Părintele nu se prezintă la programul cu copilul

Când părintele care are program nu vine, începe cu o evidență calmă a întâlnirilor ratate și mută organizarea între adulți: copilul nu trebuie să telefoneze ca să „merite” vizita sau să îl convingă pe părinte. Poți cere consiliere, iar dacă împrejurările s-au schimbat, modificarea unui program care nu mai funcționează. Monitorizarea are condiții proprii; simpla absență nu dovedește că părintele rezident împiedică relația și nu produce automat penalități. [1] [2] [3] [4] [5] [6] [7] [8] [9] [10] [1] [5] [6] [11] [12] [13] [14] [15]

ACTUALIZAT: 20 octombrie 2026
TIMP DE CITIRE: 14 minute
CATEGORIE: Copiii: autoritate, locuință și relații personale

Cuprins · 16 secțiuni

01Cui se adresează
02Situația de pornire: cine lipsește și ce spune hotărârea
03Ce fac după o întâlnire ratată?
04Consilierea: o cerere utilă fără a aștepta un număr de absențe
05Când se poate cere monitorizarea și ce primește fiecare părinte la final
06Dacă problema persistă: un program realist, nu o sancțiune afectivă
07Instanța, cererea scrisă și dosarul de probe
08Cum este ascultat copilul și ce fac profesioniștii
09Taxe și comunicări care nu trebuie ignorate
10Urgența și căile de atac nu suspendă singure programul
11De ce executorul nu este prima soluție pentru părintele care nu vine
12Cum urmăresc termenele fără să le amestec?
13Termene și repere
14Lista de pași
15Întrebări frecvente
16Surse și trimiteri

✓ SE APLICĂ DACĂ

Părinți din România care au un program de contact, iar părintele în beneficiul căruia este stabilit nu vine sau condiționează întâlnirea de apelul copilului. [1] [2] [3] [4] [5] [6]

✕ NU ACOPERĂ

Nu stabilește competența internațională și nu înlocuiește analiza unei obligații concrete dintr-un titlu executoriu. [16] [17] [18] [19] [20] [21] [22] [23] [24] [25] [26] [27] [5] [6] [11] [12] [13] [14] [15]
Nu prezintă penalități automate, o sancțiune de retragere a autorității sau o procedură de impunere a afecțiunii. [9] [10] [1] [5] [6] [11] [12] [13] [14] [15]

Situația de pornire: cine lipsește și ce spune hotărârea

Acest ghid privește părintele în favoarea căruia există programul, dar care nu se prezintă sau spune că vine numai dacă îl sună copilul. Este diferit de situația în care părintele la care locuiește copilul refuză predarea. Copilul are dreptul la relații personale, iar ambii părinți au răspunderi față de el; dreptul la contact nu înseamnă că afecțiunea poate fi produsă prin executare silită. [45] [46] [10] [47] [12] [1] [2] [3] [4] [5] [6] [5] [6] [11] [12] [13] [14] [15]

Citește hotărârea integrală, mai ales dispozitivul: zilele, orele, locul, cine preia și cine aduce copilul, condițiile de confirmare deja stabilite și eventualele măsuri de siguranță. Identifică separat dreptul de a avea contact și fiecare obligație concretă. O obligație expresă de transport ori de înapoiere trebuie analizată ca atare, în raport cu persoana obligată; nu o confunda cu dorința de a obliga pe cineva să fie apropiat afectiv. [13] [14] [28] [9] [5] [6] [11] [12] [13] [14] [15]

Părintele rezident continuă să sprijine relația în limitele hotărârii și ale interesului copilului. Nu trebuie însă prezentat ca autor al obstrucției doar fiindcă celălalt părinte nu s-a prezentat. O acuzație de înstrăinare, neglijare ori o cerere de sancțiune are nevoie de propriile fapte și probe, nu numai de eticheta pusă conflictului. [48] [1] [1] [2] [3] [4] [5] [6] [3] [4] [49] [50] [51] [52] [53]

Ce fac după o întâlnire ratată?

Păstrează o cronologie pentru fiecare întâlnire: intervalul din program, confirmările, locul și ora la care copilul era disponibil, dacă s-a anunțat absența, motivul comunicat și alternativa propusă. Separă ce ai constatat personal de ce presupui. Dacă apare condiția „vin numai dacă mă sună copilul”, păstrează mesajul integral și împrejurările, nu doar o captură decupată. Acestea sunt recomandări de documentare, nu un formular legal obligatoriu sau dovada automată a culpei. [1] [2] [3] [4] [5] [6] [3] [4] [49] [50] [51] [52] [53]

Când comunicarea este permisă, propune ca adulții să confirme între ei următoarea întâlnire, cu data, ora și locul din program. Poți cere celuilalt părinte să anunțe direct dacă nu poate veni și să propună o alternativă concretă. Nu pune copilul să negocieze, să transmită reproșuri ori să decidă care părinte are dreptate. Propunerea ta nu creează singură o nouă obligație de confirmare și nu îți permite să anulezi programul dacă celălalt nu răspunde. [1] [2] [3] [4] [5] [6] [13] [14] [28] [9] [9] [10] [1]

Notează efectele concrete asupra copilului: așteptări repetate, activități ratate, modificări ale rutinei sau reacții observate. Nu formula diagnostice și nu îl interoga pentru a construi probe. Îngrijirea și stabilitatea lui au prioritate față de strângerea unui dosar împotriva celuilalt părinte. Pentru evaluare sau sprijin, apelează la profesioniști în rolul lor propriu. [48] [1] [7] [3] [4] [49] [50] [51] [52] [53] [54] [55] [56] [57] [58] [10] [59] [60] [61] [62] [63] [64]

Consilierea: o cerere utilă fără a aștepta un număr de absențe

Articolul 18 alin. (4) din Legea nr. 272/2004 prevede consiliere pentru copil și părinți, la solicitarea acestora sau din oficiu. Adresează o cerere serviciului public de asistență socială competent, iar în București direcției generale de asistență socială și protecția copilului de sector. Cere înregistrarea și păstrează numărul cererii. Nu există în această dispoziție un număr minim de vizite ratate pe care să trebuiască să îl acumulezi. [7]

În cerere, prezintă pe scurt copilul, programul existent, exemplele datate de absență și condiționarea contactului de inițiativa copilului. Anexează hotărârea și mesajele relevante și cere consiliere pentru restabilirea unei relații previzibile, fără implicarea copilului în negociere. Simpla solicitare socială nu este o acțiune judiciară supusă taxei de timbru; aceasta nu reprezintă o promisiune că orice serviciu sau cheltuială ulterioară va fi gratuită. [7] [3] [4] [49] [50] [51] [52] [53] [65] [66] [67] [68] [69] [70]

Consilierea nu modifică hotărârea și nu constituie ordin de executare. Când există suspiciune de înstrăinare părintească sau de violență asupra copilului și instanța a fost sesizată, articolul 18 alin. (4) stabilește distinct obligația serviciului de a solicita instanței efectuarea unei expertize. Nu orice absență dovedește acea suspiciune și nici consilierea nu înlocuiește expertiza. [7] [1] [2] [3] [4] [5] [6]

Când se poate cere monitorizarea și ce primește fiecare părinte la final

Monitorizarea din articolul 18 alin. (5) nu se deschide automat pentru orice părinte care nu vine. Textul are în vedere împiedicarea sau afectarea negativă, de către un părinte, a legăturilor copilului cu celălalt părinte prin nerespectarea programului judiciar ori convenit, sau refuzul ori opoziția față de măsurile de consiliere din alineatul (4). Trebuie identificate persoana, relația afectată și conduita concretă. Faptul că titularul contactului lipsește nu dovedește, singur, că el împiedică relația copilului cu părintele rezident. [8]

Oricare părinte poate solicita serviciului competent evaluarea acestor condiții, arătând faptele și anexând programul și dovezile. Dacă ipoteza legală este îndeplinită, serviciul dispune monitorizarea pentru cel mult șase luni și solicită concomitent instanței de tutelă suplinirea acordului părintelui care se opune sau, după caz, modificarea măsurilor privitoare la copil. Consilierea rămâne un demers distinct chiar dacă nu sunt stabilite condițiile monitorizării. [7] [8]

Monitorizarea privește preluarea, vizitele la domiciliu și înapoierea, în condițiile legii. Asistența în timpul găzduirii cere sentința executorie prevăzută de articolul 18 alin. (6); nu rezultă un serviciu permanent de escortă sau transport din simpla cerere. Persoanele competente pot intervieva părinții, copilul și alte persoane relevante și întocmesc raportul final. Fiecare părinte primește raportul și îl poate folosi ca probă în instanță. [71] [72] [73] [53]

Se poate propune prelungirea monitorizării cu cel mult încă șase luni și pot fi recomandate consiliere, expertizare ori alte măsuri. Raportul descrie constatările și recomandările, dar nu înlocuiește judecata instanței și nu stabilește singur răspunderea unui părinte. Duratele monitorizării nu sunt termene de decădere pentru depunerea cererii tale. [71] [72] [73] [53] [3] [4] [49] [50] [51] [52] [53]

Dacă problema persistă: un program realist, nu o sancțiune afectivă

Pentru părinții divorțați, articolul 403 din Codul civil permite modificarea măsurilor când s-au schimbat împrejurările. Absențele repetate, disponibilitatea efectivă, distanța ori nevoile actuale ale copilului trebuie descrise și dovedite, explicând diferența față de situația judecată. Pentru neînțelegerile dintre părinți este relevant și articolul 486. Nu folosi modificarea ca apel tardiv împotriva aceleiași situații și nu cere retragerea autorității părintești ca sancțiune automată pentru vizite ratate. [9] [10] [1] [3] [4] [49] [50] [51] [52] [53]

