⌕Meniu

Acordul instanței pentru o călătorie a copilului când părintele refuză

Poți cere instanței să suplinească acordul celuilalt părinte pentru o călătorie temporară precis determinată, dacă există neînțelegere sau imposibilitatea exprimării voinței și nu se aplică o excepție legală. Pentru o deplasare urgentă poți folosi ordonanța președințială, cu dovada condițiilor ei și a interesului copilului. Verifică întâi competența, apoi formulează separat orice solicitare privind pașaportul ori schimbarea locuinței. [1] [12] [26] [29] [8] [13]

ACTUALIZAT
TIMP DE CITIRE
13 minute
CATEGORIE
Copiii în relațiile transfrontaliere
Cuprins · 16 secțiuni
  1. 01Cui se adresează
  2. 02Când trebuie să cer instanței suplinirea acordului?
  3. 03Călătoria, pașaportul și schimbarea locuinței: cereri separate
  4. 04Ce instanță este competentă
  5. 05Cerere obișnuită sau ordonanță președințială
  6. 06Cum formulez cererea și ce acte pregătesc?
  7. 07Cum este analizat interesul copilului și cum este ascultat
  8. 08Taxa judiciară și costurile cererii
  9. 09Cât durează și ce pot cere în caz de urgență?
  10. 10Apelul, calculul termenelor și pașii după respingerea cererii
  11. 11Cum folosesc hotărârea pentru călătorie?
  12. 12Ce au lămurit Curtea Constituțională și Curtea de Justiție a UE
  13. 13Termene și repere
  14. 14Lista de pași
  15. 15Întrebări frecvente
  16. 16Surse și trimiteri

Cui se adresează

✓ SE APLICĂ DACĂ

  • Călătoria temporară în străinătate a minorului cetățean român, în contextul unei neînțelegeri parentale sau al imposibilității unui părinte de a-și exprima voința.

  • Cereri separate pe fond și cereri de ordonanță președințială, cu verificarea prealabilă a competenței internaționale.

✕ NU ACOPERĂ

  • Relocarea definitivă a copilului și procedurile de înapoiere internațională.

  • Ghid complet al regulilor de intrare în fiecare stat străin și al condițiilor transportatorilor.

  • Regimurile istorice și analiza exhaustivă a competenței pentru toate statele neparticipante la Regulamentul (UE) 2019/1111.

Când trebuie să cer instanței suplinirea acordului?

Dacă celălalt părinte refuză călătoria temporară sau se află în imposibilitatea de a-și exprima voința, poți cere instanței să soluționeze neînțelegerea și să suplinească acordul necesar. Cererea trebuie raportată la călătoria copilului și la interesul lui concret. Legea nu transformă orice refuz într-o obligație a judecătorului de a permite plecarea. [1] [12]

Înainte de proces, verifică actele existente și excepțiile legale. Este posibil să nu ai nevoie de o nouă hotărâre dacă:

  • există deja declarația valabilă a celuilalt părinte; în cazul călătoriei cu un părinte, declarația poate acoperi călătorii pentru cel mult trei ani de la întocmire; aceeași dispoziție permite dovedirea decesului celuilalt părinte; [2]
  • dovedești că exerciți singur autoritatea părintească prin hotărârea cerută de lege sau există vechea hotărâre definitivă și irevocabilă de încredințare. Simpla stabilire a locuinței copilului la tine nu echivalează cu autoritate exclusivă; [3] [15]
  • dovedești decăderea celuilalt părinte din drepturile părintești, în condițiile legii; simpla lipsă de contact nu este această situație; [4]
  • minorul merge la un tratament imposibil în România, fără de care viața sau sănătatea îi este grav periclitată, iar documentele sunt emise ori avizate de autoritățile medicale române și precizează perioada și statele; [5]
  • deplasarea este pentru studii sau concursuri oficiale, ai documentele care indică perioada și statele, iar unul dintre părinți și-a dat acordul; o excursie școlară nu devine automat studiu sau concurs oficial; [6]
  • copilul are domiciliul ori reședința în țara de destinație și se deplasează însoțit în acea țară, în condițiile art. 30 din Legea nr. 248/2005. Excepția de la declarația pentru ieșire nu soluționează, prin ea însăși, un litigiu privind mutarea locuinței; [7] [13]

Pentru actele efectiv prezentate la ieșirea din România, consultă și ghidul Actele și acordurile pentru călătoria copilului.

Călătoria, pașaportul și schimbarea locuinței: cereri separate

Sunt trei obiecte diferite. Suplinirea acordului pentru călătorie înlătură neînțelegerea referitoare la deplasarea cerută. Suplinirea acordului pentru pașaport privește emiterea documentului. Schimbarea locuinței copilului privește mutarea lui și, dacă afectează exercițiul autorității sau al unor drepturi părintești, are propriile condiții privind acordul prealabil și intervenția instanței. [1] [8] [13] [14]

Dacă sunt necesare atât călătoria, cât și pașaportul, formulează capete de cerere distincte și explică fiecare solicitare. O hotărâre care permite doar călătoria nu trebuie presupusă suficientă pentru emiterea pașaportului. Pentru emiterea succesivă a mai multor pașapoarte simple electronice, legea cere chiar o dispoziție expresă a instanței. Detaliile sunt în ghidul pașaportului copilului. [8]

Dacă intenția reală este rămânerea copilului în străinătate, prezintă-o ca atare. O autorizare temporară nu înlocuiește analiza schimbării locuinței și nu permite extinderea unilaterală a perioadei stabilite în hotărâre. Această delimitare rezultă din obiectul diferit al celor două măsuri și din limitele ordonanței provizorii. [13] [14] [27] [29]

Ce instanță este competentă

Pentru o cerere separată, atunci când instanțele române au competență internațională, regula internă conduce la judecătoria care îndeplinește atribuțiile instanței de tutelă și de familie din circumscripția domiciliului sau reședinței copilului. Ordonanța președințială se cere instanței competente să judece fondul dreptului în primă instanță. Existența unui proces conex sau a unei situații speciale trebuie indicată în cerere, pentru verificarea competenței în dosarul concret. [16] [17] [30]

Dacă copilul trăiește în alt stat, verificarea internațională precede alegerea judecătoriei. În statele UE participante la Regulamentul (UE) 2019/1111, regula pornește de la reședința obișnuită a copilului la data sesizării instanței. Cetățenia română a copilului sau faptul că pașaportul este românesc nu sunt, singure, suficiente pentru a atribui competența României. [62] [75]

Alegerea instanțelor altui stat membru presupune îndeplinirea condițiilor art. 10: legătură strânsă a copilului cu acel stat, acord liber asupra competenței sau acceptare expresă în condițiile regulamentului și respectarea interesului superior al copilului. Acordul asupra instanței are cerințe proprii de formă; nu se confundă cu acordul asupra vacanței. [63] [64] [65] [66] [67]

În cazuri urgente, art. 15 permite anumite măsuri provizorii în statul unde se află copilul, deși fondul aparține instanțelor altui stat membru. Această competență are limite și măsurile încetează când instanța competentă asupra fondului ia măsurile corespunzătoare; nu este o regulă generală care face orice cerere urgentă de competența României. [68] [69] [70]

Regulamentul 2019/1111 privește procedurile începute la 1 august 2022 sau ulterior. Pentru procedurile anterioare rămâne relevant Regulamentul (CE) nr. 2201/2003, potrivit normei tranzitorii. Danemarca nu participă la Regulamentul 2019/1111. Situațiile legate de state din afara acestui regim cer verificarea instrumentului internațional aplicabil și nu se rezolvă doar prin regula internă a domiciliului. [71] [72] [73]

Cerere obișnuită sau ordonanță președințială

Neînțelegerea parentală poate fi soluționată pe fond. Pentru o măsură temporară urgentă se poate cere ordonanță președințială, dacă sunt întrunite condițiile acestei proceduri. Nu trebuie presupus că orice cerere care privește un copil ori o vacanță este automat admisibilă pe calea urgentă. [12] [26] [29]

În cererea urgentă explică și dovedește împreună:

  • aparența dreptului și interesul copilului: de ce călătoria are un beneficiu concret, cine îl însoțește și în ce condiții; [26] [9]
  • urgența: ce dată sau situație ar face inutilă soluția obținută prin procedura obișnuită și ce consecință produce întârzierea; [26]
  • caracterul provizoriu: intervalul determinat, destinația, scopul și întoarcerea; [27]
  • păstrarea limitelor procedurii: solicitarea să nu tranșeze definitiv conflictul privind locuința și să nu creeze o situație care nu mai poate fi restabilită. [29]

Ca recomandare practică rezultată din aceste condiții, prezintă o cronologie a solicitării acordului, a refuzului și a pregătirilor. O rezervare plătită este o probă despre planul călătoriei; nu garantează singură constatarea urgenței sau a interesului copilului. Evită cererea nedelimitată pentru orice țară și orice perioadă. [26] [27] [29]

Ordonanța poate fi cerută și când fondul este deja pe rol. Textul nu impune, ca regulă generală, existența unui proces pe fond înainte de formularea ei. La solicitarea reclamantului, cererea poate fi transformată într-una de drept comun până la închiderea dezbaterilor în prima instanță, cu înștiințarea expresă a pârâtului. [28] [37]

Cum formulez cererea și ce acte pregătesc?

