Pașaportul copilului: acordul părinților și actele necesare
Pentru pașaportul simplu temporar al copilului, verifici separat motivul legal al eliberării, cine poate cere documentul sau își poate da acordul și actele care dovedesc aceste drepturi. Există o excepție când studiile, concursurile oficiale ori tratamentul medical nu permit obținerea la timp a acordului celuilalt părinte, dar ea cere documente justificative. O hotărâre străină se folosește potrivit regimului de recunoaștere aplicabil; o nouă hotărâre română nu este cerută în toate situațiile. [1] [2] [3] [4] [5] [6]
Poți face programarea online înainte de transcrierea nașterii, folosind datele unui părinte, însă la depunere trebuie să ai certificatul de naștere românesc al copilului, cu codul numeric personal (CNP) atribuit. Eliberarea pașaportului și dreptul copilului de a ieși din România rămân verificări diferite. [7] [8]
- ACTUALIZAT
- TIMP DE CITIRE
- 20 de minute
- CATEGORIE
- Copiii în relațiile transfrontaliere
Cuprins · 15 secțiuni
- 01Cui se adresează
- 02Pașaportul, călătoria și mutarea copilului sunt verificări separate
- 03Când urgența permite pașaport temporar fără acordul celuilalt părinte
- 04Cine cere pașaportul și ce trebuie să scrie în ordonanță
- 05Programarea înaintea transcrierii nașterii
- 06Documentele de bază și actele întocmite în străinătate
- 07Hotărârea străină: regimul aplicabil și efectul necesar
- 08Actele pentru o hotărâre UE: regimul nou și regimul vechi
- 09Măsura care circulă potrivit Convenției Haga 1996
- 10Când se aplică regulile generale române și este necesară instanța
- 11Ordinea practică a pregătirii dosarului
- 12Termene și repere
- 13Lista de pași
- 14Întrebări frecvente
- 15Surse și trimiteri
Cui se adresează
Pașaportul românesc simplu temporar al minorului: acord, ordonanță expresă, urgență și titlu străin.
Programarea online la Direcția Generală de Pașapoarte (DGP) înainte de transcrierea nașterii și actul necesar la depunere.
Lista documentelor de bază DGP pentru minorul cu domiciliul în România.
Dosarul complet pentru stabilirea domiciliului în străinătate/pașaportul pentru cetățean român cu domiciliul în străinătate (CRDS).
Cererea judiciară pentru autorizarea călătoriei ori a relocării, tratată în ghidurile dedicate.
Lista completă a verificărilor la frontieră și condițiile de intrare/viză ale statului de destinație.
Generalizarea regulilor acestui ghid la toate cererile de pașaport electronic.
Pașaportul, călătoria și mutarea copilului sunt verificări separate
Acest ghid privește pașaportul românesc simplu temporar, în special situațiile în care lipsesc acordul celuilalt părinte, certificatul românesc de naștere ori un titlu român privind autoritatea părintească. Regula acordului prevăzută pentru minori de art. 17 din Legea nr. 248/2005 se aplică, în mod corespunzător, și cererii pentru pașaport temporar. Documentele de bază de mai jos urmează listele DGP pentru minorii cu domiciliul în România; stabilirea domiciliului în străinătate și dosarul CRDS au un obiect distinct. [3] [9] [10]
Pașaportul este documentul de călătorie. Nu dovedește singur acordul pentru fiecare ieșire din țară și nu autorizează mutarea copilului. Pentru ieșirea din România se verifică separat art. 30 din Legea nr. 248/2005 și situația însoțitorului. Schimbarea locuinței copilului care afectează exercitarea autorității sau a drepturilor părintești cere acordul prealabil al celuilalt părinte, iar neînțelegerea se soluționează de instanță, în condițiile Codului civil. [8] [11] [12] [13]
Prin urmare, o hotărâre care permite o călătorie nu trebuie presupusă suficientă pentru eliberarea pașaportului: citește exact ce dispune despre pașaport și acord. Pentru celelalte etape, vezi actele și acordurile pentru călătoria copilului, acordul instanței pentru o călătorie a copilului când părintele refuză și mutarea copilului în alt stat. [14] [15] [3]
Când urgența permite pașaport temporar fără acordul celuilalt părinte
Art. 17¹ alin. (1) lit. a) din Legea nr. 248/2005 permite pașaportul simplu temporar când sunt îndeplinite împreună două condiții: copilul pleacă pentru studii, participare la concursuri oficiale sau un tratament medical fără de care viața ori sănătatea îi este pusă în pericol, iar timpul disponibil nu permite obținerea acordului celuilalt părinte. În această situație, DGP prevede cererea unui singur părinte pentru copilul sub 14 ani, respectiv acordul unui singur părinte pentru cererea copilului care a împlinit 14 ani. Lipsa timpului trebuie raportată la împrejurările concrete; simplul dezacord dintre părinți nu dovedește această excepție. [1] [16] [17] [15]
Dosarul de urgență trebuie să arate motivul, perioada și statul sau statele deplasării:
| Scopul deplasării | Documentul cerut pentru această excepție |
|---|---|
| Studii sau concurs oficial | Document emis de instituția organizatoare; DGP cere, după caz, traducere legalizată. |
