Actele și acordurile pentru călătoria copilului

Actele necesare depind de documentul de călătorie, însoțitor, autoritatea părintească și destinația copilului. Călătoria în Schengen păstrează condițiile privind acordul parental. Minorul care a împlinit 16 ani are reguli speciale pentru călătoria singur, iar fotografia declarației nu ține locul documentului autentic. [7] [9] [20] [10] [4] [38]

ACTUALIZAT
TIMP DE CITIRE
14 minute
CATEGORIE
Copiii în relațiile transfrontaliere
Cuprins · 16 secțiuni
  1. 01Cui se adresează
  2. 02Ce verific înainte să pregătesc acordul?
  3. 03Cine călătorește cu minorul și al cui acord este necesar
  4. 04Călătoria fără declarația celuilalt părinte
  5. 05Deplasarea către domiciliul sau reședința copilului din străinătate
  6. 06Studii, concursuri oficiale și tratament medical
  7. 07Minorul care a împlinit 16 ani poate călători singur
  8. 08Cum se redactează și cât timp este valabilă declarația
  9. 09Originalul, duplicatul autentic și fotografia declarației
  10. 10Schengen păstrează condițiile pentru călătoria minorilor
  11. 11Destinația, tranzitul și transportatorul se verifică separat
  12. 12Verificări privind însoțitorul și situații care pot opri călătoria
  13. 13Termene și repere
  14. 14Lista de pași
  15. 15Întrebări frecvente
  16. 16Surse și trimiteri

Cui se adresează

✓ SE APLICĂ DACĂ
  • Părinți și reprezentanți legali ai minorilor cetățeni români

  • Însoțitori majori și minori care au împlinit 16 ani

✕ NU ACOPERĂ

Ce verific înainte să pregătesc acordul?

Pentru ieșirea din România a unui copil cetățean român, pornește de la patru întrebări: are un document de călătorie valabil, cine îl însoțește, cine exercită drepturile părintești și unde se deplasează efectiv? Legea română reglementează ieșirea cetățenilor români minori; acordul, însoțirea și excepțiile se verifică împreună. [1] [2] [7] [17]

Pașaportul și acordul pentru călătorie au scopuri diferite. Existența unui pașaport valabil nu dovedește singură acordul pentru ieșirea din țară, iar acordul dat la emiterea pașaportului nu trebuie confundat cu declarația de călătorie prevăzută de art. 30 din Legea nr. 248/2005. Procedura documentului este explicată în Pașaportul copilului: acordul părinților și actele necesare. [47] [7]

Documentul de călătorie poate fi pașaportul sau, pentru destinațiile care o acceptă, cartea de identitate ori cartea electronică de identitate valabilă. Poliția de Frontieră confirmă folosirea cărții electronice de identitate și de către minori, cu respectarea condițiilor pentru călătoria lor. Cartea de identitate simplă (CIS) nu este document de călătorie. Certificatul de naștere nu înlocuiește documentul de călătorie. [5] [41] [40] [37]

Cine călătorește cu minorul și al cui acord este necesar

Situația călătoriei Documentul privind acordul, pe lângă documentul de călătorie
Copilul merge împreună cu ambii părinți Pentru această situație, legea nu cere o declarație separată a părinților. [6]
Copilul merge cu un singur părinte Regula este declarația autentificată a celuilalt părinte. Se verifică separat dacă există una dintre excepțiile explicate mai jos. [7]
Copilul merge cu bunicul, profesorul, un prieten al familiei sau alt adult Regula este declarația ambilor părinți, iar când există un titlu sau o situație legală corespunzătoare, a părintelui care poate decide singur, a părintelui supraviețuitor ori a reprezentantului legal. Declarația identifică însoțitorul. [9]
Minorul a împlinit 16 ani și merge singur Poate folosi calea specială a acordului pentru călătorie neînsoțită sau excepția deplasării către propriul domiciliu ori propria reședință din statul de destinație. [10] [4]

Divorțul sau faptul că locuința copilului este stabilită la un părinte nu înseamnă, singure, că acesta poate pleca fără acordul celuilalt. Citește dispozitivul hotărârii: condiția relevantă este exercitarea exclusivă a autorității părintești, respectiv vechea încredințare în condițiile expres menționate de lege. Dacă autoritatea se exercită în comun și nu există altă excepție, se aplică regula acordului celuilalt părinte. [48] [7]

Un serviciu de transport pentru minori nu înlătură cerințele legale. Însoțitor poate fi și o persoană anume desemnată de o societate autorizată pentru transport internațional de persoane; trebuie verificată identitatea persoanei și forma acordului necesar situației concrete. [15] [9]

Călătoria fără declarația celuilalt părinte

Legea prevede excepții concrete. Ele trebuie dovedite prin documentul corespunzător; o explicație verbală despre situația familiei nu înlocuiește dovada cerută. [7] [8] [11]

  1. Celălalt părinte a decedat. Părintele însoțitor prezintă dovada decesului. Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 248/2005, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 94/2006, prevăd certificatul de deces valabil și cu putere doveditoare în România, însoțit de o fotocopie. Dacă nu a existat timpul necesar pentru eliberarea certificatului, sunt prevăzute și hotărârea definitivă de declarare a morții sau comunicarea oficială prin misiunile diplomatice ori oficiile consulare române, în condițiile indicate de norme. Pentru actul străin trebuie verificat separat regimul traducerii și al formalităților. [7] [50] [29] [51] [52] Facilitățile Regulamentului (UE) 2016/1191, explicate mai jos pentru actele din UE, pot privi și documentele oficiale privind decesul. [56] [57]
  2. Părintele însoțitor exercită singur autoritatea părintească, în baza hotărârii cerute de lege. Sunt avute în vedere și hotărârile vechi de încredințare rămase definitive și irevocabile; pentru procesele începute de la 15 februarie 2013, legea se referă la hotărâri definitive. Simpla stabilire a locuinței la acel părinte nu este această excepție. [8] [48]
  3. Părintele este decăzut din drepturile părintești sau declarat dispărut, în condițiile legii. Nu este necesară declarația acelui părinte dacă însoțitorul dovedește situația. Dacă ambii părinți sunt în această situație, rămâne obligatorie declarația reprezentantului legal. Absența de la o adresă ori lipsa răspunsului la telefon nu este, prin ea însăși, declarare legală a dispariției. [11]
  4. Instanța a soluționat neînțelegerea privind călătoria. Când nu există acord ori unul dintre părinți nu își poate exprima voința, în afara excepțiilor legale, calea este soluționarea de către instanță. Trebuie folosită hotărârea care acoperă călătoria în discuție. Procedura este în Acordul instanței pentru o călătorie a copilului când părintele refuză. [23]
  5. Copilul se deplasează în statul unde el însuși are domiciliul sau reședința. Această excepție are propriile documente și limite, explicate în secțiunea următoare. [17]

Există și derogări pentru anumite tratamente medicale, studii și concursuri oficiale. Condițiile acestora sunt mai restrânse decât simpla afirmație că plecarea este utilă sau urgentă. [12] [13]

Deplasarea către domiciliul sau reședința copilului din străinătate

Pentru minorul însoțit care se deplasează chiar în țara unde are domiciliul ori reședința, nu se cere declarația parentală prevăzută pentru călătoria cu un părinte sau cu alt adult. Excepția privește domiciliul ori reședința copilului și destinația călătoriei. Nu este suficient că părintele lucrează în străinătate, că familia are rude acolo sau că prima escală este într-un alt stat. [17]

Dovada domiciliului se face prin documentele indicate de norme, inclusiv un document de călătorie ori de identitate al minorului în care este menționat domiciliul. Dovada reședinței se face prin documente emise de autoritățile statului de reședință, care atestă că minorul are reședința acolo. Normele române prevăd traducerea legalizată a documentelor doveditoare, exceptând documentele de călătorie, actele de identitate și permisele ori cărțile de rezidență. Pentru actele oficiale care intră în Regulamentul (UE) 2016/1191 se aplică însă facilitățile de mai jos. [30] [31] [56] [58]

Actele oficiale de domiciliu ori reședință emise de autoritățile unui stat membru UE și prezentate autorităților altui stat membru intră în domeniul acestui regulament. Actele acoperite sunt scutite de legalizare și de formalitățile similare, inclusiv apostila. [56] [58] [59] [65]

