PROBLEMA JURIDICĂ
În cererile de majorare a pensiei de întreținere datorate de părinte copilului sunt obligatorii ascultarea minorului care a împlinit 10 ani și ancheta psihosocială?
Faptele relevante
Într-un litigiu de majorare a pensiei de întreținere, părintele obligat la plată a cerut și schimbarea parțială a modalității de executare în natură. Prima instanță a respins solicitările de audiere a minorului și de efectuare a anchetei sociale ca nefiind utile, a majorat pensia și a respins cererea reconvențională. În apel au fost criticate inclusiv refuzurile de administrare a acestor măsuri, iar tribunalul a sesizat Înalta Curte.
Soluția
Înalta Curte a admis sesizarea și a stabilit că, în procedurile judiciare având ca obiect cereri de majorare a pensiei de întreținere datorate de părinte copilului, nu este obligatorie nici ascultarea copilului care a împlinit 10 ani, nici efectuarea anchetei psihosociale.
Motivarea, pe scurt
Art. 264 din Codul civil reglementează cadrul ascultării propriu-zise și trebuie corelat cu normele care impun audierea pentru măsurile personale concrete. El nu constituie singur temei pentru ascultarea obligatorie în orice procedură. Art. 531 alin. (1), referitor la majorare, nu impune audierea și nici ancheta; procedura sa nu se confundă cu cea din art. 499 alin. (4). În cazul altor pretenții formulate concomitent trebuie identificat separat temeiul lor și cadrul procesual.
Ce putem învăța și ce limite are
Împiedică prezentarea pragului de 10 ani ca obligație automată de audiere în absolut orice litigiu de familie și delimitează cazul majorării pensiei.
Nu înlătură audierea obligatorie din cererile privind locuința, relațiile personale ori neînțelegerile asupra autorității părintești.
Nu se extrapolează automat la orice capăt de cerere privind întreținerea sau la pretenții distincte formulate în același dosar.
Nu tranșează fondul faptelor individuale și nu înlocuiește aprecierea instanței asupra necesității unor probe în situația concretă.
Ghiduri asociate
Vezi toate cele 20 ghiduri
Textul hotărârii
Hotărârea poate fi consultată la sursa publică indicată. Fișa de pe această pagină rezumă problema juridică și nu înlocuiește textul hotărârii.
Texte citate în ghiduri 30 DE EXTRASE
Extrasele exacte din hotărâre la care trimit ghidurile.
par. 98
98. Prevăd ascultarea obligatorie a copilului, spre exemplificare, art. 130 alin. (2) și art. 139 din cartea I - Despre persoane, titlul III - Ocrotirea persoanei fizice, capitolul II, secțiunea a 3-a - Consiliul de familie, secțiunea a 4-a § 2. - Exercitarea tutelei cu privire la persoana minorului, art. 396 și art. 401 alin. (2) din cartea a II-a - Despre familie, titlul II - Căsătoria, capitolul VII - Desfacerea căsătoriei, secțiunea a 2-a - Efectele divorțului § 4. - Efectele divorțului cu privire la raporturile dintre părinți și copiii lor minori, art. 472 și art. 473 alin. (3) din aceeași carte, titlul III - Rudenia, capitolul III - Adopția, secțiunea a 3-a - Efectele adopției, art. 481 și art. 482 alin. (3) din secțiunea a 4-a - Încetarea adopției, art. 486 din titlul IV - Autoritatea părintească, capitolul I - Dispoziții generale, art. 494 , art. 496 , art. 495 , art. 497 și art. 498 din capitolul II - Drepturile și îndatoririle părintești, art. 506 din capitolul III - Exercitarea autorității părintești.
