⌕Meniu

Ascultarea copilului în procesele de familie

În litigiile privind locuința copilului, relațiile personale și exercitarea autorității părintești, ascultarea îi permite copilului să își exprime propria opinie, în condițiile legii. În cauzele supuse regulii speciale din Legea nr. 272/2004 participă un psiholog al Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC), iar raportul său se depune la dosar. Opinia contează în raport cu vârsta și maturitatea și nu decide singură soluția. [8] [7] [9] [11] [13] [3] [15]

ACTUALIZAT
TIMP DE CITIRE
9 minute
CATEGORIE
Copiii: autoritate, locuință și relații personale
Cuprins · 13 secțiuni
  1. 01Cui se adresează
  2. 02În ce cauze este obligatorie ascultarea și ce înseamnă pragul de 10 ani
  3. 03Copilul sub 10 ani poate cere să fie ascultat
  4. 04Cum se desfășoară audierea: judecător, psiholog și prezența părinților
  5. 05Ce raport întocmește psihologul și când este vorba despre expertiză
  6. 06Cum semnalez erori și cer lămurirea raportului
  7. 07Cât cântărește opinia copilului și de ce nu este un veto
  8. 08Cazurile de protecție specială au reguli proprii
  9. 09Ce pot cere concret în dosar
  10. 10Termene și repere
  11. 11Lista de pași
  12. 12Întrebări frecvente
  13. 13Surse și trimiteri

Cui se adresează

✓ SE APLICĂ DACĂ

  • Părinții și celelalte părți din procesele de familie în care urmează să fie ascultat copilul.

✕ NU ACOPERĂ

  • Competența internațională și procedurile transfrontaliere nu sunt tratate integral.

  • Ghidul nu stabilește soluția unui dosar individual.

În ce cauze este obligatorie ascultarea și ce înseamnă pragul de 10 ani

În procesele privind raporturile dintre părinții divorțați și copil, modalitățile relațiilor personale, neînțelegerile asupra autorității părintești ori stabilirea locuinței, Codul civil prevede ascultarea copilului. Pragul de 10 ani se aplică împreună cu norma care reglementează litigiul concret: copilul care a împlinit această vârstă trebuie să aibă posibilitatea efectivă de a fi ascultat. [6] [7] [8] [9] [1]

Nu orice dosar care privește un drept al copilului presupune automat audierea. Prin Decizia nr. 36 din 23 februarie 2026, publicată la 16 iunie 2026, Înalta Curte a stabilit că, în cererile de majorare a pensiei de întreținere datorate de părinte copilului, nu sunt obligatorii nici audierea copilului de cel puțin 10 ani, nici ancheta psihosocială. Această soluție privește majorarea pensiei; nu o extinde asupra unui capăt de cerere distinct privind locuința ori programul de relații personale. [27] [38]

Obligația autorității de a organiza ascultarea nu îl obligă pe copil să răspundă. Curtea Constituțională a precizat că refuzul copilului de a-și exprima opinia nu poate fi sancționat. [26]

Copilul sub 10 ani poate cere să fie ascultat

Vârsta sub 10 ani nu interzice audierea. Instanța poate asculta copilul mai mic dacă apreciază că acest lucru este necesar pentru soluționarea cauzei. Orice copil poate cere ascultarea, iar respingerea cererii trebuie motivată. Legea nu transformă însă simpla cerere într-o audiere automată, indiferent de context. [1] [2] [10]

Într-o solicitare depusă în dosarul existent, arată vârsta copilului, măsura asupra căreia urmează să se decidă și ce poate clarifica exprimarea sa proprie. De exemplu, explică de ce opinia sa despre rutina zilnică ori despre relațiile cu fiecare părinte este relevantă pentru stabilirea locuinței sau a programului. Dacă însuși copilul dorește să fie ascultat, precizează această împrejurare fără să îi atribui o declarație redactată de un adult. Aceasta este o modalitate practică de a explica necesitatea ascultării, nu un formular impus de lege. [1] [2] [33]

Dacă instanța respinge cererea, cere consemnarea soluției și a motivelor. Simplul fapt că minorul nu a împlinit 10 ani nu trebuie confundat cu o interdicție legală. Separă această situație de refuzul copilului de a răspunde după ce i s-a oferit posibilitatea de a vorbi. [2] [10] [26]