În acest regim, traducerea nu este necesară dacă actul este într-o limbă acceptată de statul în care este prezentat sau dacă este însoțit, în condițiile regulamentului, de un formular standard multilingv ale cărui informații sunt considerate suficiente de autoritatea destinatară. Formularul trebuie anexat actului și nu are valoare juridică autonomă. Dacă este necesară o traducere autorizată, cea realizată de o persoană calificată potrivit dreptului unui stat membru trebuie acceptată în toate statele membre. Aceste facilități trebuie verificate pentru documentul concret; nu înseamnă că orice document străin este scutit de traducere. [60] [61] [62] [64] [63]

Destinația se dovedește prin biletele de călătorie pentru parcursul relevant. Dacă biletele nu dovedesc întregul drum până în statul de domiciliu ori reședință, însoțitorul completează olograf, în fața polițistului de frontieră, declarația pe propria răspundere prevăzută de norme. Aceasta explică destinația; nu este acordul notarial al părintelui și nu îl înlocuiește pentru alte călătorii. Dacă însoțitorul nu poate dovedi destinația și refuză această declarație, ieșirea minorului nu este permisă. [32] [33] [34]

De exemplu, un copil cu reședința dovedită în Franța poate ajunge acolo printr-un stat de tranzit, dacă destinația finală este probată în condițiile normelor. O vacanță al cărei scop și destinație finală sunt în alt stat nu intră în excepție doar fiindcă minorul are reședința în Franța. Aceste exemple aplică strict legătura dintre reședința copilului și destinația cerută de lege. [17] [32] [33]

Studii, concursuri oficiale și tratament medical

Pentru studii ori concursuri oficiale, minorul însoțit poate ieși din România chiar dacă există acordul numai al unuia dintre părinți. Însoțitorul trebuie să prezinte documentele corespunzătoare, din care rezultă perioada și statul sau statele în care se desfășoară studiile ori concursurile. Normele cer documente emise de instituția organizatoare și, după caz, traduceri legalizate. O excursie turistică nu devine studiu sau concurs oficial prin simpla denumire aleasă de familie. [13] [35]

Pentru tratament medical, derogarea fără acord parental privește situația în care tratamentul nu este posibil în România și, fără el, viața ori sănătatea copilului este pusă în mod grav în pericol. Însoțitorul prezintă documente emise sau avizate de autoritățile medicale române, cu perioada și statul ori statele tratamentului. În aceste condiții stricte, legea permite călătoria chiar dacă lipsește acordul ambilor părinți, al celuilalt părinte, al părintelui supraviețuitor sau al reprezentantului legal. Nu este o excepție generală pentru orice consultație ori tratament ales în străinătate. [12] [36]

Pentru ambele derogări, poliția de frontieră verifică dacă ruta și momentul plecării se justifică în raport cu destinația și perioada declarată. Pregătește documentele care explică legătura dintre deplasare și scopul legal, alături de documentul de călătorie și actele însoțitorului. [16] [35] [36]

Minorul care a împlinit 16 ani poate călători singur

Pragul este împlinirea vârstei de 16 ani; nu trebuie așteptată împlinirea vârstei de 17 ani. Minorul poate călători neînsoțit de un adult dacă are documentul de călătorie valabil și declarația autentificată care exprimă acordul pentru călătorie neînsoțită. Acordul aparține ambilor părinți sau, în situațiile enumerate de lege, părintelui îndreptățit să decidă singur, părintelui supraviețuitor ori reprezentantului legal. [3] [10]

Declarația trebuie să fie adecvată călătoriei fără însoțitor. Nu presupune că o declarație redactată numai pentru deplasări cu un adult nominalizat acoperă și plecarea singur. Forma autentificării este cea cerută de art. 30 alin. (7). În forma actuală a legii, această posibilitate nu este limitată la o listă de scopuri precum vizită la rude, studii sau concursuri. [10] [18]

Excepția de la acord: minorul care a împlinit 16 ani și are domiciliul ori reședința stabilită în statul de destinație poate călători singur către acel stat fără acordul părinților ori al reprezentantului legal. Este o excepție distinctă prevăzută de art. 2 alin. (3) lit. b), confirmată și în îndrumarea actualizată a Poliției de Frontieră. Pregătește documentul de călătorie, dovada domiciliului ori reședinței copilului și documentele care clarifică destinația efectivă. [4] [42] [30]

Mecanismul declarației olografe despre destinație din norme este formulat pentru însoțitorul minorului. Pentru călătoria singur, pregătirea documentelor care arată parcursul până la domiciliu ori reședință evită să depinzi de această procedură adresată însoțitorului. Separat, verifică acceptarea minorului neînsoțit și formalitățile companiei de transport. [33] [32] [45]

Cum se redactează și cât timp este valabilă declarația

Pentru călătoriile cu un singur părinte sau cu alt adult, declarația poate acoperi o perioadă de cel mult 3 ani de la întocmire. Poate avea o durată mai scurtă; termenul de 3 ani este plafonul legal, nu o prelungire automată a unei declarații expirate. La plecare trebuie să existe un acord valabil care acoperă situația concretă. [7] [9]

Pentru un alt însoțitor decât părinții, declarația indică datele lui de identitate. Ea trebuie să arate și dacă minorul rămâne în statul de destinație, cu datele persoanei căreia îi va fi încredințat, respectiv cine îl însoțește la întoarcere dacă este altă persoană. [9] [14]

Acordul pentru ieșire nu trebuie folosit ca substitut pentru analiza unei mutări stabile. Dacă schimbarea locuinței copilului împreună cu părintele la care locuiește afectează exercițiul autorității ori al unor drepturi părintești, Codul civil cere acordul prealabil al celuilalt părinte. Pentru acea situație, consultă Mutarea copilului în alt stat: acordul celuilalt părinte și instanța. [53]

În România, declarația se autentifică la notarul public. În străinătate, poate fi dată la misiunea diplomatică sau oficiul consular român ori la autoritatea străină competentă. Pentru actul autorității străine se verifică apostila sau supralegalizarea, după regimul aplicabil; există excepții pentru statele cu care România are tratate de asistență juridică ce prevăd scutirea. Normele cer și traducerea legalizată a declarațiilor date în fața autorităților străine. Faptul că actul a fost emis într-un alt stat UE nu înlocuiește această verificare a regimului documentului. [18] [29]

Revocarea ori retractarea declarației produce efecte în fața poliției de frontieră numai dacă declarația de revocare ori retractare respectă forma legală de autentificare. Un mesaj privat prin care părintele anunță că s-a răzgândit nu este declarația autentică prevăzută de lege. [19]

Originalul, duplicatul autentic și fotografia declarației

O fotografie pe telefon, o scanare sau o fotocopie simplă nu înlocuiesc declarația cerută la călătorie. Poliția de Frontieră cere prezentarea documentului în original. Legea prevede eliberarea declarației către părți în două duplicate: unul se păstrează la însoțitor, iar al doilea însoțește pașaportul minorului. [38] [18]

În acest context, duplicatul autentic eliberat de notar ori autoritatea competentă este documentul legal destinat utilizării de către părți; nu trebuie confundat cu o copie făcută acasă sau cu fotografia lui. Ia documentele autentice eliberate pentru călătorie. Fotografia poate fi o rezervă practică de informații, dar nu îndeplinește singură cerința prezentării documentului. [18] [38]

Același raționament practic se aplică pregătirii dovezilor excepției: verifică forma cerută pentru hotărâre, dovada decesului, reședință și traduceri. Posibilitatea poliției de a păstra o copie a unui document nu transformă fotografia declarației în document admis pentru prezentare. [8] [29] [30] [49] [38]

Schengen păstrează condițiile pentru călătoria minorilor

Acordul rămâne necesar în Schengen atunci când situația copilului îl cere. Legea stabilește expres că minorii români pot ieși către statele care aplică în totalitate acquis-ul Schengen dacă îndeplinesc condițiile art. 30. Destinația Schengen nu este o excepție de la acordul parental. [20]