Textul în documentul-sursă ↗par. 98
98. Prevăd ascultarea obligatorie a copilului, spre exemplificare, art. 130 alin. (2) și art. 139 din cartea I - Despre persoane, titlul III - Ocrotirea persoanei fizice, capitolul II, secțiunea a 3-a - Consiliul de familie, secțiunea a 4-a § 2. - Exercitarea tutelei cu privire la persoana minorului, art. 396 și art. 401 alin. (2) din cartea a II-a - Despre familie, titlul II - Căsătoria, capitolul VII - Desfacerea căsătoriei, secțiunea a 2-a - Efectele divorțului § 4. - Efectele divorțului cu privire la raporturile dintre părinți și copiii lor minori, art. 472 și art. 473 alin. (3) din aceeași carte, titlul III - Rudenia, capitolul III - Adopția, secțiunea a 3-a - Efectele adopției, art. 481 și art. 482 alin. (3) din secțiunea a 4-a - Încetarea adopției, art. 486 din titlul IV - Autoritatea părintească, capitolul I - Dispoziții generale, art. 494, art. 496, art. 495, art. 497 și art. 498 din capitolul II - Drepturile și îndatoririle părintești, art. 506 din capitolul III - Exercitarea autorității părintești. ...
Textul în documentul-sursă ↗par. 100
100. Codul civil reglementează și proceduri judiciare prin norme de drept în cuprinsul cărora nu a prevăzut ascultarea obligatorie a copilului și care nu fac trimitere la prevederile art. 264 din Codul civil , lăsând la aprecierea instanței adoptarea măsurii, precum cele din capitolul II - Filiația, titlul III - Rudenia și cele din capitolul IV - Decăderea din exercițiul drepturilor părintești, titlul IV - Autoritatea părintească, ambele titluri din cartea a II-a - Despre familie.
Textul în documentul-sursă ↗par. 111
111. Se poate concluziona că prin prevederile legale menționate se reglementează un set de reguli aplicabile ascultării propriu-zise a copilului, procedură care este subsecventă deciziei prin care instanța hotărăște ascultarea, fie în considerarea faptului că este obligatorie potrivit normelor de trimitere, fie pe alte temeiuri de drept.
Textul în documentul-sursă ↗par. 121
121. Prin urmare, interpretarea expusă în precedent, potrivit căreia prevederile art. 264 din Codul civil configurează cadrul procesual necesar ascultării propriu-zise a copilului în vederea exprimării opiniilor sale asupra problemelor care îl privesc și în legătură cu care instanța a hotărât ascultarea, se verifică și prin raportare la contextul adoptării normei de drept.
Textul în documentul-sursă ↗par. 122
122. Doar în această interpretare prevederile art. 264 alin. (1) și (2) din Codul civil pot fi puse în legătură cu normele de trimitere, nefiind admisibil a se constata că și prin aceste prevederi legale s-ar reglementa, în paralel, un caz particular de ascultare obligatorie a copilului care a împlinit vârsta de 10 ani în (toate) procedurile administrative și judiciare care îl privesc, respectiv în „orice“ astfel de proceduri, în termenii art. 29 alin. (2) din Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, republicată, cu modificările și completările ulterioare, întrucât, în această interpretare, nu se poate identifica o justificare logică a dispoziției de ascultare obligatorie înscrise în cuprinsul normelor de trimitere.
Textul în documentul-sursă ↗par. 123
123. Se poate concluziona, totodată, că prin sintagma „în procedurile administrative și judiciare care îl privesc“ legiuitorul a urmărit să sublinieze că reglementarea prevăzută de art. 264 alin. (1) din Codul civil are aplicabilitate generală, inclusiv pentru situațiile în care, prin norme particulare (cele menționate anterior ca fiind norme de trimitere), legiuitorul a impus instanței obligația de ascultare. Mai mult decât atât, ori de câte ori instanța hotărăște că ascultarea copilului este necesară, trebuie să țină cont de regulile din art. 264 alin. (1) din Codul civil referitoare la vârstă, consimțământ etc. Din acest punct de vedere, indiferent de temeiul ascultării, aplicabilitatea generală a normei nu poate fi limitată, pe cale de interpretare, doar la anumite proceduri administrative sau judiciare care privesc copilul.
Textul în documentul-sursă ↗par. 124
124. Prin urmare, în considerarea scopului și rațiunii adoptării prevederilor art. 264 alin. (1) și (2) din Codul civil , de a asigura copilului ce urmează a fi ascultat posibilitatea de a-și exprima liber opiniile și ca acestea să fie obținute adecvat de către instanța de judecată, aceste prevederi legale nu pot constitui, în sine, temei juridic pentru adoptarea de către instanța de judecată a deciziei de ascultare obligatorie a copilului care a împlinit vârsta de 10 ani în niciuna dintre procedurile administrative și judiciare care îl privesc.
