Permisul de ședere al soțului străin după divorț
Dacă ai un permis român de ședere temporară pentru reîntregirea familiei și căsătoria s-a desfăcut, poți cere ședere în mod independent potrivit art. 64 din OUG nr. 194/2002. Divorțul permite exceptarea, la cerere, de la condiția celor cinci ani de ședere pentru reîntregirea familiei. [4] [6] [7]
Dreptul independent se acordă pentru până la șase luni, calculate, în această situație, de la desfacerea căsătoriei. Dacă îndeplinești deja condițiile unui alt scop, art. 64 alin. (5) permite să ceri direct prelungirea pentru acel scop, fără viză de lungă ședere; un permis intermediar de șase luni nu este obligatoriu în toate cazurile. Cererea, documentele și respectarea termenelor rămân necesare. [12] [70] [14]
- ACTUALIZAT
- TIMP DE CITIRE
- 17 minute
- CATEGORIE
- Ședere și rezidență după divorț
Cuprins · 14 secțiuni
- 01Cui se adresează
- 02Temeiul permisului și efectul divorțului
- 03Când pot cere ședere independentă?
- 04Cele șase luni și celelalte termene au puncte de plecare diferite
- 05Ce act dovedește divorțul
- 06Dosarul pentru ședere independentă
- 07Depunerea la IGI și soluționarea cererii
- 08Pot cere direct un alt scop de ședere?
- 09Copiii și situațiile familiale deosebit de dificile
- 10Refuzul, revocarea și contestarea
- 11Termene și repere
- 12Lista de pași
- 13Întrebări frecvente
- 14Surse și trimiteri
Cui se adresează
Regimul distinct al liberei circulații a cetățenilor UE și SEE și al membrilor lor de familie; păstrarea dreptului de ședere în temeiul Acordului de retragere; obținerea șederii pe termen lung.
Dosarul complet pentru fiecare nou scop de ședere și recunoașterea în România a unui divorț pronunțat în străinătate.
Temeiul permisului și efectul divorțului
Începe cu permisul existent și documentul prin care Inspectoratul General pentru Imigrări (IGI) a aprobat șederea: trebuie să fie ședere temporară pentru reîntregirea familiei, în regimul OUG nr. 194/2002. Art. 64 pornește de la această calitate. Căsătoria anterioară cu un cetățean român ori faptul că documentul este emis în România nu sunt, singure, suficiente pentru alegerea procedurii. În această ordonanță, „străin” înseamnă persoana care nu are cetățenia română, a unui alt stat din UE sau din SEE ori cetățenia elvețiană. [4] [1]
Separă două situații: permisul primit ca membru al familiei unui sponsor străin și permisul primit ca membru al familiei unui cetățean român. Art. 64 acoperă și evenimentele care privesc cetățeanul român. În schimb, Directiva 2003/86/CE și jurisprudența privind aplicarea ei nu se aplică, prin ele însele, familiei unui cetățean al Uniunii; această delimitare contează mai ales pentru situațiile familiale deosebit de dificile. [9] [56]
Nu aștepta data tipărită pe vechiul card pentru a clarifica schimbarea. Prelungirea bazată pe căsătorie poate fi refuzată dacă soții nu mai au o relație conjugală sau de familie efectivă în România. Încetarea condițiilor ori a scopului poate determina revocarea dreptului temporar. Divorțul trebuie, așadar, pus în legătură cu o cerere având temeiul potrivit situației actuale. [24] [23]
Când pot cere ședere independentă?
Regula generală are două condiții cumulative: deții un permis de ședere temporară pentru reîntregirea familiei și ai avut acest drept în ultimii cinci ani anteriori cererii. Pentru familia unui posesor de Carte albastră a UE, legea permite cumularea perioadelor de ședere din diferite state membre. Simplul permis, fără cei cinci ani și fără o excepție legală, nu este suficient. [3] [4] [5]
După desfacerea căsătoriei, poți cere exceptarea de la condiția celor cinci ani. Nu trebuie să dovedești, în această ramură a art. 64, o căsătorie de minimum trei ani. Excepția privește durata șederii anterioare; nu elimină condiția referitoare la permisul pentru reîntregirea familiei și nici obligația de a solicita dreptul cu documentele necesare. [6] [7] [4] [11]
Art. 64 mai prevede exceptarea pentru încetarea parteneriatului, decesul sponsorului sau al cetățeanului român și atingerea majoratului ori a vârstei de 21 de ani pentru membrul de familie al unui cetățean român. Acestea sunt temeiuri alternative, cu propriile acte doveditoare. Pentru încetarea parteneriatului, legea cere declarația notarială pe propria răspundere; pentru deces ori vârstă, certificatul corespunzător. Nu transforma o simplă separare în fapt într-un divorț dovedit. [8] [9] [10] [11]
În cerere, precizează expres că invoci art. 64 alin. (1), cu exceptarea prevăzută la alin. (2) lit. a). Aceasta este o recomandare de redactare care face clar ce soliciți și de ce nu invoci cinci ani de ședere. Dacă dosarul pentru noul scop este deja pregătit, verifică și posibilitatea cererii directe descrise mai jos. [3] [6] [7] [13]
Cele șase luni și celelalte termene au puncte de plecare diferite
Șederea independentă se acordă pentru până la șase luni, nu pentru un minimum garantat de șase luni. În situația generală, durata curge de la depunerea cererii. Pentru excepțiile din art. 64 alin. (2), inclusiv divorțul, curge însă de la data evenimentului. Depunerea târzie nu mută începutul perioadei la emiterea cardului. [12]
La divorțul judiciar, căsătoria este desfăcută când hotărârea rămâne definitivă. La divorțul administrativ sau notarial, data este cea a eliberării certificatului de divorț. Aceste date trebuie corelate cu începutul perioadei prevăzute de art. 64 alin. (4). O cerere de divorț înregistrată ori o hotărâre încă nedefinitivă nu dovedește, prin ea însăși, că a intervenit deja desfacerea căsătoriei. [46] [47] [12]
Sunt trei repere pe care trebuie să le urmărești separat:
- Notificarea schimbării situației personale: declară divorțul structurii teritoriale IGI care ți-a acordat șederea, în termenul legal de zece zile. [20] [21]
- Depunerea cererii de prelungire: regula generală cere depunerea personală cu cel puțin 30 de zile înainte de expirarea dreptului aprobat anterior. [14]
- Durata dreptului independent după divorț: până la șase luni de la desfacerea căsătoriei, potrivit distincției de mai sus. [12]
Pentru calculul notificării în zile, regulile generale ale Codului civil exclud prima și ultima zi a termenului; zilele nelucrătoare din interior nu sunt eliminate. Dacă ultima zi pentru îndeplinirea actului este nelucrătoare, termenul se prorogă la prima zi lucrătoare următoare. Depunerea la un serviciu cu program se raportează și la ora închiderii programului. Aceste reguli de calcul nu trebuie confundate cu o prelungire a dreptului de ședere. [74] [77] [80] [79]