| Tratament medical | Document emis ori avizat de o autoritate medicală română, din care rezultă tratamentul și deplasarea; DGP indică, după caz, traducere autorizată. |
O invitație informală sau o programare medicală străină, fără documentul emis ori avizat de autoritatea medicală română cerut de lege, nu acoperă singură această cerință. Actele trebuie să permită verificarea condițiilor de mai sus, inclusiv a timpului disponibil. [2] [18] [19]
Legea mai permite pașaportul temporar cetățenilor care se află în străinătate fără documente de călătorie valabile, care declară necesitatea urgentă a continuării călătoriei ori a reglementării șederii/situației juridice, precum și în alte situații obiective și urgente care nu lasă timp pentru pașaportul electronic sau în care acesta este depus pentru viză. Pentru continuarea călătoriei se cer dovezi ale necesității și urgenței; celelalte situații obiective și urgente se probează documentar și exclud deplasările exclusiv turistice. Aceste ramuri nu înlătură prin ele însele regula acordului parental: excepția specifică privind lipsa timpului pentru acord este cea de la lit. a). [20] [21] [22] [23] [3] [15]
Eliberarea presupune și îndeplinirea condițiilor generale: să nu existe suspendarea dreptului la liberă circulație ori o obligație penală de a nu părăsi România dintre cele prevăzute de lege. Cererea se depune la serviciul de pașapoarte competent în țară, iar în străinătate la misiunea diplomatică sau oficiul consular român. Dacă solicitantul nu se poate prezenta la serviciul de la domiciliu/reședință, legea permite depunerea la cel mai apropiat serviciu. Termenul legal de eliberare este de cel mult 3 zile lucrătoare de la depunerea cererii, iar valabilitatea pașaportului temporar este de 12 luni. Termenul nu rezolvă în avans obținerea actelor lipsă ori recunoașterea unui titlu care necesită o procedură distinctă. [24] [3] [25] [26] [27] [28]
Pentru o plecare medicală, verifică și condițiile de ieșire din România: art. 30 alin. (3) lit. a) formulează o excepție proprie, care cere un tratament imposibil în România și un pericol grav pentru viață sau sănătate. Condițiile ei nu se confundă cu cele pentru emiterea pașaportului temporar. [1] [29]
Cine cere pașaportul și ce trebuie să scrie în ordonanță
Sub 14 ani, cererea aparține părinților sau persoanei îndreptățite potrivit legii. De la 14 ani, copilul cere pașaportul, cu acordul persoanelor prevăzute de lege. Regula este participarea/acordul ambilor părinți; legea și lista DGP prevăd și părintele supraviețuitor, părintele căruia copilul i-a fost încredințat prin vechea hotărâre definitivă și irevocabilă, părintele care exercită singur autoritatea părintească, reprezentantul legal și situațiile judiciare ori urgente expres admise. [30] [31] [3] [32] [33]
Pentru ordonanța președințială privind exercitarea autorității părintești, nu este suficientă o formulare generală despre autoritate. Verifică mențiunea expresă, potrivit vârstei:
| Vârsta copilului | Mențiunea pe care DGP o cere în ordonanță |
|---|---|
| Sub 14 ani | Persoana în favoarea căreia s-a dispus exercitarea autorității are dreptul să solicite eliberarea pașaportului. |
| 14 ani și peste | Părintele are dreptul să își dea singur acordul pentru eliberarea pașaportului. |
Această cerință rezultă și din art. 17 alin. (1¹) al legii. Separat, când instanța soluționează neînțelegerea, hotărârea sau ordonanța de suplinire trebuie să privească acordul pentru eliberarea pașaportului. O permisiune de călătorie sau simpla stabilire a locuinței copilului nu trebuie interpretate ca o asemenea dispoziție expresă. [14] [34] [35] [15] [36] [37]
În afara excepției urgente descrise anterior, neînțelegerea părinților ori imposibilitatea unuia de a-și exprima voința se soluționează pe cale judiciară. Lista DGP distinge între hotărârea definitivă și irevocabilă pentru vechiul regim și hotărârea definitivă pentru procesele începute de la 15 februarie 2013; ordonanța președințială este prevăzută distinct. Pentru prezentarea hotărârii române, DGP cere ștampila instanței în original. Păstrează actul care dovedește caracterul definitiv atunci când te bazezi pe o hotărâre pentru care acesta este cerut. [15] [34] [36] [35] [37]
Într-un caz internațional, identificarea instanței competente și recunoașterea unei hotărâri deja pronunțate sunt etape diferite. Un titlu străin se verifică după regulile din secțiunile 6–9; nu îl tratezi automat ca pe o ordonanță română. Pentru competență, vezi instanța competentă pentru copilul aflat în alt stat. [38] [39] [4]
Programarea înaintea transcrierii nașterii
Poți face programarea online înainte de a primi certificatul românesc și CNP-ul copilului. Răspunsul oficial DGP permite folosirea datelor unuia dintre părinți pentru programare. [7]
