⌕Meniu

Protejarea adresei copilului în procesul de familie

Dacă părintele deținut cere adresa copilului în proces, solicită instanței protejarea datelor de localizare, explică riscul și indică un loc sigur pentru primirea actelor. Domiciliul procesual ales privește comunicările; nu face automat secretă locuința. Protecția copilului trebuie pusă în legătură cu dreptul celeilalte părți la dosar și la apărare. [1] [13] [18] [2] [3]

ACTUALIZAT
TIMP DE CITIRE
6 minute
CATEGORIE
Copiii: autoritate, locuință și relații personale
Cuprins · 9 secțiuni
  1. 01Cui se adresează
  2. 02Ce verific înainte să răspund cererii de divulgare
  3. 03Un loc sigur pentru comunicări și cererea distinctă de protejare a locuinței
  4. 04Ce să conțină cererea către instanță
  5. 05De ce ședința fără public nu ascunde automat adresa
  6. 06Regulile speciale când există violență domestică ori un adăpost
  7. 07Lista de pași
  8. 08Întrebări frecvente
  9. 09Surse și trimiteri

Cui se adresează

✓ SE APLICĂ DACĂ

  • Părintele care vrea să protejeze adresa copilului și datele de localizare într-un litigiu privind copilul.

✕ NU ACOPERĂ

  • Competența internațională și procedurile transfrontaliere nu sunt tratate integral.

  • Ghidul nu stabilește soluția unui dosar individual.

Ce verific înainte să răspund cererii de divulgare

Separă trei chestiuni: informațiile despre copil, adresa exactă unde locuiește și modalitatea de a păstra legăturile personale. Legea recunoaște ambilor părinți dreptul de a primi informații de la instituțiile care intră în contact cu copilul, inclusiv școala și unitățile sanitare. Transmiterea informațiilor către copil despre celălalt părinte și către celălalt părinte despre copil, în modalitățile prevăzute la art. 18 alin. (1) lit. e) și f), trebuie să respecte interesul superior al copilului și regulile speciale de confidențialitate. Dreptul la informații nu rezolvă, singur, orice dispută privind divulgarea adresei exacte. [19] [13]

Simpla detenție nu trebuie confundată cu decăderea din drepturile părintești sau cu o hotărâre care limitează contactul. Art. 507 din Codul civil reglementează situații distincte, inclusiv decăderea și neputința de a exprima voința; detenția nu este enumerată ca efect automat. Această concluzie privește simplul statut de persoană deținută: hotărârea penală și hotărârile civile pot conține măsuri care schimbă situația concretă. Citește dispozitivul lor. [21]

Violența, anumite condamnări, riscurile pentru copil sau imposibilitatea obiectivă a colaborării pot justifica hotărârea instanței ca autoritatea părintească să fie exercitată de un singur părinte. Separat, instanța poate limita relațiile personale pentru motive temeinice care periclitează dezvoltarea copilului. Arată faptele și măsurile existente, fără a deduce pericolul numai din detenție. [20] [17]

Un loc sigur pentru comunicări și cererea distinctă de protejare a locuinței

Poți alege un domiciliu procesual, de exemplu la avocat ori la o persoană care acceptă să primească actele. Precizează atât adresa, cât și persoana însărcinată cu primirea. În lipsa desemnării acelei persoane, art. 158 alin. (1) trimite la regulile obișnuite de comunicare. [1]

Domiciliul ales nu șterge cerințele privind domiciliul sau reședința din cererea de chemare în judecată ori din întâmpinare. Întâmpinarea se comunică, de regulă, reclamantului, iar părțile pot lua cunoștință de dosar. De aceea, cere instanței să stabilească modul de gestionare a datelor sensibile înainte să presupui că adresa reală poate fi omisă sau că un înscris va rămâne inaccesibil celuilalt părinte. [5] [6] [7] [2]

Dacă se schimbă locul citării, art. 172 din Codul de procedură civilă impune informarea instanței și a părții adverse prin procedura prevăzută acolo. Menține o adresă funcțională pentru acte; nu folosi o adresă fictivă. Cererea de protejare a locuinței trebuie formulată împreună cu soluția pentru primirea comunicărilor. [10] [1]