Pentru o perioadă exprimată în luni, reperul este ziua corespunzătoare din ultima lună; dacă acea lună nu are zi corespunzătoare, reperul este ultima ei zi. Aplică această regulă perioadei de până la șase luni calculate de la divorț și verifică durata efectiv acordată. O regulă privind depunerea unui act în zi lucrătoare nu îți acordă automat zile suplimentare de ședere. [75] [76] [12]
Cele șase luni nu reprezintă o autorizare automată de a rămâne în România și nici un termen general în care poți amâna orice formalitate. Dreptul se acordă la cerere. Menținerea șederii până la soluționarea cererii este prevăzută pentru persoana care se afla în ședere legală la data depunerii. Dacă evenimentul survine aproape de expirarea permisului sau termenul de depunere este deja depășit, depune și clarifică situația imediat; nu presupune că o depunere ulterioară repară automat șederea anterioară. [72] [19] [14]
Ce act dovedește divorțul
Pentru divorțul judiciar, pregătește hotărârea de desfacere a căsătoriei și dovada caracterului ei definitiv. Art. 64 alin. (3) enumeră expres hotărârea judecătorească, iar Codul civil leagă desfacerea căsătoriei de momentul definitivării. Dovada acestui moment permite verificarea corectă a perioadei de până la șase luni. [11] [46] [12]
Pentru divorțul la notar ori pe cale administrativă, actul este certificatul de divorț. Codul civil prevede aceste forme de divorț și data desfacerii prin certificat. Totuși, formularea art. 64 alin. (3), reluată de lista IGI, menționează hotărârea judecătorească, fără să enumere distinct certificatul. [48] [49] [47] [11] [50]
Concluzia juridică rezultată din coroborarea textelor este să prezinți certificatul care dovedește desfacerea valabilă a căsătoriei și să explici în cerere art. 382 alin. (3) din Codul civil împreună cu art. 64 alin. (2) lit. a). Lista administrativă nu garantează însă acceptarea automată a oricărui certificat. Dacă apar obiecții, cere indicarea concretă a documentului lipsă și a temeiului legal; nu înlocui dovada divorțului cu o simplă declarație a fostului soț. [71] [7] [18]
Dacă divorțul a adus și schimbarea numelui, verifică actualizarea documentului de identitate. Legea cere solicitarea unui nou document de identitate, odată cu declararea schimbărilor referitoare la nume, cetățenie, domiciliu sau reședință, în condițiile art. 13 alin. (2). [22]
Dosarul pentru ședere independentă
Lista dedicată publicată de IGI, citită împreună cu art. 51, cuprinde următoarele documente:
- Cererea, cu precizarea temeiului independent al șederii. Formularul la care trimite pagina IGI are titlul comun pentru prelungirea șederii în scopul reîntregirii familiei și rubrică pentru starea civilă; explică în cerere sau într-o notă însoțitoare că soliciți aplicarea art. 64 după divorț. [50] [54] [3]
- Documentul de trecere a frontierei, în original și copie. [50] [15]
- Permisul de ședere anterior. [50]
- Actul care dovedește evenimentul: pentru divorț, documentele explicate în secțiunea precedentă. [50] [11] [71]
- Dovada deținerii legale a spațiului de locuit, corespunzătoare adresei declarate. [50] [15]
- Dovada mijloacelor de întreținere. [50] [16]
- Dovada asigurării de sănătate. [50] [15]
- Adeverința medicală emisă de o instituție sanitară publică sau privată, din care să rezulte că nu suferi de boli care pot pune în pericol sănătatea publică. [50] [15]
- Dovezile achitării taxelor și contravalorii documentului, potrivit cererii tale. [50] [15]
Pentru locuință, fișa IGI enumeră, între altele, actul de proprietate, contractul de închiriere, contractul de comodat, hotărârea judecătorească ori declarația notarială de primire în spațiu însoțită de actul de proprietate. Verifică cerința indicată de IGI pentru înregistrarea contractului de închiriere încheiat cu o persoană fizică. Dacă nu mai locuiești la fosta adresă comună, pregătește dovada pentru locuința actuală. [55] [15]
Mijloacele de întreținere se pot dovedi prin adeverință de salariu, talon de pensie, declarație fiscală, extras de cont sau documente echivalente, potrivit art. 51 alin. (3). Lista pentru ședere independentă nu oferă singură un cuantum numeric universal; nu aplica mecanic acestei cereri pragul unui alt scop de ședere. Identifică documentul și condiția aplicabile temeiului pe care îl soliciți. [16] [50] [28]
Fișa de taxe la care trimite IGI indică taxa consulară standard de 120 euro, în echivalent lei, și 265 lei pentru contravaloarea permisului. Verifică dacă cererea ta beneficiază de o scutire legală: de exemplu, art. 62 alin. (6) privește prelungirea pentru categoriile de membri de familie ai cetățeanului român indicate acolo, astfel că scutirea fostului permis nu trebuie presupusă pentru orice cerere independentă ulterioară. [52] [53] [26]
Lista pentru ședere independentă nu cere un nou acord al fostului soț pentru exercitarea acestui drept. Această concluzie privește acordul pentru cererea ta; actele necesare pentru locuință, resurse ori alte condiții trebuie în continuare prezentate. [73] [14]
Depunerea la IGI și soluționarea cererii
Pentru șederea independentă, cererea se depune personal la formațiunea teritorială IGI de la locul de reședință. Pagina instituției permite folosirea aplicației Portal IGI pentru depunerea online a documentelor. Pregătirea online trebuie corelată cu depunerea cererii în condițiile legii; păstrează confirmarea și numărul de înregistrare și verifică data la care cererea a fost efectiv înregistrată. [14] [51]
Termenul general de soluționare este de 30 de zile de la depunere, cu posibilitatea prelungirii cu cel mult 15 zile pentru verificări suplimentare. Pentru o cerere directă în scop de muncă, art. 51 alin. (4) prevede distinct posibilitatea unei prelungiri excepționale cu cel mult 30 de zile, în cazuri justificate de complexitate. Ia în calcul termenul corespunzător cererii depuse, nu un termen publicat pentru o altă procedură. [17]
Dacă documentele sau informațiile sunt incomplete ori necorespunzătoare, IGI trebuie să comunice completările necesare și să stabilească un termen rezonabil, de cel mult 30 de zile. Termenul de soluționare se suspendă până la primirea completărilor. Dacă nu le transmiți în termenul stabilit, cererea poate fi respinsă. Păstrează notificarea și dovada fiecărei completări. [18]
Dacă erai în ședere legală când ai depus cererea, dreptul se menține până la soluționare în temeiul art. 51 alin. (4²). Regula nu spune că simpla rezervare a unei programări sau încărcarea unui document, fără identificarea unei cereri depuse, prelungește automat șederea. Solicită clarificarea înregistrării dacă dovezile disponibile nu arată data depunerii. [19] [14]
Pot cere direct un alt scop de ședere?