Polițiștii de frontieră pot face verificări nesistematice la frontiera internă pentru a constata respectarea acestor condiții. Pregătește aceleași documente relevante situației copilului chiar dacă traseul nu presupune un control sistematic de frontieră. Lipsa condițiilor poate duce la întreruperea călătoriei. [21] [22]

Destinația, tranzitul și transportatorul se verifică separat

Îndeplinirea condițiilor române de ieșire nu epuizează verificările. Fiecare stat poate avea propriile cerințe privind autorizația parentală; nu există un formular unic obligatoriu al UE pentru toate aceste situații. Verifică și statele de tranzit, inclusiv când destinația finală nu cere o autorizație suplimentară. [43] [44]

Contactează transportatorul înainte de plecare: companiile aeriene pot cere formulare proprii sau alte formalități pentru minori. Confirmă documentele de intrare și acceptarea lor la autoritatea competentă, ambasada ori consulatul statului respectiv. Pregătește separat dovada pentru ieșirea din România și documentele cerute pe restul traseului. [45] [46] [28]

Verificări privind însoțitorul și situații care pot opri călătoria

Pentru minorul însoțit de o altă persoană decât părinții ori reprezentantul legal, verificarea cazierului însoțitorului rămâne relevantă. Poliția de Frontieră precizează că însoțitorul nu mai trebuie să prezinte fizic certificatul de cazier: polițistul poate face verificarea electronic. Această posibilitate nu elimină obligația de a avea documentul de călătorie și declarația corespunzătoare. [39] [9]

Însoțitorul are obligația de a îngriji și supraveghea copilul pe durata deplasării, de a nu-l abandona și de a-l încredința numai persoanei ori autorității permise de lege. De aceea, datele însoțitorului, persoanei care îl preia și persoanei care îl aduce înapoi trebuie să fie coerente cu deplasarea reală. [25] [26] [27] [14]

Pentru un însoțitor cetățean străin, dacă declarația prevede întoarcerea minorului cu aceeași persoană, trebuie dovedit dreptul însoțitorului de a se reîntoarce în România. Se verifică și eventualele limitări legale ale liberei circulații a minorului ori a însoțitorului pentru destinație sau tranzit, în perioada călătoriei. Aceste situații pot opri plecarea chiar când există acordul parental. [54] [55]

Chiar dacă există documente, călătoria este întreruptă atunci când minorul care a împlinit 14 ani refuză să iasă din țară. Dacă lipsesc condițiile legale, poliția de frontieră întrerupe călătoria; pentru minorul fără cel puțin un părinte alături, legea prevede informarea părinților și măsuri de protecție în situația în care aceștia nu pot fi contactați. [24] [22]

Termene și repere procedurale

REGULĂValabilitatea maximă a declarației pentru călătoria însoțită
Interval

Cel mult 3 ani, dacă nu s-a prevăzut o durată mai scurtă. [7] [9]

De când începe

Data întocmirii declarației. [7] [9]

Cum se aplică

Perioada autorizată trebuie să rămână în limita de 3 ani de la întocmire. [7] [9]

Consecințe

La plecare, acordul trebuie să fie valabil și să acopere situația concretă; neîndeplinirea condițiilor determină întreruperea călătoriei. [22]

[7][9][23][19][22]

EXCEPȚII ȘI LIMITE
  • Regula citată privește declarațiile pentru călătoria însoțită de un părinte sau de alt adult; hotărârea judecătorească se folosește în limitele propriei soluții. [7] [9] [23]

  • Revocarea ori retractarea produce efecte la frontieră în forma prevăzută de lege. [19]

Lista de pași

  • Verifică documentul individual de călătorie, valabilitatea și acceptarea la destinație; certificatul de naștere și cartea de identitate simplă nu îl înlocuiesc. [5] [37] [40]

  • Stabilește dacă minorul merge cu ambii părinți, cu unul, cu alt adult sau neînsoțit după împlinirea vârstei de 16 ani. [6] [7] [9] [10]

  • Ia declarația autentică valabilă pentru situația concretă ori documentele care dovedesc excepția, inclusiv hotărârea relevantă. Nu te baza pe fotografie. [38] [8] [23] [18]

  • Pentru domiciliu sau reședință, verifică documentele copilului, traducerea cerută și dovada destinației întregii călătorii. [30] [31] [32] [33]

  • Pentru studii, concursuri ori tratament medical, ia documentele din care rezultă scopul, perioada și statele, respectând condițiile derogării folosite. [13] [35] [12] [36]

  • Verifică identitatea însoțitorului și a persoanelor de preluare/întoarcere; nu confunda verificarea electronică a cazierului cu eliminarea celorlalte documente. [14] [39]

  • Păstrează actele necesare și pentru traseul Schengen. [20] [21]

  • Confirmă separat formalitățile destinației, tranzitului și transportatorului. [43] [44] [45]

Întrebări frecvente

Când pot călători cu copilul fără acordul celuilalt părinte?

Atunci când dovedești o excepție legală, precum decesul, exercitarea exclusivă a autorității ori vechea încredințare în condițiile legii, decăderea din drepturi sau declararea dispariției, ori când hotărârea instanței suplinește acordul pentru călătorie. Deplasarea la domiciliul sau reședința copilului și derogările pentru studii, concursuri ori tratament medical au condiții distincte. Divorțul singur nu elimină acordul. [7] [8] [11] [23] [17] [13] [12] [48]

Când poate copilul care a împlinit 16 ani călători singur, inclusiv către reședința sa din străinătate?

Din ziua în care a împlinit 16 ani, cu documentul de călătorie valabil și acordul autentic pentru călătorie neînsoțită al persoanelor prevăzute de lege. Dacă are domiciliul ori reședința stabilită chiar în statul de destinație, poate călători singur fără acord parental, cu dovezile acestei situații. [10] [4] [42]

Mai este necesar acordul pentru ieșirea copilului din România când călătoria este în Schengen?

Da, dacă împrejurările cer acordul potrivit art. 30 din Legea nr. 248/2005. Schengen nu creează o scutire; poliția de frontieră poate verifica nesistematic documentele și poate întrerupe călătoria dacă nu sunt îndeplinite condițiile. [20] [21] [22]

Sunt suficiente actele pentru ieșirea din România?

Verifică separat autorizațiile cerute de destinație și tranzit, precum și formularele sau condițiile transportatorului. Regulile de ieșire din România nu stabilesc toate aceste cerințe. [43] [44] [45]

Este suficientă fotografia declarației de călătorie?

Nu. Ia documentul autentic eliberat pentru călătorie. Cele două duplicate prevăzute de lege sunt documente autentice destinate părților; o fotografie, o scanare ori o copie simplă nu le înlocuiesc. [38] [18]

De reținut

Arată cele 12 idei principale ale ghidului
  • Acordul se determină după însoțitor și situația juridică a părinților.

    [7][8][9]

  • Divorțul ori simpla stabilire a locuinței nu sunt echivalente cu exercitarea exclusivă a autorității.

    [48]

  • Excepția domiciliului/reședinței privește copilul și deplasarea în acel stat.

    [17][30]

  • De la 16 ani sunt posibile călătoria neînsoțită cu acord autentic și, către domiciliu/reședință, fără acord.

    [10][4]

  • Schengen nu înlătură condițiile art. 30 din Legea nr. 248/2005; sunt posibile verificări nesistematice.

    [20][21]

  • Fotografia declarației nu înlocuiește documentul autentic; legea prevede două duplicate.

    [38][18]

  • Derogarea medicală presupune tratament imposibil în România și pericol grav, dovedite prin documentele cerute.

    [12][36]

  • Pentru studii ori concursuri oficiale sunt necesare documente privind scopul/perioada/statele și acordul unui părinte.

    [13][35]

  • Plafonul declarației pentru călătoria însoțită este de trei ani de la întocmire.

    [7][9]

  • Pașaportul și acordul de călătorie au obiecte distincte.

    [47][7]

  • Destinația, tranzitul și transportatorul pot avea cerințe separate.

    [43][44][45]

  • Pentru actele oficiale UE acoperite, Regulamentul (UE) 2016/1191 înlătură legalizarea și formalitățile similare și limitează obligația de traducere.