Identifică părinții, copilul, adresele utile pentru citare și, când există elemente internaționale, împrejurările privind locul unde copilul trăiește în mod obișnuit. Arată exact obiectul, motivele de fapt și de drept, probele pentru fiecare capăt de cerere și semnează cererea. Dacă nu cunoști unele date ale celuilalt părinte, explică situația și demersurile reale făcute; nu inventa o adresă și nu trata lipsa răspunsului drept consimțământ. [18] [19] [20] [21] [22] [1]

O formulare orientativă a obiectului, care trebuie adaptată situației, este: „Solicit suplinirea acordului pârâtului pentru deplasarea temporară a copilului [identificare], însoțit de [identificare], în [stat/state și, dacă este cazul, tranzit], în perioada [plecare–întoarcere], în scopul [scop concret]”. Pentru ordonanță, precizează caracterul provizoriu și urgența. Aceasta este o formulare de lucru, nu un formular legal obligatoriu. [19] [20] [26] [27]

Pregătește, în funcție de ceea ce trebuie dovedit:

  • certificatul de naștere al copilului, actele de identitate și hotărârile existente privind divorțul, autoritatea părintească, locuința și relațiile personale;
  • solicitarea transmisă celuilalt părinte și răspunsul ori dovezile refuzului/imposibilității de exprimare a voinței;
  • invitația, programul, rezervările sau documentele medicale/de studii, după scop;
  • informațiile despre transport, cazare, însoțitor, datele de contact și întoarcere;
  • datele care arată cum sunt protejate sănătatea, școala și legăturile copilului cu celălalt părinte.

Lista este una practică de probe, nu o enumerare legală exhaustivă de înscrisuri obligatorii în fiecare dosar. Selecția ei rezultă din obligația de a arăta probele pentru cerere, din condițiile ordonanței și din analiza interesului copilului. Instanța poate cere lămuriri ori alte probe adecvate. [21] [26] [12]

Depune cererea și copiile necesare comunicării, potrivit regulilor procedurale, împreună cu înscrisurile și dovada taxei dacă se datorează. Codul de procedură civilă permite depunerea personal, prin reprezentant, poștă, curier, fax ori mijloace electronice, în condițiile art. 199. Păstrează dovada depunerii și numărul dosarului. [23] [24] [25]

Cum este analizat interesul copilului și cum este ascultat

Instanța soluționează neînțelegerea potrivit interesului superior al copilului, după ascultarea părinților și luând în considerare raportul anchetei psihosociale. Refuzul poate avea motive întemeiate sau poate fi abuziv; cererea trebuie să permită verificarea concretă a situației. În Decizia nr. 38/2024, Curtea Constituțională a confirmat că instanța poate suplini consimțământul în funcție de interesul minorului în efectuarea călătoriei, fără ca aceasta să însemne, prin ea însăși, restrângerea drepturilor părintești. [12] [77] [78]

Ascultarea copilului care a împlinit 10 ani este obligatorie în procedurile care îl privesc; și copilul mai mic poate fi ascultat dacă este necesar. Opinia lui se apreciază în raport cu vârsta și maturitatea. Acordul copilului nu înlocuiește automat acordul parental ori hotărârea necesară. [10] [11] [1]

Pentru aceste măsuri privind copilul, Legea nr. 272/2004 prevede participarea unui psiholog din cadrul Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC) la ascultare și depunerea raportului acestuia. Ascultarea are loc după administrarea probelor, ca ultimă etapă a cercetării judecătorești, iar opinia copilului are valoarea unei prezumții relative. Urgența nu justifică presupunerea că aceste garanții au dispărut. [54] [55] [56]

Taxa judiciară și costurile cererii

Pentru capătul de cerere neevaluabil în bani formulat pe calea ordonanței președințiale, OUG nr. 80/2013 prevede 20 lei. Verifică însă stabilirea taxei în dosarul tău: nu este un preț total al procesului și nu trebuie extins automat la orice acțiune ori combinație de capete de cerere. Taxele sunt determinate de instanță. [57] [60]

Nu presupune scutirea doar fiindcă procesul privește un minor. OUG nr. 80/2013 conține scutirea privind ocrotirea minorilor, iar art. 140 din Legea nr. 272/2004 exceptează expres procedurile prevăzute la art. 140¹ și 140² de la scutirea specială prevăzută de această lege; art. 140² privește tocmai ordonanțele privind măsuri referitoare la copil. Aceste dispoziții trebuie corelate pentru obiectul concret al cererii. Pentru mai multe capete cu finalitate diferită, regula este taxarea fiecăruia după natura lui. [58] [51] [52] [59]

Dacă nu ești de acord cu modul în care instanța a stabilit taxa, există cerere de reexaminare la aceeași instanță, în 3 zile de la comunicarea taxei, scutită de taxă. Respectă termenul indicat de norma aplicabilă și păstrează comunicarea primită. [61]

Cât durează și ce pot cere în caz de urgență?

Pentru ordonanța președințială care urmează să dispună măsuri privind copilul, altele decât măsurile speciale din art. 133, Legea nr. 272/2004 stabilește un termen maxim de soluționare de 30 de zile de la introducerea cererii și citarea după regulile cauzelor urgente. Acesta este termenul legal al procedurii, nu o garanție că vei primi acordul ori toate actele utile călătoriei înaintea datei alese. [52] [53]

Codul permite ordonanța și fără citarea părților, iar în caz de urgență deosebită chiar în aceeași zi, pe baza cererii și a actelor depuse. Sunt posibilități ale instanței, nu opțiuni pe care reclamantul le poate impune. În procedura cu citare, pârâtul primește cererea și înscrisurile; întâmpinarea nu este obligatorie. [31] [32]

Judecata se face de urgență și cu precădere; nu sunt admisibile probe care necesită timp îndelungat. Pronunțarea poate fi amânată cel mult 24 de ore, iar motivarea se face în cel mult 48 de ore de la pronunțare. De aceea, pregătirea inițială a probelor și a datelor pentru citare este esențială. [33] [34]

Apelul, calculul termenelor și pașii după respingerea cererii

Pentru ordonanță, regula este apelul în 5 zile: de la pronunțare dacă s-a dat cu citarea părților, respectiv de la comunicare dacă s-a dat fără citarea lor. Distincția privește modul de judecare cu sau fără citare, nu faptul că ai fost efectiv prezent în sală. Nu aștepta motivarea pentru a verifica termenul de declarare a apelului. [35]

Când termenul de declarare curge de la alt moment decât comunicarea, motivarea apelului beneficiază de un termen de aceeași durată de la comunicarea hotărârii. Apelul și, când este cazul, motivele se depun la instanța care a pronunțat hotărârea atacată. Pentru hotărârea dată pe drept comun, termenul general este 30 de zile de la comunicare, dacă nu există o regulă specială aplicabilă. [49] [50] [48]

Termenele pe zile se calculează fără ziua de început și fără ziua în care se împlinesc. Dacă ultima zi este nelucrătoare, termenul se prelungește până în prima zi lucrătoare următoare. Pentru depunerea la registratură contează și programul legal; pentru poștă recomandată, curier și mijloacele prevăzute de art. 183 contează regulile și dovezile de transmitere din acel articol. Păstrează recipisa ori confirmarea cu data și ora. [40] [41] [42] [43] [44] [45]

Depășirea termenului atrage, ca regulă, decăderea. Repunerea în termen presupune motive temeinic justificate și îndeplinirea condițiilor legale; nu este o prelungire automată. [46] [47]

Dacă ordonanța este respinsă, citește motivul: lipsa urgenței, probele insuficiente, competența sau caracterul definitiv al măsurii cerute pot impune soluții diferite. Poți evalua apelul ori judecata pe fond. Ordonanța nu tranșează fondul, dar repetarea aceleiași cereri urgente, în aceleași împrejurări, este limitată de autoritatea de lucru judecat. [35] [38] [39]

Cum folosesc hotărârea pentru călătorie?