Cum se desfășoară audierea: judecător, psiholog și prezența părinților

Pentru cauzele în care se dispun măsuri cu privire la copil, altele decât cele privind protecția specială prevăzute la art. 133 din Legea nr. 272/2004, instanța îl ascultă doar cu participarea unui psiholog din cadrul DGASPC. Participarea unui psiholog ales privat de un părinte ori depunerea unui raport privat nu îndeplinesc, prin ele însele, cerința privind psihologul DGASPC. [11] [32]

Ascultarea are loc în camera de consiliu. Instanța hotărăște, în funcție de împrejurările procesului, dacă părinții, tutorele sau alte persoane vor fi de față. Un părinte nu are un drept necondiționat de a rămâne în încăpere; nici absența ambilor părinți nu trebuie prezentată ca o soluție obligatorie în toate dosarele. Dacă prezența unei persoane poate împiedica exprimarea liberă, explică instanței concret de ce și solicită o modalitate adecvată de desfășurare. [16] [17] [4]

Copilul trebuie să primească informații potrivite vârstei, să poată pune întrebări și să fie informat despre consecințele opiniei și ale deciziei care îl privește. Ca pregătire practică, explică-i unde merge și că poate spune ce simte, inclusiv că nu știe sau nu dorește să răspundă. Nu transforma pregătirea într-un text de memorat ori într-o obligație de a alege un părinte. [4] [26] [33]

Regula specială cere ascultarea după administrarea probelor din dosar, ca ultimă etapă a cercetării judecătorești. Astfel, audierea nu trebuie folosită ca înlocuitor al documentelor și al celorlalte probe pe care trebuie să le examineze instanța. Raportul întocmit în urma audierii se depune obligatoriu, iar instanța își întemeiază hotărârea numai pe probe supuse dezbaterii contradictorii. [36] [15] [13] [14] [23]

Ce raport întocmește psihologul și când este vorba despre expertiză

Psihologul DGASPC care participă la audiere redactează un raport de constatare, iar depunerea lui la dosarul cauzei este obligatorie. Solicită consultarea raportului, în exercitarea dreptului de a lua cunoștință de dosar, și identifică precis eventualele neclarități: ce a exprimat copilul, ce a observat specialistul și pe ce se sprijină concluziile. Nu este suficient să arăți că rezultatul îți este nefavorabil. [37] [13] [14] [23]

Raportul de constatare al psihologului participant, ancheta psihosocială și expertiza medico-legală psihiatrică au funcții diferite. De exemplu, în stabilirea raporturilor dintre părinții divorțați și copil, instanța ține seama de ancheta psihosocială; aceasta nu înlocuiește automat raportul cerut după audiere. [31] [13]

Legea cere expertiză medico-legală psihiatrică atunci când este necesară identificarea unei afecțiuni psihiatrice a copilului ori a unuia dintre părinți sau stabilirea unor situații de abuz în plan psihic și a legăturii cu urmările lor psihice. Participarea psihologului la audiere nu înseamnă că fiecare copil este supus automat unei asemenea expertize. Necesitatea ei se raportează la problema concretă care trebuie lămurită. [13]

Cum semnalez erori și cer lămurirea raportului

Regulile privind notele și înregistrarea ședinței se aplică în mod corespunzător audierii copilului. Părțile pot cere citirea și corectarea notelor grefierului, iar după ședință participanții pot solicita o copie a notelor. Notele pot fi contestate cel târziu la termenul următor. Instanța înregistrează ședința; pentru cauza proprie, partea poate cere, pe cheltuiala sa, copia electronică a înregistrării. [12] [18] [19] [20] [21] [22] [35]

Pentru raportul psihologului, instanța poate cere lămuriri sau completări, din oficiu ori la cererea părților, la primul termen după depunerea lui. Formulează punctual solicitarea: pasajul neclar, contradicția ori aspectul omis și de ce contează pentru soluție. Termenul se raportează la depunerea raportului și la următorul termen al cauzei; nu este un interval generic de un anumit număr de zile. [14] [23]

Dacă există un motiv concret care pune în discuție imparțialitatea psihologului, legea permite aplicarea corespunzătoare a regulilor de recuzare pentru motivele prevăzute în cazul judecătorilor, cu citarea părților și a specialistului. Dezacordul cu o concluzie se discută prin obiecții și cereri de lămurire; recuzarea cere un motiv distinct. Legea specială face trimitere la art. 332 alin. (1) și (3), fără a include alin. (2); termenul prevăzut de alineatul necuprins în trimitere nu trebuie transferat automat acestei situații. [14] [24] [25]