    [56][58][57][59][61][62][63]

Documentele pentru traseul concret al copilului

Ghidul descrie regulile în vigoare la data actualizării, 30 octombrie 2026. Dacă situația ta este mai veche, unele reguli pot fi diferite.

Surse și trimiteri

  1. Sursa 1: Legea nr. 248/2005 privind regimul liberei circulații a cetățenilor români în străinătateLege · Art. 1 · forma din 15 martie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    Art. 1
    Prezenta lege stabilește condițiile în care cetățenii români își pot exercita dreptul la liberă circulație în străinătate, precum și limitele exercitării acestui drept.
    Textul în documentul-sursă ↗
  2. Sursa 2: Legea nr. 248/2005 privind regimul liberei circulații a cetățenilor români în străinătateLege · Art. 2 alin. (2) · forma din 15 martie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    Art. 2 alin. (2)
    (2) Cetățenii români minori pot călători în străinătate numai însoțiți, cu acordul părinților ori al reprezentanților legali, în condițiile prezentei legi. În sensul prezentei legi, prin reprezentant legal al minorului se înțelege persoana desemnată, potrivit legii, să exercite drepturile și să îndeplinească obligațiile părintești față de minor.
    Textul în documentul-sursă ↗
  3. Sursa 3: Legea nr. 248/2005 privind regimul liberei circulații a cetățenilor români în străinătateLege · Art. 2 alin. (3) lit. a) · forma din 15 martie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    Art. 2 alin. (3) lit. a)
    a) cetățenii români minori care au împlinit vârsta de 16 ani, cu acordul părinților ori al reprezentanților legali, în condițiile prezentei legi;
    Textul în documentul-sursă ↗
  4. Sursa 4: Legea nr. 248/2005 privind regimul liberei circulații a cetățenilor români în străinătateLege · Art. 2 alin. (3) lit. b) · forma din 15 martie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    Art. 2 alin. (3) lit. b)
    b) cetățenii români minori care au împlinit vârsta de 16 ani și care au domiciliul sau reședința stabilită în țara de destinație, fără acordul părinților ori al reprezentanților legali.
    Textul în documentul-sursă ↗
  5. Sursa 5: Legea nr. 248/2005 privind regimul liberei circulații a cetățenilor români în străinătateLege · Art. 6¹ alin. (1) · forma din 15 martie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    Art. 6¹ alin. (1)
    (1) Pentru scopurile prezentei legi, cartea de identitate și cartea electronică de identitate valabile constituie documente de călătorie pe baza cărora cetățenii români își pot exercita dreptul la liberă circulație, în condițiile legii, în statele membre ale Uniunii Europene, precum și în statele terțe care le recunosc ca documente de călătorie.
    Textul în documentul-sursă ↗
  6. Sursa 6: Legea nr. 248/2005 privind regimul liberei circulații a cetățenilor români în străinătateLege · Art. 30 alin. (1) lit. a) · forma din 15 martie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    Art. 30 alin. (1) lit. a)
    a) minorului care este titular al unui document de călătorie individual ori, după caz, al unei cărți de identitate, cărți de identitate simple sau cărți electronice de identitate și călătorește în străinătate însoțit de ambii părinți i se permite ieșirea în aceleași condiții și împreună cu aceștia;
    Textul în documentul-sursă ↗
  7. Sursa 7: Legea nr. 248/2005 privind regimul liberei circulații a cetățenilor români în străinătateLege · Art. 30 alin. (1) lit. b) · forma din 15 martie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    Art. 30 alin. (1) lit. b)
    b) minorului care este titular al unui document de călătorie individual ori, după caz, al unei cărți de identitate, cărți de identitate simple sau cărți electronice de identitate și călătorește în străinătate împreună cu unul dintre părinți i se permite ieșirea în aceleași condiții și împreună cu acesta numai dacă părintele însoțitor prezintă o declarație a celuilalt părinte din care să rezulte acordul acestuia cu privire la efectuarea de călătorii în străinătate, pentru o perioadă care să nu depășească 3 ani de la data întocmirii acesteia, sau, după caz, face dovada decesului celuilalt părinte;
    Textul în documentul-sursă ↗
  8. Sursa 8: Legea nr. 248/2005 privind regimul liberei circulații a cetățenilor români în străinătateLege · Art. 30 alin. (1) lit. c) · forma din 15 martie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    Art. 30 alin. (1) lit. c)
    c) minorului care este titular al unui document de călătorie individual ori, după caz, al unei cărți de identitate, cărți de identitate simple sau cărți electronice de identitate și care călătorește în străinătate împreună cu unul dintre părinți i se permite ieșirea în aceleași condiții și împreună cu acesta, fără a mai fi necesară declarația celuilalt părinte, numai dacă părintele însoțitor face dovada faptului că i-a fost încredințat prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă și irevocabilă sau că exercită singur autoritatea părintească în temeiul unei hotărâri judecătorești rămase definitivă și irevocabilă ori în temeiul unei hotărâri judecătorești rămase definitivă pentru procesele începute cu data de 15 februarie 2013;
    Textul în documentul-sursă ↗
  9. Sursa 9: Legea nr. 248/2005 privind regimul liberei circulații a cetățenilor români în străinătateLege · Art. 30 alin. (1) lit. d) · forma din 15 martie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    Art. 30 alin. (1) lit. d)
    d) minorului care este titular al unui document de călătorie individual sau, după caz, al unei cărți de identitate, cărți de identitate simple sau cărți electronice de identitate și care călătorește însoțit de o altă persoană fizică majoră i se permite ieșirea în aceleași condiții și împreună cu aceasta numai dacă persoana însoțitoare prezintă o declarație a ambilor părinți sau, după caz, a părintelui căruia i-a fost încredințat prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă și irevocabilă, a părintelui care exercită singur autoritatea părintească în temeiul unei hotărâri judecătorești rămase definitivă și irevocabilă ori în temeiul unei hotărâri judecătorești rămase definitivă pentru procesele începute cu data de 15 februarie 2013, a părintelui supraviețuitor sau a reprezentantului său legal, care să cuprindă acordul acestora cu privire la efectuarea de călătorii în străinătate, pentru o perioadă care să nu depășească 3 ani de la data întocmirii acesteia, precum și datele de identitate a însoțitorului respectiv.
    Textul în documentul-sursă ↗
  10. Sursa 10: Legea nr. 248/2005 privind regimul liberei circulații a cetățenilor români în străinătateLege · Art. 30 alin. (1¹) · forma din 15 martie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    Art. 30 alin. (1¹)
    (1^1) Prin excepție de la prevederile alin. (1), minorul care a împlinit vârsta de 16 ani, titular al unui document de călătorie individual sau, după caz, al unei cărți de identitate sau cărți electronice de identitate, care urmează să se deplaseze în străinătate, poate călători neînsoțit de o persoană fizică majoră, dacă prezintă organelor poliției de frontieră o declarație dată în condițiile alin. (7) de către ambii părinți sau, după caz, de către părintele căruia i-a fost încredințat prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă și irevocabilă, părintele care exercită singur autoritatea părintească în temeiul unei hotărâri judecătorești rămase definitivă și irevocabilă ori în temeiul unei hotărâri judecătorești rămase definitivă pentru procesele începute cu data de 15 februarie 2013, părintele supraviețuitor sau de către reprezentantul său legal, care să cuprindă acordul acestora cu privire la efectuarea de călătorii în străinătate neînsoțit.
    Textul în documentul-sursă ↗
  11. Sursa 11: Legea nr. 248/2005 privind regimul liberei circulații a cetățenilor români în străinătateLege · Art. 30 alin. (2) · forma din 15 martie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    Art. 30 alin. (2)
    (2) În situațiile prevăzute la alin. (1) lit. b)-d) nu este necesară declarația părintelui decăzut din drepturile părintești sau, după caz, declarat dispărut, în condițiile legii, dacă însoțitorul face dovada în acest sens, cu excepția cazului în care ambii părinți se află în această situație, când este obligatorie declarația reprezentantului legal al minorului.
    Textul în documentul-sursă ↗
  12. Sursa 12: Legea nr. 248/2005 privind regimul liberei circulații a cetățenilor români în străinătateLege · Art. 30 alin. (3) lit. a) · forma din 15 martie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    Art. 30 alin. (3) lit. a)
    a) în cazul în care însoțitorul argumentează necesitatea călătoriei în străinătate prin faptul că minorul urmează să beneficieze de un tratament medical care nu este posibil pe teritoriul României și fără de care viața sau sănătatea îi este pusă în mod grav în pericol, cu condiția să prezinte documente doveditoare în acest sens, emise sau avizate de autoritățile medicale române, din care să rezulte perioada și statul sau statele în care urmează să se acorde tratamentul medical respectiv, chiar dacă nu există acordul ambilor părinți, al celuilalt părinte, al părintelui supraviețuitor sau al reprezentantului legal;
    Textul în documentul-sursă ↗
  13. Sursa 13: Legea nr. 248/2005 privind regimul liberei circulații a cetățenilor români în străinătateLege · Art. 30 alin. (3) lit. b) · forma din 15 martie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    Art. 30 alin. (3) lit. b)
    b) în cazul în care însoțitorul face dovada că minorul se deplasează pentru studii sau concursuri oficiale, prin prezentarea unor documente corespunzătoare, din care să rezulte perioada și statul sau statele în care se vor desfășura aceste studii sau concursuri, chiar dacă există acordul doar al unuia dintre părinți.
    Textul în documentul-sursă ↗
  14. Sursa 14: Legea nr. 248/2005 privind regimul liberei circulații a cetățenilor români în străinătateLege · Art. 30 alin. (4) · forma din 15 martie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    Art. 30 alin. (4)