Ordonanța președințială este provizorie și executorie. Apelul nu o suspendă prin simpla sa declarare: suspendarea poate fi dispusă de instanța de apel cu plata cauțiunii stabilite de aceasta. Verifică dacă există o asemenea suspendare înainte de a folosi ordonanța. [27] [36]

Poliția de Frontieră precizează că hotărârea de suplinire trebuie să fie definitivă, cu excepția celei pronunțate pe calea ordonanței președințiale. Obține de la instanță copia oficială necesară și, pentru hotărârea de drept comun, dovada caracterului definitiv; nu te baza doar pe soluția scurtă consultată online. [80]

Verifică dispozitivul: copilul, părintele al cărui acord este suplinit, însoțitorul, destinația și perioada trebuie să corespundă călătoriei efective. Respectă limitele hotărârii, folosește un document de călătorie valabil și verifică celelalte condiții în ghidul Actele și acordurile pentru călătoria copilului. Dacă este necesar și pașaportul, urmărește separat capătul de cerere corespunzător. [2] [1] [8] [27]

Ce au lămurit Curtea Constituțională și Curtea de Justiție a UE

Curtea Constituțională, Decizia nr. 38 din 30 ianuarie 2024, publicată la 27 mai 2024, a respins excepția de neconstituționalitate a art. 31 alin. (3) din Legea nr. 248/2005. Un părinte susținuse că suplinirea acordului îi afectează autoritatea și viața de familie. Curtea a arătat că instanța apreciază situația concretă prin interesul superior al copilului; intervenția instanței în cazul unui refuz abuziv nu echivalează cu decăderea părintelui. Decizia este definitivă și general obligatorie. Ea nu autorizează automat o anumită călătorie. [77] [78] [79]

Curtea de Justiție a Uniunii Europene, C‑215/15, Gogova, 21 octombrie 2015, a calificat litigiul prin care se cere înlocuirea acordului pentru călătorie și pentru pașaport drept materie de răspundere părintească. Pașaportul unui anumit stat nu transformă această cerere într-o competență automată a instanțelor acelui stat. Instanța europeană a mai exclus deducerea acceptării competenței doar din lipsa contestării de către reprezentantul desemnat pentru părintele absent. [74] [75] [76]

Gogova interpretează Regulamentul 2201/2003, aplicabil cadrului temporal al acelei cauze. Pentru cererile noi, analiza concretă se face prin Regulamentul 2019/1111, inclusiv art. 7 și 10 și norma tranzitorie din art. 100. Hotărârea europeană privește calificarea și competența; nu este o soluție de admitere pe fond a cererii tale. [62] [66] [71] [72]

Termene și repere procedurale

REGULĂSoluționarea ordonanței privind copilul
Interval

Cel mult 30 de zile. [52]

De când începe

Introducerea cererii de chemare în judecată. [52]

Cum se aplică

Termenul legal este raportat la data introducerii cererii, nu la data vacanței. [52]

Consecințe

Necesită pregătirea din timp a cererii; expirarea termenului nu echivalează cu acord tacit. [52] [1]

[52][26][1]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

  • Termenul privește măsurile privind copilul, altele decât cele din art. 133 din Legea nr. 272/2004; nu este o garanție de admitere sau de obținere a tuturor actelor de călătorie. [52] [26]

REGULĂPronunțare și motivare în ordonanță
Interval

Amânarea pronunțării: cel mult 24 de ore; motivare: cel mult 48 de ore de la pronunțare. [34]

De când începe

Închiderea dezbaterilor pentru eventuala amânare a pronunțării; pronunțarea pentru motivare. [34]

Cum se aplică

Art. 999 alin. (4) din Codul de procedură civilă distinge amânarea pronunțării de motivarea ulterioară. [34]

Consecințe

Verifică imediat soluția: termenul de apel împotriva unei ordonanțe date cu citarea părților curge de la pronunțare. [35]

[34][52][35]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

  • Nu reprezintă termenul total de la depunere până la comunicarea hotărârii. [34] [52]

REGULĂApelul împotriva ordonanței
Interval

5 zile. [35]

De când începe

Pronunțarea, dacă ordonanța s-a dat cu citare; comunicarea, dacă s-a dat fără citare. [35]

Cum se aplică

Ziua de început și cea de împlinire nu intră în calcul; dacă ultima zi este nelucrătoare, termenul se prelungește până în prima zi lucrătoare următoare. [40] [41]

Consecințe

Depășirea termenului atrage, ca regulă, decăderea; repunerea în termen cere motive temeinic justificate. Apelul nu suspendă automat ordonanța. [46] [47] [36]

[35][40][41][49][46][47][36]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

  • Se aplică excepțiile legale; când termenul de declarare curge înainte de comunicare, motivarea are un termen egal, care curge de la comunicare. [35] [49]

REGULĂReexaminarea taxei judiciare
Interval

3 zile. [61]

De când începe

Comunicarea taxei stabilite de instanță. [61]

Cum se aplică

Termenul se calculează pe zile, după regula generală, și se prelungește dacă ultima zi este nelucrătoare. [40] [41]

Consecințe

Termenul privește contestarea taxei, nu apelul împotriva soluției pe călătorie. [61] [35]

[61][40][41][35]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

  • Cererea de reexaminare a modului de stabilire a taxei este scutită de taxă. [61]

Lista de pași

  • Verifică dacă există deja un acord valabil ori o excepție legală care face inutilă cererea. [2] [3] [5] [6] [7]

  • Verifică reședința obișnuită a copilului, competența internațională și judecătoria competentă. [62] [16] [17]

  • Cere separat călătoria, pașaportul și, dacă acesta este scopul real, schimbarea locuinței. [1] [8] [13]

  • Precizează însoțitorul, destinația, scopul și perioada și explică urgența și întoarcerea. [19] [20] [26] [27]

  • Anexează probele relevante și informațiile reale necesare citării, semnează cererea și verifică taxa. [18] [21] [22] [24]

  • După soluție, verifică termenul de apel, executorialitatea sau caracterul definitiv și eventualele suspendări. [35] [36] [80]

Întrebări frecvente

Pot cere suplinirea chiar dacă nu am divorțat?

Da. Suplinirea privește neînțelegerea dintre părinți în exercitarea drepturilor și îndatoririlor părintești, iar Legea nr. 248/2005 nu o condiționează de existența unui divorț. Trebuie însă verificate acordul necesar, competența și interesul copilului. [1] [12]

Este suficient că celălalt părinte nu răspunde la mesaje?

Lipsa răspunsului nu reprezintă automat acord. Prezintă instanței comunicările și împrejurările reale ale refuzului ori imposibilității de exprimare a voinței. Judecătorul soluționează neînțelegerea pe probe și potrivit interesului copilului. [1] [12] [21]

Dacă am bilete cumpărate, instanța trebuie să admită ordonanța?

Nu. Biletele pot sprijini dovada planului și a datelor, însă instanța verifică aparența dreptului, urgența, caracterul provizoriu și limitele procedurii. Interesul copilului rămâne decisiv. [26] [27] [29] [9]

Pot pleca înainte ca ordonanța să devină definitivă?

Ordonanța este executorie, iar Poliția de Frontieră o exceptează de la cerința unei hotărâri definitive. Plecarea trebuie să respecte exact măsura dispusă, actele necesare și orice eventuală suspendare a executării. [27] [36] [80]

Hotărârea pentru vacanță îmi permite să mut copilul în străinătate?

Nu rezultă un asemenea drept din simpla autorizare a călătoriei temporare. Schimbarea locuinței care afectează exercițiul autorității sau al unor drepturi părintești este supusă acordului prealabil ori hotărârii instanței în condițiile art. 497 din Codul civil. [13] [14]

De reținut

Arată cele 8 idei principale ale ghidului

  • Neînțelegerea sau imposibilitatea exprimării voinței se soluționează de instanță, sub rezerva excepțiilor legale. [1]

  • Ordonanța presupune aparența dreptului, urgență, măsură provizorie și respectarea limitelor privind fondul și reversibilitatea. [26] [27] [29]

  • Competența internă a judecătoriei se stabilește după verificarea competenței internaționale; regula europeană pornește de la reședința obișnuită a copilului. [16] [17] [62]

  • Călătoria, emiterea pașaportului și schimbarea locuinței sunt solicitări juridice distincte. [1] [8] [13]

  • Termenul maxim legal al ordonanței privind copilul este 30 de zile, fără garanția admiterii ori a plecării la data propusă. [52] [26]

  • Apelul împotriva ordonanței are termen de 5 zile cu moment inițial diferit după citare; nu suspendă prin el însuși executarea. [35] [36] [27]

  • Taxa generală pentru ordonanța neevaluabilă este 20 lei, dar suma datorată se stabilește pentru obiectul concret, corelând scutirile și capetele de cerere. [57] [58] [51] [60] [59]

  • Pentru hotărârea obișnuită, Poliția de Frontieră Română cere caracter definitiv; ordonanța președințială constituie excepția executorie. [80] [27]

Actele pentru ieșirea copilului din țară

Ghidul descrie regulile în vigoare la data actualizării, 30 octombrie 2026. Dacă situația ta este mai veche, unele reguli pot fi diferite.