Dacă specialistul își poate exprima de îndată opinia, este ascultat chiar în ședință, iar opinia se consemnează într-un proces-verbal, prin aplicarea corespunzătoare a art. 334 din Codul de procedură civilă. Decizia asupra măsurilor privind copilul aparține instanței, care trebuie să respecte interesul superior al acestuia. [14] [34] [28]

Cât cântărește opinia copilului și de ce nu este un veto

Opinia copilului se apreciază după vârstă și maturitate. În procedura reglementată de art. 140³ din Legea nr. 272/2004, ea are valoarea probatorie a unei prezumții relative: contează în stabilirea situației, dar poate fi confruntată cu celelalte probe. Nu există o regulă generală potrivit căreia copilul decide singur, la 10 sau la 14 ani, la care părinte va locui ori dacă va mai avea relații cu celălalt. Instanța trebuie să hotărască potrivit interesului său superior. [3] [15] [28]

De aceea, o preferință exprimată trebuie analizată împreună cu contextul și probele relevante. Dacă un copil spune că îi este teamă, arată concret împrejurările de siguranță și probele lor; dacă există o explicație diferită pentru refuz, prezint-o în același mod. Nu este suficient nici să consideri orice refuz decisiv, nici să îl înlături doar fiindcă nu corespunde cererii unui părinte. Aceasta este consecința practică a aprecierii opiniei împreună cu interesul copilului și cu celelalte probe. [3] [15] [28]

Ascultarea și consimțământul cerut expres de o lege sunt lucruri diferite. Regulile speciale care condiționează o anumită procedură de consimțământul sau prezența copilului, precum și cele privind reprezentarea lui în caz de conflict de interese, rămân aplicabile. [5]

Cazurile de protecție specială au reguli proprii

Procedura de mai sus privește litigiile de familie supuse art. 140³. Pentru măsurile de protecție specială prevăzute la art. 133 din Legea nr. 272/2004, legea stabilește un regim distinct. În cazurile de copil abuzat, neglijat, exploatat ori supus violenței, art. 134 alin. (2) trimite la art. 101 alin. (3): dacă instanța apreciază audierea necesară, aceasta are loc numai în camera de consiliu, în prezența unui psiholog și după pregătirea prealabilă a copilului. Nu se suprapun automat cele două proceduri. [11] [29] [30]

Ce pot cere concret în dosar

O solicitare utilă identifică dosarul, copilul și măsura asupra căreia se judecă. Apoi separă cererile: ascultarea potrivit vârstei și obiectului procesului; participarea psihologului DGASPC, când se aplică regula specială; condițiile necesare pentru exprimarea liberă; depunerea raportului; eventualele lămuriri după consultarea lui. Pentru copilul sub 10 ani, explică de ce ascultarea este necesară și, dacă cererea este respinsă, solicită motivarea. Acestea sunt elemente de organizare practică, nu o cerere-tip care garantează o anumită soluție. [1] [2] [11] [13] [14] [23]

Păstrează pentru instanță înscrisurile și explicațiile proprii ale adulților. Pentru copil, pregătirea trebuie să îi permită să înțeleagă procedura și să vorbească liber. Audierea nu ar trebui să îi atribuie responsabilitatea de a rezolva conflictul dintre părinți. [4] [33] [26]

Termene și repere procedurale

REGULĂContestarea notelor grefierului
Interval

Cel târziu la termenul următor. [20]

De când începe

Ședința în care s-au întocmit notele privind audierea. [12] [20]

Cum se aplică

Se identifică termenul de judecată următor ședinței consemnate; textul nu fixează un interval exprimat în zile. [20]

Consecințe

Contestația se formulează până la limita procedurală indicată de lege; nu amâna verificarea notelor până după termenul următor. [20]

[12][20]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

  • Privește contestarea notelor grefierului, prin aplicarea corespunzătoare a art. 231; nu este termenul pentru lămurirea raportului psihologului. [12] [20]

REGULĂLămurirea sau completarea raportului psihologului
Interval

La primul termen după depunerea raportului. [23]

De când începe

Depunerea la dosar a raportului psihologului DGASPC. [14] [23]

Cum se aplică

Se identifică primul termen de judecată care urmează depunerii raportului; textul nu fixează o durată în zile. [23]

Consecințe

Prezintă obiecțiile concrete în timp util pentru examinarea lor la primul termen după depunerea raportului. Instanța apreciază dacă este nevoie de lămurire sau completare; formularea cererii nu garantează admiterea ei. Art. 337 nu prevede expres sancțiunea decăderii. [23]