La data programării, când depui cererea, trebuie însă să ai certificatul de naștere eliberat de autoritățile române, cu CNP atribuit copilului. Listele DGP cer certificatul de naștere în original atât sub 14 ani, cât și de la 14 ani. Certificatul străin de naștere, dovada depunerii cererii de transcriere sau confirmarea programării nu înlocuiesc certificatul românesc cerut la ghișeu. [7] [40] [41]
Alege data programării ținând cont de momentul în care poți avea actul românesc. Posibilitatea tehnică de a rezerva un loc nu înseamnă că dosarul de pașaport poate fi depus incomplet. Răspunsul DGP descrie programarea online la serviciile de pașapoarte; nu trebuie extins automat la un formular consular diferit. [7]
Documentele de bază și actele întocmite în străinătate
Pentru minorul cu domiciliul în România, pregătește documentele din coloana corespunzătoare vârstei și actul care justifică lipsa celui de-al doilea părinte, dacă este cazul. [9] [10]
| Document / prezență | Copil sub 14 ani | Copil de 14 ani și peste |
|---|---|---|
| Identitatea copilului | Certificatul românesc de naștere cu CNP, în original. | Certificatul de naștere în original și cartea de identitate ori cartea de identitate provizorie valabilă, în original. |
| Identitatea adultului | Actul/actele valabile, în original, ale părintelui/părinților, reprezentantului legal ori persoanei împuternicite. | Pentru acordul exprimat în fața funcționarului, actele de identitate valabile, în original, ale persoanelor care îl exprimă. |
| Plata și pașaportul vechi | Dovada plății cu datele copilului și pașaportul anterior, dacă există. | Aceleași categorii de documente. |
| Prezența copilului | Nu este obligatorie; dacă nu se prezintă, sunt necesare două fotografii color identice, de 3,5×4,5 cm. | În principiu, minorul depune personal documentele. Excepția medicală/de incapacitate temporară cere documentele justificative prevăzute și două fotografii. |
Aceste cerințe rezultă din listele DGP; excepția de la prezență în situațiile medicale/de incapacitate temporară este prevăzută și de art. 17¹ alin. (7). Pentru plata dovedită prin tranzacție, documentul trebuie să identifice tranzacția, numele, prenumele și CNP-ul copilului, precum și suma aferentă tipului de pașaport. [40] [42] [43] [44] [45] [46] [47] [41] [48] [49] [50] [51] [52] [53] [54]
Dacă depune doar un părinte sau o persoană împuternicită, adaugă, după situație: declarația autentică de acord ori procura specială corespunzătoare; hotărârea privind autoritatea exercitată singur/încredințarea sau suplinirea acordului; actul de numire a reprezentantului legal; certificatul de deces al celuilalt părinte; ori actele urgenței. DGP acceptă, pentru declarațiile și procurile autentificate și eliberate începând cu 1 ianuarie 2013, și duplicatul de pe actul original. O procură dată unei alte persoane trebuie să acopere solicitarea pașaportului, potrivit situației din listă. [55] [56] [34] [36] [57] [58] [18] [59] [60]
Pentru minorul căsătorit în condițiile legii, DGP nu cere declarațiile de acord ale părinților; se prezintă certificatul de căsătorie în original. Aceasta este o excepție distinctă de urgența pentru studii/tratament. [59] [61] [62]
Declarația de acord și procura întocmite în străinătate: pot fi autentificate de misiunea diplomatică/oficiul consular român. Dacă sunt încheiate la o autoritate străină competentă, verifici regimul statului emitent: apostila, atunci când se aplică Convenția de la Haga din 1961; scutirea prevăzută de un tratat aplicabil; în celelalte situații, supralegalizarea potrivit legii. DGP cere traducere legalizată pentru declarația/procura străină și arată că declarația/procura poate fi folosită pentru un singur pașaport al unui minor. Aceste reguli pentru declarații notariale nu trebuie aplicate mecanic hotărârilor care circulă potrivit regulamentelor UE sau Convenției de la Haga din 1996, pentru care există scutirile explicate mai jos. [63] [64] [65] [66] [67] [68] [69] [70] [71] [72] [73] [74]
Hotărârea străină: regimul aplicabil și efectul necesar
Începe cu statul de origine, data începerii procesului și dispozitivul hotărârii. Verifică dacă titlul îți atribuie efectiv dreptul invocat: autoritate părintească exercitată singur ori acordul/suplinirea acordului pentru pașaport. O hotărâre de divorț fără dispoziția relevantă despre copil sau un act care stabilește numai locuința copilului nu trebuie presupus suficient pentru această procedură. [34] [36] [35] [37] [75]
Lista DGP cere ca hotărârea străină să îndeplinească cerințele legale pentru recunoaștere și punere în executare și indică ștampila instanței în original, precum și traducerea legalizată. Acest enunț administrativ trebuie interpretat împreună cu instrumentul internațional aplicabil. Dreptul UE și tratatele speciale au prioritate față de regulile generale din Codul de procedură civilă (CPC). Nu rezultă o obligație universală de a obține mai întâi o nouă hotărâre română de recunoaștere sau de încuviințare a executării. [34] [67] [35] [70] [38]
| Situația titlului | Punctul de plecare |
|---|---|