Textul în documentul-sursă ↗par. 124
124. Prin urmare, în considerarea scopului și rațiunii adoptării prevederilor art. 264 alin. (1) și (2) din Codul civil , de a asigura copilului ce urmează a fi ascultat posibilitatea de a-și exprima liber opiniile și ca acestea să fie obținute adecvat de către instanța de judecată, aceste prevederi legale nu pot constitui, în sine, temei juridic pentru adoptarea de către instanța de judecată a deciziei de ascultare obligatorie a copilului care a împlinit vârsta de 10 ani în niciuna dintre procedurile administrative și judiciare care îl privesc. ...
Textul în documentul-sursă ↗par. 125
125. Interpretarea greșită, potrivit căreia, pe temeiul art. 264 alin. (1) teza întâi din Codul civil , ascultarea copilului care a împlinit vârsta de 10 ani este obligatorie în orice procedură administrativă sau judiciară care îl privește, pe lângă faptul că este contrară scopului normei, nu poate fi primită și pentru că transformă, în privința copilului, dreptul de a fi ascultat într-o obligație legală, ceea ce nu corespunde voinței legiuitorului și nu este permisă interpretului legii.
Textul în documentul-sursă ↗par. 126
126. Procedura judiciară la care se face trimitere în încheierea de sesizare pendinte ce are ca obiect o cerere de majorare a pensiei de întreținere datorate de unul dintre părinți copilului și privește starea de nevoie a copilului se desfășoară pe temeiul art. 531 alin. (1) din Codul civil , normă care nu obligă instanța de judecată la ascultarea obligatorie a copilului și nici nu trimite la art. 264 din Codul civil , astfel că o decizie de ascultare a copilului care a împlinit vârsta de 10 ani nu poate fi adoptată de către instanța de judecată exclusiv pe temeiul art. 264 alin. (1) și (2) din Codul civil .
Textul în documentul-sursă ↗par. 127
127. Pe cale de consecință, răspunsul la prima întrebare este negativ, în sensul că, în interpretarea art. 531 alin. (1) raportat la art. 264 alin. (1) și (2) din Codul civil , în cauzele având ca obiect cereri de majorare a pensiei de întreținere datorate de părinte copilului său, ascultarea copilului care a împlinit 10 ani nu este obligatorie.
Textul în documentul-sursă ↗par. 130
130. Astfel, se constată că în Codul civil nu se reglementează printr-o normă juridică cu aplicabilitate generală obligația efectuării de anchete psihosociale în toate procedurile judiciare ce au ca obiect raporturile dintre părinți și copii.
Textul în documentul-sursă ↗par. 131
131. Rezultă că ori de câte ori legiuitorul a apreciat asupra necesității efectuării unei astfel de anchete și pronunțării hotărârii pe baza unui raport de anchetă psihosocială a prevăzut, expres, în chiar cuprinsul normelor de drept aplicabile respectivelor proceduri judiciare, stabilind că instanța de tutelă hotărăște fie luând în considerare sau ținând seama de concluziile raportului referitor la ancheta psihosocială, fie pe baza raportului de anchetă psihosocială.
Textul în documentul-sursă ↗par. 132
132. Prevăd în acest sens, spre exemplificare, art. 396 alin. (1) din cartea a II-a - Despre familie, titlul II - Căsătoria, capitolul VII - Desfacerea căsătoriei, secțiunea a 2-a - Efectele divorțului § 4. - Efectele divorțului cu privire la raporturile dintre părinți și copiii lor minori, art. 486 din aceeași carte, titlul IV - Autoritatea părintească, capitolul I - Dispoziții generale și art. 496 , art. 497 , art. 498 și art. 499 din capitolul II - Drepturile și îndatoririle părintești, art. 508 din același titlu, capitolul IV - Decăderea din exercițiul drepturilor părintești.