Ce să conțină cererea către instanță

Depune în dosarul privind copilul o cerere care identifică solicitarea de divulgare, riscul concret și măsura cerută. Explică cine cere adresa, de ce comunicarea ei ar putea pune copilul în pericol și ce informații pot fi transmise în siguranță. Protecția vieții private a copilului și regulile de confidențialitate susțin examinarea cererii; ele nu garantează admiterea oricărei restricții propuse asupra accesului la dosar. [18] [13] [2]

Poți cere folosirea domiciliului ales pentru acte și o soluție expresă privind datele de localizare din documente. Dacă există risc în relațiile personale, cere măsuri adaptate copilului și propune alternative: corespondență sau altă comunicare, transmiterea de informații despre copil ori întâlniri într-un loc neutru, cu supraveghere când este necesar. Pentru părintele deținut, adaptează propunerea la situația sa concretă și la măsurile aplicabile; enumerarea acestor modalități nu autorizează deplasarea din penitenciar. Acestea sunt modalități pe care instanța le examinează în situația concretă; nu reprezintă un program deja încuviințat. [1] [14] [15] [16] [17]

Susține riscul cu documente relevante: hotărâri, ordine de protecție, mesaje sau scrisori, dovezi ale incidentelor, evaluări sociale ori documente medicale. Arată ce fapt dovedește fiecare. Depunerea unei plângeri nu înlocuiește examinarea probelor privind faptele reclamate. Păstrează originalele și cere instanței modul legal de depunere și comunicare a documentelor sensibile, în loc să modifici unilateral înscrisurile probatorii. Aceste recomandări urmăresc probarea riscului și respectarea contradictorialității. [11] [12] [3] [4]

De ce ședința fără public nu ascunde automat adresa

Instanța poate dispune, la cerere sau din oficiu, ca cercetarea procesului sau dezbaterea fondului să se desfășoare în întregime ori în parte fără public atunci când ședința publică ar afecta, între altele, interesele minorilor sau viața privată. [8]

În acea ședință au însă acces părțile, reprezentanții și persoanele prevăzute de lege. Părțile păstrează dreptul de a cunoaște dosarul, iar hotărârea trebuie întemeiată pe motive și probe supuse dezbaterii contradictorii. Prin urmare, cererea privind datele de localizare este distinctă de cererea de judecare fără public. Nici formula „confidențial” scrisă pe un plic nu înlătură singură aceste garanții. [9] [2] [4]

Regulile speciale când există violență domestică ori un adăpost

Când viața, integritatea fizică sau psihică ori libertatea sunt puse în pericol printr-un act de violență al unui membru de familie, poate fi solicitat ordinul de protecție prevăzut de Legea nr. 217/2003. Este o procedură cu propriile condiții; procesul privind legăturile personale nu ține locul ei. [25]

Formularul legal al cererii de ordin de protecție permite indicarea dorinței ca adresa și telefonul să rămână secrete. Nota formularului precizează că, atunci când victima dorește să părăsească domiciliul familial, nu este necesară indicarea noii adrese la care se mută, ci a adresei unde locuiește în prezent; adresa indicată trebuie să permită primirea citațiilor și a celorlalte acte. Folosește protecția în cadrul acestei proceduri și cere distinct instanței de familie să gestioneze riscul divulgării. Opțiunea din formular nu secretizează automat toate documentele altui dosar. [27] [28] [29] [2] [3]

Locația adăposturilor pentru victime și adresa locuințelor protejate sunt secrete publicului larg. Agresorilor le este interzis accesul în adăpostul unde se află victimele. Dacă locuiești cu copilul într-un asemenea serviciu, anunță furnizorul și instanța despre cererea de divulgare și solicită respectarea regimului special. O locuință privată obișnuită nu devine, prin simpla cerere de confidențialitate, serviciul social numit de lege „locuință protejată”. [22] [23] [26] [24]

Lista de pași

  • Identifică hotărârile existente și solicitarea exactă privind adresa; nu echivala detenția cu pierderea automată a drepturilor părintești. [21] [20]

  • Descrie riscul concret și leagă fiecare document de faptul pe care îl susține. [11] [12]

  • Indică domiciliul ales și persoana însărcinată cu primirea actelor. [1]

  • Cere o soluție distinctă privind datele de localizare și, dacă este cazul, judecarea fără public. [13] [18] [8]

  • Dacă locuiești într-un adăpost ori într-o locuință protejată, semnalează instanței regimul special și coordonează depunerea documentelor cu serviciul care te protejează. [22] [23] [24]

Întrebări frecvente

Adresa avocatului garantează că locuința copilului rămâne secretă?