[14][23]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

  • Instanța poate solicita lămuriri sau completări din oficiu ori la cererea părților, prin aplicarea corespunzătoare a art. 337. [14] [23]

  • Art. 337 nu prevede expres sancțiunea decăderii și nu acordă automat o nouă expertiză pentru orice dezacord. [23]

Lista de pași

  • Identifică obiectul concret al procesului și vârsta copilului; nu aplica automat aceeași regulă pentru locuință, relații personale și majorarea pensiei. [1] [7] [8] [27]

  • Pentru un copil sub 10 ani, explică necesitatea audierii și solicită motivarea unei eventuale respingeri. [1] [2]

  • În procedura specială aplicabilă, cere participarea psihologului DGASPC și depunerea raportului de constatare. [11] [13]

  • Verifică notele și raportul; contestația asupra notelor are ca limită termenul următor, iar lămurirea raportului se cere la primul termen după depunere. [12] [20] [14] [23]

  • Explică-i copilului procedura pe înțelesul lui, fără răspunsuri memorate ori promisiunea că el va hotărî rezultatul. [33] [3] [15]

Întrebări frecvente

Copilul de 9 ani poate fi ascultat?

Da, dacă instanța apreciază că ascultarea este necesară pentru soluționarea cauzei. Orice copil poate cere să fie ascultat, iar respingerea cererii trebuie motivată; vârsta sub 10 ani nu este o interdicție. [1] [2] [10]

Dacă minorul spune că nu vrea să vorbească, poate fi sancționat?

Nu pentru simplul refuz de a-și exprima opinia. Curtea Constituțională a precizat că exprimarea este un drept al copilului. Autoritatea trebuie să îi ofere cadrul corespunzător, fără a transforma această garanție într-o obligație de a răspunde. [26]

Poate participa psihologul la care merge deja copilul?

Legea cere, pentru procedura de la art. 140³, participarea unui psiholog DGASPC. Prezența unui alt specialist nu înlocuiește prin ea însăși această cerință; instanța hotărăște dacă alte persoane pot fi de față. [11] [32] [17]

Raportul psihologului stabilește singur unde va locui copilul?

Nu. Raportul este depus la dosar și poate necesita lămuriri. Măsura este decisă de instanță, potrivit interesului superior al copilului; opinia sa se apreciază în funcție de vârstă și maturitate și, în procedura specială, are valoarea unei prezumții relative. [13] [14] [23] [28] [3] [15]

Audierea este obligatorie și când cer doar majorarea pensiei?

Nu automat. Decizia obligatorie a Înaltei Curți nr. 36 din 23 februarie 2026 stabilește că, în cererile de majorare a pensiei de întreținere datorate de părinte copilului, nici audierea copilului de cel puțin 10 ani, nici ancheta psihosocială nu sunt obligatorii. Alte cereri privind persoana copilului au propriul regim. [27]

De reținut

Arată cele 8 idei principale ale ghidului

  • Ascultarea copilului sub 10 ani este posibilă dacă instanța o consideră necesară; orice copil poate cere ascultarea, iar respingerea se motivează. [1] [2] [10]

  • În cauzele supuse art. 140³ din Legea nr. 272/2004, audierea are loc cu un psiholog DGASPC, iar raportul de constatare se depune obligatoriu. [11] [13]

  • Ascultarea are loc în camera de consiliu; prezența părinților este decisă de instanță în funcție de circumstanțe. [16] [17]

  • Regula specială plasează audierea după celelalte probe și acordă opiniei valoarea unei prezumții relative; aceasta nu conferă un veto general copilului. [15] [3] [28]

  • Copilul nu poate fi sancționat pentru refuzul de a-și exprima opinia. [26]

  • În cererile de majorare a pensiei de întreținere, audierea copilului de cel puțin 10 ani și ancheta psihosocială nu sunt obligatorii, potrivit Deciziei Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 36/2026 (hotărâre prealabilă). [27]

  • Lămurirea sau completarea raportului poate fi cerută la primul termen după depunere; notele grefierului pot fi contestate cel târziu la termenul următor. [14] [23] [12] [20]

  • Pentru recuzare, legea specială trimite la art. 332 alin. (1) și (3), fără să preia expres termenul din alin. (2). [14] [24] [25]

Ghidul despre constatarea înstrăinării părintești

Ghidul descrie regulile în vigoare la data actualizării, 21 octombrie 2026. Dacă situația ta este mai veche, unele reguli pot fi diferite.