Art. 64 alin. (5) se adresează atât persoanelor care îndeplinesc condițiile șederii independente, inclusiv prin excepția pentru divorț, cât și celor care au primit deja dreptul independent. Ambele categorii pot cere prelungirea șederii pentru oricare dintre scopurile prevăzute de OUG nr. 194/2002, fără obligația obținerii unei vize de lungă ședere. De aici rezultă că nu trebuie să obții mai întâi, în orice situație, un permis intermediar de șase luni. [13] [70]
De exemplu, dacă după divorț îndeplinești condițiile pentru ședere independentă și ai deja dosarul complet pentru un nou scop permis de ordonanță, poți formula cererea pentru acel scop invocând art. 64 alin. (5). Dacă ai nevoie de perioada de ședere independentă pentru a organiza următorul dosar, solicit-o în timp util, ținând cont că limita după divorț se calculează de la eveniment. Acestea sunt două opțiuni de traseu juridic, nu garanții că documentele oricărui solicitant sunt suficiente. [70] [12] [28]
Excepția înlătură obligația vizei de lungă ședere și permite schimbarea scopului. Nu înlătură condițiile generale și speciale ale noului scop. Art. 50 alin. (2) lit. d) recunoaște expres aplicarea art. 64 alin. (5), iar lit. i) păstrează verificarea condițiilor cererii. Pregătește noul dosar și depune-l înainte să se epuizeze șederea aplicabilă; nu considera că schimbarea denumirii cererii rezolvă lipsa unei condiții materiale. [27] [28] [14]
Trei exemple arată ce trebuie verificat pentru noua cerere; condițiile de mai jos sunt repere ale fiecărei ramuri, împreună cu condițiile generale ale șederii. [28]
| Noul temei | Condiții și acte care contează | Dispoziția aplicabilă |
|---|---|---|
| Muncă | Contract individual de muncă cu normă întreagă și salariu cel puțin la nivelul minimului brut garantat; pentru categoriile înalt calificate și didactice ori științifice indicate de lege, pragul este câștigul salarial mediu brut. Trecerea prin art. 64 alin. (5) este prevăzută expres și se face cu cererea unică electronică a agenției de plasare sau angajatorului, după caz. [38] [40] [41] | Art. 56 alin. (1), alin. (9) lit. c) și alin. (10), cu condițiile art. 27¹ sau 27², după caz. [39] [41] |
| Studii, în calitate de student | Înscriere la cursuri cu frecvență într-o instituție de stat sau particulară acreditată ori autorizată provizoriu și mijloace de întreținere cel puțin la nivelul salariului minim brut pentru minimum șase luni. Categoriile de bursieri și persoanele de origine română indicate de lege beneficiază de excepția privind mijloacele. [43] [44] [45] | Art. 58 alin. (1) lit. a) pct. (i)–(ii) și alin. (2), corelat cu art. 64 alin. (5). [43] [44] [45] [13] |
| Familie, ca părinte al unui minor român | Dovada rudeniei și a întreținerii minorului sau a îndeplinirii regulate a obligației de plată a pensiei de întreținere. [25] | Art. 62 alin. (3) lit. d). [25] |
Pentru trecerea în scop de muncă, art. 56 alin. (10) stabilește documentele cererii unice prin trimitere la art. 50 și art. 27¹ ori 27², cu excepțiile enumerate chiar în text. După constatarea îndeplinirii condițiilor și prelungirea șederii, alin. (11) cere programarea în zece zile pentru preluarea datelor biometrice și emiterea documentului. Această procedură trebuie coordonată cu angajatorul ori agenția competentă; formularul pentru ședere independentă nu o înlocuiește. [41] [42]
Șederea și accesul la o activitate profesională trebuie verificate împreună. Chiar și pentru titularii șederii pentru reîntregirea familiei, art. 65 trimite la legile speciale privind activitățile economice, profesionale și munca. Nu deduce din expresia „oricare dintre scopuri” o autorizare generală, imediată, a oricărei activități după divorț. [37] [13]
Copiii și situațiile familiale deosebit de dificile
Dacă ești părintele unui minor cetățean român, verifică separat art. 62 alin. (3) lit. d). Textul cere dovada legăturii de rudenie și, pentru acest părinte, dovada că minorul se află în întreținerea sa sau că există obligația plății pensiei de întreținere, îndeplinită cu regularitate. Acest temei poate fi relevant după încetarea căsătoriei, dar existența copilului nu trebuie confundată cu îndeplinirea automată a tuturor condițiilor. [25] [28]
În familia reîntregită a unui sponsor străin, Directiva 2003/86 cere dispoziții care să asigure un permis autonom în situații deosebit de dificile, lăsând dreptului național condițiile de acordare și valabilitate. În cauza C‑63/23, Sagrario, hotărârea din 12 septembrie 2024, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a explicat că trebuie avute în vedere împrejurări familiale grave, care fac necesară protecția unui membru al familiei printr-un statut independent; violența în familie se află între situațiile relevante. Nu este necesar ca dificultatea să fie redusă la simpla existență sau inexistență a unei hotărâri de divorț. [57] [58] [59] [60]
Aceeași hotărâre arată că prezența unor copii minori ori pierderea permisului din cauza unor împrejurări proprii sponsorului nu constituie, singure, un drept automat la permis autonom. Înaintea refuzului reînnoirii, autoritatea trebuie însă să facă o examinare individualizată și să ofere posibilitatea efectivă de a prezenta elementele situației, cu atenția cerută minorilor. [61] [62]
Prezintă în dosar împrejurările familiale grave și înscrisurile disponibile care le documentează, cerând o examinare concretă. Aceste principii ale Directivei 2003/86 privesc domeniul ei de aplicare; nu le aplica automat familiei unui cetățean român. Pentru orice refuz în regimul național, art. 52 alin. (1¹) impune oricum luarea în considerare a circumstanțelor cazului și a proporționalității. [60] [56] [30]
Refuzul, revocarea și contestarea
IGI verifică îndeplinirea cumulativă a condițiilor generale și a celor specifice scopului solicitat. Lipsa lor ori existența unei situații de revocare poate conduce la refuz. Decizia trebuie să țină seama de particularitățile cazului și de proporționalitate; motivele refuzului prelungirii sunt comunicate prin decizia de returnare. Păstrează actul integral și dovada datei comunicării. [29] [30] [31]
Pentru decizia de returnare prevăzută la art. 83 alin. (1), contestația se depune în zece zile de la comunicare, la curtea de apel în a cărei rază se află structura IGI emitentă. Legea prevede soluționarea în 30 de zile de la primirea contestației și caracterul definitiv al hotărârii. Identifică exact tipul deciziei primite: alte situații de returnare au particularități procedurale. [32]
Calculul termenului judiciar în zile exclude ziua comunicării și ziua împlinirii; dacă ultima zi este nelucrătoare, termenul se prelungește până în prima zi lucrătoare următoare. Regula este ora 24 a ultimei zile, însă depunerea fizică la instanță trebuie corelată cu închiderea programului. Codul de procedură civilă reglementează și trimiterea în termen prin scrisoare recomandată, curier, fax sau e-mail și dovezile depunerii, inclusiv data și ora primirii mesajului înregistrate de sistemul instanței. Păstrează dovada corespunzătoare canalului folosit. [81] [82] [83] [84] [85] [86]
Contestațiile reglementate de art. 85 alin. (1) și (2) suspendă, în principiu, executarea obligației de returnare. Textul exclude efectul suspensiv pentru străinii care au cerut emiterea deciziei înainte de a fi depistați cu ședere ilegală și pentru persoanele declarate indezirabile. Nu trata suspendarea ca pe un nou permis pentru scopul dorit. [33] [28]
Nedeclararea schimbărilor cerute de art. 13 și nerespectarea termenului de depunere a cererii sunt contravențiile indicate de art. 134 pct. 5 și 7, sancționate, în categoriile respective, cu amendă între 400 și 800 lei. Plata unei amenzi nu înlocuiește cererea și condițiile dreptului de ședere. [34] [35] [36] [3]
Pentru pregătirea dosarului, pune într-o singură cronologie data desfacerii căsătoriei, notificarea IGI, expirarea dreptului anterior, cererea depusă, completările și orice comunicare primită. Această organizare ajută la verificarea termenelor distincte și a documentelor care susțin cererea independentă ori trecerea la alt scop. [46] [47] [21] [14] [18] [13]
Termene și repere procedurale
- Interval
Zece zile [21]
- De când începe
- Cum se aplică
Pentru schimbarea numelui, cetățeniei, domiciliului ori reședinței, verifică și obligația solicitării unui nou document de identitate. [22]
- Interval
Cu cel puțin 30 de zile înainte de expirarea dreptului aprobat anterior [14]
- De când începe
Data expirării șederii anterioare, pentru cererea depusă personal la IGI. [14]
- Cum se aplică
Raportează depunerea în avans la expirarea dreptului anterior și lasă cel puțin intervalul legal de 30 de zile, ținând cont de regula generală care exclude prima și ultima zi a termenului în zile. Depune mai devreme dacă data planificată coincide cu închiderea serviciului; nu presupune că se mută expirarea dreptului. [14] [77] [79]
Perioada independentă de până la șase luni are propriul început, de la divorț în cazul excepției. [12]
- Interval
Până la șase luni [12]
- De când începe
- Cum se aplică
- Interval
Zece zile de la comunicare [32]
- De când începe
Comunicarea deciziei de returnare prevăzute la art. 83 alin. (1). [32]
- Cum se aplică
Nu se socotesc ziua comunicării și ziua împlinirii. Dacă ultima zi este nelucrătoare, termenul se prelungește până în prima zi lucrătoare următoare. Regula este ora 24, cu limita programului pentru depunerea fizică; se aplică și regulile pentru poștă, curier, fax ori e-mail și dovada datei depunerii. [81] [82] [83] [84] [85] [86]
- Consecințe
Hotărârea instanței este definitivă; verifică actul comunicat și termenul fără a aștepta un nou răspuns administrativ. [32]
Efectul suspensiv are excepțiile exprese pentru cererea de returnare înainte de depistarea șederii ilegale și pentru persoanele declarate indezirabile. [33]
Lista de pași
Verifică dacă dreptul anterior este ședere temporară pentru reîntregirea familiei în regimul OUG nr. 194/2002. [4]
Întrebări frecvente
Trebuie să fi avut cinci ani de ședere sau trei ani de căsătorie?