| Hotărâre dintr-un stat UE participant; proces început la 1 august 2022 sau ulterior | Regulamentul (UE) 2019/1111: recunoaștere fără procedură specială; copie autentică și certificat art. 36, anexa III pentru răspundere părintească. |
| Hotărâre care intră în vechiul regulament; proces început înainte de 1 august 2022 | Regulamentul (CE) nr. 2201/2003 continuă să se aplice: recunoaștere fără procedură specială; copie autentică și certificat art. 39, anexa II pentru răspundere părintească. |
| Măsură care intră în Convenția Haga 1996, în relația dintre România și statul de origine | Recunoaștere de drept, cu verificarea aplicabilității între state și în timp; executarea, dacă este necesară, are o procedură separată. |
| Situație neacoperită de un instrument special | Verificarea recunoașterii de plin drept în condițiile art. 1095 din CPC; în celelalte cazuri, procedura judiciară din art. 1096 și următoarele. |
Data relevantă pentru trecerea de la regulamentul vechi la cel nou este data începerii procedurii, nu numai data hotărârii. Danemarca nu participă la Regulamentul 2019/1111. Verificarea domeniului teritorial rămâne necesară chiar dacă statul este membru UE. [76] [77] [78] [4] [79] [80] [81] [5] [82] [6] [83]
Recunoașterea permite să invoci în România efectele titlului străin, de exemplu cine exercită autoritatea părintească. Executarea privește aducerea la îndeplinire a unei obligații atunci când ea trebuie impusă. Folosirea hotărârii ca dovadă a dreptului de a cere pașaportul nu trebuie asimilată automat executării silite. Trebuie stabilit ce efect al titlului este necesar în dosarul concret. [137] [4] [84] [5] [85] [83] [86]
Pentru un titlu din Anglia sau Țara Galilor, există și pragul Brexit: îndrumarea oficială britanică păstrează regimul Regulamentului (CE) nr. 2201/2003 (Bruxelles IIa) pentru procedurile de răspundere părintească începute înainte de sfârșitul perioadei de tranziție, la 31 decembrie 2020, și indică Convenția de la Haga din 1996 pentru cauzele noi. Nu alege regulamentul doar pentru că hotărârea britanică a fost pronunțată înainte de 1 august 2022; verifică începutul procedurii și regimul tranzitoriu. [87] [88] [89] [90] [91]
Actele pentru o hotărâre UE: regimul nou și regimul vechi
Proces început la 1 august 2022 sau ulterior
Pentru o hotărâre de răspundere părintească dintr-un stat participant, Regulamentul 2019/1111 prevede recunoașterea fără o procedură specială. Pregătește copia hotărârii care îndeplinește condițiile de autenticitate și cere instanței de origine certificatul prevăzut de art. 36, folosind anexa III. Certificatul privește hotărârea despre copil; formularul matrimonial din anexa II nu îl înlocuiește. [4] [92] [93] [79]
Autoritatea în fața căreia invoci hotărârea poate cere, dacă este necesar, traducerea conținutului relevant din câmpurile libere ale certificatului și, dacă nu poate continua altfel, traducerea hotărârii. Traducerea necesară se face de o persoană autorizată într-un stat membru. Regulamentul nu cere legalizare ori o formalitate similară. Așadar, o cerință generală de apostilare sau legalizare a acestor acte nu poate fi introdusă prin simpla aplicare a listei administrative generale. Pentru dosar, pregătește versiunea română necesară înțelegerii dispozitivului și cere indicarea cerinței concrete dacă se solicită o formalitate suplimentară. [94] [95] [96] [97] [72] [67]
Dacă este necesară executarea unei hotărâri privind răspunderea părintească, aceasta trebuie să fie executorie în statul de origine; art. 34 elimină încuviințarea executării în celălalt stat membru. Nu transforma această regulă într-o cerință generală de caracter definitiv pentru orice recunoaștere. Pentru o măsură provizorie, verifică includerea ei în definiția specială din art. 2: aceasta privește, între altele, măsurile dispuse de instanța competentă pe fond; măsura dispusă fără citarea pârâtului nu circulă în sensul capitolului IV dacă nu este notificată acestuia înainte de executare. [84] [98] [99]
Recunoașterea fără procedură specială nu înseamnă acceptarea oricărui act la ghișeu: trebuie verificată identitatea hotărârii, întinderea drepturilor și documentația. Există motive de refuz, inclusiv încălcări relevante ale dreptului la apărare. Dacă apare o dispută, persoana interesată poate cere constatarea absenței motivelor de refuz în condițiile art. 30 alin. (3). În lipsa unui document, art. 32 permite autorității să acorde un termen, să accepte documente echivalente sau să dispenseze de prezentare când are suficiente informații; nu este o scutire pe care solicitantul o poate presupune. [100] [101] [102] [103]
Proces început înainte de 1 august 2022
Pentru hotărârea care rămâne sub Regulamentul 2201/2003, recunoașterea este tot fără procedură specială. Documentele sunt copia autentică a hotărârii și certificatul art. 39, anexa II pentru răspundere părintească. Dacă hotărârea a fost pronunțată în lipsă, se adaugă dovada notificării/comunicării actului de sesizare sau un act care arată acceptarea neechivocă a hotărârii de către pârât. Traducerea cerută în procedură este certificată de o persoană autorizată într-un stat membru; documentele la care se referă art. 52 sunt scutite de legalizare sau formalități similare. [77] [80] [104] [105] [81] [106] [107] [108] [73]