Nu. Domiciliul ales reglementează comunicarea actelor. Cerințele cererii sau întâmpinării și dreptul părților la dosar rămân relevante. Pentru riscul divulgării locuinței, cere o soluție distinctă și motivată instanței. [1] [5] [6] [2]

Pot refuza orice informație despre copil numai pentru că părintele este în penitenciar?

Nu deduce un refuz total numai din detenție. Separă informațiile despre copil de adresa exactă, verifică măsurile din hotărârile aplicabile și motivează orice cerere de protecție. Dreptul la informații, interesul copilului și eventualele limitări judiciare trebuie analizate împreună. [21] [19] [13] [17]

Este suficient să cer ședință nepublică sau să scriu „confidențial” pe document?

Nu pentru a exclude automat cealaltă parte. Ședința fără public permite în continuare participarea părților și reprezentanților; dreptul la dosar și contradictorialitatea rămân aplicabile. Cere instanței să se pronunțe expres asupra gestionării datelor de localizare. [8] [9] [2] [4]

De reținut

Arată cele 7 idei principale ale ghidului

  • Domiciliul procesual ales stabilește comunicarea actelor, nu secretizarea automată a adresei din dosar. [1] [2] [5] [6]

  • Ședința fără public păstrează accesul părților și reprezentanților prevăzuți de lege. [8] [9]

  • Transmiterea informațiilor despre copil respectă interesul superior și normele speciale de confidențialitate. [13]

  • Detenția, ca simplu statut, nu echivalează automat cu decăderea ori neputința de exprimare a voinței din art. 507 din Codul civil; se verifică măsurile concrete din hotărâri. [21] [20]

  • Instanța poate limita relațiile personale când există motive temeinice care periclitează dezvoltarea copilului. [17]

  • Formularul ordinului de protecție are opțiuni privind secretul adresei și telefonului; acestea nu secretizează automat un alt dosar de familie. [27] [28] [29] [2] [3]

  • Adăposturile și locuințele protejate au adresă secretă publicului larg; agresorii nu pot intra în adăpostul unde se află victimele. [22] [23] [24]

Ghidul despre constatarea înstrăinării părintești

Ghidul descrie regulile în vigoare la data actualizării, 21 octombrie 2026. Dacă situația ta este mai veche, unele reguli pot fi diferite.