Propune concret ce ar funcționa: intervale realizabile, locul predării, cine asigură deplasarea, comunicarea între adulți și, dacă este necesar, o adaptare graduală justificată de relația actuală. Explică de ce propunerea protejează stabilitatea copilului și păstrează relația, nu doar de ce îți este mai comodă. Instanța individualizează programul după vârstă, nevoi, legătura afectivă, comportamentul părintelui și celelalte împrejurări relevante. [48] [1] [9] [10] [1]

În cererea obișnuită, părintele solicitant este reclamant, iar celălalt părinte este partea adversă; copilul nu devine automat pârât. Articolul 403 enumeră și alți titulari, inclusiv copilul, membri ai familiei, instituțiile prevăzute de lege și procurorul. Această legitimare nu elimină regulile de capacitate, reprezentare și eventual conflict de interese, care trebuie verificate când cererea nu este introdusă de un părinte în nume propriu. [9] [10] [1] [16] [17] [18] [19] [20] [21] [22] [23] [24] [25] [26] [27] [54] [55] [56] [57] [58] [10] [59] [60] [61] [62] [63] [64]

Instanța, cererea scrisă și dosarul de probe

Pentru cererea autonomă dată de Codul civil instanței de tutelă și de familie, regula internă este judecătoria de la domiciliul sau reședința copilului, sub rezerva normelor speciale. Un divorț deja în curs, un incident de executare ori un ordin de protecție pot cere altă verificare a competenței. Dacă există domicilii sau hotărâri străine, această regulă nu stabilește singură competența internațională. [16] [17] [18] [19] [20] [21] [22] [23] [24] [25] [26] [27]

Nu este necesar să inventezi un formular național special de modificare a programului. Pregătește o cerere motivată care cuprinde instanța, identificarea și adresele părților, reprezentantul dacă există, obiectul exact, motivele de fapt și de drept, probele pentru fiecare solicitare și semnătura. Identifică dosarul și hotărârea anterioară, pasajul pe care vrei să îl modifici și soluția concretă solicitată. Depune exemplarele și copiile necesare comunicării. [16] [17] [18] [19] [20] [21] [22] [23] [24] [25] [26] [27]

Anexe utile: hotărârea integrală și dovada comunicării, certificatul de naștere sau celelalte acte relevante pentru raportul de familie, cronologia întâlnirilor, mesajele complete obținute legal, calendarul școlar ori al activităților invocate, dovezile privind distanța și disponibilitatea și raportul social, dacă există. Leagă fiecare probă de faptul pe care îl susține. Înscrisurile, martorii, interogatoriul și expertiza se propun în cadrul legal, iar instanța verifică admisibilitatea și apreciază probele împreună. [16] [17] [18] [19] [20] [21] [22] [23] [24] [25] [26] [27] [3] [4] [49] [50] [51] [52] [53]

Nu accesa conturile celuilalt părinte, nu modifica mesajele și nu expune inutil datele copilului. O listă redactată de tine este un instrument de organizare, nu o constatare neutră echivalentă cu un raport profesional ori cu o hotărâre. [3] [4] [49] [50] [51] [52] [53]

Cum este ascultat copilul și ce fac profesioniștii

În litigiul privind modalitățile contactului și neînțelegerile asupra îndatoririlor părintești, Codul civil prevede ascultarea copilului, cu aplicarea articolului 264. Ascultarea copilului care a împlinit zece ani este obligatorie în cadrul acestor dispoziții; sub această vârstă poate fi ascultat dacă este necesar. Opinia se apreciază potrivit vârstei și maturității, fără a-i transfera copilului răspunderea soluției. Nu condiționa contactul de faptul că el telefonează sau declară că îl dorește. [45] [46] [10] [47] [12] [54] [55] [56] [57] [58] [10] [59] [60] [61] [62] [63] [64] [1] [2] [3] [4] [5] [6]

În sfera articolului 140³ din Legea nr. 272/2004, audierea are loc cu participarea unui psiholog din cadrul Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC); acesta redactează raportul de constatare. Ascultarea este ultima etapă a cercetării judecătorești, după probe, iar opinia are valoarea unei prezumții relative. Ancheta psihosocială prevăzută de articolul 486, raportul de audiere, consilierea, monitorizarea și expertiza sunt instrumente diferite; unul nu îl înlocuiește automat pe celălalt. [54] [55] [56] [57] [58] [10] [59] [60] [61] [62] [63] [64] [7] [71] [72] [73] [53]

Decizia nr. 36 din 23 februarie 2026 a Înaltei Curți de Casație și Justiție (hotărâre prealabilă) privește majorarea pensiei de întreținere: nu impune acolo automat audierea și ancheta. Această dezlegare nu înlătură cerințele exprese pentru contact ori pentru neînțelegerile reglementate de articolul 486. Nici nu trebuie extrapolată la ideea că orice incident pur material ar necesita o nouă audiere. [54] [55] [56] [57] [58] [10] [59] [60] [61] [62] [63] [64]

Taxe și comunicări care nu trebuie ignorate

Pentru cererea privind relațiile personale care nu este accesorie divorțului, articolul 15 lit. d) din OUG nr. 80/2013 prevede douăzeci de lei pentru fiecare cerere. Trebuie verificată însă scutirea aplicabilă obiectului concret, inclusiv articolul 140 din Legea nr. 272/2004 și articolul 29 din ordonanță. Nu orice cerere despre copil are aceeași taxă și nici nu este orice asemenea cerere automat gratuită. Instanța stabilește taxa; avocatul, expertiza și eventualul executor sunt cheltuieli distincte. [65] [66] [67] [68] [69] [70]

Dacă instanța îți cere plata ori completarea taxei, respectă termenul comunicat, de cel mult zece zile de la primirea comunicării, și trimite dovada. Posibilitatea de a cere facilități are termenul distinct de cinci zile de la primire. Modul de stabilire a taxei poate fi contestat prin reexaminare la aceeași instanță în trei zile de la comunicarea taxei; cererea este netimbrată și se soluționează de alt complet, fără citare, prin încheiere definitivă. Nu confunda aceste termene cu apelul asupra programului. [74] [75] [76] [77]

Urgența și căile de atac nu suspendă singure programul

Dacă este necesară o măsură temporară urgentă, poate fi examinată ordonanța președințială: aparență de drept, urgență reală, caracter provizoriu și fără rezolvarea definitivă a litigiului ori efecte ireversibile. Cererea se introduce la instanța competentă asupra fondului, cu propunerea temporară și probele care pot fi administrate rapid. Absențele nu fac automat urgent orice cerere. În sfera articolului 140² din Legea nr. 272/2004, cele treizeci de zile sunt termenul maxim de soluționare, nu termenul tău de depunere. [78] [79] [80] [81] [82] [83] [84] [85] [86] [87]

Ordonanța neevaluabilă în bani are taxa de douăzeci de lei, sub rezerva unei scutiri aplicabile; articolul 140 exclude expres procedura articolului 140² din propria scutire. Ordonanța este provizorie și executorie. Termenul de apel este, dacă legea specială nu dispune altfel, de cinci zile de la pronunțare când s-a judecat cu citare și de la comunicare când s-a judecat fără citare. Contează citarea, nu prezența efectivă. Suspendarea în apel cere o decizie a instanței și cauțiunea stabilită de aceasta. [88] [89] [90] [69] [70] [65] [66] [67] [68] [69] [70] [78] [79] [80] [81] [82] [83] [84] [85] [86] [87] [91] [92] [93]

Pentru hotărârea obișnuită privind programul, termenul comun de apel este de treizeci de zile de la comunicare, dacă nu există o regulă specială. Contactul intră în categoria executării provizorii de drept, astfel încât apelul nu suspendă automat programul. Potrivit Codului de procedură civilă în vigoare, hotărârile din categoria articolului 94 pct. 1 lit. a) nu au și recurs. Verifică legea aplicabilă procesului și natura exactă a hotărârii înainte de calcul. [94] [95] [96] [97] [98] [99] [100] [29] [30] [31] [32] [33] [34] [35] [36] [37] [38] [39] [40] [41] [42] [43] [44]

Suspendarea executării provizorii este un demers distinct, potrivit articolului 450, cerut în cadrul apelului ori separat în cursul lui și judecat de instanța de apel, cu motivare și cauțiunea legală. Taxa cererii de suspendare este de cincizeci de lei, dacă nu se aplică o scutire. Încheierea privind suspendarea obișnuită urmează articolul 719 alin. (6): apel separat sau, când o pronunță curtea de apel, recurs, în cinci zile de la pronunțare pentru partea prezentă și de la comunicare pentru cea lipsă. Suspendarea provizorie incidentală din articolul 450 alin. (5), până la soluționarea cererii principale, nu are cale de atac potrivit Deciziei nr. 8 din 27 aprilie 2015 a Înaltei Curți (recurs în interesul legii). Nu confunda această ultimă procedură cu ordonanța independentă de modificare temporară a contactului. [101] [102] [103] [104] [105] [106] [107] [108] [109] [110] [111] [112] [88] [89] [90] [69] [70]

De ce executorul nu este prima soluție pentru părintele care nu vine

Executarea privind minorii presupune un titlu executoriu și o obligație concretă neîndeplinită de debitorul real. Somația din articolul 910 alin. (2) se adresează părintelui ori persoanei la care se află copilul, pentru predare sau permiterea contactului. Nu poate fi transformată mecanic într-o comandă adresată părintelui absent de a manifesta afecțiune. Dacă există o obligație distinctă expresă de transport sau retur, prezintă titlul unui avocat ori executor pentru analiza acelei obligații, fără a inversa rolurile părinților. [13] [14] [28] [9] [5] [6] [11] [12] [13] [14] [15] [13] [14] [113] [114] [15] [115]

Executarea legală se face cu garanțiile copilului, inclusiv participarea reprezentantului DGASPC și, când este necesar potrivit legii, a psihologului. Nimeni nu poate brusca sau presa copilul. Dacă executorul constată refuzul categoric ori aversiunea copilului, întocmește proces-verbal; reprezentantul DGASPC sesizează instanța de la locul copilului pentru consiliere de cel mult trei luni, prin procedura urgentă prevăzută de articolul 913. După raportul psihologului, executarea se reia. Refuzul copilului nu înseamnă automat executare reușită sau stingerea obligației. [13] [14] [113] [114] [15] [115] [116] [117] [118] [119]

Cuantumul și lichidarea penalităților, contestația la executare și costurile fiecărui act necesită analiza distinctă a titlului și a dosarului de executare. Nu există aici o promisiune de amendă ori despăgubire pentru fiecare vizită ratată. Pentru problema absențelor, traseul util rămâne documentarea, sprijinul profesional și, dacă este cazul, schimbarea judiciară a unui program nerealist. [5] [6] [11] [12] [13] [14] [15] [1] [2] [3] [4] [5] [6] [9] [10] [1]

Cum urmăresc termenele fără să le amestec?