    (4) Declarația prevăzută la alin. (1) lit. d) trebuie să cuprindă și mențiunea dacă minorul urmează să rămână în statul de destinație și datele de identitate ale persoanei căreia urmează a-i fi încredințat minorul, precum și, după caz, datele de identitate ale persoanei cu care se reîntoarce în România, dacă însoțitorul este o altă persoană decât cea cu care iese din România.
    Textul în documentul-sursă ↗
  15. Sursa 15: Legea nr. 248/2005 privind regimul liberei circulații a cetățenilor români în străinătateLege · Art. 30 alin. (5) · forma din 15 martie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    Art. 30 alin. (5)
    (5) Poate avea calitatea de însoțitor și o persoană anume desemnată din cadrul unei societăți comerciale autorizate, în condițiile legii, să desfășoare activități de transport internațional de persoane.
    Textul în documentul-sursă ↗
  16. Sursa 16: Legea nr. 248/2005 privind regimul liberei circulații a cetățenilor români în străinătateLege · Art. 30 alin. (6) · forma din 15 martie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    Art. 30 alin. (6)
    (6) Organele poliției de frontieră vor permite ieșirea din România a minorilor însoțiți numai dacă se constată că se respectă informațiile prevăzute la alin. (1) lit. b) și c) și la alin. (4), referitoare la însoțitor, iar în situațiile prevăzute la alin. (3), dacă se constată că ruta aleasă pentru deplasare și momentul prezentării la ieșirea din țară se justifică în raport cu destinația, respectiv cu perioada deplasării.
    Textul în documentul-sursă ↗
  17. Sursa 17: Legea nr. 248/2005 privind regimul liberei circulații a cetățenilor români în străinătateLege · Art. 30 alin. (6¹) · forma din 15 martie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    Art. 30 alin. (6¹)
    (6^1) Prin excepție de la prevederile alin. (1) lit. b) și d), declarația celuilalt părinte, declarația ambilor părinți sau, după caz, a părintelui căruia i-a fost încredințat minorul, a părintelui care exercită singur autoritatea părintească, a părintelui supraviețuitor sau a reprezentantului său legal, privind acordul acestora cu privire la efectuarea de călătorii în străinătate la ieșirea din România, nu este necesară atunci când minorul cetățean român cu domiciliul sau reședința în țara de destinație se deplasează însoțit în condițiile prezentului articol, în această țară.
    Textul în documentul-sursă ↗
  18. Sursa 18: Legea nr. 248/2005 privind regimul liberei circulații a cetățenilor români în străinătateLege · Art. 30 alin. (7) · forma din 15 martie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    Art. 30 alin. (7)
    (7) Declarațiile prevăzute la alin. (1) lit. b) și d) și alin. (1^1) trebuie să fie autentificate în țară de notarul public, iar în străinătate, de misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României ori, dacă au fost date în fața autorităților străine, să îndeplinească condițiile de supralegalizare prevăzute de lege sau să aibă aplicată apostila conform Convenției cu privire la suprimarea cerinței supralegalizării actelor oficiale străine, adoptată la Haga la 5 octombrie 1961, la care România a aderat prin Ordonanța Guvernului nr. 66/1999, aprobată prin Legea nr. 52/2000, cu modificările ulterioare, cu excepția celor ce emană dintr-un stat cu care România a încheiat tratate, convenții sau acorduri de asistență juridică, în materie civilă sau de drept al familiei, care prevăd scutirea de supralegalizare. Declarațiile trebuie să fie eliberate părților în două duplicate, dintre care un duplicat se păstrează de către însoțitor, iar al doilea duplicat însoțește pașaportul minorului.
    Textul în documentul-sursă ↗
  19. Sursa 19: Legea nr. 248/2005 privind regimul liberei circulații a cetățenilor români în străinătateLege · Art. 30 alin. (7¹) · forma din 15 martie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    Art. 30 alin. (7¹)
    (7^1) Revocarea sau retractarea declarațiilor prevăzute la alin. (1) lit. b) și d) și alin. (1^1) produce efecte în fața organelor poliției de frontieră numai dacă declarațiile de revocare sau retractare au fost date cu respectarea condițiilor de formă stabilite la alin. (7).
    Textul în documentul-sursă ↗
  20. Sursa 20: Legea nr. 248/2005 privind regimul liberei circulații a cetățenilor români în străinătateLege · Art. 30 alin. (8) · forma din 15 martie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    Art. 30 alin. (8)
    (8) Cetățenii români minori pot ieși din România către state care aplică în totalitate acquis-ul Schengen, denumite în continuare state Schengen, dacă îndeplinesc condițiile prevăzute de prezentul articol.
    Textul în documentul-sursă ↗
  21. Sursa 21: Legea nr. 248/2005 privind regimul liberei circulații a cetățenilor români în străinătateLege · Art. 30 alin. (9) · forma din 15 martie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    Art. 30 alin. (9)
    (9) În vederea constatării îndeplinirii de către cetățenii români minori a condițiilor de ieșire din România către state Schengen, organele poliției de frontieră pot efectua verificări nesistematice la frontiera internă.
    Textul în documentul-sursă ↗
  22. Sursa 22: Legea nr. 248/2005 privind regimul liberei circulații a cetățenilor români în străinătateLege · Art. 31 alin. (1) · forma din 15 martie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    Art. 31 alin. (1)
    (1) În situația în care organele poliției de frontieră constată ca nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de prezenta lege pentru ca minorul să iasă din România, vor întrerupe călătoria acestuia. Dacă minorul nu este însoțit de cel puțin unul dintre părinți, vor proceda la informarea imediată a acestora, punându-le în vedere să îl preia de îndată ce este posibil. În cazul în care nu este posibilă informarea părinților, organele poliției de frontieră vor anunța de îndată Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului, care va iniția procedura aplicabilă minorilor neînsoțiți, potrivit legii.
    Textul în documentul-sursă ↗
  23. Sursa 23: Legea nr. 248/2005 privind regimul liberei circulații a cetățenilor români în străinătateLege · Art. 31 alin. (3) · forma din 15 martie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    Art. 31 alin. (3)
    (3) Ieșirea din România a minorilor, în situația în care există neînțelegeri între părinți cu privire la exprimarea acordului ori unul dintre părinți se află în imposibilitatea de a-și exprima voința, cu excepția situațiilor prevăzute la art. 30 alin. (2) și (3), se permite numai după soluționarea neînțelegerilor de către instanța de judecată, în condițiile legii.
    Textul în documentul-sursă ↗
  24. Sursa 24: Legea nr. 248/2005 privind regimul liberei circulații a cetățenilor români în străinătateLege · Art. 31 alin. (2) lit. f) · forma din 15 martie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    Art. 31 alin. (2) lit. f)
    f) minorul refuză să iasă din țară, dacă a împlinit vârsta de 14 ani.
    Textul în documentul-sursă ↗
  25. Sursa 25: Legea nr. 248/2005 privind regimul liberei circulații a cetățenilor români în străinătateLege · Art. 32 alin. (1) lit. a) · forma din 15 martie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    Art. 32 alin. (1) lit. a)
    a) să acorde îngrijire și supraveghere minorului pe toată durata deplasării;
    Textul în documentul-sursă ↗
  26. Sursa 26: Legea nr. 248/2005 privind regimul liberei circulații a cetățenilor români în străinătateLege · Art. 32 alin. (1) lit. b) · forma din 15 martie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    Art. 32 alin. (1) lit. b)
    b) să nu abandoneze minorul;
    Textul în documentul-sursă ↗
  27. Sursa 27: Legea nr. 248/2005 privind regimul liberei circulații a cetățenilor români în străinătateLege · Art. 32 alin. (1) lit. c) · forma din 15 martie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    Art. 32 alin. (1) lit. c)
    c) să nu se încredințeze minorul altei persoane decât părintelui, reprezentantului legal sau, după caz, persoanei prevăzute la art. 30 alin. (4) ori, în cazuri deosebite, autorităților străine competente în domeniul acordării de asistență și protecție pentru minori;
    Textul în documentul-sursă ↗
  28. Sursa 28: Legea nr. 248/2005 privind regimul liberei circulații a cetățenilor români în străinătateLege · Art. 5 lit. b) · forma din 15 martie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    Art. 5 lit. b)
    b) să respecte legislația statului în care se află, precum și scopul pentru care li s-a acordat dreptul de a intra și, după caz, de a rămâne pe teritoriul statului respectiv, în condițiile stabilite prin legislația acestuia sau prin documentele internaționale încheiate cu România;
    Textul în documentul-sursă ↗
  29. Sursa 29: Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 248/2005, aprobate prin HG nr. 94/2006Normă · Art. 24 alin. (2) · forma din 7 mai 2024Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    Art. 24 alin. (2)
    (2)Certificatul prevăzut la alin. (1) lit. b) pct. (i) se prezintă însoţit de o fotocopie. Declaraţiile prevăzute la alin. (1), date în faţa autorităţilor străine, precum şi certificatul de deces emis de autorităţile străine trebuie să fie însoţite de traduceri legalizate şi să îndeplinească, în mod corespunzător, condiţiile prevăzute la art. 9 alin. (7) lit. a)-d).
    Textul în documentul-sursă ↗
  30. Sursa 30: Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 248/2005, aprobate prin HG nr. 94/2006Normă · Art. 24 alin. (3) · forma din 7 mai 2024Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    Art. 24 alin. (3)
    (3) În aplicarea prevederilor art. 30 alin. (6^1) din Legea nr. 248/2005, cu modificările şi completările ulterioare, dovada domiciliului minorului în ţara de destinaţie se face cu documentele prevăzute la art. 29 alin. (1), cu alt document de călătorie al minorului sau cu documentul de identitate al minorului, în care este menţionat domiciliul, iar dovada reşedinţei minorului se face cu documente emise de autorităţile statului de reşedinţă, care atestă că minorul are stabilită reşedinţa în acel stat.
    Textul în documentul-sursă ↗