Surse și trimiteri

  1. Sursa 1: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 158 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 158 alin. (1)
    (1) În caz de alegere de domiciliu sau, după caz, de sediu, dacă partea a arătat și persoana însărcinată cu primirea actelor de procedură, comunicarea acestora se va face la acea persoană, iar în lipsa unei asemenea mențiuni, comunicarea se va face, după caz, potrivit art. 155 sau 156.
    Textul în documentul-sursă ↗
  2. Sursa 2: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 13 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 13 alin. (3)
    (3) Părților li se asigură posibilitatea de a participa la toate fazele de desfășurare a procesului. Ele pot să ia cunoștință de cuprinsul dosarului, să propună probe, să își facă apărări, să își prezinte susținerile în scris și oral și să exercite căile legale de atac, cu respectarea condițiilor prevăzute de lege.
    Textul în documentul-sursă ↗
  3. Sursa 3: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 14 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 14 alin. (2)
    (2) Părțile trebuie să își facă cunoscute reciproc și în timp util, direct sau prin intermediul instanței, după caz, motivele de fapt și de drept pe care își întemeiază pretențiile și apărările, precum și mijloacele de probă de care înțeleg să se folosească, astfel încât fiecare dintre ele să își poată organiza apărarea.
    Textul în documentul-sursă ↗
  4. Sursa 4: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 14 alin. (6) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 14 alin. (6)
    (6) Instanța își va întemeia hotărârea numai pe motive de fapt și de drept, pe explicații sau pe mijloace de probă care au fost supuse, în prealabil, dezbaterii contradictorii.
    Textul în documentul-sursă ↗
  5. Sursa 5: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 194 lit. a) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 194 lit. a)
    a) numele și prenumele, domiciliul sau reședința părților ori, pentru persoane juridice, denumirea și sediul lor. De asemenea, cererea va cuprinde și codul numeric personal sau, după caz, codul unic de înregistrare ori codul de identificare fiscală, numărul de înmatriculare în registrul comerțului sau de înscriere în registrul persoanelor juridice și contul bancar ale reclamantului, precum și ale pârâtului, dacă părțile posedă ori li s-au atribuit aceste elemente de identificare potrivit legii, în măsura în care acestea sunt cunoscute de reclamant. Dispozițiile art. 148 alin. (1) teza a II-a sunt aplicabile. Dacă reclamantul locuiește în străinătate, va arăta și domiciliul ales în România unde urmează să i se facă toate comunicările privind procesul; ...
    Textul în documentul-sursă ↗
  6. Sursa 6: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 205 alin. (2) lit. a) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 205 alin. (2) lit. a)
    a) numele și prenumele, codul numeric personal, domiciliul sau reședința pârâtului ori, pentru persoanele juridice, denumirea și sediul, precum și, după caz, codul unic de înregistrare sau codul de identificare fiscală, numărul de înmatriculare în registrul comerțului ori de înscriere în registrul persoanelor juridice și contul bancar, dacă reclamantul nu le-a menționat în cererea de chemare în judecată. Dispozițiile art. 148 alin. (1) teza a II-a sunt aplicabile în mod corespunzător. Dacă pârâtul locuiește în străinătate, va arăta și domiciliul ales în România, unde urmează să i se facă toate comunicările privind procesul; ...
    Textul în documentul-sursă ↗
  7. Sursa 7: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 206 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 206 alin. (1)
    (1) Întâmpinarea se comunică reclamantului, dacă legea nu prevede altfel.
    Textul în documentul-sursă ↗
  8. Sursa 8: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 213 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 213 alin. (1)
    (1) În cazurile în care cercetarea procesului sau dezbaterea fondului în ședință publică ar aduce atingere moralității, ordinii publice, intereselor minorilor, vieții private a părților ori intereselor justiției, după caz, instanța, la cerere sau din oficiu, poate dispune ca acestea să se desfășoare în întregime sau în parte fără prezența publicului.
    Textul în documentul-sursă ↗
  9. Sursa 9: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 213 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 213 alin. (2)
    (2) În cazurile prevăzute la alin. (1), au acces în sala de ședință părțile, reprezentanții lor, cei care îi asistă pe minori, apărătorii părților, martorii, experții, traducătorii, interpreții, precum și alte persoane cărora instanța, pentru motive temeinice, le admite să asiste la proces.
    Textul în documentul-sursă ↗
  10. Sursa 10: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 172 · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 172
    Schimbarea locului citării Dacă în cursul procesului una dintre părți și-a schimbat locul unde a fost citată, ea este obligată să încunoștințeze instanța, indicând locul unde va fi citată la termenele următoare, precum și partea adversă prin scrisoare recomandată, a cărei recipisă de predare se va depune la dosar odată cu cererea prin care se înștiințează instanța despre schimbarea locului citării. În cazul în care partea nu face această încunoștințare, procedura de citare pentru aceeași instanță este valabil îndeplinită la vechiul loc de citare.
    Textul în documentul-sursă ↗
  11. Sursa 11: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 249 · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 249
    Sarcina probei Cel care face o susținere în cursul procesului trebuie să o dovedească, în afară de cazurile anume prevăzute de lege.
    Textul în documentul-sursă ↗
  12. Sursa 12: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 255 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 255 alin. (1)
    (1) Probele trebuie să fie admisibile potrivit legii și să ducă la soluționarea procesului.
    Textul în documentul-sursă ↗
  13. Sursa 13: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 18 alin. (2) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 18 alin. (2)
    (2) Transmiterea informațiilor prevăzute la alin. (1) lit. e) și f) se va face cu respectarea interesului superior al copilului, precum și a dispozițiilor speciale vizând confidențialitatea și transmiterea informațiilor cu caracter personal.
    Textul în documentul-sursă ↗
  14. Sursa 14: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 18 alin. (1) lit. d) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 18 alin. (1) lit. d)
    d) corespondență ori altă formă de comunicare cu copilul; ...
    Textul în documentul-sursă ↗
  15. Sursa 15: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 18 alin. (1) lit. f) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 18 alin. (1) lit. f)
    f) transmiterea de către persoana la care locuiește copilul a unor informații referitoare la copil, inclusiv fotografii recente, evaluări medicale sau școlare, către părintele sau către alte persoane care au dreptul de a menține relații personale cu copilul; ...
