Datorii comune sau personale după divorț și cine le plătește

Divorțul nu șterge creditele. Cine poate fi urmărit de creditor se stabilește după contract și regulile răspunderii; repartizarea finală între soți se face prin regularizarea datoriilor, ținând cont de contribuțiile dovedite. Salariul soțului care nu a contractat beneficiază, în comunitatea legală, de protecția specială prevăzută de art. 354 din Codul civil, cu excepția stabilită de același articol. [1] [26] [22]

ACTUALIZAT
TIMP DE CITIRE
12 minute
CATEGORIE
Credite, creditori și garanții patrimoniale
Cuprins · 16 secțiuni
  1. 01Cui se adresează
  2. 02Două întrebări diferite: cine datorează băncii și cine suportă datoria între soți
  3. 03Când datoria este comună în comunitatea legală
  4. 04Creditul de nevoi personale când banii au fost cheltuiți
  5. 05Poate fi urmărit salariul pentru un credit ascuns al celuilalt soț?
  6. 06Când ajung să răspundă bunurile proprii
  7. 07Cât poate cere înapoi soțul care a plătit mai mult
  8. 08Ce schimbă separarea, divorțul și partajul
  9. 09Separația de bunuri: excepția pentru familie și copii
  10. 10Documentele care permit o regularizare corectă
  11. 11Perioada datoriei și prescripția cererilor de restituire
  12. 12Dacă executarea a început: limitele popririi și reacția în termen
  13. 13Termene și repere
  14. 14Lista de pași
  15. 15Întrebări frecvente
  16. 16Surse și trimiteri

Cui se adresează

✓ SE APLICĂ DACĂ
  • Datorii și plăți ale soților în comunitatea legală; excepția cheltuielilor familiei și copiilor în separația de bunuri este explicată distinct. [13] [17] [28]

✕ NU ACOPERĂ
  • Insolvența, răspunderea fiscală, executarea garanției statului și situațiile guvernate de o lege matrimonială străină.

Două întrebări diferite: cine datorează băncii și cine suportă datoria între soți

Pentru fiecare credit, stabilește mai întâi persoanele obligate prin contract, apoi natura datoriei în regimul matrimonial. Divorțul nu înlătură obligația contractuală de rambursare. Lichidarea comunității stabilește separat ce bunuri și ce sarcini revin fiecărui soț. [1] [25]

Dacă ambii sunt debitori solidari, creditorul poate pretinde întreaga prestație de la fiecare, în condițiile contractului, titlului și legii; plata făcută de unul îi liberează pe ceilalți față de creditor pentru prestația executată. Solidaritatea trebuie să rezulte din lege ori dintr-o stipulație expresă, nu doar din faptul că persoanele sunt căsătorite. [3] [4]

O înțelegere între soți potrivit căreia „cel care păstrează casa plătește și creditul” reglementează raportul dintre ei. Ea nu îl eliberează singură pe celălalt debitor din contractul cu banca. Preluarea datoriei convenită între debitori produce efecte față de creditor numai dacă acesta o acceptă. [2] [7]

Când datoria este comună în comunitatea legală

Codul civil cuprinde patru categorii pentru care soții răspund cu bunurile comune:

  • obligațiile legate de conservarea, administrarea sau dobândirea bunurilor comune; [13] [17]
  • obligațiile contractate împreună de soți; [14]
  • obligațiile asumate de oricare dintre ei pentru cheltuielile obișnuite ale căsătoriei; [15]
  • repararea prejudiciului produs prin însușirea bunurilor unui terț de către un soț, în măsura în care au sporit astfel bunurile comune. [16]

Prin urmare, semnătura unuia singur nu rezolvă întreaga analiză. Datoria poate intra într-una dintre categoriile legale chiar dacă celălalt soț nu a semnat. În schimb, simpla dată a împrumutului, situată în timpul căsătoriei, nu ține locul verificării contractului și destinației banilor. [13] [14] [15]

Trebuie deosebită datoria personală de datoria comună. Creditorul personal al unui soț nu poate urmări direct bunurile comune în această calitate. După urmărirea bunurilor proprii ale debitorului, poate cere partajul bunurilor comune, numai în măsura necesară acoperirii creanței. Această posibilitate explică de ce existența unui bun comun nu îl face complet ferit de efectele unei datorii personale. [20] [21]

Creditul de nevoi personale când banii au fost cheltuiți

Denumirea comercială „credit de nevoi personale” nu stabilește singură dacă datoria este personală sau comună între soți. Contează cine a contractat și în ce categorie legală intră obligația. Un credit contractat împreună constituie datorie comună în temeiul art. 351 lit. b); pentru un împrumut al unui singur soț se verifică, între altele, legătura cu bunurile comune ori cu cheltuielile obișnuite ale căsătoriei. [13] [17] [14] [15]

Faptul că nu mai există un bun de împărțit nu stinge obligația de restituire a împrumutului. Nici regularizarea datoriilor nu este condiționată de existența unui bun cumpărat cu fiecare sumă împrumutată. [8] [25]

De exemplu, dacă se dovedește că banii au acoperit cheltuieli obișnuite ale familiei, caracterul consumat al acelor cheltuieli nu exclude prin el însuși încadrarea la art. 351 lit. c). Această concluzie rezultă din criteriul legal al destinației cheltuielii; nu orice plată făcută în timpul căsătoriei este însă o cheltuială obișnuită a familiei. [37]

Păstrează traseul banilor: contractul, extrasul care arată virarea, plățile ulterioare și înscrisurile privind destinația. Dacă un credit a finanțat utilizări diferite, evidența separată a sumelor ajută la susținerea încadrării și regularizării cerute. Aceasta este o recomandare de probă, nu o prezumție că orice transfer între conturile soților face datoria comună. [13] [15] [38]

Poate fi urmărit salariul pentru un credit ascuns al celuilalt soț?