Primesc șase luni de la data noului permis?
Este suficient că am deschis dosarul de divorț?
Pentru excepția întemeiată pe desfacerea căsătoriei trebuie dovedit că aceasta s-a produs. Codul civil fixează momentul la hotărârea definitivă ori la certificatul de divorț, după procedură. Alte temeiuri posibile trebuie analizate distinct, inclusiv împrejurările familiale grave în domeniul Directivei 2003/86. [7] [46] [47] [60]
Pot folosi certificatul de divorț de la notar?
Certificatul dovedește desfacerea căsătoriei potrivit Codului civil. Art. 64 alin. (3) și lista IGI menționează expres hotărârea judecătorească; pentru certificatul notarial, explicația rezultă din coroborarea cu art. 382 alin. (3). Depune certificatul și precizează temeiurile, fără să presupui că există o promisiune administrativă de acceptare automată. [47] [11] [50] [71]
Fostul soț trebuie să își dea din nou acordul?
Am deja un dosar pentru alt scop. Mai trebuie permisul independent intermediar?
Pot rămâne până îmi răspunde IGI?
Dacă am copil român, permisul se prelungește automat?
De reținut
Arată cele 11 idei principale ale ghidului
În cazul divorțului, durata independentă de până la șase luni curge de la eveniment, nu de la emiterea permisului. [12]
Art. 64 alin. (5) permite și cererea directă pentru alt scop persoanei eligibile, fără permis independent intermediar obligatoriu și fără viză de lungă ședere. [70]
Menținerea șederii până la soluționarea cererii presupune ședere legală la depunere. [19]
Dosarul și termenele
Ghidul descrie regulile în vigoare la data actualizării, 31 octombrie 2026. Dacă situația ta este mai veche, unele reguli pot fi diferite.
Surse și trimiteri
- Sursa 1: OUG nr. 194/2002 privind regimul străinilor în RomâniaTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 2 lit. a)a) străin - persoana care nu are cetățenia română, cetățenia unui alt stat membru al Uniunii Europene sau al Spațiului Economic European ori cetățenia Confederației Elvețiene;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 2: OUG nr. 194/2002 privind regimul străinilor în RomâniaTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 2 lit. e^1)e^1) reîntregirea familiei - intrarea și șederea pe teritoriul României a membrilor de familie ai unui străin cu ședere legală pe teritoriul României sau ai unui cetățean român, în scopul păstrării unității familiei, indiferent de data stabilirii acestei relații de familie;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 3: OUG nr. 194/2002 privind regimul străinilor în RomâniaTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 64 alin. (1), partea introductivă(1) Dreptul de ședere temporară se acordă în mod independent, la cerere, străinului care îndeplinește următoarele condiții:
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 4: OUG nr. 194/2002 privind regimul străinilor în RomâniaTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 64 alin. (1) lit. a)a) este posesorul unui permis de ședere temporară acordat în scopul reîntregirii familiei;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 5: OUG nr. 194/2002 privind regimul străinilor în RomâniaTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 64 alin. (1) lit. b)b) a avut drept de ședere temporară în scopul reîntregirii familiei în ultimii 5 ani anteriori depunerii cererii. În cazul membrilor de familie ai posesorilor de Cărți albastre ale UE, perioada de 5 ani poate fi calculată prin cumulul perioadelor de ședere ale acestora în diferite state membre.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 6: OUG nr. 194/2002 privind regimul străinilor în RomâniaTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 64 alin. (2), partea introductivă(2) Străinul este exceptat, la cerere, de la îndeplinirea condiției prevăzute la alin. (1) lit. b) în următoarele situații:
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 7: OUG nr. 194/2002 privind regimul străinilor în RomâniaTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
- Sursa 8: OUG nr. 194/2002 privind regimul străinilor în RomâniaTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
- Sursa 9: OUG nr. 194/2002 privind regimul străinilor în RomâniaTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
- Sursa 10: OUG nr. 194/2002 privind regimul străinilor în RomâniaTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 64 alin. (2) lit. d)d) a devenit major sau a împlinit vârsta de 21 de ani, în situația în care este membru de familie al unui cetățean român.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 11: OUG nr. 194/2002 privind regimul străinilor în RomâniaTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 64 alin. (3)(3) În vederea acordării dreptului de ședere, solicitantul va prezenta suplimentar, după caz, hotărârea judecătorească de desfacere a căsătoriei, declarația notarială pe propria răspundere de încetare a parteneriatului, certificatul de deces sau certificatul de naștere.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 12: OUG nr. 194/2002 privind regimul străinilor în RomâniaTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 64 alin. (4)(4) Dreptul de ședere prevăzut la alin. (1) se acordă pentru o perioadă de până la 6 luni, termen ce curge de la data depunerii cererii. Pentru străinii aflați în una dintre situațiile prevăzute la alin. (2), termenul curge de la data la care a intervenit aceasta.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 13: OUG nr. 194/2002 privind regimul străinilor în RomâniaTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 64 alin. (5)(5) Străinii care îndeplinesc condițiile prevăzute la alin. (1), inclusiv cu aplicarea alin. (2), precum și străinii cărora li s-a acordat dreptul de ședere temporară în mod independent potrivit alin. (1) pot solicita prelungirea dreptului de ședere temporară în condițiile și pentru oricare dintre scopurile prevăzute în prezenta ordonanță de urgență, fără obligativitatea obținerii unei vize de lungă ședere.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 14: OUG nr. 194/2002 privind regimul străinilor în RomâniaTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 51 alin. (1)(1) Cererile de prelungire a dreptului de ședere temporară se depun personal de către solicitanți, cu cel puțin 30 de zile înainte de expirarea termenului pentru care li s-a aprobat șederea, la formațiunile teritoriale ale Oficiului Român pentru Imigrări de la locul de reședință.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 15: OUG nr. 194/2002 privind regimul străinilor în RomâniaTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 51 alin. (2)(2) Cererea va fi însoțită de documentul de trecere a frontierei de stat, în original și în copie, de un certificat medical eliberat de o instituție sanitară publică sau privată, din care să rezulte că nu suferă de boli care pot pune în pericol sănătatea publică, de dovada deținerii legale a spațiului de locuit la adresa la care declară că are reședința pe teritoriul României, de dovada asigurării sociale de sănătate, a mijloacelor de întreținere și a taxelor aferente prelungirii dreptului de ședere și costului documentului ce se emite în acest scop, precum și de celelalte acte prevăzute în prezentul capitol, în funcție de scopul pentru care solicită aprobarea șederii în România.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 16: OUG nr. 194/2002 privind regimul străinilor în RomâniaTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 51 alin. (3)(3) Dovada mijloacelor de întreținere poate fi făcută cu adeverință de salariu, talon de pensie, declarație privind impozitul pe venitul global, extras de cont bancar ori alte documente echivalente. La prima prelungire a dreptului de ședere temporară, în situația în care extrasul de cont este eliberat de o instituție bancară din țara de origine sau de reședință a străinului, moneda contului trebuie să fie convertibilă în România.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 17: OUG nr. 194/2002 privind regimul străinilor în RomâniaTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 51 alin. (4)(4) Cererea va fi soluționată în termen de 30 de zile de la data depunerii. În cazurile în care, pentru constatarea îndeplinirii condițiilor de prelungire a dreptului de ședere, sunt necesare verificări suplimentare, termenul de soluționare a cererii poate fi prelungit cu cel mult 15 zile. În cazul solicitărilor de prelungire a dreptului de ședere temporară în scop de muncă, în circumstanțe excepționale și justificate corespunzător, legate de complexitatea cererilor, termenul de soluționare poate fi prelungit cu cel mult 30 de zile, cu informarea scrisă a solicitantului.