Surse și trimiteri

  1. Sursa 1: Legea nr. 248/2005 privind regimul liberei circulații a cetățenilor români în străinătateLege · Art. 31 alin. (3) · forma din 15 martie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    Art. 31 alin. (3)
    (3) Ieșirea din România a minorilor, în situația în care există neînțelegeri între părinți cu privire la exprimarea acordului ori unul dintre părinți se află în imposibilitatea de a-și exprima voința, cu excepția situațiilor prevăzute la art. 30 alin. (2) și (3), se permite numai după soluționarea neînțelegerilor de către instanța de judecată, în condițiile legii.
    Textul în documentul-sursă ↗
  2. Sursa 2: Legea nr. 248/2005 privind regimul liberei circulații a cetățenilor români în străinătateLege · Art. 30 alin. (1) lit. b) · forma din 15 martie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    Art. 30 alin. (1) lit. b)
    b) minorului care este titular al unui document de călătorie individual ori, după caz, al unei cărți de identitate, cărți de identitate simple sau cărți electronice de identitate și călătorește în străinătate împreună cu unul dintre părinți i se permite ieșirea în aceleași condiții și împreună cu acesta numai dacă părintele însoțitor prezintă o declarație a celuilalt părinte din care să rezulte acordul acestuia cu privire la efectuarea de călătorii în străinătate, pentru o perioadă care să nu depășească 3 ani de la data întocmirii acesteia, sau, după caz, face dovada decesului celuilalt părinte;
    Textul în documentul-sursă ↗
  3. Sursa 3: Legea nr. 248/2005 privind regimul liberei circulații a cetățenilor români în străinătateLege · Art. 30 alin. (1) lit. c) · forma din 15 martie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    Art. 30 alin. (1) lit. c)
    c) minorului care este titular al unui document de călătorie individual ori, după caz, al unei cărți de identitate, cărți de identitate simple sau cărți electronice de identitate și care călătorește în străinătate împreună cu unul dintre părinți i se permite ieșirea în aceleași condiții și împreună cu acesta, fără a mai fi necesară declarația celuilalt părinte, numai dacă părintele însoțitor face dovada faptului că i-a fost încredințat prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă și irevocabilă sau că exercită singur autoritatea părintească în temeiul unei hotărâri judecătorești rămase definitivă și irevocabilă ori în temeiul unei hotărâri judecătorești rămase definitivă pentru procesele începute cu data de 15 februarie 2013;
    Textul în documentul-sursă ↗
  4. Sursa 4: Legea nr. 248/2005 privind regimul liberei circulații a cetățenilor români în străinătateLege · Art. 30 alin. (2) · forma din 15 martie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    Art. 30 alin. (2)
    (2) În situațiile prevăzute la alin. (1) lit. b)-d) nu este necesară declarația părintelui decăzut din drepturile părintești sau, după caz, declarat dispărut, în condițiile legii, dacă însoțitorul face dovada în acest sens, cu excepția cazului în care ambii părinți se află în această situație, când este obligatorie declarația reprezentantului legal al minorului.
    Textul în documentul-sursă ↗
  5. Sursa 5: Legea nr. 248/2005 privind regimul liberei circulații a cetățenilor români în străinătateLege · Art. 30 alin. (3) lit. a) · forma din 15 martie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    Art. 30 alin. (3) lit. a)
    a) în cazul în care însoțitorul argumentează necesitatea călătoriei în străinătate prin faptul că minorul urmează să beneficieze de un tratament medical care nu este posibil pe teritoriul României și fără de care viața sau sănătatea îi este pusă în mod grav în pericol, cu condiția să prezinte documente doveditoare în acest sens, emise sau avizate de autoritățile medicale române, din care să rezulte perioada și statul sau statele în care urmează să se acorde tratamentul medical respectiv, chiar dacă nu există acordul ambilor părinți, al celuilalt părinte, al părintelui supraviețuitor sau al reprezentantului legal;
    Textul în documentul-sursă ↗
  6. Sursa 6: Legea nr. 248/2005 privind regimul liberei circulații a cetățenilor români în străinătateLege · Art. 30 alin. (3) lit. b) · forma din 15 martie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    Art. 30 alin. (3) lit. b)
    b) în cazul în care însoțitorul face dovada că minorul se deplasează pentru studii sau concursuri oficiale, prin prezentarea unor documente corespunzătoare, din care să rezulte perioada și statul sau statele în care se vor desfășura aceste studii sau concursuri, chiar dacă există acordul doar al unuia dintre părinți.
    Textul în documentul-sursă ↗
  7. Sursa 7: Legea nr. 248/2005 privind regimul liberei circulații a cetățenilor români în străinătateLege · Art. 30 alin. (6¹) · forma din 15 martie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    Art. 30 alin. (6¹)
    (6^1) Prin excepție de la prevederile alin. (1) lit. b) și d), declarația celuilalt părinte, declarația ambilor părinți sau, după caz, a părintelui căruia i-a fost încredințat minorul, a părintelui care exercită singur autoritatea părintească, a părintelui supraviețuitor sau a reprezentantului său legal, privind acordul acestora cu privire la efectuarea de călătorii în străinătate la ieșirea din România, nu este necesară atunci când minorul cetățean român cu domiciliul sau reședința în țara de destinație se deplasează însoțit în condițiile prezentului articol, în această țară.
    Textul în documentul-sursă ↗
  8. Sursa 8: Legea nr. 248/2005 privind regimul liberei circulații a cetățenilor români în străinătateLege · Art. 17 alin. (2) · forma din 15 martie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    Art. 17 alin. (2)
    (2) Eliberarea pașaportului simplu electronic pentru minor, în cazul în care există neînțelegeri între părinți cu privire la exprimarea acordului ori unul dintre părinți se află în imposibilitatea de a-și exprima voința, cu excepția situațiilor prevăzute la art. 17^1 alin. (1) lit. a), se efectuează numai după soluționarea acestor cazuri de către instanța de judecată, prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă și irevocabilă, prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă pentru procesele începute cu data de 15 februarie 2013 ori prin ordonanță președințială prin care instanța a suplinit acordul celuilalt părinte pentru eliberarea pașaportului. Eliberarea succesivă a mai multor pașapoarte simple electronice, respectiv pentru o anumită perioadă de timp/până la dobândirea capacității depline de exercițiu de către minor, se efectuează numai dacă, în cuprinsul hotărârii judecătorești sau al ordonanței președințiale de suplinire a acordului, instanța a stabilit, în mod expres, acest aspect.
    Textul în documentul-sursă ↗
  9. Sursa 9: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 263 alin. (1) · forma din 3 mai 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 263 alin. (1)
    (1) Orice măsură privitoare la copil, indiferent de autorul ei, trebuie să fie luată cu respectarea interesului superior al copilului.
    Textul în documentul-sursă ↗
  10. Sursa 10: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 264 alin. (1) · forma din 3 mai 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 264 alin. (1)
    (1) În procedurile administrative sau judiciare care îl privesc, ascultarea copilului care a împlinit vârsta de 10 ani este obligatorie. Cu toate acestea, poate fi ascultat și copilul care nu a împlinit vârsta de 10 ani, dacă autoritatea competentă consideră că acest lucru este necesar pentru soluționarea cauzei.
    Textul în documentul-sursă ↗
  11. Sursa 11: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 264 alin. (4) · forma din 3 mai 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 264 alin. (4)
    (4) Opiniile copilului ascultat vor fi luate în considerare în raport cu vârsta și cu gradul său de maturitate.
    Textul în documentul-sursă ↗
  12. Sursa 12: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 486 · forma din 3 mai 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 486
    Neînțelegerile dintre părinți Ori de câte ori există neînțelegeri între părinți cu privire la exercițiul drepturilor sau la îndeplinirea îndatoririlor părintești, instanța de tutelă, după ce îi ascultă pe părinți și luând în considerare concluziile raportului referitor la ancheta psihosocială, hotărăște potrivit interesului superior al copilului. Ascultarea copilului este obligatorie, dispozițiile art. 264 fiind aplicabile.
    Textul în documentul-sursă ↗
  13. Sursa 13: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 497 alin. (1) · forma din 3 mai 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 497 alin. (1)
    (1) Dacă afectează exercițiul autorității sau al unor drepturi părintești, schimbarea locuinței copilului, împreună cu părintele la care locuiește, nu poate avea loc decât cu acordul prealabil al celuilalt părinte.
    Textul în documentul-sursă ↗
  14. Sursa 14: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 497 alin. (2) · forma din 3 mai 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 497 alin. (2)
    (2) În caz de neînțelegere între părinți, hotărăște instanța de tutelă potrivit interesului superior al copilului, luând în considerare concluziile raportului de anchetă psihosocială și ascultându-i pe părinți. Ascultarea copilului este obligatorie, dispozițiile art. 264 fiind aplicabile.
    Textul în documentul-sursă ↗
  15. Sursa 15: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 503 alin. (1) · forma din 3 mai 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 503 alin. (1)
    (1) Părinții exercită împreună și în mod egal autoritatea părintească.
    Textul în documentul-sursă ↗
  16. Sursa 16: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 94 pct. 1 lit. a) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 94 pct. 1 lit. a)
    a) cererile date de Codul civil în competența instanței de tutelă și de familie, în afară de cazurile în care prin lege se prevede în mod expres altfel; ...
    Textul în documentul-sursă ↗
  17. Sursa 17: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 114 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 114 alin. (1)
    (1) Dacă legea nu prevede altfel, cererile privind ocrotirea persoanei fizice date de Codul civil în competența instanței de tutelă și de familie se soluționează de instanța în a cărei circumscripție teritorială își are domiciliul sau reședința persoana ocrotită.
    Textul în documentul-sursă ↗
  18. Sursa 18: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 194 lit. a) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 194 lit. a)
    a) numele și prenumele, domiciliul sau reședința părților ori, pentru persoane juridice, denumirea și sediul lor. De asemenea, cererea va cuprinde și codul numeric personal sau, după caz, codul unic de înregistrare ori codul de identificare fiscală, numărul de înmatriculare în registrul comerțului sau de înscriere în registrul persoanelor juridice și contul bancar ale reclamantului, precum și ale pârâtului, dacă părțile posedă ori li s-au atribuit aceste elemente de identificare potrivit legii, în măsura în care acestea sunt cunoscute de reclamant. Dispozițiile art. 148 alin. (1) teza a II-a sunt aplicabile. Dacă reclamantul locuiește în străinătate, va arăta și domiciliul ales în România unde urmează să i se facă toate comunicările privind procesul; ...