Vechiul regulament distinge recunoașterea de executare: pentru executarea unei hotărâri de răspundere părintească supuse procedurii generale din art. 28 este necesară încuviințarea executării, dacă hotărârea este executorie în statul de origine și a fost notificată/comunicată. Această etapă nu se cere automat pentru simpla invocare a autorității părintești la pașapoarte. Pentru contestarea ori valorificarea unui asemenea titlu, vezi și Hotărârea din alt stat UE privind copilul: recunoaștere și contestare. [80] [109]
Măsura care circulă potrivit Convenției Haga 1996
Când Convenția Haga 1996 se aplică între România și statul de origine, măsurile autorităților unui stat contractant sunt recunoscute de drept în celelalte state contractante. Trebuie însă verificat dacă relația convențională și datele intrării în vigoare acoperă măsura: art. 53 leagă recunoașterea de intrarea în vigoare între statul de origine și statul solicitat. Nu este suficient ca două nume de state să apară într-o listă generală fără verificarea acestei relații. Vezi Convenția de la Haga din 1996: între ce state se aplică. [5] [110] [82]
Pentru dosarul de pașaport, pregătește copia oficială/autentică a măsurii, documentele care arată conținutul și întinderea autorității părintești și traducerea necesară. DGP cere în lista sa hotărârea cu ștampila instanței în original și traducere legalizată. Convenția permite autorității competente să elibereze, la cerere, certificatul art. 40, care arată calitatea persoanei și puterile sale; acesta este un instrument util, nu un certificat obligatoriu în toate cazurile de recunoaștere. Documentele transmise sau eliberate potrivit Convenției sunt scutite de legalizare ori formalități analoge, conform art. 43. [34] [67] [111] [112] [74]
O hotărâre română separată nu este condiția generală a recunoașterii de drept. Orice persoană interesată poate însă cere o decizie asupra recunoașterii sau nerecunoașterii, potrivit art. 24, iar motivele de refuz din art. 23 rămân aplicabile. Dacă măsura trebuie executată, se cere declararea caracterului executoriu ori înregistrarea în scopul executării, conform art. 26, iar măsura trebuie să fie executorie în statul de origine. În acest caz, adaugă dovada caracterului executoriu și actul român obținut în procedura respectivă; simpla invocare a autorității părintești trebuie analizată distinct. Procedura este explicată în Recunoașterea și executarea măsurilor din Convenția de la Haga din 1996. [5] [113] [114] [85] [115]
Când se aplică regulile generale române și este necesară instanța
Dacă nu există un regulament sau tratat special aplicabil, se verifică regulile Codului de procedură civilă. Nici aici nu este corect că orice hotărâre străină necesită obligatoriu o nouă hotărâre română. Art. 1095 reglementează recunoașterea de plin drept pentru anumite hotărâri privind statutul personal: de exemplu, cele referitoare la cetățenii statului în care au fost pronunțate, precum și ipotezele de recunoaștere anterioară în statul de cetățenie ori de aplicare a legii determinate potrivit dreptului internațional privat român, cu respectarea ordinii publice și a dreptului la apărare. Încadrarea unei dispoziții despre copil în aceste condiții trebuie demonstrată; nu se presupune numai din denumirea hotărârii. [38] [6]
Pentru celelalte hotărâri, recunoașterea judiciară presupune, între altele, caracter definitiv în statul de origine, competența instanței străine în condițiile art. 1096, reciprocitatea și respectarea dreptului la apărare. Există și motive de refuz, precum contradicția cu ordinea publică ori hotărâri incompatibile. Instanța română nu rejudecă fondul litigiului. [116] [117] [118] [119] [120] [121] [122]
Pe cale principală, cererea se adresează tribunalului de la domiciliul/sediul celui care a refuzat recunoașterea; dacă tribunalul nu poate fi determinat astfel, competența aparține Tribunalului București. Recunoașterea poate fi discutată și incidental într-un proces, în condițiile art. 1099 alin. (3). Nu alege instanța doar după domiciliul solicitantului pașaportului. [123] [124] [125]
La cererea de recunoaștere atașezi:
- Copia hotărârii străine.
- Dovada că este definitivă potrivit legii statului de origine.
- Dacă partea adversă a lipsit, dovada comunicării citației și actului de sesizare sau un act oficial care dovedește cunoașterea lor în timp util.
- Orice alte acte necesare pentru condițiile de recunoaștere.
- Traducerile autorizate și formalitățile de autenticitate cerute de art. 1100 și 1093, cu aplicarea scutirilor legale, convenționale ori pe bază de reciprocitate; nu se cere supralegalizare atunci când sunt îndeplinite excepțiile prevăzute.