Surse și trimiteri

  1. Sursa 1: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 29 alin. (2) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 29 alin. (2)
    (2) În orice procedură judiciară sau administrativă care îl privește, copilul are dreptul de a fi ascultat. Este obligatorie ascultarea copilului care a împlinit vârsta de 10 ani. Cu toate acestea, poate fi ascultat și copilul care nu a împlinit vârsta de 10 ani, dacă autoritatea competentă apreciază că audierea lui este necesară pentru soluționarea cauzei.
    Textul în documentul-sursă ↗
  2. Sursa 2: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 29 alin. (5) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 29 alin. (5)
    (5) Orice copil poate cere să fie ascultat conform dispozițiilor alin. (2) și (3). În caz de refuz, autoritatea competentă se va pronunța printr-o decizie motivată.
    Textul în documentul-sursă ↗
  3. Sursa 3: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 29 alin. (4) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 29 alin. (4)
    (4) În toate cazurile prevăzute la alin. (2), opiniile copilului ascultat vor fi luate în considerare și li se va acorda importanța cuvenită, în raport cu vârsta și cu gradul de maturitate a copilului.
    Textul în documentul-sursă ↗
  4. Sursa 4: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 29 alin. (3) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 29 alin. (3)
    (3) Dreptul de a fi ascultat conferă copilului posibilitatea de a cere și de a primi orice informație pertinentă, de a fi consultat, de a-și exprima opinia și de a fi informat asupra consecințelor pe care le poate avea opinia sa, dacă este respectată, precum și asupra consecințelor oricărei decizii care îl privește.
    Textul în documentul-sursă ↗
  5. Sursa 5: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 29 alin. (6) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 29 alin. (6)
    (6) Dispozițiile legale speciale privind consimțământul sau prezența copilului în procedurile care îl privesc, precum și prevederile referitoare la desemnarea unui curator, în caz de conflict de interese, sunt și rămân aplicabile.
    Textul în documentul-sursă ↗
  6. Sursa 6: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 396 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 396 alin. (2)
    (2) Dispozițiile art. 264 sunt aplicabile.
    Textul în documentul-sursă ↗
  7. Sursa 7: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 401 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 401 alin. (2)
    (2) În caz de neînțelegere între părinți, instanța de tutelă decide cu privire la modalitățile de exercitare a acestui drept. Ascultarea copilului este obligatorie, art. 264 fiind aplicabil.
    Textul în documentul-sursă ↗
  8. Sursa 8: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 496 alin. (3) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 496 alin. (3)
    (3) În caz de neînțelegere între părinți, instanța de tutelă hotărăște, luând în considerare concluziile raportului de anchetă psihosocială și ascultându-i pe părinți și pe copil, dacă a împlinit vârsta de 10 ani. Dispozițiile art. 264 rămân aplicabile.
    Textul în documentul-sursă ↗
  9. Sursa 9: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 486 · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 486
    Ori de câte ori există neînțelegeri între părinți cu privire la exercițiul drepturilor sau la îndeplinirea îndatoririlor părintești, instanța de tutelă, după ce îi ascultă pe părinți și luând în considerare concluziile raportului referitor la ancheta psihosocială, hotărăște potrivit interesului superior al copilului. Ascultarea copilului este obligatorie, dispozițiile art. 264 fiind aplicabile.
    Textul în documentul-sursă ↗
  10. Sursa 10: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 29 alin. (5) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 29 alin. (5)
    (5) Orice copil poate cere să fie ascultat conform dispozițiilor alin. (2) și (3). În caz de refuz, autoritatea competentă se va pronunța printr-o decizie motivată.
    Textul în documentul-sursă ↗
  11. Sursa 11: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 140³ alin. (1) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 140³ alin. (1)
    (1) În cauzele în care urmează să fie dispuse măsuri cu privire la copilul minor, altele decât cele prevăzute la art. 133, instanța de judecată procedează la ascultarea minorului doar cu participarea unui psiholog din cadrul direcției generale de asistență socială și protecția copilului.
    Textul în documentul-sursă ↗
  12. Sursa 12: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 140³ alin. (2) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 140³ alin. (2)
    (2) Dispozițiile art. 231 din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată , cu modificările și completările ulterioare, se aplică în mod corespunzător audierii copilului.
    Textul în documentul-sursă ↗
  13. Sursa 13: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 140³ alin. (3) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 140³ alin. (3)
    (3) Dacă ascultarea minorului s-a desfășurat cu participarea unui psiholog din cadrul direcției generale de asistență socială și protecția copilului, acesta va redacta un raport de constatare, care se va depune în mod obligatoriu la dosarul cauzei. Atunci când sunt necesare identificarea unei afecțiuni psihiatrice a copilului sau a unuia dintre părinți, constatarea în plan psihic a unor situații de abuz și existența unei legături de cauzalitate între un eventual abuz și urmările sale în plan psihic, se va dispune efectuarea unei expertize medico-legale psihiatrice.
    Textul în documentul-sursă ↗
  14. Sursa 14: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 140³ alin. (4) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 140³ alin. (4)