Lipsa informării nu oferă singură răspunsul. Verifică mai întâi dacă ai semnat ca debitor, codebitor ori garant și care este obligația efectiv asumată. Pentru o datorie strict personală a celuilalt soț, căsătoria nu reprezintă ea însăși temei pentru a-ți atribui obligația contractuală; creditorul personal are regulile de urmărire prevăzute de lege. [2] [20] [21]

În comunitatea legală, există apoi o protecție specifică: veniturile din muncă ale unui soț și veniturile asimilate acestora nu pot fi urmărite pentru datoriile comune asumate de celălalt soț. Excepția privește datoriile pentru cheltuielile obișnuite ale căsătoriei, prevăzute de art. 351 lit. c). Așadar, chiar dacă o datorie este comună, nu rezultă automat că salariul soțului care nu a contractat-o poate fi poprit. [22] [15] [17]

Această protecție nu este o imunitate pentru propriul credit sau pentru obligația pe care ți-ai asumat-o personal ca debitor. Dacă ai contractat împreună cu celălalt soț și răspunzi solidar, trebuie analizată obligația ta, nu numai împrejurarea că ulterior celălalt a folosit banii. [14] [3] [22]

Dacă primești acte de executare, identifică imediat contractul și titlul invocat, persoana indicată ca debitor, venitul urmărit și destinația creditului. Pentru invocarea protecției art. 354 sunt relevante actele care arată că obligația a fost asumată de celălalt soț și că suma urmărită provine din muncă ori din venituri asimilate. Nu amâna examinarea actelor până la terminarea divorțului sau partajului. [22] [24]

Când ajung să răspundă bunurile proprii

Pentru datoriile comune, art. 352 prevede răspunderea subsidiară: în măsura în care obligațiile nu au fost acoperite prin urmărirea bunurilor comune, soții răspund solidar cu bunurile proprii. Ordinea și întinderea acestei răspunderi trebuie analizate împreună cu titlul executoriu și cu obligațiile personale asumate prin contract. Protecția specială a veniturilor din muncă rămâne relevantă în condițiile art. 354. [18] [22] [3]

Nu confunda bunurile proprii cu orice bun aflat fizic la unul dintre soți și nici datoria comună cu jumătate din soldul creditului. În raportul cu creditorul, solidaritatea permite cererea întregii prestații în condițiile legii; contribuția finală a fiecărui soț se stabilește în raportul dintre ei. [3] [26]

Într-o decizie individuală din 14 decembrie 2023, Înalta Curte de Casație și Justiție a reținut caracterul comun al unui împrumut pentru administrarea unor părți sociale comune și răspunderea ambilor soți, deși numai unul contractase. Soluția depindea de destinația și bunurile dovedite; nu stabilește că orice datorie profesională este comună. [35] [36]

Cât poate cere înapoi soțul care a plătit mai mult

La lichidarea comunității se regularizează datoriile. Cota fiecărui soț se stabilește în funcție de contribuția atât la dobândirea bunurilor comune, cât și la îndeplinirea obligațiilor comune. Legea prezumă contribuții egale până la proba contrară; nu stabilește o regulă definitivă de 50% pentru orice situație. [25] [26]

În situația specială a art. 352, soțul care a plătit din bunurile proprii după insuficiența urmăririi bunurilor comune se subrogă în drepturile creditorului pentru ceea ce a suportat peste cota care i-ar reveni din comunitate dacă lichidarea s-ar face la data plății. Acesta este un temei distinct de simplul fapt că o rată a fost debitată dintr-un cont deschis pe numele său. [18]

Pentru codebitorii solidari, regula generală a regresului permite celui care a executat obligația să ceară fiecăruia numai partea care îi revine. Părțile sunt prezumate egale dacă legea, convenția sau împrejurările nu arată contrariul. Nu se poate cere automat întreaga sumă de la fostul soț doar fiindcă plata către bancă a fost făcută de unul singur. [5] [6]

Pentru plățile efectuate după separare, alcătuiește o evidență cu data, suma, creditul stins, sursa banilor și contribuțiile deja făcute de celălalt soț. Aceste elemente permit compararea plăților reale cu partea datorată și evitarea cererii de două ori a aceleiași sume. Încadrarea juridică depinde de regimul matrimonial, de momentul încetării lui și de temeiul concret al cererii. [38] [29] [5]

Art. 352 alin. (2) recunoaște un drept de retenție în condițiile sale specifice. El nu înseamnă că orice soț care a plătit o rată poate lua ori vinde bunurile celuilalt pentru a se despăgubi. Aplicarea sa se raportează la creanța și situația prevăzute de lege. [19]

Ce schimbă separarea, divorțul și partajul

În cazul divorțului, regimul matrimonial încetează între soți, ca regulă, la data introducerii cererii de divorț. Oricare dintre soți poate cere instanței de divorț să constate încetarea de la data separației în fapt, în condițiile art. 385. Mutarea la altă adresă nu înlocuiește singură această analiză juridică. [29] [30]

Această dată ajută la delimitarea raporturilor patrimoniale dintre soți, dar nu șterge un credit existent. Până la finalizarea lichidării, comunitatea subzistă în privința bunurilor și obligațiilor, iar opozabilitatea divorțului față de terți urmează regulile legale. Contractul cu creditorul trebuie tratat distinct. [24] [32] [1]

Actele din care se nasc obligații în sarcina comunității, încheiate de un soț după introducerea cererii de divorț în frauda celuilalt, sunt anulabile. Legea cere frauda și celelalte condiții ale textului; nu declară automat nul orice credit nou ori necunoscut. [31]

Lichidarea comunității se face prin act autentic notarial sau hotărâre judecătorească. Pentru cadrul general al bunurilor și regularizării, vezi Lichidarea bunurilor comune după divorț: inventarul și cotele. [23] [25]

Separația de bunuri: excepția pentru familie și copii

În regimul separației de bunuri, regula este că un soț nu poate fi ținut pentru obligațiile născute din actele celuilalt. Totuși, ambii răspund solidar pentru obligațiile asumate de oricare dintre ei pentru cheltuielile obișnuite ale căsătoriei și pentru creșterea și educarea copiilor. [27] [28]

Prin urmare, convenția de separație de bunuri nu exclude această răspundere legală. În același timp, simpla invocare de către creditor a „familiei” nu substituie încadrarea cheltuielii în categoriile prevăzute de art. 364 alin. (2). Se examinează obligația și destinația concretă a banilor. [28]