Păstrează plicul, confirmarea de primire și dovezile comunicărilor. Pentru termenele procedurale calculate pe zile, regula este că nu se numără ziua de început și ziua împlinirii; dacă ultima zi este nelucrătoare, termenul se prelungește până în prima zi lucrătoare următoare. Depunerea la registratură și transmiterea prin mijloacele recunoscute de articolul 183 cer păstrarea dovezii datei și orei. Nu calcula o dată finală numai după ziua în care ai aflat informal despre soluție. [29] [30] [31] [32] [33] [34] [35] [36] [37] [38] [39] [40] [41] [42] [43] [44]

Pierderea termenului poate atrage decăderea și nulitatea actului tardiv. Repunerea în termen nu este automată: trebuie motive temeinic justificate, îndeplinirea actului și cererea de repunere în termenul legal de la încetarea împiedicării; pentru căile de atac, durata este cea a căii respective. Cere verificare rapidă dacă o comunicare este recentă sau dacă nu știi ce procedură privește. [29] [30] [31] [32] [33] [34] [35] [36] [37] [38] [39] [40] [41] [42] [43] [44]

Termene și repere procedurale

REGULĂConsiliere și modificarea programului

Interval: Dispozițiile citate nu prevăd un termen fix de depunere sau un număr minim de vizite ratate. [7] [9] [10] [1]
De când începe: Necesitatea sprijinului; pentru modificare, schimbarea împrejurărilor. [7] [9] [10] [1]
Cum se aplică: Nu amâna sprijinul pentru a atinge un prag de absențe inventat. [7]
Consecințe: Poți cere sprijin și pregăti cererea; programul nu se modifică automat. [7] [9] [10] [1]

[7][9][10][1][94][95][96][97][98][99][100][29][30][31][32][33][34][35][36][37][38][39][40][41][42][43][44]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

Lipsa unui termen fix aici nu prelungește un termen de apel deja deschis. [94] [95] [96] [97] [98] [99] [100] [29] [30] [31] [32] [33] [34] [35] [36] [37] [38] [39] [40] [41] [42] [43] [44]

REGULĂMonitorizarea relațiilor personale

Interval: Până la șase luni, cu posibilitatea propunerii unei prelungiri de cel mult șase luni. [8] [71] [72] [73] [53]
De când începe: Dispunerea monitorizării în condițiile articolului 18 alin. (5); nu simpla lipsă a părintelui. [8]
Cum se aplică: Durata se verifică în actul măsurii; nu este termenul de introducere a unei acțiuni. [8] [71] [72] [73] [53]
Consecințe: Raportul se înmânează fiecărui părinte și poate fi probă; nu este o hotărâre de sancționare. [71] [72] [73] [53] [3] [4] [49] [50] [51] [52] [53]

[8][71][72][73][53][3][4][49][50][51][52][29][30][31][32][33][34][35][36][37][38][39][40][41][42][43][44]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

Asistența reprezentanților serviciului social în timpul găzduirii copilului presupune ca instanța să fi dispus monitorizarea printr-o sentință executorie, potrivit articolului 18 alin. (6). [71] [72] [73] [53]

REGULĂApelul împotriva hotărârii obișnuite

Interval: De regulă treizeci de zile, dacă nu există normă specială. [94] [95] [96] [97] [98] [99] [100]
De când începe: Comunicarea hotărârii; apelul introdus anterior valorează comunicare la data depunerii lui, în condițiile articolului 468. [94] [95] [96] [97] [98] [99] [100]
Cum se aplică: Calculează potrivit regulilor procedurale aplicabile și păstrează dovada evenimentului care declanșează termenul; nu presupune o dată de comunicare. [29] [30] [31] [32] [33] [34] [35] [36] [37] [38] [39] [40] [41] [42] [43] [44]
Consecințe: Programul executoriu provizoriu nu este suspendat automat. Tardivitatea poate atrage decăderea. [94] [95] [96] [97] [98] [99] [100] [29] [30] [31] [32] [33] [34] [35] [36] [37] [38] [39] [40] [41] [42] [43] [44]

[94][95][96][97][98][99][100][29][30][31][32][33][34][35][36][37][38][39][40][41][42][43][44][91][92][93]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

Nu se aplică automat ordonanței președințiale sau altui tip de hotărâre. [94] [95] [96] [97] [98] [99] [100] [91] [92] [93]

REGULĂOrdonanță președințială privind copilul

Interval: Cel mult treizeci de zile pentru soluționarea cererii în sfera articolului 140²; nu termen de depunere. [78] [79] [80] [81] [82] [83] [84] [85] [86] [87]
De când începe: Introducerea cererii de chemare în judecată. [78] [79] [80] [81] [82] [83] [84] [85] [86] [87]
Cum se aplică: Verifică obiectul și regimul special, distinct de termenul apelului. [78] [79] [80] [81] [82] [83] [84] [85] [86] [87] [91] [92] [93]
Consecințe: Poate fi dispusă o măsură temporară executorie, fără rezolvarea definitivă a fondului. [78] [79] [80] [81] [82] [83] [84] [85] [86] [87]

[78][79][80][81][82][83][84][85][86][87][91][92][93][29][30][31][32][33][34][35][36][37][38][39][40][41][42][43][44]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

Admiterea depinde de urgență, aparență de drept și caracter provizoriu, nu de simpla existență a absențelor. [78] [79] [80] [81] [82] [83] [84] [85] [86] [87]

REGULĂApelul ordonanței independente

Interval: Cinci zile, dacă legea specială nu dispune altfel. [91] [92] [93]
De când începe: Pronunțarea dacă s-a dat cu citarea părților; comunicarea dacă s-a dat fără citare. [91] [92] [93]
Cum se aplică: Calculează potrivit regulilor procedurale aplicabile și păstrează dovada evenimentului care declanșează termenul; nu presupune o dată de comunicare. [29] [30] [31] [32] [33] [34] [35] [36] [37] [38] [39] [40] [41] [42] [43] [44]
Consecințe: Suspendarea executării cere decizia instanței de apel și cauțiunea stabilită de ea. [91] [92] [93]

[91][92][93][29][30][31][32][33][34][35][36][37][38][39][40][41][42][43][44][101][102][103][104][105][106][107][108][109][110][111][112]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

Citarea nu este același lucru cu prezența efectivă. [91] [92] [93]
Nu este suspendarea provizorie incidentală din articolul 450 alin. (5). [101] [102] [103] [104] [105] [106] [107] [108] [109] [110] [111] [112]

REGULĂComunicarea taxei judiciare

Interval: Plată/completare în termenul comunicat de cel mult zece zile; facilități în cinci zile; reexaminarea taxei în trei zile. [74] [75] [76] [77]
De când începe: Primirea comunicării instanței pentru plată și facilități; comunicarea taxei datorate pentru reexaminare. [74] [75] [76] [77]
Cum se aplică: Calculează potrivit regulilor procedurale aplicabile și păstrează dovada evenimentului care declanșează termenul; nu presupune o dată de comunicare. [29] [30] [31] [32] [33] [34] [35] [36] [37] [38] [39] [40] [41] [42] [43] [44]
Consecințe: Trimite dovada plății; reexaminarea netimbrată se judecă de alt complet, fără citare, definitiv. [74] [75] [76] [77]

[74][75][76][77][29][30][31][32][33][34][35][36][37][38][39][40][41][42][43][44]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

Sunt cereri diferite, nu termene alternative ale aceluiași demers. [74] [75] [76] [77]

REGULĂConsilierea în executare, dacă minorul refuză

Interval: Cel mult trei luni în procedura articolului 913. [116] [117] [118] [119]
De când începe: Măsura dispusă de instanță după constatarea executorului și sesizarea reprezentantului DGASPC. [116] [117] [118] [119]
Cum se aplică: Urmează durata dispusă prin încheiere, nu o amânare unilaterală a părintelui. [116] [117] [118] [119]
Consecințe: După raportul psihologului, executorul reia procedura; refuzul nu stinge automat obligația. [116] [117] [118] [119]

[116][117][118][119][29][30][31][32][33][34][35][36][37][38][39][40][41][42][43][44]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

Încheierea de consiliere din această procedură nu are cale de atac. [116] [117] [118] [119]

Lista de pași

Citește hotărârea și separă titularul contactului de persoana care are o obligație concretă de predare. [13] [14] [28] [9] [5] [6] [11] [12] [13] [14] [15]
Ține o cronologie cu date, confirmări, absențe și mesaje complete, fără presupuneri prezentate ca fapte. [1] [2] [3] [4] [5] [6] [3] [4] [49] [50] [51] [52] [53]
Organizarea rămâne între adulți; nu îi cere copilului să îl convingă pe părinte. [1] [2] [3] [4] [5] [6]
Cere consiliere și, dacă faptele îndeplinesc condițiile legale ale monitorizării, cere și evaluarea acesteia. [7] [8]
Dacă ceri modificarea, arată ce s-a schimbat, propune un program realizabil și anexează probe pentru fiecare solicitare. [9] [10] [1] [16] [17] [18] [19] [20] [21] [22] [23] [24] [25] [26] [27] [3] [4] [49] [50] [51] [52] [53]
Verifică separat taxa, comunicările, calea de atac și orice cerere de suspendare. [65] [66] [67] [68] [69] [70] [74] [75] [76] [77] [94] [95] [96] [97] [98] [99] [100] [101] [102] [103] [104] [105] [106] [107] [108] [109] [110] [111] [112] [29] [30] [31] [32] [33] [34] [35] [36] [37] [38] [39] [40] [41] [42] [43] [44]

Întrebări frecvente

Ce pot face când părintele care are program nu vine și condiționează vizitele de apelul copilului?