    Textul în documentul-sursă ↗
  16. Sursa 16: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 18 alin. (1) lit. g) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 18 alin. (1) lit. g)
    g) întâlniri ale copilului cu părintele ori cu o altă persoană față de care copilul a dezvoltat legături de atașament într-un loc neutru în raport cu copilul, cu sau fără supravegherea modului în care relațiile personale sunt întreținute, în funcție de interesul superior al copilului. ...
    Textul în documentul-sursă ↗
  17. Sursa 17: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 19 alin. (2) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 19 alin. (2)
    (2) Instanța judecătorească, luând în considerare, cu prioritate, interesul superior al copilului, poate limita exercitarea acestui drept, dacă există motive temeinice de natură a periclita dezvoltarea fizică, mentală, spirituală, morală sau socială a copilului.
    Textul în documentul-sursă ↗
  18. Sursa 18: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 27 alin. (1) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 27 alin. (1)
    (1) Copilul are dreptul la protejarea imaginii sale publice și a vieții sale intime, private și familiale.
    Textul în documentul-sursă ↗
  19. Sursa 19: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 36 alin. (5) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 36 alin. (5)
    (5) Ambii părinți, indiferent dacă exercită sau nu autoritatea părintească, au dreptul de a solicita și de a primi informații despre copil din partea unităților școlare, unităților sanitare sau a oricăror altor instituții ce intră în contact cu copilul.
    Textul în documentul-sursă ↗
  20. Sursa 20: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 36 alin. (7) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 36 alin. (7)
    (7) Se consideră motive întemeiate pentru ca instanța să decidă ca autoritatea părintească să se exercite de către un singur părinte încălcarea gravă sau repetată a autorității părintești a celuilalt părinte, alcoolismul, boala psihică, dependența de droguri a celuilalt părinte, violența față de copil sau față de celălalt părinte, înstrăinarea părintească, condamnările pentru infracțiuni de trafic de persoane, trafic de droguri, infracțiuni cu privire la viața sexuală, infracțiuni de violență, oricare altă imposibilitate obiectivă a părinților de a colabora pentru luarea în comun a deciziilor privitoare la copil, precum și orice alt motiv legat de riscurile pentru copil, care ar deriva din exercitarea de către acel părinte a autorității părintești.
    Textul în documentul-sursă ↗
  21. Sursa 21: Legea nr. 140/2022 privind unele măsuri de ocrotire pentru persoanele cu dizabilități intelectuale și psihosociale și modificarea și completarea unor acte normativeLege · art. 7 pct. 57 text nou art. 507 alin. (1) · forma din 20 mai 2022Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 7 pct. 57 text nou art. 507 alin. (1)
    (1) Dacă unul dintre părinți este decedat, declarat mort prin hotărâre judecătorească, beneficiază de tutelă specială, este decăzut din exercițiul drepturilor părintești sau dacă, din orice motiv, se află în neputință de a-și exprima voința, celălalt părinte exercită singur autoritatea părintească.
    Textul în documentul-sursă ↗
  22. Sursa 22: Legea nr. 217/2003 pentru prevenirea și combaterea violenței domesticeLege · art. 19 alin. (3) · forma din 28 martie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 19 alin. (3)
    (3) Primirea victimelor în adăpost se face numai în caz de urgență sau, după caz, cu aprobarea conducerii centrului, atunci când izolarea victimei de agresor se impune ca măsură de protecție. Persoanelor care au comis actul de agresiune le este interzis accesul în incinta adăpostului unde se găsesc victimele.
    Textul în documentul-sursă ↗
  23. Sursa 23: Legea nr. 217/2003 pentru prevenirea și combaterea violenței domesticeLege · art. 19 alin. (4) · forma din 28 martie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 19 alin. (4)
    (4) Locația adăposturilor este secretă publicului larg.
    Textul în documentul-sursă ↗
  24. Sursa 24: Legea nr. 217/2003 pentru prevenirea și combaterea violenței domesticeLege · art. 21 alin. (2) · forma din 28 martie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 21 alin. (2)
    (2) Adresa locuințelor protejate este secretă publicului larg.
    Textul în documentul-sursă ↗
  25. Sursa 25: Legea nr. 217/2003 pentru prevenirea și combaterea violenței domesticeLege · art. 38 alin. (1) teza introductivă · forma din 28 martie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 38 alin. (1) teza introductivă
    (1) Persoana a cărei viață, integritate fizică sau psihică ori libertate este pusă în pericol printr-un act de violență din partea unui membru al familiei poate solicita instanței ca, în scopul înlăturării stării de pericol, să emită un ordin de protecție prin care să se dispună, cu caracter provizoriu, una ori mai multe dintre următoarele măsuri - obligații sau interdicții:
    Textul în documentul-sursă ↗
  26. Sursa 26: Legea nr. 217/2003 pentru prevenirea și combaterea violenței domesticeLege · art. 21 alin. (1) · forma din 28 martie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 21 alin. (1)
    (1) Locuințele protejate sunt unități de asistență socială organizate în regim rezidențial pe durată determinată, cu sau fără personalitate juridică, care asigură găzduirea în regim de urgență, îngrijirea, asistența socială, consilierea juridică și psihologică și orientarea victimelor violenței domestice.
    Textul în documentul-sursă ↗
  27. Sursa 27: Legea nr. 217/2003 pentru prevenirea și combaterea violenței domesticeFormular oficial · anexa, secțiunea IV, câmpul Adresa · forma din 28 martie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    anexa, secțiunea IV, câmpul Adresa
    Adresa^1): Dorește să rămână secretă? DA/NU
    Textul în documentul-sursă ↗
  28. Sursa 28: Legea nr. 217/2003 pentru prevenirea și combaterea violenței domesticeFormular oficial · anexa, secțiunea IV, câmpul Telefon · forma din 28 martie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    anexa, secțiunea IV, câmpul Telefon
    Telefon^2): Dorește ca numărul să rămână secret? DA/NU
    Textul în documentul-sursă ↗
  29. Sursa 29: Legea nr. 217/2003 pentru prevenirea și combaterea violenței domesticeFormular oficial · anexa, secțiunea IV, nota 1 · forma din 28 martie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    anexa, secțiunea IV, nota 1
    ^1) Dacă victima declară că dorește să abandoneze domiciliul familial, nu este necesar să se indice noua adresă la care se mută, ci doar adresa unde locuiește în prezent. Adresa indicată trebuie să fie una la care partea poate primi citațiile și celelalte acte de procedură.
    Textul în documentul-sursă ↗
Ai nevoie de un avocat? Scrie-ne. Găsim pentru tine un avocat colaborator potrivit cazului tău, care te contactează în cel mult 2 zile lucrătoare. Prima consultație este gratuită și nu te obligă la nimic. Când poate fi util un avocat.