Protecția veniturilor din art. 354 este formulată pentru datoriile comune din regimul comunității legale. Nu o transfera automat, în aceeași formă, asupra obligației solidare prevăzute expres în materia separației de bunuri. Dacă ambii soți semnează un credit, se verifică și răspunderea pe care fiecare și-a asumat-o prin contract. [22] [28] [3]

Documentele care permit o regularizare corectă

Pregătește separat, pentru fiecare datorie:

  1. contractul inițial, actele adiționale și documentele privind garanțiile, pentru identificarea obligațiilor asumate; [1] [4]
  2. documentele privind regimul matrimonial și data cererii de divorț ori hotărârea privind data separației în fapt; [29] [30]
  3. soldul, graficul și dovada plăților efective, pentru a delimita ceea ce mai datorezi creditorului de sumele deja achitate; [5]
  4. extrasele, facturile și celelalte înscrisuri care explică folosirea banilor, pentru încadrarea datoriei; [13] [17] [15]
  5. o evidență a contribuției fiecăruia și a sumelor pentru care se cere restituirea, ca sprijin pentru regularizare. Lista este orientativă și se adaptează faptelor. [38]

Perioada datoriei și prescripția cererilor de restituire

Regulile art. 351–354 se aplică și căsătoriilor existente la intrarea în vigoare a Codului civil dacă datoria s-a născut după acea dată, 1 octombrie 2011. Pentru datorii mai vechi, analiza nu se face prin aplicarea automată a acestor articole; trebuie stabilită legea aplicabilă obligației. [40] [39]

Nu confunda cererea de partaj cu orice creanță de restituire a ratelor. Încetarea coproprietății prin partaj poate fi cerută oricând, cu excepțiile legii, în timp ce o pretenție personală bănească poate intra sub termenul general de prescripție de trei ani. Începutul se stabilește după natura dreptului, exigibilitate și regulile aplicabile, nu printr-o presupunere că orice termen pornește de la divorț. [33] [9] [10]

Între soți, prescripția nu începe să curgă, iar dacă a început, se suspendă cât timp căsătoria durează și ei nu sunt separați în fapt. Condiția privind lipsa separației în fapt contează: existența formală a căsătoriei nu este, singură, o garanție că termenul nu curge. Pentru o cerere concretă se examinează separat nașterea dreptului, eventualele suspendări și întreruperi, precum și calificarea sa în lichidarea comunității. [11] [12] [10]

Dacă executarea a început: limitele popririi și reacția în termen

Chiar când salariul poate fi urmărit pentru obligația persoanei, se aplică limitele procedurale. Pentru un credit obișnuit, plafonul este o treime din venitul lunar net. Pentru întreținere sau alocație pentru copii, plafonul este jumătate; în cazul mai multor urmăriri, totalul nu poate depăși jumătate din venitul lunar net, cu excepțiile legii. Acestea sunt plafoane ale urmăririi, nu cote de contribuție între soți. [57] [34] [56] [58]

Dacă venitul periodic destinat existenței este sub salariul minim net pe economie, se poate urmări numai partea care depășește jumătate din acel minim. Alocațiile de stat pentru copii, bursele de studii acordate de stat și celelalte indemnizații enumerate de art. 729 alin. (7) din Codul de procedură civilă beneficiază de protecția prevăzută acolo. Limitele art. 729 trebuie respectate, când sunt aplicabile, și la poprirea sumelor din contul bancar. Identificarea provenienței banilor contează. [59] [60] [61]

Persoana interesată ori vătămată poate formula contestație la executare. Pentru contestarea executării propriu-zise, termenul este, în lipsa unei reguli speciale, de 15 zile. Punctul de plecare diferă după obiect: cunoașterea actului contestat, comunicarea sau înștiințarea popririi, respectiv actele prin care debitorul ia cunoștință de executarea însăși. Pentru poprirea veniturilor periodice, termenul debitorului începe cel mai târziu la prima reținere. Nu aștepta o nouă reținere pentru a verifica termenul. [48] [52] [49] [50] [51]

Calculul termenului pe zile exclude ziua de început și ziua împlinirii; dacă ultima zi este nelucrătoare, termenul se prelungește până în prima zi lucrătoare următoare. Data exactă trebuie calculată din actele de comunicare și obiectul contestației. [41] [42]

Începerea divorțului sau a partajului între soți nu suspendă, prin ea însăși, poprirea salariului. Nici simpla depunere a contestației nu echivalează cu suspendarea. Suspendarea potrivit art. 719 se cere instanței, pentru motive temeinice, odată cu contestația ori separat; regula implică depunerea prealabilă a unei cauțiuni, existând și cazuri legale fără cauțiune. Pentru o executare începută sub o lege anterioară, trebuie verificate forma procedurală aplicabilă și normele tranzitorii. [53] [54] [55] [46] [47]

Termene și repere procedurale

REGULĂContestația privind executarea silită propriu-zisă, inclusiv poprirea veniturilor periodice
Interval

15 zile, dacă prin lege nu se prevede altfel. [52]

De când începe

În funcție de obiect: data cunoașterii actului de executare contestat; comunicarea ori înștiințarea înființării popririi; pentru debitorul care contestă executarea însăși, primirea încheierii de încuviințare ori a somației, sau cunoașterea primului act în situațiile prevăzute de art. 715 alin. (1) pct. 3. La poprirea veniturilor periodice, termenul debitorului începe cel mai târziu la prima reținere de către terțul poprit. [49] [50] [51]

Cum se aplică

La termenul pe zile nu se includ ziua de început și ziua împlinirii. Dacă ultima zi este nelucrătoare, termenul se prelungește până în prima zi lucrătoare următoare. Se stabilește mai întâi obiectul contestației și actul ori evenimentul care declanșează termenul. [41] [42]

Consecințe

Nerespectarea termenului poate atrage decăderea din dreptul procesual, iar actul făcut peste termen este nul, în afara excepțiilor prevăzute de lege și sub rezerva repunerii în termen în condițiile legale. [43] [44]

[52][49][50][51][41][42][44][45][43][46][47]

EXCEPȚII ȘI LIMITE
  • Nu este un termen universal pentru orice cerere legată de executare; art. 715 reglementează distinct și alte obiecte ale contestației, iar legile speciale pot prevedea altfel. [52]