    Textul în documentul-sursă ↗
  19. Sursa 19: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 194 lit. c) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 194 lit. c)
    c) obiectul cererii și valoarea lui, după prețuirea reclamantului, atunci când acesta este evaluabil în bani, precum și modul de calcul prin care s-a ajuns la determinarea acestei valori, cu indicarea înscrisurilor corespunzătoare. Pentru imobile se aplică în mod corespunzător dispozițiile art. 104. Pentru identificarea imobilelor se vor arăta localitatea și județul, strada și numărul, iar în lipsă, vecinătățile, etajul și apartamentul, precum și, când imobilul este înscris în cartea funciară, numărul de carte funciară și numărul cadastral sau topografic, după caz. La cererea de chemare în judecată se va anexa extrasul de carte funciară, cu arătarea titularului înscris în cartea funciară, eliberat de biroul de cadastru și publicitate imobiliară în raza căruia este situat imobilul, iar în cazul în care imobilul nu este înscris în cartea funciară, se va anexa un certificat emis de același birou, care atestă acest fapt; ...
    Textul în documentul-sursă ↗
  20. Sursa 20: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 194 lit. d) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 194 lit. d)
    d) arătarea motivelor de fapt și de drept pe care se întemeiază cererea; ...
    Textul în documentul-sursă ↗
  21. Sursa 21: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 194 lit. e) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 194 lit. e)
    e) arătarea dovezilor pe care se sprijină fiecare capăt de cerere. Când dovada se face prin înscrisuri, se vor aplica, în mod corespunzător, dispozițiile art. 150. Când reclamantul dorește să își dovedească cererea sau vreunul dintre capetele acesteia prin interogatoriul pârâtului, va cere înfățișarea în persoană a acestuia, dacă pârâtul este o persoană fizică. În cazurile în care legea prevede că pârâtul va răspunde în scris la interogatoriu, acesta va fi atașat cererii de chemare în judecată. Când se va cere dovada cu martori, se vor arăta numele, prenumele și adresa martorilor, dispozițiile art. 148 alin. (1) teza a II-a fiind aplicabile în mod corespunzător; ...
    Textul în documentul-sursă ↗
  22. Sursa 22: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 194 lit. f) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 194 lit. f)
    f) semnătura. ...
    Textul în documentul-sursă ↗
  23. Sursa 23: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 195 · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 195
    Numărul de exemplare Cererea de chemare în judecată se va face în numărul de exemplare stabilit la art. 149 alin. (1).
    Textul în documentul-sursă ↗
  24. Sursa 24: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 197 · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 197
    Timbrarea cererii În cazul în care cererea este supusă timbrării, dovada achitării taxelor datorate se atașează cererii. Netimbrarea sau timbrarea insuficientă atrage anularea cererii de chemare în judecată, în condițiile legii.
    Textul în documentul-sursă ↗
  25. Sursa 25: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 199 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 199 alin. (1)
    (1) Cererea de chemare în judecată, depusă personal sau prin reprezentant, sosită prin poștă, curier, fax sau scanată și transmisă prin poștă electronică ori prin înscris în formă electronică, se înregistrează și primește dată certă prin aplicarea ștampilei de intrare.
    Textul în documentul-sursă ↗
  26. Sursa 26: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 997 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 997 alin. (1)
    (1) Instanța de judecată, stabilind că în favoarea reclamantului există aparența de drept, va putea să ordone măsuri provizorii în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara, precum și pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări.
    Textul în documentul-sursă ↗
  27. Sursa 27: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 997 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 997 alin. (2)
    (2) Ordonanța este provizorie și executorie. Dacă hotărârea nu cuprinde nicio mențiune privind durata sa și nu s-au modificat împrejurările de fapt avute în vedere, măsurile dispuse vor produce efecte până la soluționarea litigiului asupra fondului.
    Textul în documentul-sursă ↗
  28. Sursa 28: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 997 alin. (4) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 997 alin. (4)
    (4) Ordonanța va putea fi dată chiar și atunci când este în curs judecata asupra fondului.
    Textul în documentul-sursă ↗
  29. Sursa 29: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 997 alin. (5) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 997 alin. (5)
    (5) Pe cale de ordonanță președințială nu pot fi dispuse măsuri care să rezolve litigiul în fond și nici măsuri a căror executare nu ar mai face posibilă restabilirea situației de fapt.
    Textul în documentul-sursă ↗
  30. Sursa 30: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 998 · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 998
    Instanța competentă Cererea de ordonanță președințială se va introduce la instanța competentă să se pronunțe în primă instanță asupra fondului dreptului.
    Textul în documentul-sursă ↗
  31. Sursa 31: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 999 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 999 alin. (1)
    (1) În vederea judecării cererii, părțile vor fi citate conform normelor privind citarea în procesele urgente, iar pârâtului i se va comunica o copie de pe cerere și de pe actele care o însoțesc. Întâmpinarea nu este obligatorie.
    Textul în documentul-sursă ↗
  32. Sursa 32: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 999 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 999 alin. (2)
    (2) Ordonanța va putea fi dată și fără citarea părților. În caz de urgență deosebită, ordonanța va putea fi dată chiar în aceeași zi, instanța pronunțându-se asupra măsurii solicitate pe baza cererii și actelor depuse, fără concluziile părților.
    Textul în documentul-sursă ↗
  33. Sursa 33: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 999 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 999 alin. (3)
    (3) Judecata se face de urgență și cu precădere, nefiind admisibile probe a căror administrare necesită un timp îndelungat. Dispozițiile privind cercetarea procesului nu sunt aplicabile.
    Textul în documentul-sursă ↗
  34. Sursa 34: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 999 alin. (4) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 999 alin. (4)
    (4) Pronunțarea se poate amâna cu cel mult 24 de ore, iar motivarea ordonanței se face în cel mult 48 de ore de la pronunțare.
    Textul în documentul-sursă ↗
  35. Sursa 35: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 1000 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 1000 alin. (1)
    (1) Dacă prin legi speciale nu se prevede altfel, ordonanța este supusă numai apelului în termen de 5 zile de la pronunțare, dacă s-a dat cu citarea părților, și de la comunicare, dacă s-a dat fără citarea lor.
    Textul în documentul-sursă ↗
  36. Sursa 36: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 1000 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 1000 alin. (2)
    (2) Instanța de apel poate suspenda executarea până la judecarea apelului, dar numai cu plata unei cauțiuni al cărei cuantum se va stabili de către aceasta.
    Textul în documentul-sursă ↗
  37. Sursa 37: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 1001 · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 1001
    Transformarea cererii La solicitarea reclamantului, până la închiderea dezbaterilor la prima instanță, cererea de ordonanță președințială va putea fi transformată într-o cerere de drept comun, situație în care pârâtul va fi încunoștințat și citat în mod expres cu această mențiune.
    Textul în documentul-sursă ↗
  38. Sursa 38: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 1002 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 1002 alin. (1)
    (1) Ordonanța președințială are autoritate de lucru judecat față de o altă cerere de ordonanță președințială, numai dacă nu s-au modificat împrejurările de fapt care au justificat-o.
    Textul în documentul-sursă ↗
  39. Sursa 39: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 1002 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 1002 alin. (2)
    (2) Ordonanța președințială nu are autoritate de lucru judecat asupra cererii privind fondul dreptului.
    Textul în documentul-sursă ↗
  40. Sursa 40: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 181 alin. (1) pct. 2 · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 181 alin. (1) pct. 2
    2. când termenul se socotește pe zile, nu intră în calcul ziua de la care începe să curgă termenul, nici ziua când acesta se împlinește; ...
    Textul în documentul-sursă ↗
  41. Sursa 41: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 181 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 181 alin. (2)
    (2) Când ultima zi a unui termen cade într-o zi nelucrătoare, termenul se prelungește până în prima zi lucrătoare care urmează.
    Textul în documentul-sursă ↗
  42. Sursa 42: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 182 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 182 alin. (1)
    (1) Termenul care se socotește pe zile, săptămâni, luni sau ani se împlinește la ora 24,00 a ultimei zile în care se poate îndeplini actul de procedură.
    Textul în documentul-sursă ↗
  43. Sursa 43: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 182 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 182 alin. (2)
    (2) Cu toate acestea, dacă este vorba de un act ce trebuie depus la instanță sau într-un alt loc, termenul se va împlini la ora la care activitatea încetează în acel loc în mod legal, dispozițiile art. 183 fiind aplicabile.
    Textul în documentul-sursă ↗
  44. Sursa 44: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 183 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 183 alin. (1)
    (1) Actul de procedură, depus înăuntrul termenului prevăzut de lege prin scrisoare recomandată la oficiul poștal sau depus la un serviciu de curierat rapid ori la un serviciu specializat de comunicare ori trimis prin fax sau e-mail, este socotit a fi făcut în termen.
    Textul în documentul-sursă ↗
  45. Sursa 45: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 183 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 183 alin. (3)
    (3) În cazurile prevăzute la alin. (1) și (2), recipisa oficiului poștal, precum și înregistrarea ori atestarea făcută, după caz, de serviciul de curierat rapid, de serviciul specializat de comunicare, de unitatea militară sau de administrația locului de deținere, pe actul depus, precum și mențiunea datei și orei primirii faxului sau a e-mail-ului, astfel cum acestea sunt atestate de către calculatorul sau faxul de primire al instanței, servesc ca dovadă a datei depunerii actului de către partea interesată.