    (4) Dispozițiile art. 332 alin. (1) și (3) , art. 334 și 337 din Legea nr. 134/2010, republicată , cu modificările și completările ulterioare, se aplică în mod corespunzător raportului redactat de psihologul din cadrul direcției generale de asistență socială și protecția copilului.
    Textul în documentul-sursă ↗
  15. Sursa 15: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 140³ alin. (5) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 140³ alin. (5)
    (5) Ascultarea minorilor în cadrul procedurii judiciare se va realiza în mod obligatoriu ulterior administrării probelor din dosar, ca ultimă etapă a cercetării judecătorești. Opinia minorului are valoarea probatorie a unei prezumții relative.
    Textul în documentul-sursă ↗
  16. Sursa 16: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 226 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 226 alin. (1)
    (1) În cazul în care, potrivit legii, urmează să fie ascultat un minor, ascultarea se va face în camera de consiliu.
    Textul în documentul-sursă ↗
  17. Sursa 17: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 226 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 226 alin. (3)
    (3) Ținând seama de împrejurările procesului, instanța hotărăște dacă, după caz, părinții, tutorele sau alte persoane vor fi de față la ascultarea celor prevăzuți la alin. (1) și (2).
    Textul în documentul-sursă ↗
  18. Sursa 18: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 231 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 231 alin. (1)
    (1) Grefierul care participă la ședință este obligat să ia note în legătură cu desfășurarea procesului. Părțile pot cere citirea notelor și, dacă este cazul, corectarea lor.
    Textul în documentul-sursă ↗
  19. Sursa 19: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 231 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 231 alin. (2)
    (2) După terminarea ședinței de judecată, participanții la proces primesc, la cerere, câte o copie de pe notele grefierului.
    Textul în documentul-sursă ↗
  20. Sursa 20: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 231 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 231 alin. (3)
    (3) Notele grefierului pot fi contestate cel mai târziu la termenul următor.
    Textul în documentul-sursă ↗
  21. Sursa 21: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 231 alin. (4) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 231 alin. (4)
    (4) Instanța va înregistra ședințele de judecată.
    Textul în documentul-sursă ↗
  22. Sursa 22: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 231 alin. (5) lit. a) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 231 alin. (5) lit. a)
    a) părților, pe cheltuiala acestora, în ceea ce privește cauza lor; ...
    Textul în documentul-sursă ↗
  23. Sursa 23: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 337 · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 337
    Lămurirea sau completarea raportului Dacă este nevoie de lămurirea sau completarea raportului de expertiză ori dacă există o contradicție între părerile experților, instanța, din oficiu sau la cererea părților, poate solicita experților, la primul termen după depunerea raportului, să îl lămurească sau să îl completeze.
    Textul în documentul-sursă ↗
  24. Sursa 24: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 332 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 332 alin. (1)
    (1) Experții pot fi recuzați pentru aceleași motive ca și judecătorii.
    Textul în documentul-sursă ↗
  25. Sursa 25: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 332 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 332 alin. (3)
    (3) Recuzările se judecă cu citarea părților și a expertului.
    Textul în documentul-sursă ↗
  26. Sursa 26: Decizia CCR nr. 15/2019Hotărâre · par. 26 · forma din 31 iulie 2019Curtea Constituțională a României · 15 · 15 ianuarie 2019 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    par. 26
    26. Deși analiza de mai sus se referă, în cea mai mare parte, la procedurile judiciare, Curtea reține că aceleași considerente se impun și în privința procedurilor administrative. Așadar, copilul are dreptul, iar nu obligația de a se exprima în fața autorității competente. Este adevărat că autoritățile competente au obligația de a-l audia. Această obligație a autorităților a fost introdusă pentru că, în conformitate cu obligațiile asumate, statul are obligația pozitivă de a asigura cadrul administrativ și procesual propice exprimării opiniei copilului și o face prin instituirea unui prag de vârstă de la care este obligatorie ascultarea minorului, respectiv 10 ani, și prin faptul că ascultarea acestuia se face în camera de consiliu (în cadrul procedurilor judiciare). De asemenea, ascultarea minorului având sub 10 ani este lăsată la latitudinea autorității competente. Copilul nu riscă nicio sancțiune dacă refuză să răspundă în fața autorităților competente. Așadar, în cauza de față, Curtea reține că refuzul minorului de a-și exprima opinia în procedurile administrative sau judiciare care îl privesc nu poate fi în niciun fel sancționat, întrucât copilul are, în această privință, dreptul, iar nu obligația de a se exprima în fața judecătorului. ...
    Textul în documentul-sursă ↗
  27. Sursa 27: Decizia ÎCCJ nr. 36/2026 (hotărâre prealabilă)Hotărâre · dispozitiv · forma din 16 iunie 2026Înalta Curte de Casație și Justiție · 36 · 23 februarie 2026 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    dispozitiv
    Admite sesizarea formulată de Tribunalul Brăila - Secția I civilă în Dosarul nr. 16.162/196/2023 pentru pronunțarea unei hotărâri prealabile.În interpretarea art. 531 alin. (1) raportat la art. 264 alin. (1) și (2) și la art. 499 alin. (4) din Codul civil stabilește următoarele:În procedurile judiciare având ca obiect cereri de majorare a pensiei de întreținere datorate de părinte copilului nu este obligatorie nici ascultarea copilului care a împlinit vârsta de 10 ani, nici efectuarea anchetei psihosociale.
    Textul în documentul-sursă ↗
  28. Sursa 28: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 2 alin. (4) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 2 alin. (4)