Codul permite instanței, în condițiile sale, un termen pentru completări, documente echivalente ori dispensarea de anumite înscrisuri; nu construi dosarul presupunând că instanța va acorda dispensa. După recunoaștere, prezinți la pașapoarte și hotărârea română de recunoaștere, alături de titlul străin și actele de bază. [126] [127] [128] [129] [130] [131] [132] [34]
Dacă se cere și executarea, aceasta are propriile condiții și tribunalul competent potrivit locului executării. Pe lângă documentele pentru recunoaștere, se prezintă dovada caracterului executoriu emisă de instanța de origine. Codul general exclude executarea hotărârilor străine cu măsuri asigurătorii sau executare provizorie; nu aplica însă această excludere în locul unui regim special UE ori Haga care guvernează cazul. [86] [133] [134] [135] [38]
Ordinea practică a pregătirii dosarului
Pornește de la motivul pentru pașaport temporar și de la vârsta copilului. Stabilește dacă folosești acordul parental, un titlu care permite unui singur părinte să acționeze sau excepția urgentă pentru studii/concurs/tratament. Pregătește apoi certificatul românesc de naștere cu CNP și celelalte acte de identitate. Programarea poate fi făcută anterior transcrierii, dar dosarul trebuie să îndeplinească cerințele la depunere. [1] [20] [21] [34] [35] [7]
Pentru hotărârea străină, pune împreună copia autentică, certificatul regimului aplicabil, traducerea și, numai când este necesar pentru calea folosită, dovezile caracterului definitiv/executoriu și actul român de recunoaștere ori încuviințare. Citește dispozitivul și certificatul împreună: ele trebuie să dovedească dreptul pentru care soliciți pașaportul. [92] [93] [79] [81] [111] [127] [135] [34] [35]
Dacă funcționarul solicită o hotărâre română, apostilă sau alt act suplimentar, cere să fie precizate documentul lipsă, efectul juridic urmărit și temeiul cerinței, raportat la regimul pe care îl invoci. Prezintă copia și certificatul relevante. Recunoașterea de drept este un argument juridic pentru dosar; nu promite eliminarea oricărei verificări de autenticitate, a motivelor de refuz sau a necesității unei traduceri. Pentru o dispută reală asupra recunoașterii există procedurile judiciare indicate mai sus. [4] [102] [94] [95] [103] [114] [123]
Termene și repere procedurale
Eliberarea presupune îndeplinirea condițiilor legale pentru pașaport temporar și absența restricțiilor prevăzute de lege. [24]
Valabilitatea încetează de drept la constatarea deteriorării/distrugerii ori a ștersăturilor sau modificărilor operate fără drept, în condițiile art. 18 alin. (4). [136]
Lista de pași
Întrebări frecvente
Există o cale pentru pașaport temporar dacă urgența studiilor ori tratamentului nu permite obținerea acordului?
Da. Art. 17¹ alin. (1) lit. a) acoperă studiile, concursurile oficiale și tratamentul fără de care viața ori sănătatea copilului este pusă în pericol, când nu există timpul necesar obținerii acordului celuilalt părinte. Un părinte poate cere documentul pentru copilul sub 14 ani; de la 14 ani, copilul îl cere cu acordul unui singur părinte în această situație. Sunt necesare actele instituției organizatoare sau documentele emise/avizate de o autoritate medicală română, cu perioada și statele deplasării. Excepția nu acoperă simpla preferință pentru o eliberare rapidă și nu rezolvă singură condițiile ieșirii din țară. [1] [2] [16] [17] [29]
Pentru pașaportul simplu temporar al copilului, ce mențiune expresă trebuie verificată în ordonanța privind autoritatea părintească?
Ordonanța trebuie să spună expres că persoana în favoarea căreia s-a dispus exercitarea autorității are dreptul să solicite eliberarea pașaportului sau să își exprime acordul în acest sens. DGP concretizează: sub 14 ani, dreptul de a solicita pașaportul; de la 14 ani, dreptul părintelui de a-și da singur acordul. O dispoziție generală despre autoritate ori locuință nu înlocuiește mențiunea. Dacă temeiul este suplinirea acordului, titlul trebuie să privească acordul pentru pașaport. [14] [3] [34] [35] [15]
Pot programa pașaportul copilului înaintea transcrierii nașterii și ce certificat trebuie să am la depunere?
Da, pentru programarea online descrisă de DGP poți folosi datele unuia dintre părinți. La prezentarea pentru depunere trebuie să ai certificatul de naștere eliberat de autoritățile române, cu CNP atribuit copilului, în original. Certificatul străin sau dovada că transcrierea este în curs nu înlocuiesc actul cerut. [7] [40] [41]
Cum folosesc hotărârea străină privind copilul pentru eliberarea pașaportului românesc simplu temporar?