Textul în documentul-sursă ↗par. 132
132. Prevăd în acest sens, spre exemplificare, art. 396 alin. (1) din cartea a II-a - Despre familie, titlul II - Căsătoria, capitolul VII - Desfacerea căsătoriei, secțiunea a 2-a - Efectele divorțului § 4. - Efectele divorțului cu privire la raporturile dintre părinți și copiii lor minori, art. 486 din aceeași carte, titlul IV - Autoritatea părintească, capitolul I - Dispoziții generale și art. 496, art. 497, art. 498 și art. 499 din capitolul II - Drepturile și îndatoririle părintești, art. 508 din același titlu, capitolul IV - Decăderea din exercițiul drepturilor părintești. ...
Textul în documentul-sursă ↗par. 133
133. Pe cale de interpretare logică, în celelalte proceduri judiciare întocmirea unui raport de anchetă psihosocială este lăsată la aprecierea instanței de judecată, care are a dispune, cu respectarea principiului rolului judecătorului în aflarea adevărului, în raport cu circumstanțele particulare ale cauzei și cu dispozițiile Codului de procedură civilă privitoare la probe.
Textul în documentul-sursă ↗par. 134
134. Norma prevăzută de art. 531 alin. (1) din Codul civil , pe baza căreia se derulează procedura de majorare a pensiei de întreținere, nu conține o dispoziție expresă în sensul celor arătate în precedent, așa că efectuarea anchetei psihosociale în cadrul acestor proceduri judiciare este lăsată la aprecierea instanței de judecată.
Textul în documentul-sursă ↗par. 135
135. Cum norma menționată nu poate fi coroborată cu o altă normă cu aplicabilitate generală ce ar obliga instanța de judecată să se pronunțe pe baza concluziilor unui raport de anchetă psihosocială în procedurile ce privesc raporturile dintre părinți și copii, împrejurarea că solicitarea de majorare privește pensia de întreținere datorată copilului nu impune altă concluzie, efectuarea anchetei psihosociale fiind lăsată la aprecierea instanței, care are a decide ținând seama de principiul interesului superior al copilului, prevăzut de art. 263 din Codul civil .
Textul în documentul-sursă ↗par. 136
136. Spre deosebire de norma prevăzută de art. 531 alin. (1) din Codul civil , cea prevăzută de art. 499 alin. (4) din Codul civil prevede că în procedurile judiciare ce se desfășoară pe temeiul său instanța de tutelă va pronunța hotărârea pe baza raportului de anchetă psihosocială.
Textul în documentul-sursă ↗par. 139
139. Interpretarea sistematică a normelor juridice menționate impune concluzia potrivit căreia procedura simplificată prevăzută de art. 531 alin. (1) din Codul civil , în care se analizează solicitarea de majorare a pensiei de întreținere, succedă celei prevăzute de art. 499 alin. (4) din Codul civil , în cadrul căreia se rezolvă neînțelegerile ivite în legătură cu modalitatea de executare a obligației de întreținere datorate de părinți copilului și se stabilește dacă aceasta se execută în natură sau prin plata unei pensii de întreținere.
Textul în documentul-sursă ↗par. 140
140. Dat fiind conținutul normativ diferit, între cele două norme juridice nu se poate identifica o conexiune care să permită constatarea potrivit căreia norma prevăzută de art. 499 alin. (4) din Codul civil se impune a fi aplicată în procedura judiciară ce se desfășoară pe temeiul art. 531 alin. (1) din Codul civil , pentru a justifica concluzia potrivit căreia și în această din urmă procedură judiciară instanța de judecată este obligată să hotărască pe baza raportului de anchetă psihosocială.
Textul în documentul-sursă ↗par. 141
141. Formularea în cadrul procedurii judiciare ce se desfășoară pe temeiul art. 531 alin. (1) din Codul civil de către părintele obligat la plata pensiei de întreținere a unei pretenții în legătură cu modalitatea de executare a propriei obligații de întreținere, cazul litigiului care a generat formularea sesizării pendinte, în care tatăl copilului a formulat, pe cale reconvențională, o astfel de solicitare, obligă la clarificarea cadrului procesual obiectiv al cauzei, prin stabilirea existenței sau inexistenței legăturii dintre pretențiile formulate prin cele două cereri, principală și reconvențională, și la identificarea normelor juridice aplicabile fiecărei pretenții, chestiune ce excedează prezentei examinări.