    Textul în documentul-sursă ↗
  46. Sursa 46: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 185 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 185 alin. (1)
    (1) Când un drept procesual trebuie exercitat într-un anumit termen, nerespectarea acestuia atrage decăderea din exercitarea dreptului, în afară de cazul în care legea dispune altfel. Actul de procedură făcut peste termen este lovit de nulitate.
    Textul în documentul-sursă ↗
  47. Sursa 47: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 186 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 186 alin. (1)
    (1) Partea care a pierdut un termen procedural va fi repusă în termen numai dacă dovedește că întârzierea se datorează unor motive temeinic justificate.
    Textul în documentul-sursă ↗
  48. Sursa 48: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 468 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 468 alin. (1)
    (1) Termenul de apel este de 30 de zile de la comunicarea hotărârii, dacă legea nu dispune altfel.
    Textul în documentul-sursă ↗
  49. Sursa 49: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 470 alin. (5) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 470 alin. (5)
    (5) În cazul în care termenul pentru exercitarea apelului curge de la un alt moment decât comunicarea hotărârii, motivarea apelului se va face într-un termen de aceeași durată, care curge, însă, de la data comunicării hotărârii.
    Textul în documentul-sursă ↗
  50. Sursa 50: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 471 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 471 alin. (1)
    (1) Apelul și, când este cazul, motivele de apel se depun la instanța a cărei hotărâre se atacă, sub sancțiunea nulității.
    Textul în documentul-sursă ↗
  51. Sursa 51: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 140 · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 140
    Cauzele care privesc aplicarea prezentei legi, cu excepția celor prevăzute de art. 140^1 și 140^2, sunt scutite de taxa judiciară de timbru și de timbrul judiciar.
    Textul în documentul-sursă ↗
  52. Sursa 52: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 140² alin. (1) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 140² alin. (1)
    (1) Atunci când instanța de judecată este învestită cu o cerere de ordonanță președințială în care urmează a fi dispuse măsuri cu privire la copil, altele decât cele prevăzute la art. 133, termenul maxim de soluționare este de 30 de zile de la data introducerii cererii de chemare în judecată.
    Textul în documentul-sursă ↗
  53. Sursa 53: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 140² alin. (2) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 140² alin. (2)
    (2) În cauzele prevăzute la alin. (1), citația părților se face potrivit regulilor privind citarea în cauze urgente.
    Textul în documentul-sursă ↗
  54. Sursa 54: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 140³ alin. (1) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 140³ alin. (1)
    (1) În cauzele în care urmează să fie dispuse măsuri cu privire la copilul minor, altele decât cele prevăzute la art. 133, instanța de judecată procedează la ascultarea minorului doar cu participarea unui psiholog din cadrul direcției generale de asistență socială și protecția copilului.
    Textul în documentul-sursă ↗
  55. Sursa 55: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 140³ alin. (3) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 140³ alin. (3)
    (3) Dacă ascultarea minorului s-a desfășurat cu participarea unui psiholog din cadrul direcției generale de asistență socială și protecția copilului, acesta va redacta un raport de constatare, care se va depune în mod obligatoriu la dosarul cauzei. Atunci când sunt necesare identificarea unei afecțiuni psihiatrice a copilului sau a unuia dintre părinți, constatarea în plan psihic a unor situații de abuz și existența unei legături de cauzalitate între un eventual abuz și urmările sale în plan psihic, se va dispune efectuarea unei expertize medico-legale psihiatrice.
    Textul în documentul-sursă ↗
  56. Sursa 56: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 140³ alin. (5) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 140³ alin. (5)
    (5) Ascultarea minorilor în cadrul procedurii judiciare se va realiza în mod obligatoriu ulterior administrării probelor din dosar, ca ultimă etapă a cercetării judecătorești. Opinia minorului are valoarea probatorie a unei prezumții relative.
    Textul în documentul-sursă ↗
  57. Sursa 57: OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbruLege · art. 6 alin. (4) · forma din 1 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 6 alin. (4)
    (4) Cererile formulate pe cale de ordonanță președințială, când sunt neevaluabile în bani, se taxează cu 20 lei. Când cererea formulată pe cale de ordonanță președințială este evaluabilă în bani, aceasta se taxează cu 50 lei, dacă valoarea acesteia nu depășește 2.000 lei, și cu 200 lei, dacă valoarea ei depășește 2.000 lei.
    Textul în documentul-sursă ↗
  58. Sursa 58: OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbruLege · art. 29 alin. (1) lit. e) · forma din 1 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 29 alin. (1) lit. e)
    e) adopție, ocrotirea minorilor, tutelă, curatelă, consiliere judiciară, tutelă specială, încuviințarea mandatului de ocrotire, asistența persoanelor cu tulburări psihice, precum și la exercitarea de către autoritatea tutelară a atribuțiilor ce îi revin;
    Textul în documentul-sursă ↗
  59. Sursa 59: OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbruLege · art. 34 alin. (1) · forma din 1 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 34 alin. (1)
    (1) Când o acțiune are mai multe capete de cerere, cu finalitate diferită, taxa judiciară de timbru se datorează pentru fiecare capăt de cerere în parte, după natura lui, cu excepția cazurilor în care prin lege se prevede altfel.
    Textul în documentul-sursă ↗
  60. Sursa 60: OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbruLege · art. 31 alin. (1) · forma din 1 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 31 alin. (1)
    (1) Determinarea cuantumului taxelor judiciare de timbru pentru acțiunile și cererile introduse la instanțele judecătorești se face de către instanța de judecată.
    Textul în documentul-sursă ↗
  61. Sursa 61: OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbruLege · art. 39 alin. (1) · forma din 1 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 39 alin. (1)
    (1) Împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru, reclamantul poate face cerere de reexaminare, la aceeași instanță, în termen de 3 zile de la data comunicării taxei datorate. Cererea de reexaminare este scutită de la plata taxei judiciare de timbru.
    Textul în documentul-sursă ↗
  62. Sursa 62: Regulamentul (UE) 2019/1111 privind competența, recunoașterea și executarea hotărârilor în materie matrimonială și în materia răspunderii părintești, precum și privind răpirea internațională de copiiNormă · art. 7 alin. (1) · forma din 2 iulie 2019Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 7 alin. (1)
    (1) Instanțele dintr-un stat membru sunt competente în materia răspunderii părintești privind un copil care are reședința obișnuită în respectivul stat membru la momentul sesizării instanței.
    Textul în documentul-sursă ↗
  63. Sursa 63: Regulamentul (UE) 2019/1111 privind competența, recunoașterea și executarea hotărârilor în materie matrimonială și în materia răspunderii părintești, precum și privind răpirea internațională de copiiNormă · art. 10 alin. (1) lit. a) teza introductivă · forma din 2 iulie 2019Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 10 alin. (1) lit. a) teza introductivă
    (a) copilul are o legătură strânsă cu acest stat membru, în special datorită faptului că:
    Textul în documentul-sursă ↗
  64. Sursa 64: Regulamentul (UE) 2019/1111 privind competența, recunoașterea și executarea hotărârilor în materie matrimonială și în materia răspunderii părintești, precum și privind răpirea internațională de copiiNormă · art. 10 alin. (1) lit. b) pct. (i) · forma din 2 iulie 2019Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 10 alin. (1) lit. b) pct. (i)
    (i) au convenit în mod liber asupra competenței, cel târziu la data sesizării instanței; sau
    Textul în documentul-sursă ↗
  65. Sursa 65: Regulamentul (UE) 2019/1111 privind competența, recunoașterea și executarea hotărârilor în materie matrimonială și în materia răspunderii părintești, precum și privind răpirea internațională de copiiNormă · art. 10 alin. (1) lit. b) pct. (ii) · forma din 2 iulie 2019Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 10 alin. (1) lit. b) pct. (ii)
    (ii) au acceptat competența în mod expres în cursul procedurii, iar instanța s-a asigurat că toate părțile sunt informate cu privire la dreptul lor de a nu accepta competența; și
    Textul în documentul-sursă ↗
  66. Sursa 66: Regulamentul (UE) 2019/1111 privind competența, recunoașterea și executarea hotărârilor în materie matrimonială și în materia răspunderii părintești, precum și privind răpirea internațională de copiiNormă · art. 10 alin. (1) lit. c) · forma din 2 iulie 2019Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 10 alin. (1) lit. c)
    (c) exercitarea competenței este în interesul superior al copilului.
    Textul în documentul-sursă ↗
  67. Sursa 67: Regulamentul (UE) 2019/1111 privind competența, recunoașterea și executarea hotărârilor în materie matrimonială și în materia răspunderii părintești, precum și privind răpirea internațională de copiiNormă · art. 10 alin. (2) · forma din 2 iulie 2019Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 10 alin. (2)
    (2) Acordul de alegere a forului în temeiul alineatului (1) litera (b) se încheie în scris, se datează și se semnează de părțile în cauză sau se consemnează în actele instanței, în conformitate cu dreptul și procedurile naționale. Orice comunicare sub formă electronică care permite consemnarea durabilă a acordului este considerată ca reprezentând o formă scrisă. Persoanele care devin părți la procedură după sesizarea instanței își pot exprima acordul după sesizarea instanței. În lipsa opunerii din partea acestora, acordul lor se consideră ca fiind implicit.
    Textul în documentul-sursă ↗
  68. Sursa 68: Regulamentul (UE) 2019/1111 privind competența, recunoașterea și executarea hotărârilor în materie matrimonială și în materia răspunderii părintești, precum și privind răpirea internațională de copiiNormă · art. 15 alin. (1) teza introductivă · forma din 2 iulie 2019Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 15 alin. (1) teza introductivă
    (1) În cazuri urgente, chiar dacă instanța dintr-un alt stat membru este competentă să soluționeze cauza pe fond, instanțele dintr-un stat membru au competența de a lua măsuri provizorii, inclusiv asigurătorii, care pot fi prevăzute de dreptul acestui stat membru în ceea ce privește:
    Textul în documentul-sursă ↗
  69. Sursa 69: Regulamentul (UE) 2019/1111 privind competența, recunoașterea și executarea hotărârilor în materie matrimonială și în materia răspunderii părintești, precum și privind răpirea internațională de copiiNormă · art. 15 alin. (1) lit. a) · forma din 2 iulie 2019Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 15 alin. (1) lit. a)