  31. Sursa 31: Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 248/2005, aprobate prin HG nr. 94/2006Normă · Art. 24 alin. (4) · forma din 7 mai 2024Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    Art. 24 alin. (4)
    (4) Orice document prezentat organelor poliţiei de frontieră potrivit alin. (3), cu excepţia documentelor de călătorie, documentelor de identitate sau a permiselor/cărţilor de rezidenţă, trebuie să fie însoţit de o traducere legalizată.
    Textul în documentul-sursă ↗
  32. Sursa 32: Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 248/2005, aprobate prin HG nr. 94/2006Normă · Art. 24 alin. (5) · forma din 7 mai 2024Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    Art. 24 alin. (5)
    (5) În aplicarea prevederilor art. 30 alin. (6^1) din Legea nr. 248/2005, cu modificările şi completările ulterioare, dovada destinaţiei călătoriei se face prin bilete de călătorie emise de companii transportatoare.
    Textul în documentul-sursă ↗
  33. Sursa 33: Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 248/2005, aprobate prin HG nr. 94/2006Normă · Art. 24 alin. (6) · forma din 7 mai 2024Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    Art. 24 alin. (6)
    (6) În cazul în care destinaţia călătoriei nu poate fi dovedită potrivit alin. (5) pentru întregul parcurs al călătoriei, însoţitorul minorului completează olograf o declaraţie pe propria răspundere în faţa organelor poliţiei de frontieră, din care să rezulte că ţara de destinaţie a călătoriei este cea de reşedinţă/domiciliu a/al minorului. Declaraţia se păstrează în original de către organele poliţiei de frontieră din punctul de trecere a frontierei prin care s-a efectuat ieşirea din ţară.
    Textul în documentul-sursă ↗
  34. Sursa 34: Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 248/2005, aprobate prin HG nr. 94/2006Normă · Art. 24 alin. (7) · forma din 7 mai 2024Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    Art. 24 alin. (7)
    (7) Dacă însoţitorul minorului nu poate face dovada destinaţiei călătoriei potrivit alin. (5) şi refuză să completeze declaraţia pe propria răspundere prevăzută la alin. (6), organele poliţiei de frontieră nu permit ieşirea din România a minorului.
    Textul în documentul-sursă ↗
  35. Sursa 35: Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 248/2005, aprobate prin HG nr. 94/2006Normă · Art. 24 alin. (1) lit. g) · forma din 7 mai 2024Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    Art. 24 alin. (1) lit. g)
    g)documente doveditoare privind participarea minorului la studii sau concursuri oficiale în străinătate, emise de instituţia organizatoare, din care să rezulte perioada şi statul sau statele în care se vor desfăşura studiile sau concursurile oficiale, însoţite, după caz, de traduceri legalizate.
    Textul în documentul-sursă ↗
  36. Sursa 36: Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 248/2005, aprobate prin HG nr. 94/2006Normă · Art. 24 alin. (1) lit. f) · forma din 7 mai 2024Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    Art. 24 alin. (1) lit. f)
    f)documente doveditoare ale situaţiei medicale a minorului, emise sau avizate de autorităţile medicale române, din care să rezulte perioada şi statul ori statele în care urmează să se acorde tratament medical;
    Textul în documentul-sursă ↗
  37. Sursa 37: Poliția de Frontieră Română — Vacanța începe cu documentele pregătite: când este necesară declarația notarială pentru minoriGhid oficial · Paragraful 2 · forma din 10 iulie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    Paragraful 2
    Pentru efectuarea călătoriei, minorii trebuie să dețină un document de călătorie valabil - pașaport sau un act de identitate acceptat în țara de destinație. Certificatul de naștere nu reprezintă document de călătorie și nu poate fi utilizat pentru trecerea frontierei.
    Textul în documentul-sursă ↗
  38. Sursa 38: Poliția de Frontieră Română — Vacanța începe cu documentele pregătite: când este necesară declarația notarială pentru minoriGhid oficial · Paragraful 3 · forma din 10 iulie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    Paragraful 3
    În situațiile în care minorul călătorește doar cu unul dintre părinți, este necesară, de regulă, declarația de acord a celuilalt părinte, autentificată de notar. Documentul poate avea o valabilitate de până la trei ani și trebuie prezentat în original polițistului de frontieră. O copie sau o fotografie a declarației nu înlocuiește documentul original.
    Textul în documentul-sursă ↗
  39. Sursa 39: Poliția de Frontieră Română — Vacanța începe cu documentele pregătite: când este necesară declarația notarială pentru minoriGhid oficial · Paragraful 5 · forma din 10 iulie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    Paragraful 5
    În cazul în care minorul călătorește însoțit de o altă persoană decât părinții sau reprezentantul legal, pe lângă documentele de călătorie valabile și extrasul de cazier judiciar pentru însoțitor, este necesară și declarația autentificată a părinților sau a reprezentantului legal. Reamintim cu această ocazie faptul că nu mai este nevoie ca însoțitorul să aibă asupra sa, în format fizic, certificatul de cazier judiciar, polițiștii de frontieră având posibilitatea de a-l verifica electronic, la momentul controlului.
    Textul în documentul-sursă ↗
  40. Sursa 40: Poliția de Frontieră Română — Cartea electronică de identitate și cartea de identitate simplă. Diferențe privind dreptul de a călători în străinătateGhid oficial · Paragraful 4 · forma din 31 august 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    Paragraful 4
    Cartea de identitate simplă (CIS) este un document de identitate emis în același format ca și al cărții de identitate electronice. CIS nu conține funcționalități digitale, este destinată identificării și dovedirii domiciliului și nu are funcția de document de călătorie.
    Textul în documentul-sursă ↗
  41. Sursa 41: Poliția de Frontieră Română — Cetățenii români minori pot călători în străinătate în baza cărții electronice de identitate?Ghid oficial · Paragraful 2 · forma din 20 iunie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    Paragraful 2
    Având în vedere aceste aspecte, cetățenilor români minori li se poate permite ieșirea din țară, în baza documentelor anterior menționate, cu respectarea prevederilor art. 30 din Legea 248/2005 privind regiumul liberei circulații a cetățenilor români în străinătate, cu modificările și completările ulterioare.
    Textul în documentul-sursă ↗
  42. Sursa 42: Poliția de Frontieră Română — Condiții ieșire din România cetățenii români minori care au împlinit vârsta de 16 aniGhid oficial · Paragraful 4 · forma din 31 august 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    Paragraful 4
    fără acordul părinților, în cazul în care minorul are domiciliul sau reședința în statul de destinație.
    Textul în documentul-sursă ↗
  43. Sursa 43: Your Europe — Documente pentru minorii care călătoresc în UEGhid oficial · Paragraful 3 · forma din 14 septembrie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    Paragraful 3
    Întrucât nu există norme UE cu privire la acest aspect, fiecare stat membru este liber să stabilească dacă minorul are nevoie de autorizație oficială din partea părintelui/părinților sau a tutorelui legal. Verificați normele în vigoare în țările de destinație și de plecare.
    Textul în documentul-sursă ↗
  44. Sursa 44: Your Europe — Documente pentru minorii care călătoresc în UEGhid oficial · Paragraful 4 · forma din 14 septembrie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    Paragraful 4
    Rețineți! Deși unele țări nu cer ca minorii să dețină o autorizație pentru a intra sau ieși de pe teritoriul lor, alte țări pe care le tranzitează minorul ar putea solicita acest lucru.
    Textul în documentul-sursă ↗
  45. Sursa 45: Your Europe — Documente pentru minorii care călătoresc în UEGhid oficial · Paragraful 5 · forma din 14 septembrie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    Paragraful 5
    Pentru călătoriile cu avionul, contactați din timp companiile aeriene, întrucât multe dintre acestea solicită autorizații și dispun de formulare specifice în acest scop.
    Textul în documentul-sursă ↗
  46. Sursa 46: Your Europe — Documente pentru minorii care călătoresc în UEGhid oficial · Paragraful 6 · forma din 14 septembrie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    Paragraful 6
    Deoarece normele naționale se pot modifica fără o informare prealabilă, vă recomandăm să contactați autoritățile competente ori ambasada sau consulatul țărilor în cauză.
    Textul în documentul-sursă ↗
  47. Sursa 47: Legea nr. 248/2005 privind regimul liberei circulații a cetățenilor români în străinătateLege · Art. 17 alin. (2) · forma din 15 martie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    Art. 17 alin. (2)
    (2) Eliberarea pașaportului simplu electronic pentru minor, în cazul în care există neînțelegeri între părinți cu privire la exprimarea acordului ori unul dintre părinți se află în imposibilitatea de a-și exprima voința, cu excepția situațiilor prevăzute la art. 17^1 alin. (1) lit. a), se efectuează numai după soluționarea acestor cazuri de către instanța de judecată, prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă și irevocabilă, prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă pentru procesele începute cu data de 15 februarie 2013 ori prin ordonanță președințială prin care instanța a suplinit acordul celuilalt părinte pentru eliberarea pașaportului. Eliberarea succesivă a mai multor pașapoarte simple electronice, respectiv pentru o anumită perioadă de timp/până la dobândirea capacității depline de exercițiu de către minor, se efectuează numai dacă, în cuprinsul hotărârii judecătorești sau al ordonanței președințiale de suplinire a acordului, instanța a stabilit, în mod expres, acest aspect.
    Textul în documentul-sursă ↗
  48. Sursa 48: Legea nr. 248/2005 privind regimul liberei circulații a cetățenilor români în străinătateLege · Art. 30 alin. (1) lit. c) · forma din 15 martie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    Art. 30 alin. (1) lit. c)