    (4) Principiul interesului superior al copilului va prevala în toate demersurile și deciziile care privesc copiii, întreprinse de autoritățile publice și de furnizorii privați acreditați, precum și în cauzele soluționate de instanțele judecătorești.
    Textul în documentul-sursă ↗
  29. Sursa 29: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 134 alin. (2) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 134 alin. (2)
    (2) Audierea copilului care a împlinit vârsta de 10 ani este obligatorie și se face cu respectarea prevederilor art. 29, cu excepția cauzelor care privesc stabilirea unei măsuri de protecție specială pentru copilul abuzat, neglijat, exploatat și supus oricărei forme de violență asupra copilului; în acest caz, audierea copilului se face cu respectarea prevederilor art. 101 alin. (3).
    Textul în documentul-sursă ↗
  30. Sursa 30: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 101 alin. (3) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 101 alin. (3)
    (3) Dacă instanța judecătorească apreciază necesar, aceasta îl poate chema pe copil în fața ei, pentru a-l audia. Audierea are loc numai în camera de consiliu, în prezența unui psiholog și numai după o prealabilă pregătire a copilului în acest sens.
    Textul în documentul-sursă ↗
  31. Sursa 31: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 396 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 396 alin. (1)
    (1) Instanța de tutelă hotărăște, odată cu pronunțarea divorțului, asupra raporturilor dintre părinții divorțați și copiii lor minori, ținând seama de interesul superior al copiilor, de concluziile raportului de anchetă psihosocială, precum și, dacă este cazul, de învoiala părinților, pe care îi ascultă.
    Textul în documentul-sursă ↗
  32. Sursa 32: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 140³ alin. (1) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 140³ alin. (1)
    (1) În cauzele în care urmează să fie dispuse măsuri cu privire la copilul minor, altele decât cele prevăzute la art. 133, instanța de judecată procedează la ascultarea minorului doar cu participarea unui psiholog din cadrul direcției generale de asistență socială și protecția copilului.
    Textul în documentul-sursă ↗
  33. Sursa 33: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 29 alin. (3) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 29 alin. (3)
    (3) Dreptul de a fi ascultat conferă copilului posibilitatea de a cere și de a primi orice informație pertinentă, de a fi consultat, de a-și exprima opinia și de a fi informat asupra consecințelor pe care le poate avea opinia sa, dacă este respectată, precum și asupra consecințelor oricărei decizii care îl privește.
    Textul în documentul-sursă ↗
  34. Sursa 34: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 334 · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 334
    Ascultarea expertului Dacă experții pot să-și exprime de îndată opinia, aceștia vor fi ascultați chiar în ședință, iar părerea lor se va consemna într-un proces-verbal, dispozițiile art. 323 aplicându-se în mod corespunzător.
    Textul în documentul-sursă ↗
  35. Sursa 35: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 231 alin. (5) teza introductivă · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 231 alin. (5) teza introductivă
    (5) Instanța va elibera, la cerere, o copie electronică a înregistrării ședinței de judecată:
    Textul în documentul-sursă ↗
  36. Sursa 36: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 14 alin. (6) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 14 alin. (6)
    (6) Instanța își va întemeia hotărârea numai pe motive de fapt și de drept, pe explicații sau pe mijloace de probă care au fost supuse, în prealabil, dezbaterii contradictorii.
    Textul în documentul-sursă ↗
  37. Sursa 37: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 13 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 13 alin. (3)
    (3) Părților li se asigură posibilitatea de a participa la toate fazele de desfășurare a procesului. Ele pot să ia cunoștință de cuprinsul dosarului, să propună probe, să își facă apărări, să își prezinte susținerile în scris și oral și să exercite căile legale de atac, cu respectarea condițiilor prevăzute de lege.
    Textul în documentul-sursă ↗
  38. Sursa 38: Decizia ÎCCJ nr. 36/2026 (hotărâre prealabilă)Hotărâre · context: antet, complet și introducere · forma din 16 iunie 2026Înalta Curte de Casație și Justiție · 36 · 23 februarie 2026 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    context: antet, complet și introducere
    DECIZIA nr. 36 din 23 februarie 2026 referitoare la interpretarea art. 531 alin. (1) raportat la art. 264 alin. (1) și (2) și la art. 499 alin. (4) din Codul civil EMITENT | * ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE - COMPLETUL PENTRU DEZLEGAREA UNOR CHESTIUNI DE DREPT Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 495 din 16 iunie 2026 Dosar nr. 718/1/2025 Elena Carmen Popoiag | - președintele Secției I civile - președintele completului Lavinia Curelea | - judecător la Secția I civilă Andreia Liana Constanda | - judecător la Secția I civilă Lavinia Dascălu | - judecător la Secția I civilă Cristina Truțescu | - judecător la Secția I civilă Irina Alexandra Boldea | - judecător la Secția I civilă Simona Lala Cristescu | - judecător la Secția I civilă Dorina Zeca | - judecător la Secția I civilă Daniel Marian Drăghici | - judecător la Secția I civilă Maricel Nechita | - judecător la Secția I civilă Gheorghe Liviu Zidaru | - judecător la Secția I civilă Liviu Eugen Făget | - judecător la Secția I civilă Cristina Dobrescu | - judecător la Secția I civilă
    Textul în documentul-sursă ↗
Ai nevoie de un avocat? Scrie-ne. Găsim pentru tine un avocat colaborator potrivit cazului tău, care te contactează în cel mult 2 zile lucrătoare. Prima consultație este gratuită și nu te obligă la nimic. Când poate fi util un avocat.