Ghiduri înrudite

Înstrăinarea copilului de un părinte: probe, apărare și efecteC02 · 15 MIN · GHIDAscultarea copilului în procesele de familieC02 · 9 MIN · GHID
SURSA
TOATE SURSELE

    Semnalează o eroare

    Spune-ne ce ai observat. Referința de mai jos se adaugă automat în mesaj. Nu include date personale sau detalii despre cazul tău.

    C02-034 · https://divortpartaj.org/ghiduri/protejarea-adresei-copilului-in-procesul-de-familie/
    Scrie-ne despre eroare

    Instalează pe iPhone sau iPad

    1. Apasă butonul Distribuie din Safari (pătratul cu săgeata în sus).
    2. Alege Adaugă pe ecranul principal.
    3. Apasă Adaugă. Aplicația apare lângă celelalte.

    Ghidurile principale, checklisturile și glosarul rămân disponibile și fără semnal.

    CONTACT · AVOCAȚI COLABORATORI

    Scrie-ne

    1. Scrii pe scurt ce se întâmplă.
    2. Echipa DivortPartaj.org citește mesajul și alege un avocat colaborator potrivit cazului tău.
    3. Avocatul te contactează în cel mult 2 zile lucrătoare. Prima consultație este gratuită și nu te obligă la nimic. Numele și datele tale de contact îi sunt arătate doar după ce confirmă că preia cererea.

    Site-ul nu primește comision. Dacă vrei să continui după prima consultație, onorariul îl stabilești direct cu avocatul.

    Scrie pe scurt ce se întâmplă și ce întrebare ai. Numele și datele de contact pune-le în câmpurile de mai sus. Nu include CNP, date de card sau de cont, detalii medicale amănunțite sau copii ale actelor: avocatul ți le va cere, dacă e nevoie.

    Cum folosim datele: Confidențialitate.

    Gratuit · fără comision