Păstrează programul și mesajele, notează întâlnirile ratate și propune organizarea între adulți printr-un canal permis. Cere consiliere; dacă situația persistă și împrejurările s-au schimbat, poți solicita un program realist instanței. Nu pune copilul să îl convingă și nu presupune că absența dovedește obstrucția părintelui rezident. [1] [2] [3] [4] [5] [6] [7] [9] [10] [1]

Trebuie să aștept trei absențe înainte să cer ajutor?

Nu există un asemenea prag în dispoziția de consiliere. Cere sprijin când relația copilului este afectată și descrie faptele. Pentru monitorizare trebuie verificate condițiile distincte din articolul 18 alin. (5), nu numărate mecanic vizitele. [7] [8]

Pot cere monitorizare numai fiindcă celălalt părinte nu vine?

Poți solicita evaluarea situației, dar absența singură nu dovedește împiedicarea relației cu celălalt părinte cerută de articolul 18 alin. (5). Arată conduita concretă ori refuzul măsurilor de consiliere și cine afectează relația cu cine. Consilierea este disponibilă separat. [8] [7]

Pot anula vizitele viitoare dacă nu mai am încredere că va veni?

Nu rescrie unilateral hotărârea. Documentează problema și cere adaptarea judiciară când s-au schimbat împrejurările. Instanța decide potrivit interesului copilului, nu ca pedeapsă pentru părinte. [13] [14] [28] [9] [9] [10] [1]

Primesc automat despăgubiri sau penalități pentru întâlnirile ratate?

Nu. Trebuie identificate obligația juridică reală, persoana obligată și temeiul cererii. Procedura de predare din articolul 910 nu devine automat executarea unei obligații a părintelui absent de a manifesta afecțiune. [5] [6] [11] [12] [13] [14] [15] [13] [14] [113] [114] [15] [115]

Apelul oprește noul program?

Nu automat: hotărârea privind legăturile personale este executorie provizoriu de drept. Suspendarea este distinctă și trebuie dispusă în condițiile legii; simpla depunere a apelului sau a cererii nu este suspendare. [94] [95] [96] [97] [98] [99] [100] [101] [102] [103] [104] [105] [106] [107] [108] [109] [110] [111] [112]

De reținut

Arată cele 5 idei principale ale ghidului

Absența titularului contactului nu dovedește automat obstrucția părintelui rezident. [1] [2] [3] [4] [5] [6]
Consilierea este o cale proprie, fără un număr minim legal de vizite ratate. [7]
Monitorizarea cere identificarea conduitei și a relației afectate în ipoteza legală, nu numai constatarea absenței. [8]
Schimbarea împrejurărilor poate justifica adaptarea judiciară a programului. [9] [10] [1]
Executarea unei obligații concrete nu este impunerea afecțiunii. [5] [6] [11] [12] [13] [14] [15]

Cum pregătesc cererea potrivit situației concrete

Ghidul descrie regulile în vigoare la data actualizării, 20 octombrie 2026. Dacă situația ta este mai veche, unele reguli pot fi diferite.

