Mutarea copilului în alt stat: acordul celuilalt părinte și instanța

Când legea română este aplicabilă, mutarea copilului împreună cu părintele la care locuiește cere acordul prealabil al celuilalt părinte dacă sunt afectate autoritatea sau alte drepturi părintești; în caz de neînțelegere decide instanța competentă, potrivit interesului superior al copilului. Acordul pentru vacanță, pașaportul și stabilirea locuinței la un părinte au obiecte distincte. Într-o familie cu legături în mai multe state, mai întâi se stabilește instanța competentă și legea aplicabilă; o vizită acceptată în România nu autorizează automat păstrarea permanentă a copilului aici. [1] [2] [3] [4] [5] [6] [7]

ACTUALIZAT: 31 octombrie 2026
TIMP DE CITIRE: 17 minute
CATEGORIE: Copiii în relațiile transfrontaliere

Cuprins · 15 secțiuni

01Cui se adresează
02Ce trebuie aprobat înaintea mutării
03Acordul pentru vacanță și acordul pentru relocare
04Locuința la un părinte, autoritatea exclusivă și lipsa răspunsului
05Ce instanță poate autoriza schimbarea
06Ce cer și ce documente pregătesc?
07Cum este evaluat interesul copilului și cum este ascultat
08Urgența, violența și măsurile provizorii
09Taxe, termene și efectele hotărârii
10Copilul a venit în România în vizită și părintele vrea să rămână
11Verificarea finală înainte de plecare
12Termene și repere
13Lista de pași
14Întrebări frecvente
15Surse și trimiteri

✓ SE APLICĂ DACĂ

Schimbarea locuinței copilului care afectează exercitarea autorității ori alte drepturi părintești, în măsura în care legea română este aplicabilă. [1] [6]
Conflicte dintre părinți și pregătirea acordului sau a cererii pentru relocare; analiza competenței precede aplicarea regulilor românești. [2] [5]

✕ NU ACOPERĂ

Procedura completă de înapoiere, toate formalitățile pașaportului și dreptul de imigrare al statului de destinație; ghidul explică doar delimitările necesare pentru autorizarea mutării.

Ce trebuie aprobat înaintea mutării

Relocarea înseamnă schimbarea locului în care copilul va trăi efectiv: locuință, școală, îngrijire și legături familiale. Când este aplicabil dreptul român, pentru schimbarea locuinței împreună cu părintele la care locuiește copilul, art. 497 din Codul civil cere acordul prealabil al celuilalt părinte dacă sunt afectate exercitarea autorității sau alte drepturi părintești. Distanța, dificultatea întâlnirilor și imposibilitatea respectării programului existent sunt aspecte concrete de analizat. Instanța poate autoriza schimbarea dacă părinții nu se înțeleg; refuzul unui părinte nu constituie nici veto absolut, nici autorizație pentru celălalt de a decide singur. [1] [2] [8]

Distinge patru obiecte:

Obiect	Ce rezolvă	Condiții proprii	Ce se verifică separat
Pașaportul	Emiterea documentului de călătorie	Acordurile ori titlul cerut pentru eliberare; documentul nu stabilește unde va locui copilul. [9] [10]	Relocarea și condițiile ieșirii. [1] [11]
Ieșirea din România	Călătoria minorului cetățean român, în condițiile Legii nr. 248/2005	Declarația pentru călătorie, hotărârea ori excepția aplicabilă. [11] [12]	Acordul pentru schimbarea locuinței. [1]
Schimbarea locuinței	Proiectul de viață al copilului în noul stat	Acordul suficient de precis sau hotărârea instanței competente. [1] [2]	Adaptarea contactului cu celălalt părinte. [13] [14]
Pașaportul pentru cetățeanul român cu domiciliul în străinătate (CRDS)	Menționarea țării de domiciliu în document	Condițiile proprii de domiciliu și de acord, distincte de simpla eliberare a pașaportului. [15] [16] [17]	Dispozitivul exact al hotărârii și caracterul definitiv cerut pentru acest document. [17]

Această separare rezultă din obiectele diferite ale dispozițiilor citate. Un înscris poate cuprinde mai multe acorduri, dar fiecare trebuie exprimat clar; titlul documentului nu înlocuiește conținutul lui. [18] [4] [3]

Acordul pentru vacanță și acordul pentru relocare

O declarație care acceptă o vacanță, o vizită la bunici ori o deplasare pe o perioadă determinată nu exprimă, prin simpla sa existență, acordul pentru mutarea permanentă. În materia ieșirii din România cu un părinte, declarația celuilalt părinte poate acoperi călătorii pentru cel mult trei ani de la întocmire. Aceasta este perioada acordului pentru călătorii; nu conferă automat dreptul de a schimba pentru trei ani locuința copilului. Concluzia rezultă din coroborarea regulii de frontieră cu regula specială privind schimbarea locuinței. [3] [18]

Pentru un acord de relocare clar, părinții pot preciza copilul și titularii drepturilor, statul și localitatea, data mutării, locuința avută în vedere, caracterul permanent sau temporar al schimbării, școala și îngrijirea, calendarul întâlnirilor, transportul și distribuirea cheltuielilor. Acestea sunt recomandări de redactare și de probă, pornind de la interesul copilului și efectul mutării asupra drepturilor ambilor părinți; nu reprezintă un formular legal unic. [19] [18] [20] [21] [22]

Art. 497 nu stabilește el însuși o cerință generală de autentificare a acordului de schimbare a locuinței. În schimb, declarațiile de călătorie prevăzute de Legea nr. 248/2005 au forma autentică cerută de art. 30 alin. (7): notar în țară, misiune diplomatică/oficiu consular român în străinătate ori act al autorității străine care îndeplinește formalitățile aplicabile, inclusiv excepțiile prin tratate. Pentru acordul privind domiciliul folosit la CRDS se aplică regulile proprii din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 248/2005, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 94/2006, inclusiv exprimarea în fața funcționarului sau declarația autentificată, după caz. [1] [23] [16] [24] [25]

Acordul de relocare nu trebuie confundat cu titlul executoriu pentru programul de legături personale sau alte obligații. Pentru înțelegerea asupra exercitării autorității părintești ori asupra unei măsuri de protecție, art. 506 reglementează încuviințarea instanței, cu respectarea interesului superior și ascultarea copilului. [26]

Pentru clauzele privind contactul, transportul, cazarea și executarea obligațiilor în celălalt stat, consultă Acordul de relocare și costurile legăturilor cu copilul din alt stat. [13] [27]

Locuința la un părinte, autoritatea exclusivă și lipsa răspunsului

Citește integral hotărârea sau acordul existent. Stabilirea locuinței copilului la mamă ori la tată nu înseamnă, prin ea însăși, autoritate părintească exclusivă. După divorț, regula este exercitarea în comun; exercitarea de către un singur părinte presupune o soluție distinctă, pentru motive întemeiate. [28] [29] [30]

Dacă există autoritate exclusivă, verifică exact drepturile rămase celuilalt părinte și programul de contact. Codul civil îi păstrează acestuia anumite drepturi, iar regula schimbării locuinței se referă și la afectarea altor drepturi părintești. Pentru ieșirea din țară, Legea nr. 248/2005 prevede separat excepția bazată pe hotărârea definitivă privind autoritatea exclusivă. De aceea, excepția de frontieră nu soluționează singură orice problemă de relocare și contact. [31] [8] [1] [12]

Legea nr. 272/2004 permite părintelui cu care locuiește copilul să ia anumite decizii importante dacă celălalt nu își exprimă voința, cu limita interesului superior. Aceasta trebuie deosebită de un refuz exprimat. Pentru o mutare care afectează drepturile celuilalt părinte, simplul mesaj rămas fără răspuns sau expirarea unui termen stabilit unilateral nu trebuie tratate ca dovada acordului cerut de art. 497. Această recomandare rezultă din coroborarea regulilor; cerințele speciale pentru pașaport și ieșire rămân de îndeplinit. [32] [33] [18] [4] [34]

Decesul, decăderea din drepturi sau imposibilitatea de exprimare a voinței au regimuri proprii. Art. 507 privește exercitarea autorității de către celălalt părinte în cazurile enumerate, dar documentele administrative se verifică potrivit normelor lor speciale. Nu echivala absența din țară ori comunicarea dificilă cu o imposibilitate juridică dovedită. [35] [36] [10] [37]

Ce instanță poate autoriza schimbarea

Înaintea cererii, identifică statul în care copilul își are reședința obișnuită. În domeniul Regulamentului (UE) 2019/1111, regula este competența instanțelor statului membru al reședinței obișnuite la data sesizării. Nu este suficientă cetățenia română sau înscrierea unui domiciliu în documente. Noțiunea privește integrarea reală a copilului în mediul său social și familial, apreciată după toate împrejurările. [5] [38] [39] [40]

După o mutare legală într-un alt stat membru și dobândirea acolo a unei noi reședințe obișnuite, instanțele fostei reședințe păstrează, timp de trei luni după mutare, competența limitată de a modifica hotărârea anterioară privind dreptul de vizită, dacă titularul acestui drept continuă să aibă acolo reședința obișnuită. Excepția nu se aplică dacă el acceptă competența noului stat participând la proces fără să o conteste. Cele trei luni nu reprezintă un termen pentru a autoriza retrospectiv mutarea. [41] [42] [18]

În cazul deplasării sau reținerii ilicite, art. 9 păstrează competența statului reședinței obișnuite anterioare până la îndeplinirea condițiilor prevăzute de art. 9 pentru transferul competenței; simpla ședere în noul stat nu transferă automat dosarul. O alegere convenită a instanței poate funcționa numai în condițiile art. 10: legătură substanțială cu statul ales, acord liber sau acceptare expresă în condițiile regulamentului și interesul superior al copilului. Nu este suficientă o clauză unilaterală care declară competente instanțele române. [43] [44] [45] [46] [47] [48] [49] [50]

În relațiile în care se aplică Convenția de la Haga din 1996, regula pornește tot de la autoritățile reședinței obișnuite, cu protecția specială a competenței în cazul deplasării ori reținerii ilicite. Autoritatea care ia măsura aplică, în principiu, propria lege; exercitarea răspunderii părintești are regula de lege aplicabilă de la art. 17. Prin urmare, art. 497 din Codul civil nu se aplică automat oricărei familii doar pentru că un părinte este român. Trebuie stabilit și dacă tratatul se aplică între statele relevante, la momentul pertinent. [51] [52] [6] [53] [54] [55]

Regulamentul 2019/1111 se aplică procedurilor începute de la 1 august 2022 și actelor ori acordurilor care intră în condițiile temporale de la art. 100. Pentru procedurile începute anterior, regulamentul păstrează aplicarea Regulamentului (CE) nr. 2201/2003. Data pronunțării unei hotărâri ulterioare nu mută singură vechiul proces în noul regim. [56] [57]

Dacă instanțele române sunt competente, cererea obișnuită întemeiată pe art. 497 se judecă, de regulă, la judecătorie, în atribuțiile instanței de tutelă. Competența teritorială pentru ocrotirea persoanei fizice este, în lipsa unei reguli speciale, legată de domiciliul sau reședința persoanei ocrotite. Într-un divorț în curs, cererile accesorii urmează cadrul procesual aplicabil; nu se deschide automat încă un dosar pentru aceeași măsură. [58] [59] [60] [61]

Cererea se formulează în contradictoriu cu celălalt părinte și precizează obiectul, situația de fapt, temeiurile și probele. Cere autorizarea schimbării concrete a locuinței, cu destinația și condițiile propuse; o cerere formulată numai pentru o vacanță nu cere instanței să hotărască asupra stabilirii permanente. [2] [62] [63] [64] [65] [66] [34]

Ce cer și ce documente pregătesc?