Verifici mai întâi că dispozitivul dovedește autoritatea exercitată singur ori dreptul/acordul pentru pașaport. Apoi alegi regimul după stat și începutul procedurii: în UE, pentru procese începute de la 1 august 2022, copie autentică și certificatul art. 36/anexa III din Regulamentul (UE) 2019/1111; pentru cele rămase sub Regulamentul (CE) nr. 2201/2003, copie autentică și certificatul art. 39/anexa II, cu actele suplimentare pentru hotărârea în lipsă, dacă este cazul. Recunoașterea este fără procedură specială. Pentru Convenția de la Haga din 1996, verifici relația convențională și datele: măsura se recunoaște de drept, iar certificatul art. 40 poate dovedi puterile titularului. Dacă nu există regim special și nici condițiile art. 1095 din Codul de procedură civilă, ceri recunoașterea la tribunal, cu hotărârea, dovada caracterului definitiv, comunicările pentru partea lipsă și traducerile/formalitățile aplicabile. Traducerea și autenticitatea se stabilesc după regimul concret; documentele UE/Haga beneficiază de scutirile lor. Dovada caracterului executoriu și eventuala încuviințare se adaugă când este necesară executarea, nu automat pentru orice prezentare a hotărârii la ghișeu. Secțiunile 6–9 arată documentele și diferențele complete. [34] [35] [4] [92] [93] [79] [77] [80] [81] [106] [5] [111] [82] [6] [127] [130] [72] [74] [135]
De reținut
Arată cele 9 idei principale ale ghidului
Programarea online DGP poate fi făcută cu datele părintelui înaintea transcrierii, dar la depunere este necesar certificatul românesc de naștere cu CNP.
Actele și acordurile pentru călătoria copilului
Ghidul descrie regulile în vigoare la data actualizării, 30 octombrie 2026. Dacă situația ta este mai veche, unele reguli pot fi diferite.
Surse și trimiteri
- Sursa 1: Legea nr. 248/2005 privind regimul liberei circulații a cetățenilor români în străinătateTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 17¹ alin. (1) lit. a)a) când minorul urmează să se deplaseze în străinătate pentru studii ori pentru a participa la concursuri oficiale sau pentru a urma un tratament medical fără de care viața ori sănătatea îi este pusă în pericol și nu există timpul necesar pentru obținerea acordului celuilalt părinte prevăzut la art. 17;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 2: Legea nr. 248/2005 privind regimul liberei circulații a cetățenilor români în străinătateTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 17¹ alin. (3)(3) Situațiile prevăzute la alin. (1) lit. a) trebuie dovedite, după caz, cu documente emise de instituția care organizează studiile/concursurile oficiale sau cu documente emise ori avizate de o autoritate medicală română, din care să rezulte perioada și statul/statele în care se vor desfășura studiile/concursurile ori în care va fi urmat tratamentul medical.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 3: Legea nr. 248/2005 privind regimul liberei circulații a cetățenilor români în străinătateTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 17¹ alin. (6)(6) Cererile pentru eliberarea pașaportului simplu temporar se depun la autoritățile prevăzute la art. 15 alin. (2). Prevederile art. 15 alin. (3) și (6), art. 15^1 și art. 17 se aplică, în mod corespunzător, și cu privire la cererile pentru eliberarea pașapoartelor simple temporare.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 4: Regulamentul (UE) 2019/1111 privind competența, recunoașterea și executarea hotărârilor în materie matrimonială și în materia răspunderii părintești, precum și privind răpirea internațională de copiiTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 30 alin. (1)(1) Hotărârile pronunțate într-un stat membru se recunosc în celelalte state membre fără a fi necesar să se recurgă la vreo procedură specială.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 5: Convenția de la Haga din 19 octombrie 1996 privind competența, legea aplicabilă, recunoașterea, executarea și cooperarea cu privire la răspunderea părintească și măsurile privind protecția copiilorTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 23 alin. (1) · textul original, în limba engleză(1) The measures taken by the authorities of a Contracting State shall be recognised by operation of law in all other Contracting States.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 6: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 1095Recunoașterea de plin drept Hotărârile străine sunt recunoscute de plin drept în România, dacă se referă la statutul personal al cetățenilor statului unde au fost pronunțate sau dacă, fiind pronunțate într-un stat terț, au fost recunoscute mai întâi în statul de cetățenie al fiecărei părți ori, în lipsă de recunoaștere, au fost pronunțate în baza legii determinate ca aplicabilă conform dreptului internațional privat român, nu sunt contrarii ordinii publice de drept internațional privat român și a fost respectat dreptul la apărare.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 7: Direcția Generală de Pașapoarte — Programarea minorului înainte de transcrierea certificatului de naștereTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
întrebarea 3 — răspunsÎn cazul cetățenilor români care doresc obținerea unei programări pentru minori și nu se află încă în posesia unui certificat de naștere românesc cu CNP atribuit pentru aceștia, precizăm că se poate realiza o programare online cu datele unuia dintre părinți, context în care, este necesar ca la data programării (în momentul prezentării la ghișeul de primiri cereri), documentele cu datele minorului să corespundă din punct de vedere legal (certificat de naștere cu CNP atribuit, eliberat de către autoritățile române).