Surse și trimiteri

Sursa 1: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 17 alin. (4) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 17 alin. (4)
(4) În caz de neînțelegere între părinți cu privire la modalitățile de exercitare a dreptului de a avea legături personale cu copilul, instanța va stabili un program în funcție de vârsta copilului, de nevoile de îngrijire și educare ale acestuia, de intensitatea legăturii afective dintre copil și părintele la care nu locuiește, de comportamentul acestuia din urmă, de existența unei situații de înstrăinare părintească, precum și de alte aspecte relevante în fiecare caz în parte.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 2: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 18 alin. (3) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 18 alin. (3)
(3) Părintele la care copilul locuiește are obligația de a sprijini menținerea relațiilor personale ale copilului cu celălalt părinte, prevăzute la alin. (1).
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 3: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 249 · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 249
Cel care face o susținere în cursul procesului trebuie să o dovedească, în afară de cazurile anume prevăzute de lege.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 4: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 250 · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 250
Dovada unui act juridic sau a unui fapt se poate face prin înscrisuri, martori, prezumții, mărturisirea uneia dintre părți, făcută din proprie inițiativă sau obținută la interogatoriu, prin expertiză, prin mijloacele materiale de probă, prin cercetarea la fața locului sau prin orice alte mijloace prevăzute de lege.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 5: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 483 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 483 alin. (2)
(2) Părinții exercită autoritatea părintească numai în interesul superior al copilului, cu respectul datorat persoanei acestuia, și îl asociază pe copil la toate deciziile care îl privesc, ținând cont de vârsta și de gradul său de maturitate.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 6: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 483 alin. (3) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 483 alin. (3)
(3) Ambii părinți răspund pentru creșterea copiilor lor minori.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 7: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 18 alin. (4) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 18 alin. (4)
(4) Pentru restabilirea și menținerea relațiilor personale ale copilului, serviciul public de asistență socială și, după caz, direcțiile generale de asistență socială și protecția copilului de la nivelul fiecărui sector al municipiului București au obligația de a dispune consiliere, acordată de specialiști din cadrul serviciilor publice de asistență socială sau al organismelor abilitate, atât copilului, cât și părinților săi, la solicitarea acestora sau din oficiu, iar când există suspiciune de înstrăinare părintească sau orice altă formă de violență asupra copilului și instanța de judecată a fost sesizată, au obligația să solicite acesteia efectuarea unei expertize.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 8: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 18 alin. (5) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 18 alin. (5)
(5) În cazul în care unul dintre părinți împiedică sau afectează în mod negativ legăturile personale ale copilului cu celălalt părinte, prin nerespectarea programului stabilit de instanță sau convenit cu celălalt părinte, ori refuză sau se opune respectării măsurilor dispuse la alin. (4), serviciul public de asistență socială și, după caz, direcțiile generale de asistență socială și protecția copilului de la nivelul fiecărui sector al municipiului București, la solicitarea oricăruia dintre părinți, vor dispune monitorizarea relațiilor personale ale copilului pentru o durată de până la 6 luni, concomitent cu solicitarea adresată instanței de tutelă în vederea suplinirii acordului părintelui care se opune sau, după caz, modificarea măsurilor privitoare la copil.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 9: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 403 · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 403
În cazul schimbării împrejurărilor, instanța de tutelă poate modifica măsurile cu privire la drepturile și îndatoririle părinților divorțați față de copiii lor minori, la cererea oricăruia dintre părinți sau a unui alt membru de familie, a copilului, a instituției de ocrotire, a instituției publice specializate pentru protecția copilului sau a procurorului.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 10: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 486 · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 486
Ori de câte ori există neînțelegeri între părinți cu privire la exercițiul drepturilor sau la îndeplinirea îndatoririlor părintești, instanța de tutelă, după ce îi ascultă pe părinți și luând în considerare concluziile raportului referitor la ancheta psihosocială, hotărăște potrivit interesului superior al copilului. Ascultarea copilului este obligatorie, dispozițiile art. 264 fiind aplicabile.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 11: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 487 · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 487
Părinții au dreptul și îndatorirea de a crește copilul, îngrijind de sănătatea și dezvoltarea lui fizică, psihică și intelectuală, de educația, învățătura și pregătirea profesională a acestuia, potrivit propriilor lor convingeri, însușirilor și nevoilor copilului; ei sunt datori să dea copilului orientarea și sfaturile necesare exercitării corespunzătoare a drepturilor pe care legea le recunoaște acestuia.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 12: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 17 alin. (1) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 17 alin. (1)
(1) Copilul are dreptul de a menține relații personale și contacte directe cu părinții, rudele, precum și cu alte persoane față de care copilul a dezvoltat legături de atașament.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 13: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 910 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 910 alin. (1)
(1) Dispozițiile prezentului capitol sunt aplicabile și în cazul măsurilor privitoare la minori prevăzute într-un titlu executoriu, cum sunt stabilirea locuinței minorului, darea în plasament, înapoierea minorului de către persoana care îl ține fără drept, exercitarea dreptului de a avea legături personale cu minorul, precum și alte măsuri prevăzute de lege.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 14: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 910 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 910 alin. (2)
(2) În aceste cazuri, executorul judecătoresc va trimite părintelui sau persoanei la care se află minorul încheierea de încuviințare a executării împreună cu o somație în care îi va comunica acesteia data la care să se prezinte împreună cu minorul la sediul său ori în alt loc stabilit de executor, în vederea preluării acestuia de către creditor, sau, după caz, îi va pune în vedere să permită celuilalt părinte să își exercite dreptul de a avea legături personale cu minorul, potrivit programului stabilit în titlul executoriu.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 15: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 911 alin. (4) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 911 alin. (4)
(4) Nu este permis niciunei persoane să bruscheze minorul sau să exercite presiuni asupra lui pentru a se realiza executarea.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 16: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 94 pct. 1 lit. a) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 94 pct. 1 lit. a)
a) cererile date de Codul civil în competența instanței de tutelă și de familie, în afară de cazurile în care prin lege se prevede în mod expres altfel; ...
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 17: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 114 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 114 alin. (1)
(1) Dacă legea nu prevede altfel, cererile privind ocrotirea persoanei fizice date de Codul civil în competența instanței de tutelă și de familie se soluționează de instanța în a cărei circumscripție teritorială își are domiciliul sau reședința persoana ocrotită.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 18: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 194 teza introductivă · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 194 teza introductivă
Cererea de chemare în judecată va cuprinde:
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 19: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 194 lit. a) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 194 lit. a)
a) numele și prenumele, domiciliul sau reședința părților ori, pentru persoane juridice, denumirea și sediul lor. De asemenea, cererea va cuprinde și codul numeric personal sau, după caz, codul unic de înregistrare ori codul de identificare fiscală, numărul de înmatriculare în registrul comerțului sau de înscriere în registrul persoanelor juridice și contul bancar ale reclamantului, precum și ale pârâtului, dacă părțile posedă ori li s-au atribuit aceste elemente de identificare potrivit legii, în măsura în care acestea sunt cunoscute de reclamant. Dispozițiile art. 148 alin. (1) teza a II-a sunt aplicabile. Dacă reclamantul locuiește în străinătate, va arăta și domiciliul ales în România unde urmează să i se facă toate comunicările privind procesul; ...
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 20: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 194 lit. b) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 194 lit. b)
b) numele, prenumele și calitatea celui care reprezintă partea în proces, iar în cazul reprezentării prin avocat, numele, prenumele acestuia și sediul profesional. Dispozițiile art. 148 alin. (1) teza a II-a sunt aplicabile în mod corespunzător. Dovada calității de reprezentant, în forma prevăzută la art. 151, se va alătura cererii; ...
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 21: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 194 lit. c) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 194 lit. c)
c) obiectul cererii și valoarea lui, după prețuirea reclamantului, atunci când acesta este evaluabil în bani, precum și modul de calcul prin care s-a ajuns la determinarea acestei valori, cu indicarea înscrisurilor corespunzătoare. Pentru imobile se aplică în mod corespunzător dispozițiile art. 104. Pentru identificarea imobilelor se vor arăta localitatea și județul, strada și numărul, iar în lipsă, vecinătățile, etajul și apartamentul, precum și, când imobilul este înscris în cartea funciară, numărul de carte funciară și numărul cadastral sau topografic, după caz. La cererea de chemare în judecată se va anexa extrasul de carte funciară, cu arătarea titularului înscris în cartea funciară, eliberat de biroul de cadastru și publicitate imobiliară în raza căruia este situat imobilul, iar în cazul în care imobilul nu este înscris în cartea funciară, se va anexa un certificat emis de același birou, care atestă acest fapt; ...
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 22: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 194 lit. d) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 194 lit. d)
d) arătarea motivelor de fapt și de drept pe care se întemeiază cererea; ...
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 23: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 194 lit. e) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 194 lit. e)
e) arătarea dovezilor pe care se sprijină fiecare capăt de cerere. Când dovada se face prin înscrisuri, se vor aplica, în mod corespunzător, dispozițiile art. 150. Când reclamantul dorește să își dovedească cererea sau vreunul dintre capetele acesteia prin interogatoriul pârâtului, va cere înfățișarea în persoană a acestuia, dacă pârâtul este o persoană fizică. În cazurile în care legea prevede că pârâtul va răspunde în scris la interogatoriu, acesta va fi atașat cererii de chemare în judecată. Când se va cere dovada cu martori, se vor arăta numele, prenumele și adresa martorilor, dispozițiile art. 148 alin. (1) teza a II-a fiind aplicabile în mod corespunzător; ...
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 24: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 194 lit. f) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 194 lit. f)
f) semnătura. ...
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 25: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 195 · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 195
Cererea de chemare în judecată se va face în numărul de exemplare stabilit la art. 149 alin. (1).
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 26: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 36 · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 36
Calitatea procesuală rezultă din identitatea dintre părți și subiectele raportului juridic litigios, astfel cum acesta este dedus judecății. Existența sau inexistența drepturilor și a obligațiilor afirmate constituie o chestiune de fond.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 27: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 37 · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 37
În cazurile și condițiile prevăzute exclusiv prin lege, se pot introduce cereri sau se pot formula apărări și de persoane, organizații, instituții sau autorități, care, fără a justifica un interes personal, acționează pentru apărarea drepturilor ori intereselor legitime ale unor persoane aflate în situații speciale sau, după caz, în scopul ocrotirii unui interes de grup ori general.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 28: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 443 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 443 alin. (1)
(1) În cazul în care sunt necesare lămuriri cu privire la înțelesul, întinderea sau aplicarea dispozitivului hotărârii ori dacă acesta cuprinde dispoziții contradictorii, părțile pot cere instanței care a pronunțat hotărârea să lămurească dispozitivul sau să înlăture dispozițiile potrivnice.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 29: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 24 · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 24
Dispozițiile legii noi de procedură se aplică numai proceselor și executărilor silite începute după intrarea acesteia în vigoare.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 30: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 25 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 25 alin. (1)
(1) Procesele în curs de judecată, precum și executările silite începute sub legea veche rămân supuse acelei legi.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 31: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 27 · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 27
Hotărârile rămân supuse căilor de atac, motivelor și termenelor prevăzute de legea sub care a început procesul.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 32: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 181 alin. (1), teza introductivă · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 181 alin. (1), teza introductivă
(1) Termenele, în afară de cazul în care legea dispune altfel, se calculează după cum urmează:
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 33: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 181 alin. (1) pct. 2 · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 181 alin. (1) pct. 2
2. când termenul se socotește pe zile, nu intră în calcul ziua de la care începe să curgă termenul, nici ziua când acesta se împlinește;
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 34: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 181 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 181 alin. (2)
(2) Când ultima zi a unui termen cade într-o zi nelucrătoare, termenul se prelungește până în prima zi lucrătoare care urmează.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 35: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 182 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 182 alin. (1)
(1) Termenul care se socotește pe zile, săptămâni, luni sau ani se împlinește la ora 24,00 a ultimei zile în care se poate îndeplini actul de procedură.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 36: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 182 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 182 alin. (2)
(2) Cu toate acestea, dacă este vorba de un act ce trebuie depus la instanță sau într-un alt loc, termenul se va împlini la ora la care activitatea încetează în acel loc în mod legal, dispozițiile art. 183 fiind aplicabile.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 37: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 183 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 183 alin. (1)
(1) Actul de procedură, depus înăuntrul termenului prevăzut de lege prin scrisoare recomandată la oficiul poștal sau depus la un serviciu de curierat rapid ori la un serviciu specializat de comunicare ori trimis prin fax sau e-mail, este socotit a fi făcut în termen.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 38: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 183 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 183 alin. (3)
(3) În cazurile prevăzute la alin. (1) și (2), recipisa oficiului poștal, precum și înregistrarea ori atestarea făcută, după caz, de serviciul de curierat rapid, de serviciul specializat de comunicare, de unitatea militară sau de administrația locului de deținere, pe actul depus, precum și mențiunea datei și orei primirii faxului sau a e-mail-ului, astfel cum acestea sunt atestate de către calculatorul sau faxul de primire al instanței, servesc ca dovadă a datei depunerii actului de către partea interesată.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 39: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 184 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 184 alin. (1)
(1) Termenele încep să curgă de la data comunicării actelor de procedură, dacă legea nu dispune altfel.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 40: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 184 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 184 alin. (2)
(2) Se consideră că actul a fost comunicat părții și în cazul în care aceasta a primit sub semnătură copie de pe act, precum și în cazul în care ea a cerut comunicarea actului unei alte părți.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 41: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 185 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 185 alin. (1)