  • Repunerea în termen presupune motive temeinic justificate și îndeplinirea actului împreună cu cererea de repunere în condițiile art. 186. [44] [45]

  • Introducerea divorțului ori a partajului nu reprezintă un nou punct de plecare al termenului pentru contestarea popririi salariului. [50]

REGULĂPrescripția unei pretenții personale bănești de restituire
Interval

Termenul general este de trei ani, dacă legea nu prevede un alt termen pentru dreptul concret. [9]

De când începe

Ca regulă generală, momentul în care titularul a cunoscut sau trebuia să cunoască nașterea dreptului la acțiune. Calificarea creanței și exigibilitatea trebuie stabilite concret; divorțul nu este un punct de pornire automat. [10]

Cum se aplică

Pentru termenul pe ani se folosește ziua corespunzătoare din ultimul an; dacă ultima lună nu are o zi corespunzătoare, termenul se împlinește în ultima zi a acelei luni. O ultimă zi nelucrătoare prorogă împlinirea până la sfârșitul primei zile lucrătoare următoare. Calculul se corelează cu eventualele suspendări. [70] [71] [72] [11] [12]

Consecințe

Prescripția nu operează de plin drept. După împlinire, cel obligat poate refuza executarea și poate opune prescripția în condițiile legii; instanța nu o aplică din oficiu în acest regim. [66] [67] [68] [69]

[9][10][70][71][72][11][12][33][66][67][68][69][64]

EXCEPȚII ȘI LIMITE
  • Între soți, prescripția nu începe să curgă, iar dacă a început, se suspendă cât timp durează căsătoria și nu sunt separați în fapt. [11] [12]

  • Cererea de încetare a coproprietății prin partaj are regimul distinct din art. 669; acest termen nu se atribuie automat întregii lichidări și nici oricărei regularizări. [33] [9]

  • Pentru o creanță concretă se verifică temeiul, exigibilitatea și eventualele cauze legale care modifică desfășurarea termenului. [10] [11] [12]

Lista de pași

  • Identifică pentru fiecare credit cine a semnat și în ce calitate, dacă solidaritatea rezultă din contract ori lege și care este soldul actual. [1] [4] [3]

  • Verifică regimul matrimonial, data nașterii datoriei, data cererii de divorț și eventuala hotărâre care fixează încetarea regimului la separația în fapt. [40] [29] [30] [27] [28]

  • Documentează destinația banilor și separă utilizările diferite ale aceluiași credit prin extrase, facturi și alte înscrisuri disponibile. [13] [17] [15] [38]

  • Centralizează plățile efective, sursa fondurilor și contribuția fiecăruia înainte de a calcula suma cerută prin regularizare sau regres. [25] [26] [18] [5] [38]

  • La primirea actelor de executare ori prima reținere, verifică imediat obiectul și termenul contestației, proveniența veniturilor și limitele popririi; examinează distinct necesitatea unei cereri de suspendare. [52] [50] [51] [22] [57] [34] [53]

Întrebări frecvente

Dacă banca a trecut numai numele celuilalt soț, creditul este obligatoriu datoria lui personală?

Nu. Pe lângă obligația contractuală, se verifică dacă datoria intră în categoriile comune, precum finanțarea unui bun comun sau cheltuielile obișnuite ale căsătoriei. Lipsa semnăturii nu exclude singură aceste categorii. [13] [17] [15]

Dacă banii s-au cheltuit și nu a rămas nimic de împărțit, datoria dispare?

Nu. Împrumutul se restituie potrivit obligației asumate. Caracterul comun ori personal și regularizarea se analizează distinct de existența unui bun rămas. [8] [25]

Dacă plătesc doar eu ratele după separare, primesc automat jumătate înapoi?

Nu automat. Trebuie stabilite datoria, plățile, sursa lor și partea care îi revine fiecăruia. Egalitatea contribuțiilor este o prezumție care admite proba contrară, iar regresul între codebitori este limitat la partea fiecăruia. [26] [5]

Separația de bunuri mă protejează de orice cheltuială făcută de celălalt?

Nu. Legea păstrează răspunderea solidară pentru cheltuielile obișnuite ale căsătoriei și cele legate de creșterea și educarea copiilor. [28]

De reținut

Arată cele 9 idei principale ale ghidului
  • Contractul cu creditorul și regularizarea dintre soți produc efecte distincte; convenția de preluare a datoriei nu îl liberează singură pe debitor față de creditor.

    [1][2][7][25]

  • O datorie poate fi comună chiar dacă a fost asumată de un singur soț, atunci când îndeplinește criteriile legale privind bunurile comune ori cheltuielile obișnuite ale căsătoriei.

    [13][15][17]

  • Denumirea comercială a creditului și consumarea banilor nu stabilesc singure natura datoriei și nu sting obligația de rambursare.

    [13][14][15][8][37][17]

  • În comunitatea legală, salariul soțului care nu și-a asumat datoria comună beneficiază de protecția din art. 354, cu excepția cheltuielilor obișnuite ale căsătoriei; textul nu înlătură obligația sa proprie de codebitor.

    [22][15][3][17]

  • După insuficiența urmăririi bunurilor comune, art. 352 prevede răspunderea solidară cu bunurile proprii și subrogarea soțului care a suportat peste cota sa, în condițiile textului.

    [18]

  • Contribuțiile egale sunt prezumate până la proba contrară, iar regresul între codebitorii solidari privește numai partea fiecăruia; nu există o împărțire definitivă automată a tuturor datoriilor în jumătăți.

    [26][5][6]

  • Separația de bunuri păstrează răspunderea solidară pentru obligațiile asumate de oricare dintre soți pentru cheltuielile obișnuite ale căsătoriei și creșterea ori educarea copiilor.

    [27][28]

  • În lipsa unei reguli speciale, contestația la executarea propriu-zisă are termen de 15 zile, cu puncte de plecare diferite; pentru poprirea veniturilor periodice, termenul debitorului începe cel mai târziu la prima reținere.

    [52][49][50][51]

  • Regresul ori o pretenție personală bănească poate fi supusă prescripției; începutul nu se fixează automat la divorț, iar suspendarea între soți presupune lipsa separației în fapt.