O structură utilă a cererii cuprinde: autorizarea schimbării locuinței din [locuința actuală] în [stat, localitate, adresă propusă], începând cu [data]; adaptarea măsurilor din [hotărârea existentă], dacă este cazul; un program de legături personale realizabil după mutare; iar, distinct și numai când este necesar, suplinirea acordului pentru pașaport, ieșire sau domiciliul înscris în pașaport. Obiectele se adaptează situației și condițiilor fiecărui document. [67] [68] [69] [4] [34] [70]

Dosarul se poate organiza în patru grupe de probe. Lista de mai jos este o recomandare practică, nu o enumerare de acte obligatorii în orice cauză:

Situația juridică: certificatul de naștere, actele părinților, hotărârile și acordurile privind autoritatea, locuința și contactul, dovada caracterului executoriu sau definitiv când este relevant, comunicările despre mutare și răspunsul celuilalt părinte. Acestea clarifică drepturile afectate și neînțelegerea. [1] [2] [66]
Viața propusă în destinație: dreptul de ședere avut în vedere, locuință și disponibilitatea ei, școală sau grădiniță, limbă, acces medical, venituri, programul de muncă și persoanele care pot îngriji copilul. Conectează fiecare document la nevoile copilului, la stabilitatea sa și la capacitatea de îngrijire, nu doar la avantajele adultului. [71] [72] [73] [74]
Relațiile după mutare: vacanțele și vizitele, zilele de călătorie, transportul și costul estimat, locul predării, însoțitorul, comunicarea la distanță și schimbul de informații despre școală și sănătate. Propunerea trebuie să poată fi realizată în practică. [75] [76] [77] [27]
Riscuri și nevoi speciale: documente despre tratament, dizabilitate, violență, abuz sau alte împrejurări care schimbă evaluarea siguranței. Pentru violență, legea indică inclusiv certificate medico-legale și rapoarte de evaluare, coroborate cu celelalte probe admise. [78] [79]

Cererea trebuie semnată și însoțită de înscrisurile invocate, în condițiile Codului de procedură civilă. Actele din străinătate necesită verificarea regulilor de traducere și, când legea o cere, de autenticitate ori recunoaștere; nu presupune că orice fotografie a unei hotărâri străine este suficientă pentru pașaport. [66] [80] [81] [82]

Cum este evaluat interesul copilului și cum este ascultat

Instanța nu autorizează mutarea numai pentru că părintele a găsit un loc de muncă mai bine plătit și nici nu o respinge automat pentru că distanța crește. Evaluarea este individuală: dezvoltare, sănătate, securitate și stabilitate, opinia copilului, istoricul său și riscurile, capacitatea de îngrijire și menținerea relațiilor de atașament. Disponibilitatea fiecărui părinte de a coopera și de a permite contactul, istoricul locativ, violența și distanța față de școală sunt factori prevăzuți de lege. Aceste concluzii aplică criteriile legale proiectului concret; legea nu prevede un punctaj sau o prezumție generală în favoarea emigrării. [71] [83] [78] [72] [84] [85] [86] [73] [79] [74]

În litigiul privind schimbarea locuinței, art. 497 alin. (2) cere luarea în considerare a raportului de anchetă psihosocială și ascultarea părinților. Tot această dispoziție impune ascultarea copilului, în condițiile art. 264: de la zece ani, iar sub această vârstă atunci când autoritatea o consideră necesară. Orice copil poate cere să fie ascultat; respingerea cererii trebuie motivată. [2] [87] [88]

Ascultarea se face în camera de consiliu. În cauzele obișnuite în care se dispun măsuri privind minorul, Legea nr. 272/2004 cere participarea unui psiholog din cadrul Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC), raportul acestuia și ascultarea după administrarea probelor, ca ultimă etapă a cercetării judecătorești. Opinia are valoarea unei prezumții relative și se apreciază potrivit vârstei și maturității; copilului nu i se transferă responsabilitatea de a alege definitiv între părinți. [89] [90] [91] [92] [93]

Înalta Curte de Casație și Justiție, prin Decizia nr. 36 din 23 februarie 2026 (hotărâre prealabilă), a stabilit că ascultarea și ancheta nu sunt obligatorii atunci când cererea privește doar majorarea pensiei de întreținere. Această soluție nu înlătură cerințele exprese ale art. 497: motivarea indică acest articol atât între normele privind ascultarea, cât și între cele privind ancheta. Distincția contează dacă dosarul reunește solicitări despre locuință și întreținere. [94] [95] [96]

Urgența, violența și măsurile provizorii

Violența față de copil sau față de celălalt părinte este relevantă pentru stabilirea locuinței și poate justifica exercitarea autorității de un singur părinte. Protejarea copilului poate impune limitarea contactului în condițiile legii. Nu construi un acord de vizite care ignoră un risc dovedit și nu condiționa accesul la instanță de negocierea directă cu persoana de care te temi. [79] [97] [29] [98] [2]

Ordonanța președințială poate asigura măsuri provizorii în cazuri urgente, dacă sunt îndeplinite condițiile legale. Ea nu poate rezolva fondul definitiv și nici impune măsuri a căror executare face imposibilă restabilirea situației de fapt. De aceea, autorizarea unei călătorii temporare ori suplinirea punctuală a acordului pentru pașaport nu trebuie prezentate ca o autorizare definitivă a relocării. Admisibilitatea unei măsuri concrete depinde de conținutul ei și de probele urgenței. [99] [100] [10]

Pentru ordonanța președințială privind măsuri referitoare la copil, altele decât măsurile de protecție specială de la art. 133 din Legea nr. 272/2004, termenul legal maxim de soluționare este de 30 de zile de la introducerea cererii, iar citarea se face potrivit regulilor cauzelor urgente. Acest termen privește soluționarea judiciară a acelei proceduri; nu este un termen la care mutarea devine permisă în lipsa unei hotărâri. [101] [102] [1] [2]

Legea nr. 248/2005 prevede și excepții concrete pentru călătorii: tratament medical imposibil în România, fără de care viața sau sănătatea ar fi grav periclitată, cu documentele cerute, respectiv studii ori concursuri oficiale documentate, cu acordul unui părinte. Aceste excepții de deplasare au condiții proprii; nu sunt o autorizație generală pentru mutare permanentă sau pentru ocolirea hotărârii privind locuința. [103] [104] [18]

Taxe, termene și efectele hotărârii

În acțiunea obișnuită de dreptul familiei, separată de divorț, cererile privind locuința copilului, autoritatea și legăturile personale sunt taxate cu 20 lei fiecare, potrivit încadrării din art. 15 lit. d) din OUG nr. 80/2013. Alte cereri de familie neevaluabile în bani intră, dacă nu sunt scutite, la lit. e), tot cu 20 lei. Taxa concretă depinde de obiectele formulate și de scutirile aplicabile; nu toate solicitările reunite într-un dosar formează automat o singură taxă de 20 lei. Scutirea unor cauze de protecție a copilului nu trebuie extinsă mecanic la orice litigiu dintre părinți. [105] [106] [107]

În procedura obișnuită întemeiată pe art. 497, termenul general de apel este de 30 de zile de la comunicarea hotărârii, dacă legea nu prevede altfel. Apelul se depune la instanța care a pronunțat hotărârea. Pentru ordonanța președințială, regula specială este de cinci zile: de la pronunțare când judecata s-a făcut cu citarea părților, respectiv de la comunicare când s-a făcut fără citare. Nu se confundă aceste reguli cu termenele procedurilor speciale de protecție sau înapoiere internațională. [108] [109] [110]

Termenele procedurale pe zile se calculează fără ziua de început și fără ziua în care se împlinesc; dacă ultima zi este nelucrătoare, termenul se prelungește până în prima zi lucrătoare următoare. Pentru depunerea la instanță ori transmiterea prin modalitățile admise se aplică regulile art. 182–183 din Codul de procedură civilă. Neexercitarea dreptului în termen poate atrage decăderea. Repunerea în termen presupune motive temeinic justificate, dovedite; în cazul apelului, actul omis și cererea de repunere trebuie îndeplinite în intervalul corespunzător termenului acelei căi de atac, calculat de la încetarea împiedicării, iar instanța competentă pentru apel soluționează și repunerea. [111] [112] [113] [114] [115] [116] [117] [118] [119]

Hotărârile primei instanțe privind autoritatea părintească, locuința și legăturile personale sunt executorii de drept, provizoriu. Apelul nu suspendă automat executarea în această situație, dar suspendarea poate fi cerută în condițiile legii. Această executorialitate nu elimină cerințele speciale privind un document: pentru pașaportul simplu, art. 17 alin. (2) din Legea nr. 248/2005 admite hotărârea definitivă sau ordonanța expresă de suplinire; pentru schimbarea domiciliului în procedura CRDS, art. 29 alin. (5) din Norme cere hotărârea definitivă în situația de neînțelegere. Verifică dispozitivul, obiectul autorizat și actele necesare înaintea plecării. [120] [121] [122] [123] [10] [17]

Copilul a venit în România în vizită și părintele vrea să rămână

O vizită acceptată în România nu autorizează automat schimbarea definitivă a reședinței copilului. Reținerea poate fi ilicită dacă încalcă drepturile privind încredințarea potrivit legii statului reședinței obișnuite de imediat înaintea reținerii, iar acele drepturi erau exercitate efectiv ori ar fi fost exercitate fără reținere. Dreptul privind încredințarea include decizia asupra reședinței, în timp ce dreptul de vizită poate presupune deplasarea pentru o perioadă limitată. Se analizează conținutul acordului și faptele concrete; nu orice neîntoarcere este calificată numai după eticheta „vacanță”. [124] [125] [126] [127] [128]

Dreptul cetățeanului român de a reveni în țară privește intrarea în România; nu stabilește singur dreptul unui părinte de a decide locuința copilului. Nici cetățenia, pașaportul ori domiciliul administrativ nu substituie analiza reședinței obișnuite. Instanța examinează locul real de integrare, durata și condițiile șederii, situația familială și celelalte împrejurări relevante. [129] [7] [38] [39] [40]

Limita ilustrată de cauza OL/PQ: în hotărârea preliminară din 8 iunie 2017, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a analizat un sugar născut și rămas de la naștere în Grecia, cu acordul inițial al ambilor părinți, deși aceștia avuseseră reședința în Italia. Intenția de întoarcere nu a fost suficientă pentru a fixa reședința copilului într-un stat în care el nu fusese prezent. Soluția privește acele împrejurări și interpretarea regulamentului aplicabil atunci; nu autorizează, în general, păstrarea copilului după o vacanță. Hotărârea de înapoiere și soluția pe fondul custodiei au obiecte distincte, iar hotărârea Curții nu indică rezultatul definitiv al litigiului național. [130] [131] [132] [133] [134]

Pentru o schimbare a planului, păstrează acordul inițial și comunicările despre data întoarcerii, solicită acordul distinct pentru relocare și adresează-te instanței competente. Dacă reținerea s-a produs, simpla introducere în România a unei cereri privind locuința nu o legalizează și nu înlătură procedura de înapoiere. Convenția de la Haga din 1980 asupra aspectelor civile ale răpirii internaționale de copii separă înapoierea de fondul încredințării și limitează judecarea fondului după notificarea unei rețineri ilicite, până la rezolvarea condițiilor prevăzute la art. 16. [7] [135] [136] [43]

Convenția din 1980 încetează să se aplice când copilul împlinește 16 ani și presupune o relație convențională în vigoare între state. Această limită nu conferă, la 16 ani, libertatea unui părinte de a ignora toate măsurile privitoare la copil: regulile răspunderii părintești au propriul domeniu, inclusiv până la 18 ani în Convenția din 1996. Pentru procedura de înapoiere, consultă Cererea de înapoiere a copilului dus în alt stat. [137] [138] [139] [140]

Verificarea finală înainte de plecare

Compară acordul sau hotărârea cu planul real: destinația, data, persoana însoțitoare și noua locuință. Asigură-te că programul de contact poate fi respectat și că documentul acoperă fiecare obiect necesar: relocare, pașaport, ieșire și, dacă se solicită, domiciliul înscris în pașaport. Pentru mai multe pașapoarte succesive ori pentru o perioadă până la dobândirea capacității depline de exercițiu, suplinirea judiciară a acordului trebuie să prevadă expres acest lucru; o hotărâre pentru un singur pașaport nu trebuie extinsă prin presupunere. [1] [13] [10] [37] [17]

Pentru minorul cetățean român însoțit care se deplasează chiar în țara unde are domiciliul sau reședința, art. 30 alin. (6¹) prevede o excepție de la declarația de călătorie. Aceasta trebuie justificată prin situația reală și documentele corespunzătoare; nu este o aprobare de a crea unilateral acea reședință. Condițiile pentru minorii care ies din România se aplică și către statele Schengen, iar poliția de frontieră poate efectua verificări nesistematice la frontiera internă. [141] [18] [142] [143]