(1) Când un drept procesual trebuie exercitat într-un anumit termen, nerespectarea acestuia atrage decăderea din exercitarea dreptului, în afară de cazul în care legea dispune altfel. Actul de procedură făcut peste termen este lovit de nulitate.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 42: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 186 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 186 alin. (1)
(1) Partea care a pierdut un termen procedural va fi repusă în termen numai dacă dovedește că întârzierea se datorează unor motive temeinic justificate.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 43: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 186 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 186 alin. (2)
(2) În acest scop, partea va îndeplini actul de procedură în cel mult 15 zile de la încetarea împiedicării, cerând totodată repunerea sa în termen. În cazul exercitării căilor de atac, această durată este aceeași cu cea prevăzută pentru exercitarea căii de atac.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 44: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 186 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 186 alin. (3)
(3) Cererea de repunere în termen va fi rezolvată de instanța competentă să soluționeze cererea privitoare la dreptul neexercitat în termen.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 45: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 401 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 401 alin. (1)
(1) În cazurile prevăzute la art. 400, părintele sau, după caz, părinții separați de copilul lor au dreptul de a avea legături personale cu acesta.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 46: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 401 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 401 alin. (2)
(2) În caz de neînțelegere între părinți, instanța de tutelă decide cu privire la modalitățile de exercitare a acestui drept. Ascultarea copilului este obligatorie, art. 264 fiind aplicabil.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 47: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 496 alin. (5) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 496 alin. (5)
(5) Părintele la care copilul nu locuiește în mod statornic are dreptul de a avea legături personale cu minorul, la locuința acestuia. Instanța de tutelă poate limita exercițiul acestui drept, dacă aceasta este în interesul superior al copilului.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 48: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 263 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 263 alin. (1)
(1) Orice măsură privitoare la copil, indiferent de autorul ei, trebuie să fie luată cu respectarea interesului superior al copilului.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 49: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 255 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 255 alin. (1)
(1) Probele trebuie să fie admisibile potrivit legii și să ducă la soluționarea procesului.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 50: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 258 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 258 alin. (1)
(1) Probele se pot încuviința numai dacă sunt întrunite cerințele prevăzute la art. 255, în afară de cazul când ar exista pericolul ca ele să se piardă prin întârziere.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 51: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 264 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 264 alin. (1)
(1) Instanța va examina probele administrate, pe fiecare în parte și pe toate în ansamblul lor.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 52: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 264 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 264 alin. (2)
(2) În vederea stabilirii existenței sau inexistenței faptelor pentru a căror dovedire probele au fost încuviințate, judecătorul le apreciază în mod liber, potrivit convingerii sale, în afară de cazul când legea stabilește puterea lor doveditoare.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 53: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 18 alin. (8) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 18 alin. (8)
(8) Raportul de monitorizare prevăzut la alin. (6) se înmânează fiecăruia dintre părinți și poate fi folosit ca probă în instanță.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 54: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 264 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 264 alin. (1)
(1) În procedurile administrative sau judiciare care îl privesc, ascultarea copilului care a împlinit vârsta de 10 ani este obligatorie. Cu toate acestea, poate fi ascultat și copilul care nu a împlinit vârsta de 10 ani, dacă autoritatea competentă consideră că acest lucru este necesar pentru soluționarea cauzei.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 55: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 264 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 264 alin. (2)
(2) Dreptul de a fi ascultat presupune posibilitatea copilului de a cere și a primi orice informație, potrivit cu vârsta sa, de a-și exprima opinia și de a fi informat asupra consecințelor pe care le poate avea aceasta, dacă este respectată, precum și asupra consecințelor oricărei decizii care îl privește.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 56: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 264 alin. (3) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 264 alin. (3)
(3) Orice copil poate cere să fie ascultat, potrivit prevederilor alin. (1) și (2). Respingerea cererii de către autoritatea competentă trebuie motivată.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 57: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 264 alin. (4) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 264 alin. (4)
(4) Opiniile copilului ascultat vor fi luate în considerare în raport cu vârsta și cu gradul său de maturitate.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 58: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 264 alin. (5) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 264 alin. (5)
(5) Dispozițiile legale speciale privind consimțământul sau prezența copilului, în procedurile care îl privesc, precum și prevederile referitoare la desemnarea de către instanță a unui reprezentant în caz de conflict de interese rămân aplicabile.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 59: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 140³ alin. (1) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 140³ alin. (1)
(1) În cauzele în care urmează să fie dispuse măsuri cu privire la copilul minor, altele decât cele prevăzute la art. 133, instanța de judecată procedează la ascultarea minorului doar cu participarea unui psiholog din cadrul direcției generale de asistență socială și protecția copilului.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 60: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 140³ alin. (3) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 140³ alin. (3)
(3) Dacă ascultarea minorului s-a desfășurat cu participarea unui psiholog din cadrul direcției generale de asistență socială și protecția copilului, acesta va redacta un raport de constatare, care se va depune în mod obligatoriu la dosarul cauzei. Atunci când sunt necesare identificarea unei afecțiuni psihiatrice a copilului sau a unuia dintre părinți, constatarea în plan psihic a unor situații de abuz și existența unei legături de cauzalitate între un eventual abuz și urmările sale în plan psihic, se va dispune efectuarea unei expertize medico-legale psihiatrice.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 61: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 140³ alin. (5) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 140³ alin. (5)
(5) Ascultarea minorilor în cadrul procedurii judiciare se va realiza în mod obligatoriu ulterior administrării probelor din dosar, ca ultimă etapă a cercetării judecătorești. Opinia minorului are valoarea probatorie a unei prezumții relative.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 62: Decizia ÎCCJ nr. 36/2026 (hotărâre prealabilă)Hotărâre · par. 98 · forma din 16 iunie 2026Înalta Curte de Casație și Justiție · 36 · 23 februarie 2026 · Caracter definitiv neprecizatTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
par. 98
98. Prevăd ascultarea obligatorie a copilului, spre exemplificare, art. 130 alin. (2) și art. 139 din cartea I - Despre persoane, titlul III - Ocrotirea persoanei fizice, capitolul II, secțiunea a 3-a - Consiliul de familie, secțiunea a 4-a § 2. - Exercitarea tutelei cu privire la persoana minorului, art. 396 și art. 401 alin. (2) din cartea a II-a - Despre familie, titlul II - Căsătoria, capitolul VII - Desfacerea căsătoriei, secțiunea a 2-a - Efectele divorțului § 4. - Efectele divorțului cu privire la raporturile dintre părinți și copiii lor minori, art. 472 și art. 473 alin. (3) din aceeași carte, titlul III - Rudenia, capitolul III - Adopția, secțiunea a 3-a - Efectele adopției, art. 481 și art. 482 alin. (3) din secțiunea a 4-a - Încetarea adopției, art. 486 din titlul IV - Autoritatea părintească, capitolul I - Dispoziții generale, art. 494 , art. 496 , art. 495 , art. 497 și art. 498 din capitolul II - Drepturile și îndatoririle părintești, art. 506 din capitolul III - Exercitarea autorității părintești.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 63: Decizia ÎCCJ nr. 36/2026 (hotărâre prealabilă)Hotărâre · par. 132 · forma din 16 iunie 2026Înalta Curte de Casație și Justiție · 36 · 23 februarie 2026 · Caracter definitiv neprecizatTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
par. 132
132. Prevăd în acest sens, spre exemplificare, art. 396 alin. (1) din cartea a II-a - Despre familie, titlul II - Căsătoria, capitolul VII - Desfacerea căsătoriei, secțiunea a 2-a - Efectele divorțului § 4. - Efectele divorțului cu privire la raporturile dintre părinți și copiii lor minori, art. 486 din aceeași carte, titlul IV - Autoritatea părintească, capitolul I - Dispoziții generale și art. 496 , art. 497 , art. 498 și art. 499 din capitolul II - Drepturile și îndatoririle părintești, art. 508 din același titlu, capitolul IV - Decăderea din exercițiul drepturilor părintești.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 64: Decizia ÎCCJ nr. 36/2026 (hotărâre prealabilă)Hotărâre · dispozitiv: propoziția normativă privind majorarea întreținerii · forma din 16 iunie 2026Înalta Curte de Casație și Justiție · 36 · 23 februarie 2026 · Caracter definitiv neprecizatTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
dispozitiv: propoziția normativă privind majorarea întreținerii
În procedurile judiciare având ca obiect cereri de majorare a pensiei de întreținere datorate de părinte copilului nu este obligatorie nici ascultarea copilului care a împlinit vârsta de 10 ani, nici efectuarea anchetei psihosociale.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 65: OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbruLege · art. 15 lit. d) · forma din 1 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 15 lit. d)
d) pentru cererile care nu sunt accesorii unei cereri de divorț și care au ca obiect stabilirea locuinței copilului, exercitarea autorității părintești, stabilirea contribuției părinților la cheltuielile de creștere și educare a copiilor, dreptul părintelui sau al altor persoane decât părinții de a avea legături personale cu copilul, locuința familiei - 20 lei fiecare cerere; ...
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 66: OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbruLege · art. 29 alin. (1) teza introductivă · forma din 1 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 29 alin. (1) teza introductivă
(1) Sunt scutite de la plata taxei judiciare de timbru acțiunile și cererile, inclusiv cele pentru exercitarea căilor de atac, ordinare și extraordinare, referitoare la:
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 67: OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbruLege · art. 29 alin. (1) lit. e) · forma din 1 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 29 alin. (1) lit. e)
e) adopție, ocrotirea minorilor, tutelă, curatelă, consiliere judiciară, tutelă specială, încuviințarea mandatului de ocrotire, asistența persoanelor cu tulburări psihice, precum și la exercitarea de către autoritatea tutelară a atribuțiilor ce îi revin;
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 68: OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbruLege · art. 29 alin. (1) lit. l) · forma din 1 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 29 alin. (1) lit. l)
l) orice alte acțiuni, cereri sau acte de procedură pentru care se prevăd, prin legi speciale, scutiri de taxă judiciară de timbru. ...
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 69: OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbruLege · art. 31 alin. (1) · forma din 1 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 31 alin. (1)
(1) Determinarea cuantumului taxelor judiciare de timbru pentru acțiunile și cererile introduse la instanțele judecătorești se face de către instanța de judecată.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 70: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 140 · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 140
Cauzele care privesc aplicarea prezentei legi, cu excepția celor prevăzute de art. 140^1 și 140^2, sunt scutite de taxa judiciară de timbru și de timbrul judiciar.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 71: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 18 alin. (6) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 18 alin. (6)
(6) Monitorizarea obligă reprezentanții serviciului public de asistență socială sau, după caz, persoanele cu atribuții de asistență socială să asiste la preluarea copilului de către părintele la care nu locuiește în mod statornic, la vizitele efectuate la domiciliul copilului de către părintele care nu locuiește cu acesta, precum și la înapoierea copilului de către părintele care nu locuiește cu acesta. Totodată, monitorizarea obligă reprezentanții serviciului public de asistență socială sau, după caz, persoanele cu atribuții de asistență socială să asiste și în timpul găzduirii copilului de către părintele la care copilul nu locuiește în mod obișnuit, dacă instanța judecătorească a dispus monitorizarea printr-o sentință executorie. Dispozițiile tezei a II-a se aplică în mod corespunzător și în situația prevăzută la alin. (1) lit. g). La finalul perioadei de monitorizare, reprezentanții serviciului public de asistență socială sau, după caz, persoanele cu atribuții de asistență socială au obligația de a întocmi un raport în acest sens.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 72: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 18 alin. (6¹) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 18 alin. (6¹)
(6^1) Cu ocazia monitorizării, reprezentanții serviciului public de asistență socială sau, după caz, persoanele cu atribuții de asistență socială realizează intervievarea părinților, a copilului, a persoanelor cu care copilul relaționează în situațiile prevăzute la alin. (1) lit. c) și g), precum și a altor persoane a căror intervievare se apreciază a fi utilă în vederea întocmirii raportului de monitorizare.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 73: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 18 alin. (7) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 18 alin. (7)
(7) La finalul perioadei de monitorizare, reprezentantul serviciului public de asistență socială sau, după caz, persoana cu atribuții de asistență socială care a întocmit raportul prevăzut la alin. (6) poate propune prelungirea perioadei de monitorizare cu cel mult 6 luni, recomandă consilierea psihologică sau expertizarea, inclusiv expertiza medico-legală psihiatrică a părinților și/sau a copilului, precum și o serie de măsuri pentru îmbunătățirea relației personale dintre copil și părintele la care nu locuiește sau, după caz, instituirea unor masuri de protecție a copilului.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 74: OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbruLege · art. 33 alin. (1) · forma din 1 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 33 alin. (1)
(1) Taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat, cu excepțiile prevăzute de lege.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 75: OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbruLege · art. 33 alin. (2) · forma din 1 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 33 alin. (2)
(2) Dacă cererea de chemare în judecată este netimbrată sau insuficient timbrată, reclamantului i se pune în vedere, în condițiile art. 200 alin. (2) teza I din Codul de procedură civilă , obligația de a timbra cererea în cuantumul stabilit de instanță și de a transmite instanței dovada achitării taxei judiciare de timbru, în termen de cel mult 10 zile de la primirea comunicării instanței. Prin aceeași comunicare instanța îi pune în vedere reclamantului posibilitatea de a formula, în condițiile legii, cerere de acordare a facilităților la plata taxei judiciare de timbru, în termen de 5 zile de la primirea comunicării. Dispozițiile art. 200 alin. (2) teza I din Codul de procedură civilă rămân aplicabile în ceea ce privește complinirea celorlalte lipsuri ale cererii de chemare în judecată. Instanța însă nu va proceda la comunicarea cererii de chemare în judecată în condițiile art. 201 alin. (1) din Codul de procedură civilă , decât după soluționarea cererii de acordare a facilităților la plata taxei judiciare de timbru.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 76: OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbruLege · art. 39 alin. (1) · forma din 1 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 39 alin. (1)
(1) Împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru, reclamantul poate face cerere de reexaminare, la aceeași instanță, în termen de 3 zile de la data comunicării taxei datorate. Cererea de reexaminare este scutită de la plata taxei judiciare de timbru.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 77: OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbruLege · art. 39 alin. (2) · forma din 1 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 39 alin. (2)