    [9][10][11][64][12]

Cum pregătesc evidența fiecărei datorii

Ghidul descrie regulile în vigoare la data actualizării, 29 octombrie 2026. Dacă situația ta este mai veche, unele reguli pot fi diferite.

Surse și trimiteri

  1. Sursa 1: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 1.270 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 1.270 alin. (1)
    (1) Contractul valabil încheiat are putere de lege între părțile contractante.
    Textul în documentul-sursă ↗
  2. Sursa 2: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 1.280 · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 1.280
    Contractul produce efecte numai între părți, dacă prin lege nu se prevede altfel.
    Textul în documentul-sursă ↗
  3. Sursa 3: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 1.443 · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 1.443
    Obligația este solidară între debitori atunci când toți sunt obligați la aceeași prestație, astfel încât fiecare poate să fie ținut separat pentru întreaga obligație, iar executarea acesteia de către unul dintre codebitori îi liberează pe ceilalți față de creditor.
    Textul în documentul-sursă ↗
  4. Sursa 4: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 1.445 · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 1.445
    Solidaritatea dintre debitori nu se prezumă. Ea nu există decât atunci când este stipulată expres de părți ori este prevăzută de lege.
    Textul în documentul-sursă ↗
  5. Sursa 5: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 1.456 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 1.456 alin. (1)
    (1) Debitorul solidar care a executat obligația nu poate cere codebitorilor săi decât partea din datorie ce revine fiecăruia dintre ei, chiar dacă se subrogă în drepturile creditorului.
    Textul în documentul-sursă ↗
  6. Sursa 6: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 1.456 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 1.456 alin. (2)
    (2) Părțile ce revin codebitorilor solidari sunt prezumate ca fiind egale, dacă din convenție, lege sau din împrejurări nu rezultă contrariul.
    Textul în documentul-sursă ↗
  7. Sursa 7: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 1.605 · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 1.605
    Preluarea datoriei convenită cu debitorul își va produce efectele numai dacă creditorul își dă acordul.
    Textul în documentul-sursă ↗
  8. Sursa 8: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 2.158 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 2.158 alin. (1)
    (1) Împrumutul de consumație este contractul prin care împrumutătorul remite împrumutatului o sumă de bani sau alte asemenea bunuri fungibile și consumptibile prin natura lor, iar împrumutatul se obligă să restituie după o anumită perioadă de timp aceeași sumă de bani sau cantitate de bunuri de aceeași natură și calitate.
    Textul în documentul-sursă ↗
  9. Sursa 9: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 2.517 · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 2.517
    Termenul prescripției este de 3 ani, dacă legea nu prevede un alt termen.
    Textul în documentul-sursă ↗
  10. Sursa 10: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 2.523 · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 2.523
    Prescripția începe să curgă de la data când titularul dreptului la acțiune a cunoscut sau, după împrejurări, trebuia să cunoască nașterea lui.
    Textul în documentul-sursă ↗
  11. Sursa 11: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 2.532 pct. 1 · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 2.532 pct. 1
    1. între soți, cât timp durează căsătoria și nu sunt separați în fapt;
    Textul în documentul-sursă ↗
  12. Sursa 12: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 2.532 partea introductivă · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 2.532 partea introductivă
    Prescripția nu începe să curgă, iar, dacă a început să curgă, ea se suspendă:
    Textul în documentul-sursă ↗
  13. Sursa 13: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 351 lit. a) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 351 lit. a)
    a) obligațiile născute în legătură cu conservarea, administrarea sau dobândirea bunurilor comune;
    Textul în documentul-sursă ↗
  14. Sursa 14: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 351 lit. b) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 351 lit. b)
    b) obligațiile pe care le-au contractat împreună;
    Textul în documentul-sursă ↗
  15. Sursa 15: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 351 lit. c) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 351 lit. c)
    c) obligațiile asumate de oricare dintre soți pentru acoperirea cheltuielilor obișnuite ale căsătoriei;
    Textul în documentul-sursă ↗
  16. Sursa 16: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 351 lit. d) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 351 lit. d)
    d) repararea prejudiciului cauzat prin însușirea, de către unul dintre soți, a bunurilor aparținând unui terț, în măsura în care, prin aceasta, au sporit bunurile comune ale soților.
    Textul în documentul-sursă ↗
  17. Sursa 17: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 351 teza introductivă · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 351 teza introductivă
    Soții răspund cu bunurile comune pentru:
    Textul în documentul-sursă ↗
  18. Sursa 18: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 352 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 352 alin. (1)
    (1) În măsura în care obligațiile comune nu au fost acoperite prin urmărirea bunurilor comune, soții răspund solidar, cu bunurile proprii. În acest caz, cel care a plătit datoria comună se subrogă în drepturile creditorului pentru ceea ce a suportat peste cota-parte ce i-ar reveni din comunitate dacă lichidarea s-ar face la data plății datoriei.
    Textul în documentul-sursă ↗
  19. Sursa 19: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 352 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 352 alin. (2)
    (2) Soțul care a plătit datoria comună în condițiile alin. (1) are un drept de retenție asupra bunurilor celuilalt soț până la acoperirea integrală a creanțelor pe care acesta i le datorează.
    Textul în documentul-sursă ↗
  20. Sursa 20: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 353 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 353 alin. (1)
    (1) Bunurile comune nu pot fi urmărite de creditorii personali ai unuia dintre soți.
    Textul în documentul-sursă ↗
  21. Sursa 21: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 353 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 353 alin. (2)
    (2) Cu toate acestea, după urmărirea bunurilor proprii ale soțului debitor, creditorul său personal poate cere partajul bunurilor comune, însă numai în măsura necesară pentru acoperirea creanței sale.
    Textul în documentul-sursă ↗
  22. Sursa 22: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 354 · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 354
    Veniturile din muncă ale unui soț, precum și cele asimilate acestora nu pot fi urmărite pentru datoriile comune asumate de către celălalt soț, cu excepția celor prevăzute la art. 351 lit. c).
    Textul în documentul-sursă ↗
  23. Sursa 23: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 355 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 355 alin. (1)
    (1) La încetarea comunității, aceasta se lichidează prin hotărâre judecătorească sau act autentic notarial.
    Textul în documentul-sursă ↗
  24. Sursa 24: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 355 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 355 alin. (2)
    (2) Până la finalizarea lichidării, comunitatea subzistă atât în privința bunurilor, cât și în privința obligațiilor.
    Textul în documentul-sursă ↗
  25. Sursa 25: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 357 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 357 alin. (1)
    (1) În cadrul lichidării comunității, fiecare dintre soți preia bunurile sale proprii, după care se va proceda la partajul bunurilor comune și la regularizarea datoriilor.
    Textul în documentul-sursă ↗
  26. Sursa 26: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 357 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 357 alin. (2)
    (2) În acest scop, se determină mai întâi cota-parte ce revine fiecărui soț, pe baza contribuției sale atât la dobândirea bunurilor comune, cât și la îndeplinirea obligațiilor comune. Până la proba contrară, se prezumă că soții au avut o contribuție egală.
    Textul în documentul-sursă ↗
  27. Sursa 27: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 364 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 364 alin. (1)
    (1) Niciunul dintre soți nu poate fi ținut de obligațiile născute din acte săvârșite de celălalt soț.
    Textul în documentul-sursă ↗
  28. Sursa 28: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 364 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 364 alin. (2)