Textul în documentul-sursă ↗par. 142
142. În considerarea celor ce preced, și răspunsul la cea de-a doua întrebare este negativ, urmând a fi formulat în limitele sesizării, în sensul că, în interpretarea art. 531 alin. (1) din Codul civil raportat la art. 499 alin. (4) din Codul civil , în procedurile judiciare având ca obiect cererea de majorare a pensiei de întreținere datorate de către părinte copilului nu este obligatorie efectuarea unei anchete psihosociale.
Textul în documentul-sursă ↗context: antet, complet și introducere
DECIZIA nr. 36 din 23 februarie 2026 referitoare la interpretarea art. 531 alin. (1) raportat la art. 264 alin. (1) și (2) și la art. 499 alin. (4) din Codul civil EMITENT | * ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE - COMPLETUL PENTRU DEZLEGAREA UNOR CHESTIUNI DE DREPT Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 495 din 16 iunie 2026 Dosar nr. 718/1/2025 Elena Carmen Popoiag | - președintele Secției I civile - președintele completului Lavinia Curelea | - judecător la Secția I civilă Andreia Liana Constanda | - judecător la Secția I civilă Lavinia Dascălu | - judecător la Secția I civilă Cristina Truțescu | - judecător la Secția I civilă Irina Alexandra Boldea | - judecător la Secția I civilă Simona Lala Cristescu | - judecător la Secția I civilă Dorina Zeca | - judecător la Secția I civilă Daniel Marian Drăghici | - judecător la Secția I civilă Maricel Nechita | - judecător la Secția I civilă Gheorghe Liviu Zidaru | - judecător la Secția I civilă Liviu Eugen Făget | - judecător la Secția I civilă Cristina Dobrescu | - judecător la Secția I civilă
Textul în documentul-sursă ↗context: obligativitate, pronunțare și semnături
Obligatorie, conform art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă .Pronunțată în ședință publică astăzi, 23 februarie 2026. PREȘEDINTELE SECȚIEI I CIVILE ELENA CARMEN POPOIAG Magistrat-asistent-șef, Marina Daniela Ungureanu------
Textul în documentul-sursă ↗dispozitiv
Admite sesizarea formulată de Tribunalul Brăila - Secția I civilă în Dosarul nr. 16.162/196/2023 pentru pronunțarea unei hotărâri prealabile.În interpretarea art. 531 alin. (1) raportat la art. 264 alin. (1) și (2) și la art. 499 alin. (4) din Codul civil stabilește următoarele:În procedurile judiciare având ca obiect cereri de majorare a pensiei de întreținere datorate de părinte copilului nu este obligatorie nici ascultarea copilului care a împlinit vârsta de 10 ani, nici efectuarea anchetei psihosociale.
Textul în documentul-sursă ↗dispozitiv
În procedurile judiciare având ca obiect cereri de majorare a pensiei de întreținere datorate de părinte copilului nu este obligatorie nici ascultarea copilului care a împlinit vârsta de 10 ani, nici efectuarea anchetei psihosociale.
Textul în documentul-sursă ↗dispozitiv
DECIDE:Admite sesizarea formulată de Tribunalul Brăila - Secția I civilă în Dosarul nr. 16.162/196/2023 pentru pronunțarea unei hotărâri prealabile.În interpretarea art. 531 alin. (1) raportat la art. 264 alin. (1) și (2) și la art. 499 alin. (4) din Codul civil stabilește următoarele:În procedurile judiciare având ca obiect cereri de majorare a pensiei de întreținere datorate de părinte copilului nu este obligatorie nici ascultarea copilului care a împlinit vârsta de 10 ani, nici efectuarea anchetei psihosociale.Obligatorie, conform art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.Pronunțată în ședință publică astăzi, 23 februarie 2026.
Textul în documentul-sursă ↗dispozitiv, mențiunea obligativității
Obligatorie, conform art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă .
Textul în documentul-sursă ↗
Informațiile nu constituie consultanță juridică.