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 18: OUG nr. 194/2002 privind regimul străinilor în RomâniaTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 51 alin. (4¹)(4^1) În cazul în care informațiile sau documentele furnizate, pe care se întemeiază cererea pentru prelungirea dreptului de ședere, sunt necorespunzătoare sau incomplete, Inspectoratul General pentru Imigrări îi comunică solicitantului informațiile suplimentare cerute și stabilește un termen rezonabil pentru trimiterea acestora, dar nu mai mult de 30 de zile. Termenul prevăzut la alin. (4) se suspendă până la primirea de către Inspectoratul General pentru Imigrări a informațiilor sau a documentelor suplimentare necesare. Dacă nu au fost furnizate informațiile sau documentele suplimentare până la termenul prevăzut, cererea poate fi respinsă.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 19: OUG nr. 194/2002 privind regimul străinilor în RomâniaTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 51 alin. (4²)(4^2) Străinului aflat în perioadă de ședere legală pe teritoriul României la data depunerii cererii i se menține dreptul de ședere până la data soluționării acesteia.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 20: OUG nr. 194/2002 privind regimul străinilor în RomâniaTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 13 alin. (1) lit. a)a) orice modificare intervenită în situația personală, în special schimbarea numelui, a cetățeniei, a domiciliului sau reședinței, încheierea, desfacerea ori anularea căsătoriei, nașterea unui copil, decesul unui membru de familie aflat pe teritoriul României;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 21: OUG nr. 194/2002 privind regimul străinilor în RomâniaTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 13 alin. (4)(4) Declarațiile prevăzute la alin. (1) lit. b) se fac în termen de 3 zile lucrătoare, cele prevăzute la alin. (1) lit. a) și c), în termen de 10 zile, iar cele prevăzute la alin. (3), în termen de 48 de ore.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 22: OUG nr. 194/2002 privind regimul străinilor în RomâniaTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 13 alin. (2)(2) Străinul care își schimbă numele, cetățenia, domiciliul sau reședința este obligat ca, odată cu declararea modificării intervenite în situația personală, să solicite un nou document de identitate.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 23: OUG nr. 194/2002 privind regimul străinilor în RomâniaTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 77 alin. (3) lit. a)a) în urma verificărilor efectuate de Oficiul Român pentru Imigrări sau a sesizărilor primite de la alte autorități competente, potrivit legii, se constată că străinul nu mai îndeplinește condițiile pe baza cărora i-a fost prelungit dreptul de ședere ori nu mai respectă scopul pentru care i-a fost acordat acest drept;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 24: OUG nr. 194/2002 privind regimul străinilor în RomâniaTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 62 alin. (4) lit. b)b) că cei 2 soți nu mai au împreună o relație conjugală sau o relație de familie efectivă, pe teritoriul României.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 25: OUG nr. 194/2002 privind regimul străinilor în RomâniaTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 62 alin. (3) lit. d)d) pentru rudele de gradul I în linie ascendentă ale cetățeanului român sau ale soțului/soției acestuia, dacă prezintă documente din care să rezulte existența legăturii de rudenie. În situația în care străinul este părinte al unui minor cetățean român, acesta trebuie să facă dovada faptului că minorul se află în întreținerea sa sau că există obligația plății pensiei de întreținere, obligație pe care străinul și-o îndeplinește cu regularitate.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 26: OUG nr. 194/2002 privind regimul străinilor în RomâniaTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 62 alin. (6)(6) Prelungirea dreptului de ședere temporară pentru străinii prevăzuți la alin. (3) și (3^2) se efectuează cu scutire de la plata taxelor consulare.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 27: OUG nr. 194/2002 privind regimul străinilor în RomâniaTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 50 alin. (2) lit. d)d) solicită prelungirea dreptului de ședere pentru același scop pentru care i s-a acordat viza de lungă ședere sau i s-a prelungit dreptul de ședere în baza căruia se află pe teritoriul României, cu excepția membrilor de familie ai cetățeanului român sau ai străinului beneficiar al unui drept de ședere pe termen lung, dacă solicită prelungirea dreptului de ședere temporară pentru reîntregirea familiei, a străinilor care solicită prelungirea dreptului de ședere temporară în scop de muncă, precum și a străinilor care solicită prelungirea dreptului de ședere temporară cu aplicarea art. 64 alin. (5);
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 28: OUG nr. 194/2002 privind regimul străinilor în RomâniaTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 50 alin. (2) lit. i)i) sunt îndeplinite condițiile generale prevăzute în prezenta secțiune, precum și condițiile speciale de prelungire a dreptului de ședere în funcție de scopul pentru care este solicitată aceasta.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 29: OUG nr. 194/2002 privind regimul străinilor în RomâniaTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 52 alin. (1)(1) Dacă la data depunerii cererii nu sunt îndeplinite cumulativ condițiile generale și condițiile speciale în funcție de scopul șederii, prevăzute în prezenta secțiune, sau străinul se găsește în una dintre situațiile de revocare a dreptului de ședere temporară prevăzute la art. 77 alin. (3), prelungirea dreptului de ședere temporară se refuză.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 30: OUG nr. 194/2002 privind regimul străinilor în RomâniaTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 52 alin. (1¹)(1^1) Decizia de refuz al prelungirii dreptului de ședere ia în considerare circumstanțele specifice fiecărui caz în parte, respectând principiul proporționalității.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 31: OUG nr. 194/2002 privind regimul străinilor în RomâniaTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 52 alin. (2)(2) Decizia de refuz al prelungirii dreptului de ședere, precum și motivele care au stat la baza acesteia se comunică solicitantului prin decizia de returnare.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 32: OUG nr. 194/2002 privind regimul străinilor în RomâniaTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 85 alin. (1)(1) Decizia de returnare prevăzută la art. 83 alin. (1) poate fi contestată în termen de 10 zile de la data comunicării la curtea de apel în a cărei rază de competență teritorială se află structura Inspectoratului General pentru Imigrări care a emis decizia de returnare. Instanța soluționează contestația în termen de 30 de zile de la data primirii acesteia. Hotărârea instanței este definitivă.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 33: OUG nr. 194/2002 privind regimul străinilor în RomâniaTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 85 alin. (3)(3) Contestațiile prevăzute la alin. (1) și (2) suspendă executarea obligației de returnare. În cazul străinilor care solicită emiterea unei decizii de returnare înainte de a fi depistați cu ședere ilegală sau a străinilor declarați indezirabili, contestațiile prevăzute la alin. (1) și (2) nu suspendă executarea obligației de returnare.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 34: OUG nr. 194/2002 privind regimul străinilor în RomâniaTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 134 pct. 55. nedeclararea informațiilor prevăzute la art. 13 alin. (1) și (3), în termenele prevăzute la art. 13 alin. (4);
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 35: OUG nr. 194/2002 privind regimul străinilor în RomâniaTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 134 pct. 77. nerespectarea termenului de depunere a cererii de prelungire a dreptului de ședere temporară, prevăzut la art. 51 alin. (1);