    (2) Cu toate acestea, soții răspund solidar pentru obligațiile asumate de oricare dintre ei pentru acoperirea cheltuielilor obișnuite ale căsătoriei și a celor legate de creșterea și educarea copiilor.
    Textul în documentul-sursă ↗
  29. Sursa 29: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 385 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 385 alin. (1)
    (1) În cazul divorțului, regimul matrimonial încetează între soți la data introducerii cererii de divorț.
    Textul în documentul-sursă ↗
  30. Sursa 30: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 385 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 385 alin. (2)
    (2) Cu toate acestea, oricare dintre soți sau amândoi, împreună, în cazul divorțului prin acordul lor, pot cere instanței de divorț să constate că regimul matrimonial a încetat de la data separației în fapt.
    Textul în documentul-sursă ↗
  31. Sursa 31: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 386 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 386 alin. (1)
    (1) Actele menționate la art. 346 alin. (2), precum și actele din care se nasc obligații în sarcina comunității, încheiate de unul dintre soți după data introducerii cererii de divorț sunt anulabile, dacă au fost făcute în frauda celuilalt soț.
    Textul în documentul-sursă ↗
  32. Sursa 32: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 387 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 387 alin. (1)
    (1) Hotărârea judecătorească prin care s-a pronunțat divorțul și, după caz, certificatul de divorț prevăzut la art. 375 sunt opozabile față de terți, în condițiile legii.
    Textul în documentul-sursă ↗
  33. Sursa 33: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 669 · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 669
    Încetarea coproprietății prin partaj poate fi cerută oricând, afară de cazul în care partajul a fost suspendat prin lege, act juridic ori hotărâre judecătorească.
    Textul în documentul-sursă ↗
  34. Sursa 34: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 729 alin. (1) teza introductivă · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 729 alin. (1) teza introductivă
    (1) Salariile și alte venituri periodice, pensiile acordate în cadrul asigurărilor sociale, precum și alte sume ce se plătesc periodic debitorului și sunt destinate asigurării mijloacelor de existență ale acestuia pot fi urmărite:
    Textul în documentul-sursă ↗
  35. Sursa 35: ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2658/2023Hotărâre · paragraful HTML 085 (numerotare tehnică a paragrafelor din textul publicat) · forma din 14 decembrie 2023Înalta Curte de Casație și Justiție · 2658/2023 · 14 decembrie 2023 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    paragraful HTML 085 (numerotare tehnică a paragrafelor din textul publicat)
    Atât timp cât instanţa de apel a reţinut, pe baza probelor administrate, că împrumutul a fost contractat de unul dintre soţi în scopul redresării activităţii societăţii D. S.R.L. şi că părţile sociale deţinute la această societate de către asociatul B. reprezintă bunuri comune ale soţilor B. şi C., în mod corect s-a făcut aplicarea prevederilor art. 351 lit. a) C. civ., conform cărora reprezintă datorie comună obligaţia născută în legătură cu conservarea sau administrarea unui bun comun.
    Textul în documentul-sursă ↗
  36. Sursa 36: ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2658/2023Hotărâre · paragraful HTML 090 (numerotare tehnică a paragrafelor din textul publicat) · forma din 14 decembrie 2023Înalta Curte de Casație și Justiție · 2658/2023 · 14 decembrie 2023 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    paragraful HTML 090 (numerotare tehnică a paragrafelor din textul publicat)
    De asemenea, reţinerea caracterului de datorie comună conferă şi soţului care nu a încheiat actul juridic calitatea de debitor şi, implicit, calitatea procesuală pasivă în litigiul pornit de creditorul care urmăreşte să obţină titlul executoriu necesar valorificării pe cale silită a creanţei sale. Aşadar, contrar apărărilor expuse în recurs şi argumentelor prezentate în opinia separată a deciziei din apel, Înalta Curte consideră că datoria comună a soţilor determină soluţia de obligare a ambilor soţi la restituirea împrumutului, iar executarea silită a acestei obligaţii urmează a se realiza astfel cum s-a dispus prin sentinţa pronunţată de tribunal, respectiv prin urmărirea bunurilor comune şi, cu caracter subsidiar, a bunurilor proprii, în acord cu art. 352 C. civ.
    Textul în documentul-sursă ↗
  37. Sursa 37: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 351 lit. c) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 351 lit. c)
    c) obligațiile asumate de oricare dintre soți pentru acoperirea cheltuielilor obișnuite ale căsătoriei;
    Textul în documentul-sursă ↗
  38. Sursa 38: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 357 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 357 alin. (2)
    (2) În acest scop, se determină mai întâi cota-parte ce revine fiecărui soț, pe baza contribuției sale atât la dobândirea bunurilor comune, cât și la îndeplinirea obligațiilor comune. Până la proba contrară, se prezumă că soții au avut o contribuție egală.
    Textul în documentul-sursă ↗
  39. Sursa 39: Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civilLege · art. 220 alin. (1) · forma din 16 iulie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 220 alin. (1)
    (1) Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 511 din 24 iulie 2009, intră în vigoare la data de 1 octombrie 2011.
    Textul în documentul-sursă ↗
  40. Sursa 40: Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civilLege · art. 35 · forma din 16 iulie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 35
    Dispozițiile art. 351-354 din Codul civil sunt aplicabile și căsătoriilor în ființă la data intrării în vigoare a Codului civil, dacă datoria s-a născut după această dată.
    Textul în documentul-sursă ↗
  41. Sursa 41: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 181 alin. (1) pct. 2 · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 181 alin. (1) pct. 2
    2. când termenul se socotește pe zile, nu intră în calcul ziua de la care începe să curgă termenul, nici ziua când acesta se împlinește; ...
    Textul în documentul-sursă ↗
  42. Sursa 42: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 181 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 181 alin. (2)
    (2) Când ultima zi a unui termen cade într-o zi nelucrătoare, termenul se prelungește până în prima zi lucrătoare care urmează.
    Textul în documentul-sursă ↗
  43. Sursa 43: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 185 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 185 alin. (1)
    (1) Când un drept procesual trebuie exercitat într-un anumit termen, nerespectarea acestuia atrage decăderea din exercitarea dreptului, în afară de cazul în care legea dispune altfel. Actul de procedură făcut peste termen este lovit de nulitate.
    Textul în documentul-sursă ↗
  44. Sursa 44: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 186 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 186 alin. (1)
    (1) Partea care a pierdut un termen procedural va fi repusă în termen numai dacă dovedește că întârzierea se datorează unor motive temeinic justificate.
    Textul în documentul-sursă ↗
  45. Sursa 45: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 186 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 186 alin. (2)
    (2) În acest scop, partea va îndeplini actul de procedură în cel mult 15 zile de la încetarea împiedicării, cerând totodată repunerea sa în termen. În cazul exercitării căilor de atac, această durată este aceeași cu cea prevăzută pentru exercitarea căii de atac.
    Textul în documentul-sursă ↗
  46. Sursa 46: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 24 · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 24
    Dispozițiile legii noi de procedură se aplică numai proceselor și executărilor silite începute după intrarea acesteia în vigoare.
    Textul în documentul-sursă ↗
  47. Sursa 47: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 25 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 25 alin. (1)
    (1) Procesele în curs de judecată, precum și executările silite începute sub legea veche rămân supuse acelei legi.
    Textul în documentul-sursă ↗
  48. Sursa 48: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 712 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 712 alin. (1)
    (1) Împotriva executării silite, a încheierilor date de executorul judecătoresc, precum și împotriva oricărui act de executare se poate face contestație de către cei interesați sau vătămați prin executare. De asemenea, se poate face contestație la executare și în cazul în care executorul judecătoresc refuză să efectueze o executare silită sau să îndeplinească un act de executare silită în condițiile legii.
    Textul în documentul-sursă ↗
  49. Sursa 49: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 715 alin. (1) pct. 1 · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 715 alin. (1) pct. 1
    1. contestatorul a luat cunoștință de actul de executare pe care-l contestă; ...
    Textul în documentul-sursă ↗