    (a) un copil care se află în acest stat membru; sau
    Textul în documentul-sursă ↗
  70. Sursa 70: Regulamentul (UE) 2019/1111 privind competența, recunoașterea și executarea hotărârilor în materie matrimonială și în materia răspunderii părintești, precum și privind răpirea internațională de copiiNormă · art. 15 alin. (3) · forma din 2 iulie 2019Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 15 alin. (3)
    (3) Măsurile luate în conformitate cu alineatul (1) încetează să producă efecte de îndată ce instanța din statul membru competentă în temeiul prezentului regulament pentru soluționarea cauzei pe fond a luat măsurile pe care le consideră corespunzătoare. Atunci când este cazul, această instanță poate informa cu privire la hotărârea sa instanța care a luat măsuri provizorii, inclusiv măsuri asigurătorii, fie în mod direct în conformitate cu articolul 86, fie prin intermediul autorităților centrale desemnate în temeiul articolului 76.
    Textul în documentul-sursă ↗
  71. Sursa 71: Regulamentul (UE) 2019/1111 privind competența, recunoașterea și executarea hotărârilor în materie matrimonială și în materia răspunderii părintești, precum și privind răpirea internațională de copiiNormă · art. 100 alin. (1) · forma din 2 iulie 2019Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 100 alin. (1)
    (1) Prezentul regulament se aplică numai procedurilor judiciare inițiate, actelor autentice întocmite sau înregistrate în mod formal și acordurilor înregistrate la 1 august 2022 sau după această dată.
    Textul în documentul-sursă ↗
  72. Sursa 72: Regulamentul (UE) 2019/1111 privind competența, recunoașterea și executarea hotărârilor în materie matrimonială și în materia răspunderii părintești, precum și privind răpirea internațională de copiiNormă · art. 100 alin. (2) · forma din 2 iulie 2019Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 100 alin. (2)
    (2) Regulamentul (CE) nr. 2201/2003 continuă să se aplice hotărârilor pronunțate în procedurile judiciare inițiate, actelor autentice întocmite sau înregistrate în mod formal și acordurilor care au devenit executorii în statul membru în care au fost încheiate înainte de 1 august 2022 și care intră în domeniul de aplicare al regulamentului menționat.
    Textul în documentul-sursă ↗
  73. Sursa 73: Regulamentul (UE) 2019/1111 privind competența, recunoașterea și executarea hotărârilor în materie matrimonială și în materia răspunderii părintești, precum și privind răpirea internațională de copiiNormă · considerentul 96 · forma din 2 iulie 2019Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    considerentul 96
    (96) În conformitate cu articolele 1 și 2 din Protocolul nr. 22 privind poziția Danemarcei, anexat la TUE și la TFUE, Danemarca nu participă la adoptarea prezentului regulament, acesta nu este obligatoriu pentru respectivul stat membru și nu i se aplică.
    Textul în documentul-sursă ↗
  74. Sursa 74: Hotărârea CJUE din 21 octombrie 2015, cauza C-215/15, GogovaHotărâre · pct. 29 · forma din 21 octombrie 2015Curtea de Justiție a Uniunii Europene · Hotărârea din 21 octombrie 2015 · 21 octombrie 2015 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    pct. 29
    29 În ceea ce privește o acțiune precum cea din litigiul principal, din decizia de trimitere reiese că, în cadrul acestei acțiuni, instanța trebuie să se pronunțe asupra necesității obținerii unui pașaport de către copilul în cauză și asupra dreptului părintelui reclamant de a depune cererea aferentă acestui pașaport, precum și de a călători în străinătate cu copilul respectiv, fără consimțământul celuilalt părinte. Prin urmare, o astfel de acțiune are ca obiect exercitarea „răspunderii părintești” cu privire la acest copil, în sensul articolului 1 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul nr. 2201/2003 coroborat cu articolul 2 punctul 7 din acest regulament.
    Textul în documentul-sursă ↗
  75. Sursa 75: Hotărârea CJUE din 21 octombrie 2015, cauza C-215/15, GogovaHotărâre · pct. 35 · forma din 21 octombrie 2015Curtea de Justiție a Uniunii Europene · Hotărârea din 21 octombrie 2015 · 21 octombrie 2015 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    pct. 35
    35 Având în vedere considerațiile care precedă, trebuie să se răspundă la prima și la a doua întrebare că acțiunea prin care unul dintre părinți solicită instanței să suplinească lipsa consimțământului celuilalt părinte pentru călătoria copilului lor în afara statului membru în care acesta are reședința și pentru eliberarea unui pașaport pe numele acestui copil intră în domeniul de aplicare material al Regulamentului nr. 2201/2003, și aceasta chiar și atunci când hotărârea pronunțată ca urmare a acestei acțiuni va trebui să fie luată în considerare de autoritățile statului membru al cărui cetățean este copilul menționat în cadrul procedurii administrative privind eliberarea acestui pașaport.
    Textul în documentul-sursă ↗
  76. Sursa 76: Hotărârea CJUE din 21 octombrie 2015, cauza C-215/15, GogovaHotărâre · pct. 47 · forma din 21 octombrie 2015Curtea de Justiție a Uniunii Europene · Hotărârea din 21 octombrie 2015 · 21 octombrie 2015 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    pct. 47
    47 Prin urmare, trebuie să se răspundă la a treia întrebare că articolul 12 alineatul (3) litera (b) din Regulamentul nr. 2201/2003 trebuie interpretat în sensul că competența instanțelor sesizate cu soluționarea unei cereri în materia răspunderii părintești nu poate fi considerată ca fiind „acceptată în mod expres sau în orice alt mod neechivoc de către toate părțile la procedură”, în sensul acestei dispoziții, pentru simplul motiv că mandatarul ad litem care îl reprezintă pe pârât, desemnat din oficiu de aceste instanțe având în vedere imposibilitatea de a‑i notifica acestuia din urmă cererea de sesizare, nu a invocat necompetența instanțelor menționate.
    Textul în documentul-sursă ↗
  77. Sursa 77: Decizia CCR nr. 38/2024Hotărâre · par. 16 · forma din 30 ianuarie 2024Curtea Constituțională a României · 38 · 30 ianuarie 2024 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    par. 16
    16. Astfel, raportat la susținerile autorului excepției, în prezenta cauză, Curtea reține că, în acord cu dispozițiile art. 48 din Constituție, ambii părinți au aceleași drepturi și îndatoriri față de copiii lor minori, respectiv să asigure creșterea, educația și instruirea acestora, iar măsurile privitoare la persoana și bunurile copiilor, inclusiv posibilitatea de a efectua călătorii în afara României însoțiți de către unul dintre părinții lor, pot fi luate de comun acord. În cazul în care nu se ajunge la un acord, părintele îndreptățit la solicitarea acordului celuilalt părinte se poate adresa instanței judecătorești, care este competentă să stabilească, în funcție de circumstanțele concrete ale fiecărui caz în parte, și aplicând direct, potrivit art. 11 alin. (1) și (2) și art. 20 alin. (2) din Constituție, inclusiv dispozițiile Convenției cu privire la drepturile copilului, ratificată prin Legea nr. 18/1990, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 314 din 13 iunie 2001, asupra posibilității minorului de a se deplasa în afara României, însoțit de celălalt părinte.  ...
    Textul în documentul-sursă ↗
  78. Sursa 78: Decizia CCR nr. 38/2024Hotărâre · par. 17 · forma din 30 ianuarie 2024Curtea Constituțională a României · 38 · 30 ianuarie 2024 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    par. 17
    17. În aceste condiții, nu se poate susține că posibilitatea suplinirii consimțământului unuia dintre părinți de către instanța de tutelă, în cazul refuzului de a consimți la deplasarea minorului în străinătate, însoțit de celălalt părinte, este contrară normelor constituționale sau internaționale invocate. În sensul jurisprudenței Curții Constituționale, executarea obligațiilor și exercițiul drepturilor civile se întemeiază pe buna-credință, Codul civil, prin art. 11 și 14, impunând oricărei persoane fizice sau juridice respectarea ordinii publice și a bunelor moravuri, precum și buna-credință în executarea și exercitarea obligațiilor și drepturilor civile. Art. 14 alin. (2) din Codul civil consacră conceptul de „bună-credință“ ca o prezumție legală relativă care valorează până la proba contrarie. În același sens este și art. 12 din Codul de procedură civilă, conform căruia drepturile procesuale trebuie exercitate cu bună-credință potrivit scopului pentru care au fost reglementate și cu respectarea drepturilor celorlalte părți, exercitarea abuzivă atrăgând răspunderea părții pentru prejudiciile morale și materiale cauzate și, totodată, aplicarea unei amenzi judiciare (a se vedea în acest sens Decizia nr. 29 din 16 februarie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 358 din 27 aprilie 2023, paragraful 21). Totodată, trebuie avute în vedere și dispozițiile art. 57 din Constituție potrivit cărora cetățenii au obligația să își exercite drepturile cu bună-credință. Astfel, în situația în care părintele căruia nu i s-a încredințat copilul refuză în mod abuziv să își dea consimțământul pentru deplasarea minorului în străinătate se poate formula în instanță o cerere prin care să se solicite instanței judecătorești să suplinească consimțământul acestuia, instanța de judecată urmând să aprecieze în funcție de interesul pe care minorul îl are în efectuarea călătoriei respective, fără ca acest fapt să aibă semnificația restrângerii sferei exercițiului drepturilor părintești ale părintelui căruia nu i-a fost încredințat acesta.  ...
    Textul în documentul-sursă ↗
  79. Sursa 79: Decizia CCR nr. 38/2024Hotărâre · dispozitiv · forma din 30 ianuarie 2024Curtea Constituțională a României · 38 · 30 ianuarie 2024 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    dispozitiv
    DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Marian-Cătălin Mirea în Dosarul nr. 10.298/300/2019 al Judecătoriei Sectorului 2 București - Secția civilă și constată că dispozițiile art. 31 alin. (3) din Legea nr. 248/2005 privind regimul liberei circulații a cetățenilor români în străinătate sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Judecătoriei Sectorului 2 București - Secția civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 30 ianuarie 2024.
    Textul în documentul-sursă ↗
  80. Sursa 80: Poliția de Frontieră Română — Condiții de călătorie pentru cetățenii români minoriGhid oficial · paragraful „Hotărârea instanței de judecată de suplinire…” · forma din 30 octombrie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    paragraful „Hotărârea instanței de judecată de suplinire…”
    Hotărârea instanței de judecată de suplinire a acordului celuilalt părinte vizează situațiile în care există neînțelegeri între părinți cu privire la exprimarea acordului sau când unul dintre părinți se află în imposibilitatea de a-și exprima voința. Hotărârea instanței de judecată trebuie să fie definitivă, cu excepția cazurilor în care a fost pronunțată pe calea ordonanței președințiale.
    Textul în documentul-sursă ↗
Ai nevoie de un avocat? Scrie-ne. Găsim pentru tine un avocat colaborator potrivit cazului tău, care te contactează în cel mult 2 zile lucrătoare. Prima consultație este gratuită și nu te obligă la nimic. Când poate fi util un avocat.