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 36: OUG nr. 194/2002 privind regimul străinilor în RomâniaTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 135 alin. (1) lit. a)a) cu amendă de la 400 lei la 800 lei, cele prevăzute la pct. 3-5, 7, 8 și 10-14;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 37: OUG nr. 194/2002 privind regimul străinilor în RomâniaTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 65Străinii, titulari ai unui drept de ședere pentru reîntregirea familiei, pot desfășura activități economice sau profesionale ori pot fi încadrați în muncă, cu aplicarea în mod corespunzător a dispozițiilor din legile speciale care reglementează aceste domenii.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 38: OUG nr. 194/2002 privind regimul străinilor în RomâniaTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 56 alin. (1)(1) Străinilor intrați în România în scopul încadrării în muncă li se prelungește dreptul de ședere temporară în scop de muncă dacă prezintă contractul individual de muncă cu normă întreagă din care rezultă că salariul este cel puțin la nivelul salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată. În cazul lucrătorilor înalt calificați și a străinilor care desfășoară activități didactice, științifice sau alte categorii de activități specifice în cadrul instituțiilor de învățământ superior de stat în baza deciziei rectorului și cu avizul Ministerului Educației și Cercetării, salariul trebuie să fie cel puțin la nivelul câștigului salarial mediu brut.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 39: OUG nr. 194/2002 privind regimul străinilor în RomâniaTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 56 alin. (9), partea introductivă(9) Pot solicita prelungirea dreptului de ședere temporară în scop de muncă potrivit alin. (1) în condițiile prevăzute la art. 27^1 sau 27^2, după caz, fără obligativitatea obținerii unei vize de lungă ședere pentru angajare în muncă, străinii din următoarele categorii:
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 40: OUG nr. 194/2002 privind regimul străinilor în RomâniaTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 56 alin. (9) lit. c)c) străinii care solicită prelungirea dreptului de ședere temporară cu aplicarea art. 64 alin. (5);
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 41: OUG nr. 194/2002 privind regimul străinilor în RomâniaTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 56 alin. (10)(10) În vederea depunerii cererii de prelungire a dreptului de ședere în conformitate cu prevederile alin. (9), agențiile de plasare sau angajatorii, după caz, completează o cerere unică prin intermediul platformei electronice, la care atașează documentele care atestă îndeplinirea condițiilor prevăzute la art. 50, precum și cele prevăzute la art. 27^1 sau 27^2, după caz, cu excepția documentelor prevăzute la art. 27^1 alin. (2) lit. b) și d), respectiv art. 27^2 alin. (1) lit. a) și c).
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 42: OUG nr. 194/2002 privind regimul străinilor în RomâniaTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 56 alin. (11)(11) În situația constatării îndeplinirii condițiilor și a prelungirii dreptului de ședere, străinii au obligația de a se programa, în termen de 10 zile, prin intermediul aplicației informatice prevăzute la art. 2 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 55/2007 privind înființarea Oficiului Român pentru Imigrări prin reorganizarea Autorității pentru străini și a Oficiului Național pentru Refugiați, precum și modificarea și completarea unor acte normative, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 347/2007, cu modificările și completările ulterioare, la formațiunea teritorială a Inspectoratului General pentru Imigrări de la locul de reședință, în vederea preluării elementelor biometrice de identificare și emiterii permisului unic sau Cărții albastre a Uniunii Europene.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 43: OUG nr. 194/2002 privind regimul străinilor în RomâniaTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 58 alin. (1) lit. a) pct. (i)(i) sunt înscriși la studii la o instituție de învățământ de stat ori particulară, acreditată sau autorizată provizoriu potrivit legii, forma de învățământ cursuri cu frecvență;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 44: OUG nr. 194/2002 privind regimul străinilor în RomâniaTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 58 alin. (1) lit. a) pct. (ii)(ii) fac dovada mijloacelor de întreținere, în cuantum de cel puțin salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată pentru o perioadă de cel puțin 6 luni;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 45: OUG nr. 194/2002 privind regimul străinilor în RomâniaTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 58 alin. (2)(2) Bursierilor statului român, străinilor de origine română, precum și străinilor bursieri ai instituțiilor de învățământ universitar de stat, acreditate ori autorizate provizoriu potrivit legii, li se poate prelungi dreptul de ședere temporară pentru studii, fără îndeplinirea condiției prevăzute la alin. (1) lit. a) pct. (ii).
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 46: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 382 alin. (1)(1) Căsătoria este desfăcută din ziua când hotărârea prin care s-a pronunțat divorțul a rămas definitivă.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 47: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 382 alin. (3)(3) În cazul prevăzut de art. 375, căsătoria este desfăcută pe data eliberării certificatului de divorț.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 48: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 375 alin. (1)(1) Dacă soții sunt de acord cu divorțul și nu au copii minori, născuți din căsătorie, din afara căsătoriei sau adoptați, ofițerul de stare civilă ori notarul public de la locul căsătoriei sau al ultimei locuințe comune a soților poate constata desfacerea căsătoriei prin acordul soților, eliberându-le un certificat de divorț, potrivit legii.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 49: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 376 alin. (4)(4) Dacă soții stăruie în divorț, ofițerul de stare civilă sau, după caz, notarul public eliberează certificatul de divorț fără să facă vreo mențiune cu privire la culpa soților.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 50: IGI — Permis de ședereTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
pct. 8 — lista documentelor pentru șederea independentă8. Documente necesare: a. cerere; b. documentul de trecere a frontierei (pașaportul, titlul de călătorie, etc.) original și copie; c. permisul de ședere temporară eliberat anterior; d. documente din care să rezulte că există una din urmatoarele situații: devin majori, sau au împlinit vârsta de 21 de ani în cazul în care este membu de familie al unui cetățean român, sponsorul/cetățeanul român a decedat, a fost pronunțată desfacerea căsătoriei sau a încetat relația de parteneriat (solicitantul va prezenta suplimentar, după caz, certificatul de naștere, certificatul de deces sau hotărârea judecătorească de desfacere a căsătoriei); e. dovada deținerii legale a spațiului de locuit; f. dovada mijloacelor de întreținere; g. dovada asigurării sociale de sănătate; h. adeverința medicală; i. taxe
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 51: IGI — Permis de ședereTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
paragraful introductiv privind aplicația onlineDupă intrarea în România trebuie să obţineți un permis de şedere. Acesta atestă dreptul dumneavoastră de şedere în România şi îl puteţi obţine de la formaţiunile teritoriale ale Inspectoratului General pentru Imigrări din judeţul în care locuiţi. Pentru obţinerea permisului de şedere veţi depune personal o serie de documente cu cel puțin 30 de zile înainte de expirarea dreptului de şedere acordat de viză. De asemenea, aveţi posibilitatea de a depune documentele și prin intermediul aplicației online, disponibilă la adresa https://portaligi.mai.gov.ro/portaligi/
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 52: IGI — Taxele pentru obținerea permisului de ședereTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
p.1 — taxa consulară➢ 120 euro ( contravaloarea în lei) reprezentând taxa consulară - se achită: În numerar - la Trezorerie/C.E.C.; În format electronic - din contul propriu deschis la o instituție de credit din România, în contul trezoreriei statului - Simbol cont: 20.A.34.01.00 (RO70TREZ70020340101XXXXX + CIF 22084517)