  50. Sursa 50: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 715 alin. (1) pct. 2 · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 715 alin. (1) pct. 2
    2. cel interesat a primit comunicarea ori, după caz, înștiințarea privind înființarea popririi. Dacă poprirea este înființată asupra unor venituri periodice, termenul de contestație pentru debitor începe cel mai târziu la data efectuării primei rețineri din aceste venituri de către terțul poprit; ...
    Textul în documentul-sursă ↗
  51. Sursa 51: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 715 alin. (1) pct. 3 · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 715 alin. (1) pct. 3
    3. debitorul care contestă executarea însăși a primit încheierea de încuviințare a executării sau somația ori de la data când a luat cunoștință de primul act de executare, în cazurile în care nu a primit încheierea de încuviințare a executării și nici somația sau executarea se face fără somație.
    Textul în documentul-sursă ↗
  52. Sursa 52: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 715 alin. (1) teza introductivă · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 715 alin. (1) teza introductivă
    (1) Dacă prin lege nu se prevede altfel, contestația privitoare la executarea silită propriu-zisă se poate face în termen de 15 zile de la data când:
    Textul în documentul-sursă ↗
  53. Sursa 53: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 719 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 719 alin. (1)
    (1) Până la soluționarea contestației la executare sau a altei cereri privind executarea silită, la solicitarea părții interesate și numai pentru motive temeinice, instanța competentă poate suspenda executarea. Suspendarea se poate solicita odată cu contestația la executare sau prin cerere separată.
    Textul în documentul-sursă ↗
  54. Sursa 54: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 719 alin. (2) teza introductivă · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 719 alin. (2) teza introductivă
    (2) Pentru a se dispune suspendarea, cel care o solicită trebuie să dea în prealabil o cauțiune, calculată la valoarea obiectului contestației, după cum urmează:
    Textul în documentul-sursă ↗
  55. Sursa 55: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 719 alin. (4) teza introductivă · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 719 alin. (4) teza introductivă
    (4) Suspendarea executării este obligatorie și cauțiunea nu este necesară dacă:
    Textul în documentul-sursă ↗
  56. Sursa 56: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 729 alin. (1) lit. a) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 729 alin. (1) lit. a)
    a) până la jumătate din venitul lunar net, pentru sumele datorate cu titlu de obligație de întreținere sau alocație pentru copii; ...
    Textul în documentul-sursă ↗
  57. Sursa 57: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 729 alin. (1) lit. b) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 729 alin. (1) lit. b)
    b) până la o treime din venitul lunar net, pentru orice alte datorii. ...
    Textul în documentul-sursă ↗
  58. Sursa 58: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 729 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 729 alin. (2)
    (2) Dacă sunt mai multe urmăriri asupra aceleiași sume, urmărirea nu poate depăși jumătate din venitul lunar net al debitorului, indiferent de natura creanțelor, în afară de cazul în care legea prevede altfel.
    Textul în documentul-sursă ↗
  59. Sursa 59: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 729 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 729 alin. (3)
    (3) Veniturile din muncă sau orice alte sume ce se plătesc periodic debitorului și sunt destinate asigurării mijloacelor de existență ale acestuia, în cazul în care sunt mai mici decât cuantumul salariului minim net pe economie, pot fi urmărite numai asupra părții ce depășește jumătate din acest cuantum.
    Textul în documentul-sursă ↗
  60. Sursa 60: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 729 alin. (7) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 729 alin. (7)
    (7) Alocațiile de stat și indemnizațiile pentru copii, ajutoarele pentru îngrijirea copilului bolnav, ajutoarele de maternitate, cele acordate în caz de deces, bursele de studii acordate de stat, diurnele, precum și orice alte asemenea indemnizații cu destinație specială, stabilite potrivit legii, nu pot fi urmărite pentru niciun fel de datorii.
    Textul în documentul-sursă ↗
  61. Sursa 61: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 781 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 781 alin. (2)
    (2) În cazul popririi sumelor de bani din conturile bancare, pot face obiectul urmăririi silite prin poprire atât soldul creditor al acestor conturi, cât și încasările viitoare, cu respectarea limitelor prevăzute la art. 729, dacă este cazul.
    Textul în documentul-sursă ↗
  62. Sursa 62: Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civilLege · art. 102 alin. (1) · forma din 16 iulie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 102 alin. (1)
    (1) Contractul este supus dispozițiilor legii în vigoare la data când a fost încheiat în tot ceea ce privește încheierea, interpretarea, efectele, executarea și încetarea sa.
    Textul în documentul-sursă ↗
  63. Sursa 63: Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civilLege · art. 102 alin. (2) · forma din 16 iulie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 102 alin. (2)
    (2) Modificarea contractului se face cu respectarea tuturor condițiilor prevăzute de legea în vigoare la data modificării. În privința elementelor ce nu fac obiectul modificării, sunt aplicabile dispozițiile alin. (1).
    Textul în documentul-sursă ↗
  64. Sursa 64: Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civilLege · art. 201 · forma din 16 iulie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 201
    Prescripțiile începute și neîmplinite la data intrării în vigoare a Codului civil sunt și rămân supuse dispozițiilor legale care le-au instituit.
    Textul în documentul-sursă ↗
  65. Sursa 65: Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civilLege · art. 220 alin. (1) · forma din 16 iulie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 220 alin. (1)
    (1) Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 511 din 24 iulie 2009, intră în vigoare la data de 1 octombrie 2011.
    Textul în documentul-sursă ↗
  66. Sursa 66: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 2.506 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 2.506 alin. (1)
    (1) Prescripția nu operează de plin drept.
    Textul în documentul-sursă ↗
  67. Sursa 67: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 2.506 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 2.506 alin. (2)
    (2) După împlinirea termenului de prescripție, cel obligat poate să refuze executarea prestației.
    Textul în documentul-sursă ↗
  68. Sursa 68: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 2.512 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 2.512 alin. (1)
    (1) Prescripția poate fi opusă numai de cel în folosul căruia curge, personal sau prin reprezentant, și fără a fi ținut să producă vreun titlu contrar ori să fi fost de bună-credință.
    Textul în documentul-sursă ↗
  69. Sursa 69: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 2.512 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 2.512 alin. (2)
    (2) Organul de jurisdicție competent nu poate aplica prescripția din oficiu.
    Textul în documentul-sursă ↗
  70. Sursa 70: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 2.552 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 2.552 alin. (1)
    (1) Când termenul este stabilit pe săptămâni, luni sau ani, el se împlinește în ziua corespunzătoare din ultima săptămână ori lună sau din ultimul an.
    Textul în documentul-sursă ↗
  71. Sursa 71: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 2.552 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 2.552 alin. (2)
    (2) Dacă ultima lună nu are o zi corespunzătoare celei în care termenul a început să curgă, termenul se împlinește în ultima zi a acestei luni.
    Textul în documentul-sursă ↗
  72. Sursa 72: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 2.554 · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 2.554
    Dacă ultima zi a termenului este o zi nelucrătoare, termenul se consideră împlinit la sfârșitul primei zile lucrătoare care îi urmează.
    Textul în documentul-sursă ↗
  73. Sursa 73: Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civilLege · art. 43 · forma din 16 iulie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 43
    Dispozițiile art. 385 din Codul civil privind încetarea regimului matrimonial se aplică numai în cazul divorțului care intervine după data intrării în vigoare a Codului civil.
    Textul în documentul-sursă ↗
Ai nevoie de un avocat? Scrie-ne. Găsim pentru tine un avocat colaborator potrivit cazului tău, care te contactează în cel mult 2 zile lucrătoare. Prima consultație este gratuită și nu te obligă la nimic. Când poate fi util un avocat.
SURSA
TOATE SURSELE