Termene și repere procedurale

REGULĂApelul în acțiunea obișnuită privind relocarea

Interval: 30 de zile, dacă nu există o normă specială aplicabilă. [108]
De când începe: Comunicarea hotărârii către parte; dacă apelul este formulat anterior, hotărârea se socotește comunicată la data depunerii apelului. [108] [144]
Cum se aplică: Termenul se calculează pe zile libere: nu se socotesc prima și ultima zi, iar dacă ultima zi este nelucrătoare, termenul se prelungește până în prima zi lucrătoare următoare. Pentru depunere se aplică art. 182–183 din Codul de procedură civilă. [111] [112] [114] [115]
Consecințe: Depășirea termenului poate atrage decăderea; dreptul la o cale de atac nu suspendă automat executorialitatea de drept a măsurilor despre locuință. [116] [120] [122]

[108][144][111][112][114][115][110][117][118][116][120][122][145]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

Procedurile speciale pot avea alte termene; ordonanța președințială are regula distinctă de cinci zile. [108] [110]
Repunerea în termen presupune motive temeinic justificate și îndeplinirea actului în condițiile art. 186 din Codul de procedură civilă, inclusiv regula specială pentru durata repunerii în cazul căilor de atac. [117] [118]

REGULĂApelul împotriva ordonanței președințiale

Interval: Cinci zile, dacă o lege specială nu prevede altfel. [110]
De când începe: Pronunțarea, dacă ordonanța s-a dat cu citarea părților; comunicarea, dacă s-a dat fără citarea lor. Criteriul este citarea, nu prezența efectivă a părții. [110]
Cum se aplică: Se aplică regulile termenelor procedurale pe zile, inclusiv prelungirea termenului care se împlinește într-o zi nelucrătoare până în prima zi lucrătoare următoare. [111] [112]
Consecințe: Neexercitarea în termen atrage regula decăderii; ordonanța rămâne provizorie și executorie în condițiile legii. [116] [147]

[110][111][112][146][116][147][145]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

Sunt păstrate derogările legilor speciale. Suspendarea executării în apel poate fi dispusă cu plata cauțiunii fixate de instanță. [110] [146]

REGULĂSoluționarea ordonanței privind măsuri pentru copil

Interval: Termen legal maxim de 30 de zile. [101]
De când începe: Data introducerii cererii de chemare în judecată. [101]
Cum se aplică: Termenul privește soluționarea procedurii și citarea se face potrivit regulilor cauzelor urgente. [101] [102]
Consecințe: Trecerea celor 30 de zile nu reprezintă acord tacit ori autorizare tacită a plecării; rămâne necesar temeiul juridic pentru schimbarea locuinței. [18] [67]

[101][102][100][18][67]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

Nu privește măsurile de protecție specială de la art. 133 din Legea nr. 272/2004 și nu transformă o măsură provizorie în soluție definitivă asupra relocării. [101] [100]

Lista de pași

Identifică hotărârile și acordurile existente și separă autoritatea părintească, locuința și contactul. [28] [29] [30] [8]
Stabilește competența internațională înainte de alegerea judecătoriei; prezența temporară și cetățenia nu sunt suficiente singure. [5] [43] [38]
Obține acordul pentru mutarea concretă ori cere autorizarea instanței, înainte de schimbarea care afectează drepturile celuilalt părinte. [1] [2]
Pregătește probe despre locuință, școală, îngrijire, stabilitate, riscuri și relațiile copilului; explică legătura lor cu interesul copilului. [71] [78] [72] [84]
Propune un calendar realizabil al contactului și precizează cine duce și aduce copilul. [13] [27]
Separă în cerere relocarea, pașaportul, ieșirea și eventualul pașaport CRDS; verifică caracterul executoriu ori definitiv cerut pentru fiecare. [2] [10] [37] [17]
Verifică termenul și punctul de pornire al căii de atac aplicabile procedurii folosite. [108] [110]
Dacă șederea este numai o vizită, păstrează claritatea datei întoarcerii și obține acordul ori soluția competentă pentru orice schimbare a planului. [124] [125] [128]

Întrebări frecvente

Pot muta copilul în străinătate dacă locuința este stabilită la mine?

Stabilirea locuinței copilului la tine nu este, singură, autoritate exclusivă sau aprobare pentru orice mutare. Dacă schimbarea afectează autoritatea ori alte drepturi părintești, art. 497 din Codul civil cere acordul prealabil al celuilalt părinte; în caz de neînțelegere decide instanța competentă, după evaluarea interesului copilului. [28] [30] [1] [2]

Declarația pentru vacanță sau pentru călătorii pe trei ani permite relocarea?

Nu dovedește automat un acord de relocare. Declarația de la art. 30 din Legea nr. 248/2005 privește călătoriile; schimbarea locuinței care afectează drepturile celuilalt părinte are condiția distinctă a acordului prealabil. Citește întinderea și scopul exact al consimțământului, fără a transforma valabilitatea declarației într-un drept de ședere permanentă. [11] [1]

Pot păstra copilul în România după o vizită acceptată de celălalt părinte?

Acordul pentru vizită nu permite, prin el însuși, păstrarea permanentă. Sunt relevante drepturile părintești, reședința obișnuită și limita consimțământului, iar nerespectarea întoarcerii poate declanșa o procedură de înapoiere. Dreptul cetățeanului român de a intra în țară nu rezolvă aceste aspecte. [129] [124] [125] [128]

Ce pot face dacă celălalt părinte refuză relocarea?

Poți cere instanței competente autorizarea schimbării concrete a locuinței și adaptarea măsurilor privind copilul, cu probe despre viața propusă și păstrarea relațiilor personale. Solicită distinct acordul pentru pașaport ori ieșire, când este necesar. Urgența poate justifica măsuri provizorii, însă ordonanța președințială nu poate rezolva definitiv fondul printr-o măsură ireversibilă. [2] [14] [10] [37] [100]

De reținut

Arată cele 7 idei principale ale ghidului

Schimbarea locuinței care afectează drepturi părintești cere acordul prealabil sau soluția instanței în condițiile legii române aplicabile. [1] [2]
Acordul pentru călătorie nu dovedește automat acordul pentru relocare. [3] [18]
Competența internațională se verifică înaintea competenței teritoriale române. [5] [60]
Interesul copilului, ancheta și ascultarea sunt analizate pentru relocarea litigioasă. [2] [87]
Ordonanța președințială nu poate soluționa definitiv fondul prin măsuri ireversibile. [100]
Vizita în România și cererea de stabilire a locuinței nu regularizează automat reținerea copilului. [7] [135]
Executorialitatea provizorie a hotărârii despre locuință se distinge de caracterul definitiv cerut pentru anumite documente. [120] [10] [17]

Clauzele de contact și costurile relocării

Ghidul descrie regulile în vigoare la data actualizării, 31 octombrie 2026. Dacă situația ta este mai veche, unele reguli pot fi diferite.