(2) Cererea se soluționează în camera de consiliu de un alt complet, fără citarea părților, prin încheiere definitivă. Dispozițiile art. 200 alin. (2) teza I din Codul de procedură civilă rămân aplicabile în ceea ce privește complinirea celorlalte lipsuri ale cererii de chemare în judecată. Instanța va proceda la comunicarea cererii de chemare în judecată, în condițiile art. 201 alin. (1) din Codul de procedură civilă , numai după soluționarea cererii de reexaminare.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 78: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 997 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 997 alin. (1)
(1) Instanța de judecată, stabilind că în favoarea reclamantului există aparența de drept, va putea să ordone măsuri provizorii în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara, precum și pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 79: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 997 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 997 alin. (2)
(2) Ordonanța este provizorie și executorie. Dacă hotărârea nu cuprinde nicio mențiune privind durata sa și nu s-au modificat împrejurările de fapt avute în vedere, măsurile dispuse vor produce efecte până la soluționarea litigiului asupra fondului.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 80: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 997 alin. (5) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 997 alin. (5)
(5) Pe cale de ordonanță președințială nu pot fi dispuse măsuri care să rezolve litigiul în fond și nici măsuri a căror executare nu ar mai face posibilă restabilirea situației de fapt.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 81: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 998 · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 998
Cererea de ordonanță președințială se va introduce la instanța competentă să se pronunțe în primă instanță asupra fondului dreptului.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 82: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 999 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 999 alin. (1)
(1) În vederea judecării cererii, părțile vor fi citate conform normelor privind citarea în procesele urgente, iar pârâtului i se va comunica o copie de pe cerere și de pe actele care o însoțesc. Întâmpinarea nu este obligatorie.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 83: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 999 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 999 alin. (2)
(2) Ordonanța va putea fi dată și fără citarea părților. În caz de urgență deosebită, ordonanța va putea fi dată chiar în aceeași zi, instanța pronunțându-se asupra măsurii solicitate pe baza cererii și actelor depuse, fără concluziile părților.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 84: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 999 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 999 alin. (3)
(3) Judecata se face de urgență și cu precădere, nefiind admisibile probe a căror administrare necesită un timp îndelungat. Dispozițiile privind cercetarea procesului nu sunt aplicabile.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 85: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 999 alin. (4) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 999 alin. (4)
(4) Pronunțarea se poate amâna cu cel mult 24 de ore, iar motivarea ordonanței se face în cel mult 48 de ore de la pronunțare.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 86: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 140² alin. (1) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 140² alin. (1)
(1) Atunci când instanța de judecată este învestită cu o cerere de ordonanță președințială în care urmează a fi dispuse măsuri cu privire la copil, altele decât cele prevăzute la art. 133, termenul maxim de soluționare este de 30 de zile de la data introducerii cererii de chemare în judecată.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 87: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 140² alin. (2) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 140² alin. (2)
(2) În cauzele prevăzute la alin. (1), citația părților se face potrivit regulilor privind citarea în cauze urgente.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 88: OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbruLege · art. 6 alin. (4) · forma din 1 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 6 alin. (4)
(4) Cererile formulate pe cale de ordonanță președințială, când sunt neevaluabile în bani, se taxează cu 20 lei. Când cererea formulată pe cale de ordonanță președințială este evaluabilă în bani, aceasta se taxează cu 50 lei, dacă valoarea acesteia nu depășește 2.000 lei, și cu 200 lei, dacă valoarea ei depășește 2.000 lei.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 89: OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbruLege · art. 10 alin. (1) lit. b) · forma din 1 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 10 alin. (1) lit. b)
b) cereri de suspendare a executării silite, inclusiv a executării provizorii - 50 lei. ...
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 90: OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbruLege · art. 27 · forma din 1 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 27
Orice alte acțiuni sau cereri neevaluabile în bani, cu excepția celor scutite de plata taxei judiciare de timbru potrivit legii, se taxează cu 20 lei.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 91: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 1000 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 1000 alin. (1)
(1) Dacă prin legi speciale nu se prevede altfel, ordonanța este supusă numai apelului în termen de 5 zile de la pronunțare, dacă s-a dat cu citarea părților, și de la comunicare, dacă s-a dat fără citarea lor.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 92: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 1000 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 1000 alin. (2)
(2) Instanța de apel poate suspenda executarea până la judecarea apelului, dar numai cu plata unei cauțiuni al cărei cuantum se va stabili de către aceasta.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 93: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 1000 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 1000 alin. (3)
(3) Apelul se judecă de urgență și cu precădere, cu citarea părților. Dispozițiile art. 999 alin. (4) sunt aplicabile.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 94: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 448 alin. (1) pct. 1 · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 448 alin. (1) pct. 1
1. stabilirea modului de exercitare a autorității părintești, stabilirea locuinței minorului, precum și modul de exercitare a dreptului de a avea legături personale cu minorul;
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 95: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 448 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 448 alin. (2)
(2) Executarea hotărârilor prevăzute la alin. (1) are caracter provizoriu.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 96: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 468 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 468 alin. (1)
(1) Termenul de apel este de 30 de zile de la comunicarea hotărârii, dacă legea nu dispune altfel.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 97: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 468 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 468 alin. (2)
(2) Termenul de apel prevăzut la alin. (1) curge de la comunicarea hotărârii, chiar atunci când aceasta a fost făcută odată cu încheierea de încuviințare a executării silite.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 98: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 468 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 468 alin. (3)
(3) Dacă o parte face apel înainte de comunicarea hotărârii, aceasta se socotește comunicată la data depunerii cererii de apel.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 99: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 468 alin. (5) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 468 alin. (5)
(5) Termenul de apel suspendă executarea hotărârii de primă instanță, cu excepția cazurilor anume prevăzute de lege. În aceleași condiții, executarea se suspendă dacă apelul a fost exercitat în termen.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 100: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 483 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 483 alin. (2)
(2) Nu sunt supuse recursului hotărârile pronunțate în cererile prevăzute la art. 94 pct. 1 lit. a)-j^3), în cele privind navigația civilă și activitatea în porturi, conflictele de muncă și de asigurări sociale, în materie de expropriere, în cererile pronunțate în materia protecției consumatorilor, a asigurărilor, precum și în cele ce decurg din aplicarea Legii nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite. De asemenea nu sunt supuse recursului hotărârile date de instanțele de apel în cazurile în care legea prevede că hotărârile de primă instanță sunt supuse numai apelului.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 101: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 450 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 450 alin. (1)
(1) Suspendarea executării provizorii va putea fi solicitată fie prin cererea de apel, fie distinct în tot cursul judecății în apel.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 102: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 450 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 450 alin. (2)
(2) Cererea se va depune la prima instanță sau, după caz, la instanța de apel. În această din urmă situație, la cerere se va alătura o copie legalizată a dispozitivului hotărârii.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 103: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 450 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 450 alin. (3)
(3) Cererea de suspendare se va judeca de către instanța de apel. Dispozițiile art. 719 alin. (6) sunt aplicabile în mod corespunzător.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 104: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 450 alin. (4) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 450 alin. (4)
(4) Suspendarea va putea fi încuviințată numai cu plata unei cauțiuni al cărei cuantum va fi stabilit de instanță în condițiile art. 719 alin. (2) și (3).
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 105: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 450 alin. (5) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 450 alin. (5)
(5) Până la soluționarea cererii de suspendare, aceasta va putea fi încuviințată provizoriu, prin ordonanță președințială, chiar înainte de sosirea dosarului, cu respectarea cerinței prevăzute la alin. (4).
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 106: Decizia ÎCCJ nr. 8/2015 (recurs în interesul legii)Hotărâre · dispozitiv, a doua liniuță: încheiere fără cale de atac · forma din 20 iulie 2015Înalta Curte de Casație și Justiție · 8 · 27 aprilie 2015 · Caracter definitiv neprecizatTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
dispozitiv, a doua liniuță: încheiere fără cale de atac
- instanţa se pronunţă asupra cererii prin încheiere care nu este supusă niciunei căi de atac.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 107: Decizia ÎCCJ nr. 8/2015 (recurs în interesul legii)Hotărâre · considerentele Înaltei Curți, secțiunea I: caracter incidental și necesitatea apelului/cererii de suspendare · forma din 20 iulie 2015Înalta Curte de Casație și Justiție · 8 · 27 aprilie 2015 · Caracter definitiv neprecizatTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
considerentele Înaltei Curți, secțiunea I: caracter incidental și necesitatea apelului/cererii de suspendare
Cererea de suspendare provizorie a executării provizorii, prin ordonanţă preşedinţială, prevăzută de art. 450 alin. (5) din Codul de procedură civilă, are caracterul unei cereri incidentale, ce se circumscrie definiţiei legale date prin art. 30 alin. (6) din Codul de procedură civilă acestei categorii de cereri.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 108: Decizia ÎCCJ nr. 8/2015 (recurs în interesul legii)Hotărâre · considerentele Înaltei Curți, secțiunea I: caracter incidental și necesitatea apelului/cererii de suspendare · forma din 20 iulie 2015Înalta Curte de Casație și Justiție · 8 · 27 aprilie 2015 · Caracter definitiv neprecizatTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
considerentele Înaltei Curți, secțiunea I: caracter incidental și necesitatea apelului/cererii de suspendare
Or, cererea de suspendare provizorie îndeplineşte aceste condiţii, întrucât se grefează atât pe cererea de apel, cât şi pe cererea de suspendare a executării provizorii, prevăzută de art. 450 alin. (1) din Codul de procedură civilă.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 109: Decizia ÎCCJ nr. 8/2015 (recurs în interesul legii)Hotărâre · considerentele Înaltei Curți, secțiunea I: caracter incidental și necesitatea apelului/cererii de suspendare · forma din 20 iulie 2015Înalta Curte de Casație și Justiție · 8 · 27 aprilie 2015 · Caracter definitiv neprecizatTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
considerentele Înaltei Curți, secțiunea I: caracter incidental și necesitatea apelului/cererii de suspendare
De altfel, cererea prevăzută de art. 450 alin. (5) din Codul de procedură civilă nu ar putea fi formulată în cazul în care debitorul nu promovează calea de atac împotriva dispoziţiilor cuprinse în dispozitivul hotărârii primei instanţe, care se bucură de executorialitate provizorie de drept sau judecătorească, şi nici în lipsa cererii de suspendare a executării.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 110: Decizia ÎCCJ nr. 8/2015 (recurs în interesul legii)Hotărâre · considerentele Înaltei Curți: paragraful competenței instanței de apel · forma din 20 iulie 2015Înalta Curte de Casație și Justiție · 8 · 27 aprilie 2015 · Caracter definitiv neprecizatTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
considerentele Înaltei Curți: paragraful competenței instanței de apel
În virtutea acestui caracter exclusiv incidental şi ca efect al prorogării legale de competenţă, prin derogare de la prevederile art. 998 din Codul de procedură civilă, potrivit cărora cererea de ordonanţă preşedinţială se va introduce la instanţa competentă să se pronunţe în primă instanţă asupra fondului dreptului, cererea prevăzută de art. 450 alin. (5) din acelaşi Cod se judecă de instanţa de apel.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 111: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 719 alin. (6) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 719 alin. (6)
(6) Asupra cererii de suspendare instanța, în toate cazurile, se pronunță prin încheiere, chiar și înaintea termenului fixat pentru judecarea contestației. Părțile vor fi întotdeauna citate, iar încheierea poate fi atacată, în mod separat, numai cu apel sau, dacă este pronunțată de curtea de apel, numai cu recurs, în termen de 5 zile de la pronunțare pentru partea prezentă, respectiv de la comunicare pentru cea lipsă.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 112: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 719 alin. (7) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 719 alin. (7)
(7) Dacă există urgență și dacă, în cazurile prevăzute la alin. (2), respectiv alin. (3), s-a plătit cauțiunea, instanța poate dispune, prin încheiere și fără citarea părților, suspendarea provizorie a executării până la soluționarea cererii de suspendare. Încheierea nu este supusă niciunei căi de atac. Cauțiunea depusă potrivit prezentului alineat rămâne indisponibilizată chiar dacă cererea de suspendare provizorie este respinsă și este deductibilă din cauțiunea finală stabilită de instanță, dacă este cazul.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 113: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 911 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 911 alin. (2)
(2) Executarea se va efectua în prezența unui reprezentant al direcției generale de asistență socială și protecția copilului și, când acesta apreciază că este necesar, a unui psiholog desemnat de aceasta. Prezența psihologului nu este necesară dacă reprezentantul direcției are această calificare.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 114: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 911 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 911 alin. (3)
(3) La solicitarea executorului judecătoresc, agenții forței publice sunt obligați să își dea concursul la executare, în condițiile legii.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 115: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 914 · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 914
Executorul judecătoresc va încheia un proces-verbal în care va constata modul de îndeplinire a obligațiilor prevăzute la art. 910 alin. (1), dispozițiile art. 890 fiind aplicabile în mod corespunzător.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 116: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 913 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 913 alin. (1)
(1) Dacă executorul constată că însuși minorul refuză în mod categoric să îl părăsească pe debitor sau manifestă aversiune față de creditor, va întocmi un proces-verbal în care va consemna constatările sale și pe care îl va comunica părților și reprezentantului direcției generale de asistență socială și protecția copilului.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 117: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 913 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 913 alin. (2)
(2) Reprezentantul direcției generale de asistență socială și protecția copilului va sesiza instanța competentă de la locul unde se află minorul, pentru ca aceasta să dispună, în funcție de vârsta copilului, un program de consiliere psihologică, pentru o perioadă ce nu poate depăși 3 luni. Cererea se soluționează de urgență în camera de consiliu, prin încheiere nesupusă niciunei căi de atac, pronunțată cu citarea părinților și, după caz, a persoanei la care se află copilul. Dispozițiile legale privind ascultarea copilului rămân aplicabile.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 118: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 913 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 913 alin. (3)
(3) La finalizarea programului de consiliere, psihologul numit de instanță va întocmi un raport pe care îl va comunica instanței, executorului judecătoresc și direcției generale de asistență socială și protecția copilului.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 119: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 913 alin. (4) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 913 alin. (4)
(4) După primirea raportului psihologului, executorul va relua procedura executării silite, potrivit art. 911.
Textul în documentul-sursă ↗