Ghiduri înrudite

Înstrăinarea copilului de un părinte: probe, apărare și efecteC02 · 15 MIN · GHIDProtejarea adresei copilului în procesul de familieC02 · 6 MIN · GHID
SURSA
TOATE SURSELE

    Semnalează o eroare

    Spune-ne ce ai observat. Referința de mai jos se adaugă automat în mesaj. Nu include date personale sau detalii despre cazul tău.

    C02-033 · https://divortpartaj.org/ghiduri/ascultarea-copilului-in-procesele-de-familie/
    Scrie-ne despre eroare

    Instalează pe iPhone sau iPad

    1. Apasă butonul Distribuie din Safari (pătratul cu săgeata în sus).
    2. Alege Adaugă pe ecranul principal.
    3. Apasă Adaugă. Aplicația apare lângă celelalte.

    Ghidurile principale, checklisturile și glosarul rămân disponibile și fără semnal.

    CONTACT · AVOCAȚI COLABORATORI

    Scrie-ne

    1. Scrii pe scurt ce se întâmplă.
    2. Echipa DivortPartaj.org citește mesajul și alege un avocat colaborator potrivit cazului tău.
    3. Avocatul te contactează în cel mult 2 zile lucrătoare. Prima consultație este gratuită și nu te obligă la nimic. Numele și datele tale de contact îi sunt arătate doar după ce confirmă că preia cererea.

    Site-ul nu primește comision. Dacă vrei să continui după prima consultație, onorariul îl stabilești direct cu avocatul.

    Scrie pe scurt ce se întâmplă și ce întrebare ai. Numele și datele de contact pune-le în câmpurile de mai sus. Nu include CNP, date de card sau de cont, detalii medicale amănunțite sau copii ale actelor: avocatul ți le va cere, dacă e nevoie.

    Cum folosim datele: Confidențialitate.

    Gratuit · fără comision