Surse și trimiteri

Sursa 1: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 497 alin. (1) · forma din 3 mai 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 497 alin. (1)
(1) Dacă afectează exercițiul autorității sau al unor drepturi părintești, schimbarea locuinței copilului, împreună cu părintele la care locuiește, nu poate avea loc decât cu acordul prealabil al celuilalt părinte.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 2: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 497 alin. (2) · forma din 3 mai 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 497 alin. (2)
(2) În caz de neînțelegere între părinți, hotărăște instanța de tutelă potrivit interesului superior al copilului, luând în considerare concluziile raportului de anchetă psihosocială și ascultându-i pe părinți. Ascultarea copilului este obligatorie, dispozițiile art. 264 fiind aplicabile.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 3: Legea nr. 248/2005 privind regimul liberei circulații a cetățenilor români în străinătateLege · art. 30 alin. (1) lit. b) · forma din 15 martie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 30 alin. (1) lit. b)
b) minorului care este titular al unui document de călătorie individual ori, după caz, al unei cărți de identitate, cărți de identitate simple sau cărți electronice de identitate și călătorește în străinătate împreună cu unul dintre părinți i se permite ieșirea în aceleași condiții și împreună cu acesta numai dacă părintele însoțitor prezintă o declarație a celuilalt părinte din care să rezulte acordul acestuia cu privire la efectuarea de călătorii în străinătate, pentru o perioadă care să nu depășească 3 ani de la data întocmirii acesteia, sau, după caz, face dovada decesului celuilalt părinte;
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 4: Legea nr. 248/2005 privind regimul liberei circulații a cetățenilor români în străinătateLege · art. 17 alin. (2) · forma din 15 martie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 17 alin. (2)
(2) Eliberarea pașaportului simplu electronic pentru minor, în cazul în care există neînțelegeri între părinți cu privire la exprimarea acordului ori unul dintre părinți se află în imposibilitatea de a-și exprima voința, cu excepția situațiilor prevăzute la art. 17^1 alin. (1) lit. a), se efectuează numai după soluționarea acestor cazuri de către instanța de judecată, prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă și irevocabilă, prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă pentru procesele începute cu data de 15 februarie 2013 ori prin ordonanță președințială prin care instanța a suplinit acordul celuilalt părinte pentru eliberarea pașaportului. Eliberarea succesivă a mai multor pașapoarte simple electronice, respectiv pentru o anumită perioadă de timp/până la dobândirea capacității depline de exercițiu de către minor, se efectuează numai dacă, în cuprinsul hotărârii judecătorești sau al ordonanței președințiale de suplinire a acordului, instanța a stabilit, în mod expres, acest aspect.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 5: Regulamentul (UE) 2019/1111 privind competența, recunoașterea și executarea hotărârilor în materie matrimonială și în materia răspunderii părintești, precum și privind răpirea internațională de copiiNormă · art. 7 alin. (1) · forma din 2 iulie 2019Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 7 alin. (1) · textul original, în limba engleză
The courts of a Member State shall have jurisdiction in matters of parental responsibility over a child who is habitually resident in that Member State at the time the court is seised.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 6: Convenția de la Haga din 19 octombrie 1996 privind competența, legea aplicabilă, recunoașterea, executarea și cooperarea cu privire la răspunderea părintească și măsurile privind protecția copiilorDocument · art. 15 alin. (1) · forma din 19 octombrie 1996Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 15 alin. (1) · textul original, în limba engleză
(1) In exercising their jurisdiction under the provisions of Chapter II, the authorities of the Contracting States shall apply their own law.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 7: Convenția de la Haga din 25 octombrie 1980 asupra aspectelor civile ale răpirii internaționale de copiiDocument · art. 3 paragraful 1 lit. a) · forma din 25 octombrie 1980Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 3 paragraful 1 lit. a) · textul original, în limba engleză
a) it is in breach of rights of custody attributed to a person, an institution or any other body, either jointly or alone, under the law of the State in which the child was habitually resident immediately before the removal or retention; and
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 8: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 401 alin. (1) · forma din 3 mai 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 401 alin. (1)
(1) În cazurile prevăzute la art. 400, părintele sau, după caz, părinții separați de copilul lor au dreptul de a avea legături personale cu acesta.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 9: Legea nr. 248/2005 privind regimul liberei circulații a cetățenilor români în străinătateLege · art. 17 alin. (1) teza introductivă · forma din 15 martie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 17 alin. (1) teza introductivă
(1) Minorilor cetățeni români care nu se află în una dintre situațiile de suspendare a exercitării dreptului la libera circulație în străinătate li se eliberează pașapoarte simple electronice în următoarele condiții:
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 10: Legea nr. 248/2005 privind regimul liberei circulații a cetățenilor români în străinătateLege · art. 17 alin. (2) · forma din 15 martie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 17 alin. (2)
(2) Eliberarea pașaportului simplu electronic pentru minor, în cazul în care există neînțelegeri între părinți cu privire la exprimarea acordului ori unul dintre părinți se află în imposibilitatea de a-și exprima voința, cu excepția situațiilor prevăzute la art. 17^1 alin. (1) lit. a), se efectuează numai după soluționarea acestor cazuri de către instanța de judecată, prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă și irevocabilă, prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă pentru procesele începute cu data de 15 februarie 2013 ori prin ordonanță președințială prin care instanța a suplinit acordul celuilalt părinte pentru eliberarea pașaportului. Eliberarea succesivă a mai multor pașapoarte simple electronice, respectiv pentru o anumită perioadă de timp/până la dobândirea capacității depline de exercițiu de către minor, se efectuează numai dacă, în cuprinsul hotărârii judecătorești sau al ordonanței președințiale de suplinire a acordului, instanța a stabilit, în mod expres, acest aspect.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 11: Legea nr. 248/2005 privind regimul liberei circulații a cetățenilor români în străinătateLege · art. 30 alin. (1) lit. b) · forma din 15 martie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 30 alin. (1) lit. b)
b) minorului care este titular al unui document de călătorie individual ori, după caz, al unei cărți de identitate, cărți de identitate simple sau cărți electronice de identitate și călătorește în străinătate împreună cu unul dintre părinți i se permite ieșirea în aceleași condiții și împreună cu acesta numai dacă părintele însoțitor prezintă o declarație a celuilalt părinte din care să rezulte acordul acestuia cu privire la efectuarea de călătorii în străinătate, pentru o perioadă care să nu depășească 3 ani de la data întocmirii acesteia, sau, după caz, face dovada decesului celuilalt părinte;
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 12: Legea nr. 248/2005 privind regimul liberei circulații a cetățenilor români în străinătateLege · art. 30 alin. (1) lit. c) · forma din 15 martie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 30 alin. (1) lit. c)
c) minorului care este titular al unui document de călătorie individual ori, după caz, al unei cărți de identitate, cărți de identitate simple sau cărți electronice de identitate și care călătorește în străinătate împreună cu unul dintre părinți i se permite ieșirea în aceleași condiții și împreună cu acesta, fără a mai fi necesară declarația celuilalt părinte, numai dacă părintele însoțitor face dovada faptului că i-a fost încredințat prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă și irevocabilă sau că exercită singur autoritatea părintească în temeiul unei hotărâri judecătorești rămase definitivă și irevocabilă ori în temeiul unei hotărâri judecătorești rămase definitivă pentru procesele începute cu data de 15 februarie 2013;
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 13: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 401 alin. (2) · forma din 3 mai 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 401 alin. (2)
(2) În caz de neînțelegere între părinți, instanța de tutelă decide cu privire la modalitățile de exercitare a acestui drept. Ascultarea copilului este obligatorie, art. 264 fiind aplicabil.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 14: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 403 · forma din 3 mai 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 403
Modificarea măsurilor luate cu privire la copil În cazul schimbării împrejurărilor, instanța de tutelă poate modifica măsurile cu privire la drepturile și îndatoririle părinților divorțați față de copiii lor minori, la cererea oricăruia dintre părinți sau a unui alt membru de familie, a copilului, a instituției de ocrotire, a instituției publice specializate pentru protecția copilului sau a procurorului.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 15: Legea nr. 248/2005 privind regimul liberei circulații a cetățenilor români în străinătateLege · art. 34 alin. (1) · forma din 15 martie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 34 alin. (1)
(1) Cetățeanul român care dorește să își stabilească/și-a stabilit anterior domiciliul în străinătate poate solicita eliberarea unui document/unui nou document de călătorie, respectiv a unui pașaport simplu electronic ori a unui pașaport simplu temporar cu menționarea țării de domiciliu, când se află în una dintre următoarele situații:
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 16: Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 248/2005, aprobate prin HG nr. 94/2006Lege · art. 29 alin. (4) · forma din 7 mai 2024Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 29 alin. (4)
(4) În cazul în care intervine schimbarea domiciliului minorului la/cu unul dintre părinți, eliberarea pașaportului simplu electronic sau a pașaportului simplu temporar cu menționarea statului de domiciliu se face numai cu acordul celuilalt părinte privind schimbarea domiciliului minorului. Dispozițiile art. 9 alin. (3), (4) și (8) se aplică în mod corespunzător și în privința acordului celuilalt părinte privind schimbarea domiciliului minorului.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 17: Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 248/2005, aprobate prin HG nr. 94/2006Lege · art. 29 alin. (5) · forma din 7 mai 2024Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 29 alin. (5)
(5) Emiterea pașaportului simplu electronic sau a pașaportului simplu temporar cu menționarea statului de domiciliu pentru minor, în situația în care există neînțelegeri între părinți cu privire la stabilirea domiciliului minorului ori unul dintre părinți se află în imposibilitate de a-și exprima voința, se efectuează numai după soluționarea acestor situații de către instanța de judecată, prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă și irevocabilă sau prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă pentru procesele începute cu data de 15 februarie 2013. Hotărârea se depune împreună cu cererea de eliberare a pașaportului.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 18: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 497 alin. (1) · forma din 3 mai 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 497 alin. (1)
(1) Dacă afectează exercițiul autorității sau al unor drepturi părintești, schimbarea locuinței copilului, împreună cu părintele la care locuiește, nu poate avea loc decât cu acordul prealabil al celuilalt părinte.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 19: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 263 alin. (1) · forma din 3 mai 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 263 alin. (1)
(1) Orice măsură privitoare la copil, indiferent de autorul ei, trebuie să fie luată cu respectarea interesului superior al copilului.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 20: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 21 alin. (1) lit. a) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 21 alin. (1) lit. a)
a) disponibilitatea fiecărui părinte de a-l implica pe celălalt părinte în deciziile legate de copil și de a respecta drepturile părintești ale acestuia din urmă; ...
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 21: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 21 alin. (1) lit. b) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 21 alin. (1) lit. b)
b) disponibilitatea fiecăruia dintre părinți de a permite celuilalt menținerea relațiilor personale; ...
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 22: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 18 alin. (3¹) lit. a) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 18 alin. (3¹) lit. a)
a) stabilește dacă sarcina de a duce și a aduce copilul la începutul și, respectiv, la sfârșitul perioadelor programului de relații personale îi revine părintelui sau persoanei în favoarea căreia se stabilește programul de relații personale ori părintelui sau persoanei cu care copilul locuiește; atunci când instanța de judecată constată existența unei situații de înstrăinare părintească, sarcina revine întotdeauna părintelui care înstrăinează; ...
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 23: Legea nr. 248/2005 privind regimul liberei circulații a cetățenilor români în străinătateLege · art. 30 alin. (7) · forma din 15 martie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 30 alin. (7)
(7) Declarațiile prevăzute la alin. (1) lit. b) și d) și alin. (1^1) trebuie să fie autentificate în țară de notarul public, iar în străinătate, de misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României ori, dacă au fost date în fața autorităților străine, să îndeplinească condițiile de supralegalizare prevăzute de lege sau să aibă aplicată apostila conform Convenției cu privire la suprimarea cerinței supralegalizării actelor oficiale străine, adoptată la Haga la 5 octombrie 1961, la care România a aderat prin Ordonanța Guvernului nr. 66/1999, aprobată prin Legea nr. 52/2000, cu modificările ulterioare, cu excepția celor ce emană dintr-un stat cu care România a încheiat tratate, convenții sau acorduri de asistență juridică, în materie civilă sau de drept al familiei, care prevăd scutirea de supralegalizare. Declarațiile trebuie să fie eliberate părților în două duplicate, dintre care un duplicat se păstrează de către însoțitor, iar al doilea duplicat însoțește pașaportul minorului.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 24: Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 248/2005, aprobate prin HG nr. 94/2006Lege · art. 9 alin. (3) · forma din 7 mai 2024Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 9 alin. (3)
(3) Declarațiile privind acordul de eliberare a pașaportului simplu electronic și a pașaportului simplu temporar pentru minor se dau în fața funcționarului care primește cererea, caz în care este obligatorie prezentarea documentelor de identitate ale părinților, al unuia dintre părinți sau al reprezentantului legal, aflate în termen de valabilitate, în original.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 25: Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 248/2005, aprobate prin HG nr. 94/2006Lege · art. 9 alin. (4) · forma din 7 mai 2024Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 9 alin. (4)
(4) Declarațiile privind acordul de eliberare a pașaportului simplu electronic și a pașaportului simplu temporar pentru minor, date în alte condiții decât cele prevăzute la alin. (3), precum și procura specială trebuie să fie autentificate, în țară de notarul public, iar în străinătate de misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României ori, dacă au fost încheiate la autoritățile străine competente, să îndeplinească în mod corespunzător condițiile prevăzute la alin. (7).
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 26: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 506 · forma din 3 mai 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 506
Învoiala părinților Cu încuviințarea instanței de tutelă părinții se pot înțelege cu privire la exercitarea autorității părintești sau cu privire la luarea unei măsuri de protecție a copilului, dacă este respectat interesul superior al acestuia. Ascultarea copilului este obligatorie, dispozițiile art. 264 fiind aplicabile.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 27: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 18 alin. (3¹) lit. a) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 18 alin. (3¹) lit. a)
a) stabilește dacă sarcina de a duce și a aduce copilul la începutul și, respectiv, la sfârșitul perioadelor programului de relații personale îi revine părintelui sau persoanei în favoarea căreia se stabilește programul de relații personale ori părintelui sau persoanei cu care copilul locuiește; atunci când instanța de judecată constată existența unei situații de înstrăinare părintească, sarcina revine întotdeauna părintelui care înstrăinează; ...
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 28: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 397 · forma din 3 mai 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 397
Exercitarea autorității părintești de către ambii părinți După divorț, autoritatea părintească revine în comun ambilor părinți, afară de cazul în care instanța decide altfel.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 29: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 398 alin. (1) · forma din 3 mai 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 398 alin. (1)
(1) Dacă există motive întemeiate, având în vedere interesul superior al copilului, instanța hotărăște ca autoritatea părintească să fie exercitată numai de către unul dintre părinți.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 30: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 400 alin. (1) · forma din 3 mai 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 400 alin. (1)
(1) În lipsa înțelegerii dintre părinți sau dacă aceasta este contrară interesului superior al copilului, instanța de tutelă stabilește, odată cu pronunțarea divorțului, locuința copilului minor la părintele cu care locuiește în mod statornic.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 31: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 398 alin. (2) · forma din 3 mai 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 398 alin. (2)
(2) Celălalt părinte păstrează dreptul de a veghea asupra modului de creștere și educare a copilului, precum și dreptul de a consimți la adopția acestuia.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 32: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 36 alin. (3) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 36 alin. (3)
(3) În situația în care ambii părinți exercită autoritatea părintească, dar nu locuiesc împreună, deciziile importante, precum cele referitoare la alegerea felului învățăturii sau pregătirii profesionale, tratamente medicale complexe sau intervenții chirurgicale, reședința copilului sau administrarea bunurilor, se iau numai cu acordul ambilor părinți.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 33: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 36 alin. (4) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 36 alin. (4)
(4) În situația în care, din orice motiv, un părinte nu își exprimă voința pentru luarea deciziilor prevăzute la alin. (3), acestea se iau de către părintele cu care copilul locuiește, cu excepția situației în care acest lucru contravine interesului superior al copilului.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 34: Legea nr. 248/2005 privind regimul liberei circulații a cetățenilor români în străinătateLege · art. 31 alin. (3) · forma din 15 martie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 31 alin. (3)