Ai nevoie de un avocat? Scrie-ne. Găsim pentru tine un avocat colaborator potrivit cazului tău, care te contactează în cel mult 2 zile lucrătoare. Prima consultație este gratuită și nu te obligă la nimic. Când poate fi util un avocat.

Părintele nu se prezintă la programul cu copilul

Situația de pornire: cine lipsește și ce spune hotărârea

Ce fac după o întâlnire ratată?

Consilierea: o cerere utilă fără a aștepta un număr de absențe

Când se poate cere monitorizarea și ce primește fiecare părinte la final

Dacă problema persistă: un program realist, nu o sancțiune afectivă

Instanța, cererea scrisă și dosarul de probe

Cum este ascultat copilul și ce fac profesioniștii

Taxe și comunicări care nu trebuie ignorate

Urgența și căile de atac nu suspendă singure programul

De ce executorul nu este prima soluție pentru părintele care nu vine

Cum urmăresc termenele fără să le amestec?

Termene și repere procedurale

Lista de pași

Întrebări frecvente

De reținut

Surse și trimiteri

Semnalează o eroare

Instalează pe iPhone sau iPad

Scrie-ne

Mesajul a fost trimis

Părintele nu se prezintă la programul cu copilul

Cui se adresează

01Situația de pornire: cine lipsește și ce spune hotărârea

02Ce fac după o întâlnire ratată?

03Consilierea: o cerere utilă fără a aștepta un număr de absențe

04Când se poate cere monitorizarea și ce primește fiecare părinte la final

05Dacă problema persistă: un program realist, nu o sancțiune afectivă

06Instanța, cererea scrisă și dosarul de probe

07Cum este ascultat copilul și ce fac profesioniștii

08Taxe și comunicări care nu trebuie ignorate

09Urgența și căile de atac nu suspendă singure programul

10De ce executorul nu este prima soluție pentru părintele care nu vine

11Cum urmăresc termenele fără să le amestec?

§Termene și repere procedurale

✓Lista de pași

?Întrebări frecvente

!De reținut

#Surse și trimiteri

Situația de pornire: cine lipsește și ce spune hotărârea

Ce fac după o întâlnire ratată?

Consilierea: o cerere utilă fără a aștepta un număr de absențe

Când se poate cere monitorizarea și ce primește fiecare părinte la final

Dacă problema persistă: un program realist, nu o sancțiune afectivă

Instanța, cererea scrisă și dosarul de probe

Cum este ascultat copilul și ce fac profesioniștii

Taxe și comunicări care nu trebuie ignorate

Urgența și căile de atac nu suspendă singure programul

De ce executorul nu este prima soluție pentru părintele care nu vine

Cum urmăresc termenele fără să le amestec?

Termene și repere procedurale

Lista de pași

Întrebări frecvente

De reținut

Surse și trimiteri