Ghiduri înrudite

Pașaportul copilului: acordul părinților și actele necesareC15 · 20 MIN · GHIDActele și acordurile pentru călătoria copiluluiC15 · 14 MIN · GHID
SURSA
TOATE SURSELE

    Semnalează o eroare

    Spune-ne ce ai observat. Referința de mai jos se adaugă automat în mesaj. Nu include date personale sau detalii despre cazul tău.

    C15-011 · https://divortpartaj.org/ghiduri/acordul-instantei-pentru-o-calatorie-a-copilului-cand-parintele-refuza/
    Scrie-ne despre eroare

    Instalează pe iPhone sau iPad

    1. Apasă butonul Distribuie din Safari (pătratul cu săgeata în sus).
    2. Alege Adaugă pe ecranul principal.
    3. Apasă Adaugă. Aplicația apare lângă celelalte.

    Ghidurile principale, checklisturile și glosarul rămân disponibile și fără semnal.

    CONTACT · AVOCAȚI COLABORATORI

    Scrie-ne

    1. Scrii pe scurt ce se întâmplă.
    2. Echipa DivortPartaj.org citește mesajul și alege un avocat colaborator potrivit cazului tău.
    3. Avocatul te contactează în cel mult 2 zile lucrătoare. Prima consultație este gratuită și nu te obligă la nimic. Numele și datele tale de contact îi sunt arătate doar după ce confirmă că preia cererea.

    Site-ul nu primește comision. Dacă vrei să continui după prima consultație, onorariul îl stabilești direct cu avocatul.

    Scrie pe scurt ce se întâmplă și ce întrebare ai. Numele și datele de contact pune-le în câmpurile de mai sus. Nu include CNP, date de card sau de cont, detalii medicale amănunțite sau copii ale actelor: avocatul ți le va cere, dacă e nevoie.

    Cum folosim datele: Confidențialitate.

    Gratuit · fără comision