(3) Ieșirea din România a minorilor, în situația în care există neînțelegeri între părinți cu privire la exprimarea acordului ori unul dintre părinți se află în imposibilitatea de a-și exprima voința, cu excepția situațiilor prevăzute la art. 30 alin. (2) și (3), se permite numai după soluționarea neînțelegerilor de către instanța de judecată, în condițiile legii.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 35: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 507 alin. (1) · forma din 3 mai 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 507 alin. (1)
(1) Dacă unul dintre părinți este decedat, declarat mort prin hotărâre judecătorească, beneficiază de tutelă specială, este decăzut din exercițiul drepturilor părintești sau dacă, din orice motiv, se află în neputință de a-și exprima voința, celălalt părinte exercită singur autoritatea părintească.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 36: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 507 alin. (2) · forma din 3 mai 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 507 alin. (2)
(2) Părintele cu privire la care a fost instituită tutela specială păstrează dreptul de a veghea asupra modului de creștere și educare a copilului, precum și dreptul de a consimți la adopția acestuia, cu excepția cazului în care se află în imposibilitatea de a-și manifesta voința din cauza lipsei discernământului.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 37: Legea nr. 248/2005 privind regimul liberei circulații a cetățenilor români în străinătateLege · art. 31 alin. (3) · forma din 15 martie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 31 alin. (3)
(3) Ieșirea din România a minorilor, în situația în care există neînțelegeri între părinți cu privire la exprimarea acordului ori unul dintre părinți se află în imposibilitatea de a-și exprima voința, cu excepția situațiilor prevăzute la art. 30 alin. (2) și (3), se permite numai după soluționarea neînțelegerilor de către instanța de judecată, în condițiile legii.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 38: Hotărârea CJUE din 8 iunie 2017, cauza C-111/17 PPU, OLHotărâre · paragraful 42 · forma din 14 septembrie 2017Curtea de Justiție a Uniunii Europene · 8 iunie 2017 · Caracter definitiv neprecizatTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
paragraful 42
42 Potrivit aceleiași jurisprudențe, „reședința obișnuită” a copilului corespunde locului care exprimă o anumită integrare a acestuia într-un mediu social și familial. Acest loc trebuie stabilit de instanțele naționale în funcție de ansamblul împrejurărilor de fapt specifice fiecărei cauze (Hotărârea din 2 aprilie 2009, A, C-523/07, EU:C:2009:225, punctele 42 și 44, precum și Hotărârea din 22 decembrie 2010, Mercredi, C-497/10 PPU, EU:C:2010:829, punctul 47).
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 39: Hotărârea CJUE din 8 iunie 2017, cauza C-111/17 PPU, OLHotărâre · paragraful 43 · forma din 14 septembrie 2017Curtea de Justiție a Uniunii Europene · 8 iunie 2017 · Caracter definitiv neprecizatTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
paragraful 43
43 În acest scop, în afara de prezența fizică a copilului într-un stat membru, trebuie să fie reținuți și alți factori de natură să demonstreze că această prezență nu are deloc un caracter temporar sau ocazional și că reședința copilului exprimă o asemenea integrare într-un mediu social și familial (Hotărârea din 2 aprilie 2009, A, C-523/07, EU:C:2009:225, punctul 38).
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 40: Hotărârea CJUE din 8 iunie 2017, cauza C-111/17 PPU, OLHotărâre · paragraful 44 · forma din 14 septembrie 2017Curtea de Justiție a Uniunii Europene · 8 iunie 2017 · Caracter definitiv neprecizatTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
paragraful 44
44 Printre acești factori figurează durata, regularitatea, condițiile și motivele șederii copilului pe teritoriul unui stat membru, precum și cetățenia acestuia (a se vedea în acest sens Hotărârea din 2 aprilie 2009, A, C-523/07, EU:C:2009:225, punctul 39). În plus, factorii relevanți variază în funcție de vârsta copilului în cauză (Hotărârea din 22 decembrie 2010, Mercredi, C-497/10 PPU, EU:C:2010:829, punctul 53).
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 41: Regulamentul (UE) 2019/1111 privind competența, recunoașterea și executarea hotărârilor în materie matrimonială și în materia răspunderii părintești, precum și privind răpirea internațională de copiiNormă · art. 8 alin. (1) · forma din 2 iulie 2019Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 8 alin. (1) · textul original, în limba engleză
Where a child moves lawfully from one Member State to another and acquires a new habitual residence there, the courts of the Member State of the child's former habitual residence shall, by way of exception to Article 7, retain jurisdiction, for three months following the move, to modify a decision on access rights given in that Member State before the child moved if the person granted access rights by the decision continues to have his or her habitual residence in the Member State of the child's former habitual residence.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 42: Regulamentul (UE) 2019/1111 privind competența, recunoașterea și executarea hotărârilor în materie matrimonială și în materia răspunderii părintești, precum și privind răpirea internațională de copiiNormă · art. 8 alin. (2) · forma din 2 iulie 2019Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 8 alin. (2) · textul original, în limba engleză
Paragraph 1 shall not apply if the holder of access rights referred to in paragraph 1 has accepted the jurisdiction of the courts of the Member State of the child's new habitual residence by participating in proceedings before those courts without contesting their jurisdiction.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 43: Regulamentul (UE) 2019/1111 privind competența, recunoașterea și executarea hotărârilor în materie matrimonială și în materia răspunderii părintești, precum și privind răpirea internațională de copiiNormă · art. 9 — partea introductivă · forma din 2 iulie 2019Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 9 — partea introductivă · textul original, în limba engleză
Without prejudice to Article 10, in the case of the wrongful removal or retention of a child, the courts of the Member State where the child was habitually resident immediately before the wrongful removal or retention shall retain their jurisdiction until the child has acquired a habitual residence in another Member State and:
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 44: Regulamentul (UE) 2019/1111 privind competența, recunoașterea și executarea hotărârilor în materie matrimonială și în materia răspunderii părintești, precum și privind răpirea internațională de copiiNormă · art. 9 lit. (a) · forma din 2 iulie 2019Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 9 lit. (a) · textul original, în limba engleză
each person, institution or other body having rights of custody has acquiesced in the removal or retention; or
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 45: Regulamentul (UE) 2019/1111 privind competența, recunoașterea și executarea hotărârilor în materie matrimonială și în materia răspunderii părintești, precum și privind răpirea internațională de copiiNormă · art. 9 lit. (b) — partea introductivă · forma din 2 iulie 2019Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 9 lit. (b) — partea introductivă · textul original, în limba engleză
the child has resided in that other Member State for a period of at least one year after the person, institution or other body having rights of custody has had or should have had knowledge of the whereabouts of the child and the child is settled in his or her new environment and at least one of the following conditions is met:
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 46: Regulamentul (UE) 2019/1111 privind competența, recunoașterea și executarea hotărârilor în materie matrimonială și în materia răspunderii părintești, precum și privind răpirea internațională de copiiNormă · art. 10 alin. (1) lit. (a) — partea introductivă · forma din 2 iulie 2019Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 10 alin. (1) lit. (a) — partea introductivă · textul original, în limba engleză
the child has a substantial connection with that Member State, in particular by virtue of the fact that:
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 47: Regulamentul (UE) 2019/1111 privind competența, recunoașterea și executarea hotărârilor în materie matrimonială și în materia răspunderii părintești, precum și privind răpirea internațională de copiiNormă · art. 10 alin. (1) lit. (b) subpct. (i) · forma din 2 iulie 2019Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 10 alin. (1) lit. (b) subpct. (i) · textul original, în limba engleză
agreed freely upon the jurisdiction, at the latest at the time the court is seised; or
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 48: Regulamentul (UE) 2019/1111 privind competența, recunoașterea și executarea hotărârilor în materie matrimonială și în materia răspunderii părintești, precum și privind răpirea internațională de copiiNormă · art. 10 alin. (1) lit. (b) subpct. (ii) · forma din 2 iulie 2019Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 10 alin. (1) lit. (b) subpct. (ii) · textul original, în limba engleză
expressly accepted the jurisdiction in the course of the proceedings and the court has ensured that all the parties are informed of their right not to accept the jurisdiction; and
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 49: Regulamentul (UE) 2019/1111 privind competența, recunoașterea și executarea hotărârilor în materie matrimonială și în materia răspunderii părintești, precum și privind răpirea internațională de copiiNormă · art. 10 alin. (1) lit. (c) · forma din 2 iulie 2019Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 10 alin. (1) lit. (c) · textul original, în limba engleză
the exercise of jurisdiction is in the best interests of the child.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 50: Regulamentul (UE) 2019/1111 privind competența, recunoașterea și executarea hotărârilor în materie matrimonială și în materia răspunderii părintești, precum și privind răpirea internațională de copiiNormă · art. 10 alin. (2) · forma din 2 iulie 2019Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 10 alin. (2) · textul original, în limba engleză
A choice of court agreement pursuant to point (b) of paragraph 1 shall be in writing, dated and signed by the parties concerned or included in the court record in accordance with national law and procedure. Any communication by electronic means which provides a durable record of the agreement shall be equivalent to 'writing'. Persons who become parties to the proceedings after the court was seised may express their agreement after the court was seised. In the absence of their opposition, their agreement shall be regarded as implicit.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 51: Convenția de la Haga din 19 octombrie 1996 privind competența, legea aplicabilă, recunoașterea, executarea și cooperarea cu privire la răspunderea părintească și măsurile privind protecția copiilorDocument · art. 5 alin. (1) · forma din 19 octombrie 1996Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 5 alin. (1) · textul original, în limba engleză
(1) The judicial or administrative authorities of the Contracting State of the habitual residence of the child have jurisdiction to take measures directed to the protection of the child's person or property.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 52: Convenția de la Haga din 19 octombrie 1996 privind competența, legea aplicabilă, recunoașterea, executarea și cooperarea cu privire la răspunderea părintească și măsurile privind protecția copiilorDocument · art. 7 alin. (1) · forma din 19 octombrie 1996Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 7 alin. (1) · textul original, în limba engleză
(1) In case of wrongful removal or retention of the child, the authorities of the Contracting State in which the child was habitually resident immediately before the removal or retention keep their jurisdiction until the child has acquired a habitual residence in another State, and
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 53: Convenția de la Haga din 19 octombrie 1996 privind competența, legea aplicabilă, recunoașterea, executarea și cooperarea cu privire la răspunderea părintească și măsurile privind protecția copiilorDocument · art. 17 · forma din 19 octombrie 1996Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 17 · textul original, în limba engleză
The exercise of parental responsibility is governed by the law of the State of the child's habitual residence. If the child's habitual residence changes, it is governed by the law of the State of the new habitual residence.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 54: Convenția de la Haga din 19 octombrie 1996 privind competența, legea aplicabilă, recunoașterea, executarea și cooperarea cu privire la răspunderea părintească și măsurile privind protecția copiilorDocument · art. 53 alin. (1) · forma din 19 octombrie 1996Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 53 alin. (1) · textul original, în limba engleză
(1) The Convention shall apply to measures only if they are taken in a State after the Convention has entered into force for that State.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 55: Convenția de la Haga din 19 octombrie 1996 privind competența, legea aplicabilă, recunoașterea, executarea și cooperarea cu privire la răspunderea părintească și măsurile privind protecția copiilorDocument · art. 58 alin. (3) · forma din 19 octombrie 1996Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 58 alin. (3) · textul original, în limba engleză
(3) Such accession shall have effect only as regards the relations between the acceding State and those Contracting States which have not raised an objection to its accession in the six months after the receipt of the notification referred to in sub-paragraph b of Article 63. Such an objection may also be raised by States at the time when they ratify, accept or approve the Convention after an accession. Any such objection shall be notified to the depositary.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 56: Regulamentul (UE) 2019/1111 privind competența, recunoașterea și executarea hotărârilor în materie matrimonială și în materia răspunderii părintești, precum și privind răpirea internațională de copiiNormă · art. 100 alin. (1) · forma din 2 iulie 2019Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 100 alin. (1) · textul original, în limba engleză
This Regulation shall apply only to legal proceedings instituted, to authentic instruments formally drawn up or registered and to agreements registered on or after 1 August 2022.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 57: Regulamentul (UE) 2019/1111 privind competența, recunoașterea și executarea hotărârilor în materie matrimonială și în materia răspunderii părintești, precum și privind răpirea internațională de copiiNormă · art. 100 alin. (2) · forma din 2 iulie 2019Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 100 alin. (2) · textul original, în limba engleză
Regulation (EC) No 2201/2003 shall continue to apply to decisions given in legal proceedings instituted, to authentic instruments formally drawn up or registered and to agreements which have become enforceable in the Member State where they were concluded before 1 August 2022 and which fall within the scope of that Regulation.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 58: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 265 · forma din 3 mai 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 265
Instanța competentă Toate măsurile date prin prezenta carte în competența instanței judecătorești, toate litigiile privind aplicarea dispozițiilor prezentei cărți, precum și măsurile de ocrotire a copilului prevăzute în legi speciale sunt de competența instanței de tutelă. Dispozițiile art. 107 sunt aplicabile în mod corespunzător.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 59: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 94 pct. 1 lit. a) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 94 pct. 1 lit. a)
a) cererile date de Codul civil în competența instanței de tutelă și de familie, în afară de cazurile în care prin lege se prevede în mod expres altfel; ...
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 60: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 114 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 114 alin. (1)
(1) Dacă legea nu prevede altfel, cererile privind ocrotirea persoanei fizice date de Codul civil în competența instanței de tutelă și de familie se soluționează de instanța în a cărei circumscripție teritorială își are domiciliul sau reședința persoana ocrotită.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 61: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 123 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 123 alin. (1)
(1) Cererile accesorii, adiționale, precum și cele incidentale se judecă de instanța competentă pentru cererea principală, chiar dacă ar fi de competența materială sau teritorială a altei instanțe judecătorești, cu excepția cererilor prevăzute la art. 120.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 62: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 486 · forma din 3 mai 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 486
Neînțelegerile dintre părinți Ori de câte ori există neînțelegeri între părinți cu privire la exercițiul drepturilor sau la îndeplinirea îndatoririlor părintești, instanța de tutelă, după ce îi ascultă pe părinți și luând în considerare concluziile raportului referitor la ancheta psihosocială, hotărăște potrivit interesului superior al copilului. Ascultarea copilului este obligatorie, dispozițiile art. 264 fiind aplicabile.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 63: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 194 lit. a) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 194 lit. a)
a) numele și prenumele, domiciliul sau reședința părților ori, pentru persoane juridice, denumirea și sediul lor. De asemenea, cererea va cuprinde și codul numeric personal sau, după caz, codul unic de înregistrare ori codul de identificare fiscală, numărul de înmatriculare în registrul comerțului sau de înscriere în registrul persoanelor juridice și contul bancar ale reclamantului, precum și ale pârâtului, dacă părțile posedă ori li s-au atribuit aceste elemente de identificare potrivit legii, în măsura în care acestea sunt cunoscute de reclamant. Dispozițiile art. 148 alin. (1) teza a II-a sunt aplicabile. Dacă reclamantul locuiește în străinătate, va arăta și domiciliul ales în România unde urmează să i se facă toate comunicările privind procesul; ...
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 64: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 194 lit. c) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 194 lit. c)
c) obiectul cererii și valoarea lui, după prețuirea reclamantului, atunci când acesta este evaluabil în bani, precum și modul de calcul prin care s-a ajuns la determinarea acestei valori, cu indicarea înscrisurilor corespunzătoare. Pentru imobile se aplică în mod corespunzător dispozițiile art. 104. Pentru identificarea imobilelor se vor arăta localitatea și județul, strada și numărul, iar în lipsă, vecinătățile, etajul și apartamentul, precum și, când imobilul este înscris în cartea funciară, numărul de carte funciară și numărul cadastral sau topografic, după caz. La cererea de chemare în judecată se va anexa extrasul de carte funciară, cu arătarea titularului înscris în cartea funciară, eliberat de biroul de cadastru și publicitate imobiliară în raza căruia este situat imobilul, iar în cazul în care imobilul nu este înscris în cartea funciară, se va anexa un certificat emis de același birou, care atestă acest fapt; ...
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 65: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 194 lit. d) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 194 lit. d)
d) arătarea motivelor de fapt și de drept pe care se întemeiază cererea; ...
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 66: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 194 lit. e) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 194 lit. e)