    c) minorului care este titular al unui document de călătorie individual ori, după caz, al unei cărți de identitate, cărți de identitate simple sau cărți electronice de identitate și care călătorește în străinătate împreună cu unul dintre părinți i se permite ieșirea în aceleași condiții și împreună cu acesta, fără a mai fi necesară declarația celuilalt părinte, numai dacă părintele însoțitor face dovada faptului că i-a fost încredințat prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă și irevocabilă sau că exercită singur autoritatea părintească în temeiul unei hotărâri judecătorești rămase definitivă și irevocabilă ori în temeiul unei hotărâri judecătorești rămase definitivă pentru procesele începute cu data de 15 februarie 2013;
    Textul în documentul-sursă ↗
  49. Sursa 49: Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 248/2005, aprobate prin HG nr. 94/2006Normă · Art. 25 · forma din 7 mai 2024Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    Art. 25
    Declaraţia dată în condiţiile art. 21 alin. (1) lit. a), precum şi oricare dintre documentele care au contribuit la aprecierea îndeplinirii condiţiilor exercitării dreptului la libera circulaţie se păstrează, în copie, de către organele poliţiei de frontieră din punctul de trecere a frontierei prin care s-a efectuat ieşirea din ţară.
    Textul în documentul-sursă ↗
  50. Sursa 50: Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 248/2005, aprobate prin HG nr. 94/2006Normă · Art. 24 alin. (1) lit. b) pct. (i) · forma din 7 mai 2024Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    Art. 24 alin. (1) lit. b) pct. (i)
    (i) certificat de deces valabil şi cu putere doveditoare pe teritoriul României, în condiţiile legii;
    Textul în documentul-sursă ↗
  51. Sursa 51: Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 248/2005, aprobate prin HG nr. 94/2006Normă · Art. 24 alin. (1) lit. b) pct. (ii) · forma din 7 mai 2024Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    Art. 24 alin. (1) lit. b) pct. (ii)
    (îi) hotărâre judecătorească de declarare a morţii, rămasă definitivă, dacă nu a existat timpul necesar pentru eliberarea certificatului de deces;
    Textul în documentul-sursă ↗
  52. Sursa 52: Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 248/2005, aprobate prin HG nr. 94/2006Normă · Art. 24 alin. (1) lit. b) pct. (iii) · forma din 7 mai 2024Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    Art. 24 alin. (1) lit. b) pct. (iii)
    (îii) comunicare oficială primită prin intermediul misiunilor diplomatice sau al oficiilor consulare ale României în străinătate, dacă nu a existat timpul necesar pentru eliberarea unor certificate de stare civilă;
    Textul în documentul-sursă ↗
  53. Sursa 53: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 497 alin. (1) · forma din 3 mai 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 497 alin. (1)
    (1) Dacă afectează exercițiul autorității sau al unor drepturi părintești, schimbarea locuinței copilului, împreună cu părintele la care locuiește, nu poate avea loc decât cu acordul prealabil al celuilalt părinte.
    Textul în documentul-sursă ↗
  54. Sursa 54: Legea nr. 248/2005 privind regimul liberei circulații a cetățenilor români în străinătateLege · Art. 31 alin. (2) lit. a) · forma din 15 martie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    Art. 31 alin. (2) lit. a)
    a) însoțitorul este cetățean străin și nu face dovada faptului că are dreptul să se reîntoarcă în România, deși în declarația părinților sau, după caz, a reprezentantului legal se menționează că minorul se va reîntoarce împreună cu același însoțitor;
    Textul în documentul-sursă ↗
  55. Sursa 55: Legea nr. 248/2005 privind regimul liberei circulații a cetățenilor români în străinătateLege · Art. 31 alin. (2) lit. d) · forma din 15 martie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    Art. 31 alin. (2) lit. d)
    d) însoțitorului sau, după caz, minorului i-a fost limitat, în condițiile prezentei legi, exercițiul dreptului la liberă circulație în străinătate pentru statul de destinație ori pentru un stat care urmează să fie tranzitat, în perioada în care urmează să călătorească împreună;
    Textul în documentul-sursă ↗
  56. Sursa 56: Regulamentul (UE) 2016/1191 privind promovarea liberei circulații a cetățenilor prin simplificarea cerințelor de prezentare a anumitor documente oficiale în Uniunea EuropeanăNormă · Art. 2 alin. (1) - teza introductivă · forma din 26 iulie 2016Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    Art. 2 alin. (1) - teza introductivă
    (1) Prezentul regulament se aplică în ceea ce privește documentele oficiale eliberate de autoritățile unui stat membru în conformitate cu dreptul său intern care trebuie să fie prezentate autorităților altui stat membru și al căror scop principal este de a stabili unul sau mai multe dintre următoarele elemente:
    Textul în documentul-sursă ↗
  57. Sursa 57: Regulamentul (UE) 2016/1191 privind promovarea liberei circulații a cetățenilor prin simplificarea cerințelor de prezentare a anumitor documente oficiale în Uniunea EuropeanăNormă · Art. 2 alin. (1) lit. c) · forma din 26 iulie 2016Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    Art. 2 alin. (1) lit. c)
    (c) decesul;
    Textul în documentul-sursă ↗
  58. Sursa 58: Regulamentul (UE) 2016/1191 privind promovarea liberei circulații a cetățenilor prin simplificarea cerințelor de prezentare a anumitor documente oficiale în Uniunea EuropeanăNormă · Art. 2 alin. (1) lit. k) · forma din 26 iulie 2016Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    Art. 2 alin. (1) lit. k)
    (k) domiciliul și/sau reședința;
    Textul în documentul-sursă ↗
  59. Sursa 59: Regulamentul (UE) 2016/1191 privind promovarea liberei circulații a cetățenilor prin simplificarea cerințelor de prezentare a anumitor documente oficiale în Uniunea EuropeanăNormă · Art. 4 · forma din 26 iulie 2016Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    Art. 4
    Documentele oficiale care intră sub incidența prezentului regulament și copiile lor certificate sunt scutite de toate obligațiile de legalizare și de alte formalități similare.
    Textul în documentul-sursă ↗
  60. Sursa 60: Regulamentul (UE) 2016/1191 privind promovarea liberei circulații a cetățenilor prin simplificarea cerințelor de prezentare a anumitor documente oficiale în Uniunea EuropeanăNormă · Art. 6 alin. (1) - teza introductivă · forma din 26 iulie 2016Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    Art. 6 alin. (1) - teza introductivă
    (1) Traducerea nu este necesară în cazul în care:
    Textul în documentul-sursă ↗
  61. Sursa 61: Regulamentul (UE) 2016/1191 privind promovarea liberei circulații a cetățenilor prin simplificarea cerințelor de prezentare a anumitor documente oficiale în Uniunea EuropeanăNormă · Art. 6 alin. (1) lit. a) · forma din 26 iulie 2016Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    Art. 6 alin. (1) lit. a)
    (a) documentul oficial este redactat în limba oficială a statului membru în care este prezentat documentul sau, în situația în care statul membru în cauză are mai multe limbi oficiale, în limba oficială sau într-una dintre limbile oficiale ale locului în care documentul este prezentat ori în orice altă limbă pe care statul membru respectiv a acceptat-o în mod expres; sau
    Textul în documentul-sursă ↗
  62. Sursa 62: Regulamentul (UE) 2016/1191 privind promovarea liberei circulații a cetățenilor prin simplificarea cerințelor de prezentare a anumitor documente oficiale în Uniunea EuropeanăNormă · Art. 6 alin. (1) lit. b) · forma din 26 iulie 2016Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    Art. 6 alin. (1) lit. b)
    (b) un document oficial privind nașterea, faptul că o persoană este în viață, decesul, căsătoria (inclusiv capacitatea de căsătorie și starea civilă), parteneriatul înregistrat (inclusiv capacitatea de a încheia un parteneriat înregistrat și statutul de parteneriat înregistrat), domiciliul și/sau reședința sau absența cazierului judiciar este însoțit, în conformitate cu condițiile stabilite în prezentul regulament, de un formular standard multilingv, cu condiția ca autoritatea căreia i se prezintă documentul oficial să considere că informațiile incluse în formularul standard multilingv sunt suficiente pentru prelucrarea documentului oficial.
    Textul în documentul-sursă ↗
  63. Sursa 63: Regulamentul (UE) 2016/1191 privind promovarea liberei circulații a cetățenilor prin simplificarea cerințelor de prezentare a anumitor documente oficiale în Uniunea EuropeanăNormă · Art. 6 alin. (2) · forma din 26 iulie 2016Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    Art. 6 alin. (2)
    (2) O traducere autorizată realizată de o persoană calificată să efectueze astfel de traduceri în temeiul dreptului unui stat membru este acceptată în toate statele membre.
    Textul în documentul-sursă ↗
  64. Sursa 64: Regulamentul (UE) 2016/1191 privind promovarea liberei circulații a cetățenilor prin simplificarea cerințelor de prezentare a anumitor documente oficiale în Uniunea EuropeanăNormă · Art. 8 alin. (1) · forma din 26 iulie 2016Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    Art. 8 alin. (1)
    (1) Formularele standard multilingve menționate la articolul 7 alineatul (1) se anexează la documentele oficiale menționate în respectivul alineat, se utilizează ca instrument de asistență pentru traducere și nu au valoare juridică autonomă.
    Textul în documentul-sursă ↗
  65. Sursa 65: Regulamentul (UE) 2016/1191 privind promovarea liberei circulații a cetățenilor prin simplificarea cerințelor de prezentare a anumitor documente oficiale în Uniunea EuropeanăNormă · Art. 3 pct. 4 · forma din 26 iulie 2016Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    Art. 3 pct. 4
    4. „formalitate similară” înseamnă adăugarea certificatului prevăzut de Convenția privind apostila;
    Textul în documentul-sursă ↗
Ai nevoie de un avocat? Scrie-ne. Găsim pentru tine un avocat colaborator potrivit cazului tău, care te contactează în cel mult 2 zile lucrătoare. Prima consultație este gratuită și nu te obligă la nimic. Când poate fi util un avocat.
SURSA
TOATE SURSELE