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 53: IGI — Taxele pentru obținerea permisului de ședereTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
p.1 — contravaloarea permisului➢ 265 RON reprezentând contravaloarea permisului de ședere, se achită: Persoanele fizice: Modalitățile de plată sunt casieriile unităților CEC BANK S.A și automatele de plată SELFPAY în contul RO05 CECE B300 33RO N224 4514 Persoanele juridice: Modalitate de plată Interbancar în contul RO35 CECE B000 30RO N127 8595
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 54: IGI — Cerere de prelungire a dreptului de ședere temporară pentru reîntregirea familieiTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
p.1 — titlul cererii și rubricile de identificareCERERE Subsemnatul : De prelungire a dreptului de sedere temporara pentru reintregirea familiei Numele si prenumele (Name and surname) Numele si prenumele parintilor (Parents names and surnames) Tata(Father) Mama(Mother) Data nasterii(Date of birth) zz ll aaaa Locul nasterii(Place of birth): Tara(Country) Localitatea(Place) Stare civila (casatorit, necasatorit, divortat, vaduv)/Marital status (married, not married, divorced, widow(er)) Profesia(Profession) Ocupatia(Ocupation) Pasaport (Passport) seria(series) nr.(no.) Eliberatde(Issuedby) La data de (On) valabil pana la (valid until) zz ll aaaa zz ll aaaa
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 55: IGI — Dovada deținerii spațiului de locuitTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
p.1 — enumerarea actelor de spațiuPentru a face dovada spatiului de locuit trebuie sa prezentati unul dintre urmatoarele documente: - contract de vanzare-cumparare; - contract de inchiriere incheiat intre o persoana juridica sau fizica (contractele incheiate cu o persoana fizica trebuie sa fie inregistrate la Administratia Financiara competenta teritorial); - contract de comodat; - hotarare judecatoreasca; - declaratia scrisa de primire in spatiu a proprietarului, insotita de actul de proprietate al acestuia (declaratia de luare in spatiu se poate da numai in fata notarului public); - documentul eliberat de primarii din care sa rezulte ca solicitantul sau gazduitorul figureaza in Registrul agricol, pentru mediul rural.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 56: Directiva 2003/86/CE a Consiliului privind dreptul la reîntregirea familieiTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 3 alin. (3)(3) Prezenta directivă nu se aplică membrilor familiei unui cetățean al Uniunii.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 57: Directiva 2003/86/CE a Consiliului privind dreptul la reîntregirea familieiTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 15 alin. (3)(3) În caz de văduvie, divorț, separare sau deces al rudelor de gradul întâi în linie ascendentă sau descendentă directă, se poate elibera un permis de ședere autonom, dacă este nevoie, la cerere, persoanelor intrate în scopul reîntregirii familiei. Statele membre adoptă dispozițiile care asigură acordarea unui permis de ședere autonom în situații deosebit de dificile.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 58: Directiva 2003/86/CE a Consiliului privind dreptul la reîntregirea familieiTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 15 alin. (4)(4) Condițiile privind acordarea și valabilitatea permisului de ședere autonom sunt prevăzute de dreptul intern.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 59: Hotărârea CJUE din 12 septembrie 2024, cauza C-63/23, Sagrario și alțiiTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
par. 46Curtea a arătat astfel că articolul 15 alineatul (3) a doua teză din Directiva 2003/86 urmărește în special, prin acordarea unui permis de ședere autonom, să îl protejeze pe resortisantul unei țări terțe intrat pe teritoriul statului membru gazdă în scopul reîntregirii familiei care a fost victima unor acte de violență în familie săvârșite de susținătorul reîntregirii în timpul căsătoriei [a se vedea în acest sens Hotărârea din 2 septembrie 2021, État belge (Dreptul de ședere în caz de violență în familie),C‑930/19, EU:C:2021:657, punctele 69, 70, 85 și 89].
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 60: Hotărârea CJUE din 12 septembrie 2024, cauza C-63/23, Sagrario și alțiiTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
par. 58Din ansamblul acestor considerații rezultă că existența unei „situații deosebit de dificile”, în sensul articolului 15 alineatul (3) a doua teză din Directiva 2003/86, impune stabilirea faptului că resortisantul unei țări terțe, care are reședința pe teritoriul statului membru gazdă în scopul reîntregirii familiei, se confruntă cu împrejurări care decurg din situația familială care prezintă, prin natura lor, un grad ridicat de gravitate sau de dificultate ori care îl expun unui nivel ridicat de precaritate sau de vulnerabilitate, creând în privința sa o nevoie reală de protecție asigurată prin acordarea unui permis de ședere autonom, fără a fi relevant dacă legătura conjugală a fost sau nu ruptă.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 61: Hotărârea CJUE din 12 septembrie 2024, cauza C-63/23, Sagrario și alțiiTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
par. 59Reiese că simpla prezență a unor copii minori printre membrii familiei susținătorului reîntregirii sau faptul că pierderea permisului de ședere al acestora din urmă este consecința unor circumstanțe proprii susținătorului reîntregirii, precum săvârșirea de către acesta a unei infracțiuni, nu pot fi suficiente pentru a justifica acordarea unui permis de ședere autonom întemeindu‑se pe existența unei „situații deosebit de dificile”, în sensul articolului 15 alineatul (3) a doua teză din Directiva 2003/86.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 62: Hotărârea CJUE din 12 septembrie 2024, cauza C-63/23, Sagrario și alțiiTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
par. 89În consecință, trebuie să se răspundă la întrebările a patra‑a șasea că articolul 17 din Directiva 2003/86 trebuie interpretat în sensul că se opune unei reglementări a unui stat membru care permite autorității naționale competente să adopte o decizie prin care se refuză reînnoirea permisului de ședere care a fost eliberat membrilor familiei unui susținător al reîntregirii, fără să fi efectuat în prealabil o examinare individualizată a situației lor și fără să îi fi ascultat. Atunci când această decizie privește un copil minor, revine statelor membre obligația de a lua toate măsurile adecvate pentru a oferi acestui copil o posibilitate reală și efectivă de a fi ascultat, în funcție de vârsta sau de gradul său de maturitate.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 63: Hotărârea CJUE din 12 septembrie 2024, cauza C-63/23, Sagrario și alțiiTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
par. 15Cei trei reclamanți din litigiul principal, o mamă și cei doi copii minori ai săi, sunt titulari ai unui permis de ședere pentru reîntregirea familiei, susținătorul reîntregirii fiind soțul acesteia și tatăl acestor doi copii.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 64: Hotărârea CJUE din 12 septembrie 2024, cauza C-63/23, Sagrario și alțiiTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
par. 16La 22 aprilie 2021, cei patru membri ai familiei au depus o cerere de permis de ședere pe termen lung.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 65: Hotărârea CJUE din 12 septembrie 2024, cauza C-63/23, Sagrario și alțiiTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
par. 17Printr‑o decizie din 27 mai 2021, autoritatea națională competentă a respins cererea susținătorului reîntregirii ca urmare a existenței unui antecedent penal.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 66: Hotărârea CJUE din 12 septembrie 2024, cauza C-63/23, Sagrario și alțiiTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
par. 18Printr‑o decizie din 22 iunie 2021, această autoritate națională a respins de asemenea cererile introduse de reclamanții din litigiile principale în scopul reîntregirii familiei, pentru motivul că, prin nerespectarea condiției prevăzute la articolul 61 alineatul 3 litera b) punctul 1) din Decretul regal 557/2011, susținătorul reîntregirii nu era titularul unui permis de muncă și/sau de ședere.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 67: Hotărârea CJUE din 12 septembrie 2024, cauza C-63/23, Sagrario și alțiiTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