e) arătarea dovezilor pe care se sprijină fiecare capăt de cerere. Când dovada se face prin înscrisuri, se vor aplica, în mod corespunzător, dispozițiile art. 150. Când reclamantul dorește să își dovedească cererea sau vreunul dintre capetele acesteia prin interogatoriul pârâtului, va cere înfățișarea în persoană a acestuia, dacă pârâtul este o persoană fizică. În cazurile în care legea prevede că pârâtul va răspunde în scris la interogatoriu, acesta va fi atașat cererii de chemare în judecată. Când se va cere dovada cu martori, se vor arăta numele, prenumele și adresa martorilor, dispozițiile art. 148 alin. (1) teza a II-a fiind aplicabile în mod corespunzător; ...
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 67: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 497 alin. (2) · forma din 3 mai 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 497 alin. (2)
(2) În caz de neînțelegere între părinți, hotărăște instanța de tutelă potrivit interesului superior al copilului, luând în considerare concluziile raportului de anchetă psihosocială și ascultându-i pe părinți. Ascultarea copilului este obligatorie, dispozițiile art. 264 fiind aplicabile.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 68: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 403 · forma din 3 mai 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 403
Modificarea măsurilor luate cu privire la copil În cazul schimbării împrejurărilor, instanța de tutelă poate modifica măsurile cu privire la drepturile și îndatoririle părinților divorțați față de copiii lor minori, la cererea oricăruia dintre părinți sau a unui alt membru de familie, a copilului, a instituției de ocrotire, a instituției publice specializate pentru protecția copilului sau a procurorului.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 69: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 401 alin. (2) · forma din 3 mai 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 401 alin. (2)
(2) În caz de neînțelegere între părinți, instanța de tutelă decide cu privire la modalitățile de exercitare a acestui drept. Ascultarea copilului este obligatorie, art. 264 fiind aplicabil.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 70: Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 248/2005, aprobate prin HG nr. 94/2006Lege · art. 29 alin. (5) · forma din 7 mai 2024Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 29 alin. (5)
(5) Emiterea pașaportului simplu electronic sau a pașaportului simplu temporar cu menționarea statului de domiciliu pentru minor, în situația în care există neînțelegeri între părinți cu privire la stabilirea domiciliului minorului ori unul dintre părinți se află în imposibilitate de a-și exprima voința, se efectuează numai după soluționarea acestor situații de către instanța de judecată, prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă și irevocabilă sau prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă pentru procesele începute cu data de 15 februarie 2013. Hotărârea se depune împreună cu cererea de eliberare a pașaportului.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 71: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 2 alin. (6) lit. a) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 2 alin. (6) lit. a)
a) nevoile de dezvoltare fizică, psihologică, de educație și sănătate, de securitate și stabilitate și apartenență la o familie; ...
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 72: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 2 alin. (6) lit. d) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 2 alin. (6) lit. d)
d) capacitatea părinților sau a persoanelor care urmează să se ocupe de creșterea și îngrijirea copilului de a răspunde nevoilor concrete ale acestuia; ...
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 73: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 21 alin. (1) lit. c) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 21 alin. (1) lit. c)
c) situația locativă din ultimii 3 ani a fiecărui părinte; ...
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 74: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 21 alin. (1) lit. e) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 21 alin. (1) lit. e)
e) distanța dintre locuința fiecărui părinte și instituția care oferă educație copilului. ...
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 75: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 18 alin. (1) lit. c) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 18 alin. (1) lit. c)
c) găzduirea copilului, pe perioadă determinată, de către părintele sau de către altă persoană la care copilul nu locuiește în mod obișnuit, cu sau fără supravegherea modului în care relațiile personale sunt întreținute, în funcție de interesul superior al copilului;
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 76: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 18 alin. (1) lit. d) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 18 alin. (1) lit. d)
d) corespondență ori altă formă de comunicare cu copilul; ...
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 77: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 18 alin. (1) lit. f) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 18 alin. (1) lit. f)
f) transmiterea de către persoana la care locuiește copilul a unor informații referitoare la copil, inclusiv fotografii recente, evaluări medicale sau școlare, către părintele sau către alte persoane care au dreptul de a menține relații personale cu copilul; ...
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 78: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 2 alin. (6) lit. c) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 2 alin. (6) lit. c)
c) istoricul copilului, având în vedere, în mod special, situațiile de abuz, neglijare, exploatare, înstrăinare părintească sau orice altă formă de violență asupra copilului, precum și potențialele situații de risc care pot interveni în viitor;
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 79: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 21 alin. (1) lit. d) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 21 alin. (1) lit. d)
d) istoricul cu privire la violența părinților asupra copilului sau asupra altor persoane. Acest istoric poate fi probat prin certificate medico-legale, rapoarte de evaluare realizate de către asistentul social sau rapoarte de expertiză psihologică a minorului, ascultarea minorului în camera de consiliu, coroborate cu orice alte mijloace de probă prevăzute de lege;
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 80: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 194 lit. f) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 194 lit. f)
f) semnătura. ...
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 81: Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 248/2005, aprobate prin HG nr. 94/2006Lege · art. 9 alin. (5) · forma din 7 mai 2024Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 9 alin. (5)
(5) Hotărârile judecătorești prezentate trebuie să cuprindă ștampila instanței, în original. Hotărârile pronunțate în străinătate trebuie să îndeplinească condițiile prevăzute de lege pentru recunoaștere și punere în executare.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 82: Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 248/2005, aprobate prin HG nr. 94/2006Lege · art. 9 alin. (8) · forma din 7 mai 2024Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 9 alin. (8)
(8) Declarațiile și procura specială prevăzute la alin. (4), încheiate la autoritățile străine competente, hotărârea pronunțată în străinătate care îndeplinește condițiile prevăzute de lege pentru recunoaștere și punere în executare, precum și documentele emise de instituția străină care organizează studiile sau concursurile trebuie să fie însoțite de o traducere legalizată. Documentele emise de instituția străină care urmează să efectueze tratamentul medical, în situația prevăzută la art. 17^1 alin. (1) lit. e) din lege, trebuie să fie însoțite de o traducere autorizată.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 83: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 2 alin. (6) lit. b) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 2 alin. (6) lit. b)
b) opinia copilului, în funcție de vârsta și gradul de maturitate; ...
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 84: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 2 alin. (6) lit. e) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 2 alin. (6) lit. e)
e) menținerea relațiilor personale cu persoanele față de care copilul a dezvoltat relații de atașament. ...
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 85: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 21 alin. (1) lit. a) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 21 alin. (1) lit. a)
a) disponibilitatea fiecărui părinte de a-l implica pe celălalt părinte în deciziile legate de copil și de a respecta drepturile părintești ale acestuia din urmă; ...
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 86: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 21 alin. (1) lit. b) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 21 alin. (1) lit. b)
b) disponibilitatea fiecăruia dintre părinți de a permite celuilalt menținerea relațiilor personale; ...
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 87: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 264 alin. (1) · forma din 3 mai 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 264 alin. (1)
(1) În procedurile administrative sau judiciare care îl privesc, ascultarea copilului care a împlinit vârsta de 10 ani este obligatorie. Cu toate acestea, poate fi ascultat și copilul care nu a împlinit vârsta de 10 ani, dacă autoritatea competentă consideră că acest lucru este necesar pentru soluționarea cauzei.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 88: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 264 alin. (3) · forma din 3 mai 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 264 alin. (3)
(3) Orice copil poate cere să fie ascultat, potrivit prevederilor alin. (1) și (2). Respingerea cererii de către autoritatea competentă trebuie motivată.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 89: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 226 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 226 alin. (1)
(1) În cazul în care, potrivit legii, urmează să fie ascultat un minor, ascultarea se va face în camera de consiliu.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 90: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 140³ alin. (1) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 140³ alin. (1)
(1) În cauzele în care urmează să fie dispuse măsuri cu privire la copilul minor, altele decât cele prevăzute la art. 133, instanța de judecată procedează la ascultarea minorului doar cu participarea unui psiholog din cadrul direcției generale de asistență socială și protecția copilului.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 91: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 140³ alin. (3) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 140³ alin. (3)
(3) Dacă ascultarea minorului s-a desfășurat cu participarea unui psiholog din cadrul direcției generale de asistență socială și protecția copilului, acesta va redacta un raport de constatare, care se va depune în mod obligatoriu la dosarul cauzei. Atunci când sunt necesare identificarea unei afecțiuni psihiatrice a copilului sau a unuia dintre părinți, constatarea în plan psihic a unor situații de abuz și existența unei legături de cauzalitate între un eventual abuz și urmările sale în plan psihic, se va dispune efectuarea unei expertize medico-legale psihiatrice.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 92: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 140³ alin. (5) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 140³ alin. (5)
(5) Ascultarea minorilor în cadrul procedurii judiciare se va realiza în mod obligatoriu ulterior administrării probelor din dosar, ca ultimă etapă a cercetării judecătorești. Opinia minorului are valoarea probatorie a unei prezumții relative.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 93: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 264 alin. (4) · forma din 3 mai 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 264 alin. (4)
(4) Opiniile copilului ascultat vor fi luate în considerare în raport cu vârsta și cu gradul său de maturitate.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 94: Decizia ÎCCJ nr. 36/2026 (hotărâre prealabilă)Hotărâre · dispozitiv · forma din 23 februarie 2026Înalta Curte de Casație și Justiție · 36 · 23 februarie 2026 · Caracter definitiv neprecizatTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
dispozitiv
DECIDE:Admite sesizarea formulată de Tribunalul Brăila - Secția I civilă în Dosarul nr. 16.162/196/2023 pentru pronunțarea unei hotărâri prealabile.În interpretarea art. 531 alin. (1) raportat la art. 264 alin. (1) și (2) și la art. 499 alin. (4) din Codul civil stabilește următoarele:În procedurile judiciare având ca obiect cereri de majorare a pensiei de întreținere datorate de părinte copilului nu este obligatorie nici ascultarea copilului care a împlinit vârsta de 10 ani, nici efectuarea anchetei psihosociale.Obligatorie, conform art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.Pronunțată în ședință publică astăzi, 23 februarie 2026.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 95: Decizia ÎCCJ nr. 36/2026 (hotărâre prealabilă)Hotărâre · par. 98 · forma din 23 februarie 2026Înalta Curte de Casație și Justiție · 36 · 23 februarie 2026 · Caracter definitiv neprecizatTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
par. 98
98. Prevăd ascultarea obligatorie a copilului, spre exemplificare, art. 130 alin. (2) și art. 139 din cartea I - Despre persoane, titlul III - Ocrotirea persoanei fizice, capitolul II, secțiunea a 3-a - Consiliul de familie, secțiunea a 4-a § 2. - Exercitarea tutelei cu privire la persoana minorului, art. 396 și art. 401 alin. (2) din cartea a II-a - Despre familie, titlul II - Căsătoria, capitolul VII - Desfacerea căsătoriei, secțiunea a 2-a - Efectele divorțului § 4. - Efectele divorțului cu privire la raporturile dintre părinți și copiii lor minori, art. 472 și art. 473 alin. (3) din aceeași carte, titlul III - Rudenia, capitolul III - Adopția, secțiunea a 3-a - Efectele adopției, art. 481 și art. 482 alin. (3) din secțiunea a 4-a - Încetarea adopției, art. 486 din titlul IV - Autoritatea părintească, capitolul I - Dispoziții generale, art. 494, art. 496, art. 495, art. 497 și art. 498 din capitolul II - Drepturile și îndatoririle părintești, art. 506 din capitolul III - Exercitarea autorității părintești. ...
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 96: Decizia ÎCCJ nr. 36/2026 (hotărâre prealabilă)Hotărâre · par. 132 · forma din 23 februarie 2026Înalta Curte de Casație și Justiție · 36 · 23 februarie 2026 · Caracter definitiv neprecizatTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
par. 132
132. Prevăd în acest sens, spre exemplificare, art. 396 alin. (1) din cartea a II-a - Despre familie, titlul II - Căsătoria, capitolul VII - Desfacerea căsătoriei, secțiunea a 2-a - Efectele divorțului § 4. - Efectele divorțului cu privire la raporturile dintre părinți și copiii lor minori, art. 486 din aceeași carte, titlul IV - Autoritatea părintească, capitolul I - Dispoziții generale și art. 496, art. 497, art. 498 și art. 499 din capitolul II - Drepturile și îndatoririle părintești, art. 508 din același titlu, capitolul IV - Decăderea din exercițiul drepturilor părintești. ...
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 97: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 36 alin. (7) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 36 alin. (7)
(7) Se consideră motive întemeiate pentru ca instanța să decidă ca autoritatea părintească să se exercite de către un singur părinte încălcarea gravă sau repetată a autorității părintești a celuilalt părinte, alcoolismul, boala psihică, dependența de droguri a celuilalt părinte, violența față de copil sau față de celălalt părinte, înstrăinarea părintească, condamnările pentru infracțiuni de trafic de persoane, trafic de droguri, infracțiuni cu privire la viața sexuală, infracțiuni de violență, oricare altă imposibilitate obiectivă a părinților de a colabora pentru luarea în comun a deciziilor privitoare la copil, precum și orice alt motiv legat de riscurile pentru copil, care ar deriva din exercitarea de către acel părinte a autorității părintești.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 98: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 262 alin. (2) · forma din 3 mai 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 262 alin. (2)
(2) Copilul care nu locuiește la părinții săi sau, după caz, la unul dintre ei are dreptul de a avea legături personale cu aceștia. Exercițiul acestui drept nu poate fi limitat decât în condițiile prevăzute de lege, pentru motive temeinice, luând în considerare interesul superior al copilului.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 99: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 997 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 997 alin. (1)
(1) Instanța de judecată, stabilind că în favoarea reclamantului există aparența de drept, va putea să ordone măsuri provizorii în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara, precum și pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 100: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 997 alin. (5) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 997 alin. (5)
(5) Pe cale de ordonanță președințială nu pot fi dispuse măsuri care să rezolve litigiul în fond și nici măsuri a căror executare nu ar mai face posibilă restabilirea situației de fapt.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 101: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 140² alin. (1) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 140² alin. (1)
(1) Atunci când instanța de judecată este învestită cu o cerere de ordonanță președințială în care urmează a fi dispuse măsuri cu privire la copil, altele decât cele prevăzute la art. 133, termenul maxim de soluționare este de 30 de zile de la data introducerii cererii de chemare în judecată.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 102: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 140² alin. (2) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 140² alin. (2)
(2) În cauzele prevăzute la alin. (1), citația părților se face potrivit regulilor privind citarea în cauze urgente.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 103: Legea nr. 248/2005 privind regimul liberei circulații a cetățenilor români în străinătateLege · art. 30 alin. (3) lit. a) · forma din 15 martie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 30 alin. (3) lit. a)
a) în cazul în care însoțitorul argumentează necesitatea călătoriei în străinătate prin faptul că minorul urmează să beneficieze de un tratament medical care nu este posibil pe teritoriul României și fără de care viața sau sănătatea îi este pusă în mod grav în pericol, cu condiția să prezinte documente doveditoare în acest sens, emise sau avizate de autoritățile medicale române, din care să rezulte perioada și statul sau statele în care urmează să se acorde tratamentul medical respectiv, chiar dacă nu există acordul ambilor părinți, al celuilalt părinte, al părintelui supraviețuitor sau al reprezentantului legal; ...
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 104: Legea nr. 248/2005 privind regimul liberei circulații a cetățenilor români în străinătateLege · art. 30 alin. (3) lit. b) · forma din 15 martie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 30 alin. (3) lit. b)
b) în cazul în care însoțitorul face dovada că minorul se deplasează pentru studii sau concursuri oficiale, prin prezentarea unor documente corespunzătoare, din care să rezulte perioada și statul sau statele în care se vor desfășura aceste studii sau concursuri, chiar dacă există acordul doar al unuia dintre părinți.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 105: OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbruLege · art. 15 lit. d) · forma din 1 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 15 lit. d)
d) pentru cererile care nu sunt accesorii unei cereri de divorț și care au ca obiect stabilirea locuinței copilului, exercitarea autorității părintești, stabilirea contribuției părinților la cheltuielile de creștere și educare a copiilor, dreptul părintelui sau al altor persoane decât părinții de a avea legături personale cu copilul, locuința familiei - 20 lei fiecare cerere; ...
