrimonial și, după caz, lichidarea comunității de bunuri și partajul acestora. ...
    Textul în documentul-sursă ↗
  170. Sursa 170: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 983 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 983 alin. (3)
    (3) În cazul în care înțelegerea privește numai partajul anumitor bunuri, instanța va lua act de această învoială și va pronunța o hotărâre parțială, continuând procesul pentru celelalte bunuri.
    Textul în documentul-sursă ↗
  171. Sursa 171: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 985 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 985 alin. (1)
    (1) Dacă pentru formarea loturilor sunt necesare operații de măsurătoare, evaluare și altele asemenea, pentru care instanța nu are date suficiente, ea va da o încheiere prin care va stabili elementele prevăzute la art. 984, întocmind în mod corespunzător minuta.
    Textul în documentul-sursă ↗
  172. Sursa 172: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 988 · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 988
    La formarea și atribuirea loturilor, instanța va ține seama, după caz, și de acordul părților, mărimea cotei-părți ce se cuvine fiecăreia din masa bunurilor de împărțit, natura bunurilor, domiciliul și ocupația părților, faptul că unii dintre coproprietari, înainte de a se cere împărțeala, au făcut construcții sau îmbunătățiri cu acordul celorlalți coproprietari sau altele asemenea.
    Textul în documentul-sursă ↗
Ai nevoie de un avocat? Scrie-ne. Găsim pentru tine un avocat colaborator potrivit cazului tău, care te contactează în cel mult 2 zile lucrătoare. Prima consultație este gratuită și nu te obligă la nimic. Când poate fi util un avocat.

Ghiduri înrudite

Lichidarea bunurilor comune după divorț: inventarul și coteleC05 · 15 MIN · GHIDSepararea în fapt și încetarea regimului bunurilor comuneC05 · 17 MIN · GHIDBun propriu sau bun comun: cum se stabilește și cum se dovedeșteC05 · 28 MIN · GHIDRatele și renovările plătite pentru locuința parteneruluiC05 · 11 MIN · GHIDBunuri vândute și economii retrase înainte de partajC05 · 14 MIN · GHIDCompensația pentru munca în afacerea celuilalt soțC05 · 9 MIN · GHIDPartajul prin acord la notar: bunuri, cote și sultăC06 · 11 MIN · GHIDCererea de partaj la instanță: cine participă și apărareaC06 · 14 MIN · GHIDApelul împotriva hotărârii de partajC06 · 8 MIN · GHID
SURSA
TOATE SURSELE

    Semnalează o eroare

    Spune-ne ce ai observat. Referința de mai jos se adaugă automat în mesaj. Nu include date personale sau detalii despre cazul tău.

    C05-012 · https://divortpartaj.org/ghiduri/cotele-sotilor-la-partaj-si-dovada-contributiei/
    Scrie-ne despre eroare

    Instalează pe iPhone sau iPad

    1. Apasă butonul Distribuie din Safari (pătratul cu săgeata în sus).
    2. Alege Adaugă pe ecranul principal.
    3. Apasă Adaugă. Aplicația apare lângă celelalte.

    Ghidurile principale, checklisturile și glosarul rămân disponibile și fără semnal.

    CONTACT · AVOCAȚI COLABORATORI

    Scrie-ne

    1. Scrii pe scurt ce se întâmplă.
    2. Echipa DivortPartaj.org citește mesajul și alege un avocat colaborator potrivit cazului tău.
    3. Avocatul te contactează în cel mult 2 zile lucrătoare. Prima consultație este gratuită și nu te obligă la nimic. Numele și datele tale de contact îi sunt arătate doar după ce confirmă că preia cererea.

    Site-ul nu primește comision. Dacă vrei să continui după prima consultație, onorariul îl stabilești direct cu avocatul.

    Scrie pe scurt ce se întâmplă și ce întrebare ai. Numele și datele de contact pune-le în câmpurile de mai sus. Nu include CNP, date de card sau de cont, detalii medicale amănunțite sau copii ale actelor: avocatul ți le va cere, dacă e nevoie.

    Cum folosim datele: Confidențialitate.

    Gratuit · fără comision