    Semnalează o eroare

    Spune-ne ce ai observat. Referința de mai jos se adaugă automat în mesaj. Nu include date personale sau detalii despre cazul tău.

    C15-013 · https://divortpartaj.org/ghiduri/actele-si-acordurile-pentru-calatoria-copilului/
    Scrie-ne despre eroare

    Instalează pe iPhone sau iPad

    1. Apasă butonul Distribuie din Safari (pătratul cu săgeata în sus).
    2. Alege Adaugă pe ecranul principal.
    3. Apasă Adaugă. Aplicația apare lângă celelalte.

    Ghidurile principale, checklisturile și glosarul rămân disponibile și fără semnal.

    CONTACT · AVOCAȚI COLABORATORI

    Scrie-ne

    1. Scrii pe scurt ce se întâmplă.
    2. Echipa DivortPartaj.org citește mesajul și alege un avocat colaborator potrivit cazului tău.
    3. Avocatul te contactează în cel mult 2 zile lucrătoare. Prima consultație este gratuită și nu te obligă la nimic. Numele și datele tale de contact îi sunt arătate doar după ce confirmă că preia cererea.

    Site-ul nu primește comision. Dacă vrei să continui după prima consultație, onorariul îl stabilești direct cu avocatul.

    Scrie pe scurt ce se întâmplă și ce întrebare ai. Numele și datele de contact pune-le în câmpurile de mai sus. Nu include CNP, date de card sau de cont, detalii medicale amănunțite sau copii ale actelor: avocatul ți le va cere, dacă e nevoie.

    Gratuit · fără comision