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 106: OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbruLege · art. 15 lit. e) · forma din 1 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 15 lit. e)
e) pentru orice altă cerere neevaluabilă în bani - 20 lei, dacă nu sunt scutite, potrivit legii, de taxă de timbru. ...
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 107: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 140 · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 140
Cauzele care privesc aplicarea prezentei legi, cu excepția celor prevăzute de art. 140^1 și 140^2, sunt scutite de taxa judiciară de timbru și de timbrul judiciar.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 108: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 468 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 468 alin. (1)
(1) Termenul de apel este de 30 de zile de la comunicarea hotărârii, dacă legea nu dispune altfel.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 109: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 471 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 471 alin. (1)
(1) Apelul și, când este cazul, motivele de apel se depun la instanța a cărei hotărâre se atacă, sub sancțiunea nulității.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 110: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 1000 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 1000 alin. (1)
(1) Dacă prin legi speciale nu se prevede altfel, ordonanța este supusă numai apelului în termen de 5 zile de la pronunțare, dacă s-a dat cu citarea părților, și de la comunicare, dacă s-a dat fără citarea lor.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 111: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 181 alin. (1) pct. 2 · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 181 alin. (1) pct. 2
2. când termenul se socotește pe zile, nu intră în calcul ziua de la care începe să curgă termenul, nici ziua când acesta se împlinește; ...
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 112: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 181 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 181 alin. (2)
(2) Când ultima zi a unui termen cade într-o zi nelucrătoare, termenul se prelungește până în prima zi lucrătoare care urmează.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 113: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 182 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 182 alin. (1)
(1) Termenul care se socotește pe zile, săptămâni, luni sau ani se împlinește la ora 24,00 a ultimei zile în care se poate îndeplini actul de procedură.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 114: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 182 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 182 alin. (2)
(2) Cu toate acestea, dacă este vorba de un act ce trebuie depus la instanță sau într-un alt loc, termenul se va împlini la ora la care activitatea încetează în acel loc în mod legal, dispozițiile art. 183 fiind aplicabile.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 115: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 183 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 183 alin. (1)
(1) Actul de procedură, depus înăuntrul termenului prevăzut de lege prin scrisoare recomandată la oficiul poștal sau depus la un serviciu de curierat rapid ori la un serviciu specializat de comunicare ori trimis prin fax sau e-mail, este socotit a fi făcut în termen.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 116: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 185 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 185 alin. (1)
(1) Când un drept procesual trebuie exercitat într-un anumit termen, nerespectarea acestuia atrage decăderea din exercitarea dreptului, în afară de cazul în care legea dispune altfel. Actul de procedură făcut peste termen este lovit de nulitate.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 117: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 186 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 186 alin. (1)
(1) Partea care a pierdut un termen procedural va fi repusă în termen numai dacă dovedește că întârzierea se datorează unor motive temeinic justificate.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 118: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 186 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 186 alin. (2)
(2) În acest scop, partea va îndeplini actul de procedură în cel mult 15 zile de la încetarea împiedicării, cerând totodată repunerea sa în termen. În cazul exercitării căilor de atac, această durată este aceeași cu cea prevăzută pentru exercitarea căii de atac.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 119: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 186 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 186 alin. (3)
(3) Cererea de repunere în termen va fi rezolvată de instanța competentă să soluționeze cererea privitoare la dreptul neexercitat în termen.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 120: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 448 alin. (1) pct. 1 · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 448 alin. (1) pct. 1
1. stabilirea modului de exercitare a autorității părintești, stabilirea locuinței minorului, precum și modul de exercitare a dreptului de a avea legături personale cu minorul; ...
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 121: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 448 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 448 alin. (2)
(2) Executarea hotărârilor prevăzute la alin. (1) are caracter provizoriu.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 122: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 468 alin. (5) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 468 alin. (5)
(5) Termenul de apel suspendă executarea hotărârii de primă instanță, cu excepția cazurilor anume prevăzute de lege. În aceleași condiții, executarea se suspendă dacă apelul a fost exercitat în termen.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 123: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 450 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 450 alin. (1)
(1) Suspendarea executării provizorii va putea fi solicitată fie prin cererea de apel, fie distinct în tot cursul judecății în apel.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 124: Convenția de la Haga din 25 octombrie 1980 asupra aspectelor civile ale răpirii internaționale de copiiDocument · art. 3 paragraful 1 lit. a) · forma din 25 octombrie 1980Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 3 paragraful 1 lit. a) · textul original, în limba engleză
a) it is in breach of rights of custody attributed to a person, an institution or any other body, either jointly or alone, under the law of the State in which the child was habitually resident immediately before the removal or retention; and
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 125: Convenția de la Haga din 25 octombrie 1980 asupra aspectelor civile ale răpirii internaționale de copiiDocument · art. 3 paragraful 1 lit. b) · forma din 25 octombrie 1980Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 3 paragraful 1 lit. b) · textul original, în limba engleză
b) at the time of removal or retention those rights were actually exercised, either jointly or alone, or would have been so exercised but for the removal or retention.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 126: Convenția de la Haga din 25 octombrie 1980 asupra aspectelor civile ale răpirii internaționale de copiiDocument · art. 5 paragraful 1 lit. a) · forma din 25 octombrie 1980Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 5 paragraful 1 lit. a) · textul original, în limba engleză
a) "rights of custody" shall include rights relating to the care of the person of the child and, in particular, the right to determine the child's place of residence;
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 127: Convenția de la Haga din 25 octombrie 1980 asupra aspectelor civile ale răpirii internaționale de copiiDocument · art. 5 paragraful 1 lit. b) · forma din 25 octombrie 1980Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 5 paragraful 1 lit. b) · textul original, în limba engleză
b) "rights of access" shall include the right to take a child for a limited period of time to a place other than the child's habitual residence.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 128: Convenția de la Haga din 25 octombrie 1980 asupra aspectelor civile ale răpirii internaționale de copiiDocument · art. 13 paragraful 1 lit. a) · forma din 25 octombrie 1980Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 13 paragraful 1 lit. a) · textul original, în limba engleză
a) the person, institution or other body having the care of the person of the child was not actually exercising the custody rights at the time of removal or retention, or had consented to or subsequently acquiesced in the removal or retention; or
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 129: Legea nr. 248/2005 privind regimul liberei circulații a cetățenilor români în străinătateLege · art. 2 alin. (1) · forma din 15 martie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 2 alin. (1)
(1) Cetățenilor români care îndeplinesc condițiile prevăzute de prezenta lege le este garantat dreptul de a călători în străinătate, de a emigra și de a reveni oricând în țară. Nici o autoritate română nu îi poate interzice, în nici o situație, unui cetățean român să se reîntoarcă pe teritoriul României.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 130: Hotărârea CJUE din 8 iunie 2017, cauza C-111/17 PPU, OLHotărâre · paragraful 49 · forma din 14 septembrie 2017Curtea de Justiție a Uniunii Europene · 8 iunie 2017 · Caracter definitiv neprecizatTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
paragraful 49
49 Cu toate acestea, trebuie amintit că, în cauza principală, după cum s-a subliniat la punctul 32 din prezenta hotărâre, copilul s-a născut într-un stat membru determinat conform voinței comune a părinților săi și că, imediat înainte de pretinsa reținere, locuise acolo cu mama sa cinci luni consecutive, în cadrul familiei paterne a acesteia, fără să iasă vreodată de pe teritoriul statului menționat.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 131: Hotărârea CJUE din 8 iunie 2017, cauza C-111/17 PPU, OLHotărâre · paragraful 51 · forma din 14 septembrie 2017Curtea de Justiție a Uniunii Europene · 8 iunie 2017 · Caracter definitiv neprecizatTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
paragraful 51
51 În această privință, în primul rând, trebuie amintit că noțiunea „reședință obișnuită”, în sensul Regulamentului nr. 2201/2003, reflectă în esență o chestiune de fapt. Prin urmare, ar fi dificil de conciliat cu această noțiune faptul de a considera că intenția inițială a părinților ca reședința copilului să se afle într-un anumit loc primează asupra împrejurării că locuiește în mod neîntrerupt într-un alt stat de la naștere.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 132: Hotărârea CJUE din 8 iunie 2017, cauza C-111/17 PPU, OLHotărâre · paragraful 54 · forma din 14 septembrie 2017Curtea de Justiție a Uniunii Europene · 8 iunie 2017 · Caracter definitiv neprecizatTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
paragraful 54
54 În consecință, consimțământul sau lipsa consimțământului tatălui, în exercitarea drepturilor sale privind încredințarea, la stabilirea într-un loc a copilului nu poate fi un considerent decisiv pentru a determina „reședința obișnuită” a acestui copil, în sensul Regulamentului nr. 2201/2003, ceea ce concordă de altfel cu ideea că această noțiune reflectă în esență o chestiune de fapt.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 133: Hotărârea CJUE din 8 iunie 2017, cauza C-111/17 PPU, OLHotărâre · paragraful 65 · forma din 14 septembrie 2017Curtea de Justiție a Uniunii Europene · 8 iunie 2017 · Caracter definitiv neprecizatTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
paragraful 65
65 Pe de altă parte, trebuie precizat că o decizie cu privire la înapoierea sau la reținerea copilului nu soluționează chestiunea încredințării acestuia. În acest sens, imposibilitatea de a beneficia de o procedură de înapoiere în cauza principală nu aduce atingere posibilității tatălui de a-și valorifica drepturile asupra copilului prin intermediul unei proceduri privind fondul răspunderii părintești, prezentată în fața instanțelor competente pentru a o soluționa în temeiul dispozițiilor Regulamentului nr. 2201/2003, în cursul căreia va putea fi efectuată o examinare aprofundată a ansamblului împrejurărilor, inclusiv a comportamentului părinților (a se vedea prin analogie Hotărârea din 5 octombrie 2010, McB., C-400/10 PPU, EU:C:2010:582, punctul 58).
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 134: Hotărârea CJUE din 8 iunie 2017, cauza C-111/17 PPU, OLHotărâre · paragraful 70 · forma din 14 septembrie 2017Curtea de Justiție a Uniunii Europene · 8 iunie 2017 · Caracter definitiv neprecizatTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
paragraful 70
70 Având în vedere ansamblul considerațiilor ce precedă, trebuie să se răspundă la întrebarea adresată că articolul 11 alineatul (1) din Regulamentul nr. 2201/2003 trebuie interpretat în sensul că, într-o situație precum cea din litigiul principal, în care un copil s-a născut și a locuit în mod neîntrerupt cu mama sa mai multe luni, conform voinței comune a părinților săi, într-un alt stat membru decât cel în care aceștia își aveau reședința obișnuită înainte de nașterea sa, intenția inițială a părinților cu privire la întoarcerea mamei, împreună cu copilul, în acest din urmă stat membru nu poate permite să se considere că acest copil își are acolo „reședința obișnuită”, în sensul acestui regulament. În consecință, într-o asemenea situație, refuzul mamei de a se întoarce în același stat membru împreună cu copilul nu poate fi considerat o „deplasare sau o reținere ilicită” a copilului, în sensul articolului 11 alineatul (1) menționat.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 135: Convenția de la Haga din 25 octombrie 1980 asupra aspectelor civile ale răpirii internaționale de copiiDocument · art. 16 paragraful 1 · forma din 25 octombrie 1980Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 16 paragraful 1 · textul original, în limba engleză
After receiving notice of a wrongful removal or retention of a child in the sense of Article 3, the judicial or administrative authorities of the Contracting State to which the child has been removed or in which it has been retained shall not decide on the merits of rights of custody until it has been determined that the child is not to be returned under this Convention or unless an application under this Convention is not lodged within a reasonable time following receipt of the notice.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 136: Convenția de la Haga din 25 octombrie 1980 asupra aspectelor civile ale răpirii internaționale de copiiDocument · art. 19 paragraful 1 · forma din 25 octombrie 1980Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 19 paragraful 1 · textul original, în limba engleză
A decision under this Convention concerning the return of the child shall not be taken to be a determination on the merits of any custody issue.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 137: Convenția de la Haga din 25 octombrie 1980 asupra aspectelor civile ale răpirii internaționale de copiiDocument · art. 4 paragraful 1 · forma din 25 octombrie 1980Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 4 paragraful 1 · textul original, în limba engleză
The Convention shall apply to any child who was habitually resident in a Contracting State immediately before any breach of custody or access rights. The Convention shall cease to apply when the child attains the age of 16 years.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 138: Convenția de la Haga din 25 octombrie 1980 asupra aspectelor civile ale răpirii internaționale de copiiDocument · art. 35 paragraful 1 · forma din 25 octombrie 1980Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 35 paragraful 1 · textul original, în limba engleză
This Convention shall apply as between Contracting States only to wrongful removals or retentions occurring after its entry into force in those States.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 139: Convenția de la Haga din 25 octombrie 1980 asupra aspectelor civile ale răpirii internaționale de copiiDocument · art. 38 paragraful 4 · forma din 25 octombrie 1980Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 38 paragraful 4 · textul original, în limba engleză
The accession will have effect only as regards the relations between the acceding State and such Contracting States as will have declared their acceptance of the accession. Such a declaration will also have to be made by any Member State ratifying, accepting or approving the Convention after an accession.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 140: Convenția de la Haga din 19 octombrie 1996 privind competența, legea aplicabilă, recunoașterea, executarea și cooperarea cu privire la răspunderea părintească și măsurile privind protecția copiilorDocument · art. 2 · forma din 19 octombrie 1996Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 2 · textul original, în limba engleză
The Convention applies to children from the moment of their birth until they reach the age of 18 years.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 141: Legea nr. 248/2005 privind regimul liberei circulații a cetățenilor români în străinătateLege · art. 30 alin. (6¹) · forma din 15 martie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 30 alin. (6¹)
(6^1) Prin excepție de la prevederile alin. (1) lit. b) și d), declarația celuilalt părinte, declarația ambilor părinți sau, după caz, a părintelui căruia i-a fost încredințat minorul, a părintelui care exercită singur autoritatea părintească, a părintelui supraviețuitor sau a reprezentantului său legal, privind acordul acestora cu privire la efectuarea de călătorii în străinătate la ieșirea din România, nu este necesară atunci când minorul cetățean român cu domiciliul sau reședința în țara de destinație se deplasează însoțit în condițiile prezentului articol, în această țară.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 142: Legea nr. 248/2005 privind regimul liberei circulații a cetățenilor români în străinătateLege · art. 30 alin. (8) · forma din 15 martie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 30 alin. (8)
(8) Cetățenii români minori pot ieși din România către state care aplică în totalitate acquis-ul Schengen, denumite în continuare state Schengen, dacă îndeplinesc condițiile prevăzute de prezentul articol.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 143: Legea nr. 248/2005 privind regimul liberei circulații a cetățenilor români în străinătateLege · art. 30 alin. (9) · forma din 15 martie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 30 alin. (9)
(9) În vederea constatării îndeplinirii de către cetățenii români minori a condițiilor de ieșire din România către state Schengen, organele poliției de frontieră pot efectua verificări nesistematice la frontiera internă.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 144: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 468 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 468 alin. (3)
(3) Dacă o parte face apel înainte de comunicarea hotărârii, aceasta se socotește comunicată la data depunerii cererii de apel.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 145: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 24 · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 24
Legea aplicabilă proceselor noi Dispozițiile legii noi de procedură se aplică numai proceselor și executărilor silite începute după intrarea acesteia în vigoare.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 146: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 1000 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 1000 alin. (2)
(2) Instanța de apel poate suspenda executarea până la judecarea apelului, dar numai cu plata unei cauțiuni al cărei cuantum se va stabili de către aceasta.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 147: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 997 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 997 alin. (2)
(2) Ordonanța este provizorie și executorie. Dacă hotărârea nu cuprinde nicio mențiune privind durata sa și nu s-au modificat împrejurările de fapt avute în vedere, măsurile dispuse vor produce efecte până la soluționarea litigiului asupra fondului.
Textul în documentul-sursă ↗