par. 19Sesizată de reclamanții din litigiul principal cu o acțiune având ca obiect anularea acestei decizii, Juzgado de lo Contencioso‑Administrativo n.o 5 de Barcelona (Tribunalul de Contencios Administrativ nr. 5 din Barcelona, Spania), care este instanța de trimitere, arată că decizia menționată a fost adoptată fără ca autoritatea națională competentă să efectueze, în conformitate cu articolul 17 din Directiva 2003/86, o evaluare a naturii și a solidității legăturilor de familie ale persoanelor în cauză, a duratei rezidenței acestora, precum și a existenței unor legături familiale, culturale și sociale cu țara în care au reședința și cu țara lor de origine.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 68: Hotărârea CJUE din 12 septembrie 2024, cauza C-63/23, Sagrario și alțiiTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
par. 21Cu toate acestea, pe de o parte, instanța menționată arată că legislația spaniolă nu prevede o procedură care să permită persoanelor interesate să invoce circumstanțe individuale și nici organizarea unei audieri prealabile a minorilor, astfel încât autoritățile naționale competente se pronunță fără a ține seama de situația personală a membrilor familiei beneficiari ai reîntregirii familiei. Prin urmare, aceștia din urmă s‑ar regăsi imediat într‑o situație de neregularitate. Or, din jurisprudența Curții, astfel cum rezultă din Hotărârea din 27 iunie 2006, Parlamentul/Consiliul (C‑540/03, EU:C:2006:429, punctele 62-64), precum și din Hotărârea din14 martie 2019, Y. Z. și alții (Fraudă privind reîntregirea familiei) (C‑557/17, EU:C:2019:203, punctele 51-55), ar rezulta că aceste autorități naționale trebuie, înainte de a adopta o decizie în materie de reîntregire a familiei, să aprecieze toate împrejurările speciale ale speței, orice decizie automată fiind exclusă.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 69: Hotărârea CJUE din 12 septembrie 2024, cauza C-63/23, Sagrario și alțiiTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
par. 31Cu toate acestea, contrar celor susținute de guvernul spaniol în ședință, nu rezultă de aici că domeniul de aplicare al acestei noțiuni ar putea fi determinat în mod unilateral de statele membre, astfel încât acestea să dispună de o marjă de manevră nelimitată pentru definirea ei în dreptul lor intern.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 70: OUG nr. 194/2002 privind regimul străinilor în RomâniaTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 64 alin. (5)(5) Străinii care îndeplinesc condițiile prevăzute la alin. (1), inclusiv cu aplicarea alin. (2), precum și străinii cărora li s-a acordat dreptul de ședere temporară în mod independent potrivit alin. (1) pot solicita prelungirea dreptului de ședere temporară în condițiile și pentru oricare dintre scopurile prevăzute în prezenta ordonanță de urgență, fără obligativitatea obținerii unei vize de lungă ședere.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 71: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 382 alin. (3)(3) În cazul prevăzut de art. 375, căsătoria este desfăcută pe data eliberării certificatului de divorț.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 72: OUG nr. 194/2002 privind regimul străinilor în RomâniaTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 64 alin. (1), partea introductivă(1) Dreptul de ședere temporară se acordă în mod independent, la cerere, străinului care îndeplinește următoarele condiții:
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 73: IGI — Permis de ședereTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
pct. 8 — lista documentelor pentru șederea independentă8. Documente necesare: a. cerere; b. documentul de trecere a frontierei (pașaportul, titlul de călătorie, etc.) original și copie; c. permisul de ședere temporară eliberat anterior; d. documente din care să rezulte că există una din urmatoarele situații: devin majori, sau au împlinit vârsta de 21 de ani în cazul în care este membu de familie al unui cetățean român, sponsorul/cetățeanul român a decedat, a fost pronunțată desfacerea căsătoriei sau a încetat relația de parteneriat (solicitantul va prezenta suplimentar, după caz, certificatul de naștere, certificatul de deces sau hotărârea judecătorească de desfacere a căsătoriei); e. dovada deținerii legale a spațiului de locuit; f. dovada mijloacelor de întreținere; g. dovada asigurării sociale de sănătate; h. adeverința medicală; i. taxe
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 74: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 2551+ Articolul 2.551 Regulile aplicabile Durata termenelor, fără deosebire de natura și izvorul lor, se calculează potrivit regulilor stabilite de prezentul titlu.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 75: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 2552 alin. (1)(1) Când termenul este stabilit pe săptămâni, luni sau ani, el se împlinește în ziua corespunzătoare din ultima săptămână ori lună sau din ultimul an.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 76: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 2552 alin. (2)(2) Dacă ultima lună nu are o zi corespunzătoare celei în care termenul a început să curgă, termenul se împlinește în ultima zi a acestei luni.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 77: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 2553 alin. (1)(1) Când termenul se stabilește pe zile, nu se ia în calcul prima și ultima zi a termenului.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 78: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 2553 alin. (2)(2) Termenul se va împlini la ora 24,00 a ultimei zile.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 79: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 2553 alin. (3)(3) Cu toate acestea, dacă este vorba de un act ce trebuie îndeplinit într-un loc de muncă, termenul se va împlini la ora la care încetează programul normal de lucru. Dispozițiile art. 2.556 rămân aplicabile.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 80: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 2554+ Articolul 2.554 Prorogarea termenului Dacă ultima zi a termenului este o zi nelucrătoare, termenul se consideră împlinit la sfârșitul primei zile lucrătoare care îi urmează.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 81: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 181 alin. (1) pct. 22. când termenul se socotește pe zile, nu intră în calcul ziua de la care începe să curgă termenul, nici ziua când acesta se împlinește; ...
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 82: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 181 alin. (2)(2) Când ultima zi a unui termen cade într-o zi nelucrătoare, termenul se prelungește până în prima zi lucrătoare care urmează.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 83: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 182 alin. (1)(1) Termenul care se socotește pe zile, săptămâni, luni sau ani se împlinește la ora 24,00 a ultimei zile în care se poate îndeplini actul de procedură.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 84: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 182 alin. (2)(2) Cu toate acestea, dacă este vorba de un act ce trebuie depus la instanță sau într-un alt loc, termenul se va împlini la ora la care activitatea încetează în acel loc în mod legal, dispozițiile art. 183 fiind aplicabile.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 85: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 183 alin. (1)(1) Actul de procedură, depus înăuntrul termenului prevăzut de lege prin scrisoare recomandată la oficiul poștal sau depus la un serviciu de curierat rapid ori la un serviciu specializat de comunicare ori trimis prin fax sau e-mail, este socotit a fi făcut în termen.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 86: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 183 alin. (3)(3) În cazurile prevăzute la alin. (1) și (2), recipisa oficiului poștal, precum și înregistrarea ori atestarea făcută, după caz, de serviciul de curierat rapid, de serviciul specializat de comunicare, de unitatea militară sau de administrația locului de deținere, pe actul depus, precum și mențiunea datei și orei primirii faxului sau a e-mail-ului, astfel cum acestea sunt atestate de către calculatorul sau faxul de primire al instanței, servesc ca dovadă a datei depunerii actului de către partea interesată.
Textul în documentul-sursă ↗