    Semnalează o eroare

    Spune-ne ce ai observat. Referința de mai jos se adaugă automat în mesaj. Nu include date personale sau detalii despre cazul tău.

    C13-003 · https://divortpartaj.org/ghiduri/datorii-comune-sau-personale-dupa-divort-si-cine-le-plateste/
    Scrie-ne despre eroare

    Instalează pe iPhone sau iPad

    1. Apasă butonul Distribuie din Safari (pătratul cu săgeata în sus).
    2. Alege Adaugă pe ecranul principal.
    3. Apasă Adaugă. Aplicația apare lângă celelalte.

    Ghidurile principale, checklisturile și glosarul rămân disponibile și fără semnal.

    CONTACT · AVOCAȚI COLABORATORI

    Scrie-ne

    1. Scrii pe scurt ce se întâmplă.
    2. Echipa DivortPartaj.org citește mesajul și alege un avocat colaborator potrivit cazului tău.
    3. Avocatul te contactează în cel mult 2 zile lucrătoare. Prima consultație este gratuită și nu te obligă la nimic. Numele și datele tale de contact îi sunt arătate doar după ce confirmă că preia cererea.

    Site-ul nu primește comision. Dacă vrei să continui după prima consultație, onorariul îl stabilești direct cu avocatul.

    Scrie pe scurt ce se întâmplă și ce întrebare ai. Numele și datele de contact pune-le în câmpurile de mai sus. Nu include CNP, date de card sau de cont, detalii medicale amănunțite sau copii ale actelor: avocatul ți le va cere, dacă e nevoie.

    Gratuit · fără comision