Ai nevoie de un avocat? Scrie-ne. Găsim pentru tine un avocat colaborator potrivit cazului tău, care te contactează în cel mult 2 zile lucrătoare. Prima consultație este gratuită și nu te obligă la nimic. Când poate fi util un avocat.

Ghiduri înrudite

Acordul de relocare și costurile legăturilor cu copilul din alt statC15 · 20 MIN · GHID Instanța competentă pentru copilul aflat în alt statC15 · 17 MIN · GHID Acordul instanței pentru o călătorie a copilului când părintele refuzăC15 · 13 MIN · GHID Pașaportul copilului: acordul părinților și actele necesareC15 · 20 MIN · GHID Actele și acordurile pentru călătoria copiluluiC15 · 14 MIN · GHID Prevenirea răpirii internaționale a copilului de un părinteC15 · 18 MIN · GHID Cererea de înapoiere a copilului dus în alt statC15 · 12 MIN · GHID

Mutarea copilului în alt stat: acordul celuilalt părinte și instanța

Ce trebuie aprobat înaintea mutării

Acordul pentru vacanță și acordul pentru relocare

Locuința la un părinte, autoritatea exclusivă și lipsa răspunsului

Ce instanță poate autoriza schimbarea

Ce cer și ce documente pregătesc?

Cum este evaluat interesul copilului și cum este ascultat

Urgența, violența și măsurile provizorii

Taxe, termene și efectele hotărârii

Copilul a venit în România în vizită și părintele vrea să rămână

Verificarea finală înainte de plecare

Termene și repere procedurale

Lista de pași

Întrebări frecvente

De reținut

Surse și trimiteri

Ghiduri înrudite

Semnalează o eroare

Instalează pe iPhone sau iPad

Scrie-ne

Mesajul a fost trimis

Mutarea copilului în alt stat: acordul celuilalt părinte și instanța

Cui se adresează

01Ce trebuie aprobat înaintea mutării

02Acordul pentru vacanță și acordul pentru relocare

03Locuința la un părinte, autoritatea exclusivă și lipsa răspunsului

04Ce instanță poate autoriza schimbarea

05Ce cer și ce documente pregătesc?

06Cum este evaluat interesul copilului și cum este ascultat

07Urgența, violența și măsurile provizorii

08Taxe, termene și efectele hotărârii

09Copilul a venit în România în vizită și părintele vrea să rămână

10Verificarea finală înainte de plecare

§Termene și repere procedurale

✓Lista de pași

?Întrebări frecvente

!De reținut

#Surse și trimiteri

Ghiduri înrudite

Ce trebuie aprobat înaintea mutării

Acordul pentru vacanță și acordul pentru relocare

Locuința la un părinte, autoritatea exclusivă și lipsa răspunsului

Ce instanță poate autoriza schimbarea

Ce cer și ce documente pregătesc?

Cum este evaluat interesul copilului și cum este ascultat

Urgența, violența și măsurile provizorii

Taxe, termene și efectele hotărârii

Copilul a venit în România în vizită și părintele vrea să rămână

Verificarea finală înainte de plecare

Termene și repere procedurale

Lista de pași

Întrebări frecvente

De reținut

Surse și trimiteri