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 8: Legea nr. 248/2005 privind regimul liberei circulații a cetățenilor români în străinătateTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 30 alin. (1) — teza introductivă(1) Organele poliției de frontieră permit ieșirea din România a cetățenilor români minori numai dacă sunt însoțiți de o persoană fizică majoră, în următoarele cazuri:
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 9: Direcția Generală de Pașapoarte — Documente necesare pentru pașaport simplu temporarTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
secțiunea minori sub 14 ani, elementul 17DOCUMENTE NECESARE PENTRU ELIBERARE PAȘAPORT SIMPLU TEMPORAR ÎN CAZUL MINORILOR CU DOMICILIUL ÎN ROMÂNIA, CARE NU AU ÎMPLINIT VÂRSTA DE 14 ANI
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 10: Direcția Generală de Pașapoarte — Documente necesare pentru pașaport simplu temporarTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
secțiunea minori de 14 ani și peste, elementul 54DOCUMENTE NECESARE PENTRU ELIBERARE PAȘAPORT SIMPLU TEMPORAR ÎN CAZUL MINORILOR CU DOMICILIUL ÎN ROMÂNIA, CARE AU ÎMPLINIT VÂRSTA DE 14 ANI
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 11: Legea nr. 248/2005 privind regimul liberei circulații a cetățenilor români în străinătateTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 30 alin. (1) lit. b)b) minorului care este titular al unui document de călătorie individual ori, după caz, al unei cărți de identitate, cărți de identitate simple sau cărți electronice de identitate și călătorește în străinătate împreună cu unul dintre părinți i se permite ieșirea în aceleași condiții și împreună cu acesta numai dacă părintele însoțitor prezintă o declarație a celuilalt părinte din care să rezulte acordul acestuia cu privire la efectuarea de călătorii în străinătate, pentru o perioadă care să nu depășească 3 ani de la data întocmirii acesteia, sau, după caz, face dovada decesului celuilalt părinte;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 12: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 497 alin. (1)(1) Dacă afectează exercițiul autorității sau al unor drepturi părintești, schimbarea locuinței copilului, împreună cu părintele la care locuiește, nu poate avea loc decât cu acordul prealabil al celuilalt părinte.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 13: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 497 alin. (2)(2) În caz de neînțelegere între părinți, hotărăște instanța de tutelă potrivit interesului superior al copilului, luând în considerare concluziile raportului de anchetă psihosocială și ascultându-i pe părinți. Ascultarea copilului este obligatorie, dispozițiile art. 264 fiind aplicabile.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 14: Legea nr. 248/2005 privind regimul liberei circulații a cetățenilor români în străinătateTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 17 alin. (1¹)(1^1) Ordonanțele președințiale prevăzute la alin. (1) trebuie să cuprindă în mod expres faptul că persoana în favoarea căreia s-a dispus exercitarea autorității părintești are dreptul de a solicita eliberarea pașaportului sau de a-și exprima acordul în acest sens.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 15: Legea nr. 248/2005 privind regimul liberei circulații a cetățenilor români în străinătateTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 17 alin. (2)(2) Eliberarea pașaportului simplu electronic pentru minor, în cazul în care există neînțelegeri între părinți cu privire la exprimarea acordului ori unul dintre părinți se află în imposibilitatea de a-și exprima voința, cu excepția situațiilor prevăzute la art. 17^1 alin. (1) lit. a), se efectuează numai după soluționarea acestor cazuri de către instanța de judecată, prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă și irevocabilă, prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă pentru procesele începute cu data de 15 februarie 2013 ori prin ordonanță președințială prin care instanța a suplinit acordul celuilalt părinte pentru eliberarea pașaportului. Eliberarea succesivă a mai multor pașapoarte simple electronice, respectiv pentru o anumită perioadă de timp/până la dobândirea capacității depline de exercițiu de către minor, se efectuează numai dacă, în cuprinsul hotărârii judecătorești sau al ordonanței președințiale de suplinire a acordului, instanța a stabilit, în mod expres, acest aspect.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 16: Direcția Generală de Pașapoarte — Documente necesare pentru pașaport simplu temporarTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
secțiunea minori sub 14 ani, elementul 51unui părinte, în situația în care minorul urmează să se deplaseze în străinătate pentru studii ori pentru a participa la concursuri oficiale sau pentru a urma un tratament medical fără de care viaţa ori sănătatea îi este pusă în pericol şi nu există timpul necesar pentru obţinerea acordului celuilalt părinte.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 17: Direcția Generală de Pașapoarte — Documente necesare pentru pașaport simplu temporarTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
secțiunea minori de 14 ani și peste, elementul 89unui părinte, în situația în care minorul urmează să se deplaseze în străinătate pentru studii ori pentru a participa la concursuri oficiale sau pentru a urma un tratament medical fără de care viaţa ori sănătatea îi este pusă în pericol şi nu există timpul necesar pentru obţinerea acordului celuilalt părinte.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 18: Direcția Generală de Pașapoarte — Documente necesare pentru pașaport simplu temporarTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
secțiunea minori sub 14 ani, elementul 30Documentele emise de instituţia care organizează studiile/concursurile oficiale (însoțite, după caz, de o traducere legalizată) sau, după caz, documente emise ori avizate de o autoritate medicală română (însoțite, după caz, de o traducere autorizată), din care să rezulte perioada şi statul sau statele în care se vor desfăşura studiile/concursurile ori în care va fi urmat tratamentul medical.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 19: Direcția Generală de Pașapoarte — Documente necesare pentru pașaport simplu temporarTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
secțiunea minori de 14 ani și peste, elementul 65Documentele emise de instituţia care organizează studiile/concursurile oficiale (însoțite, după caz, de o traducere legalizată) sau, după caz, documente emise ori avizate de o autoritate medicală română (însoțite, după caz, de o traducere autorizată), din care să rezulte perioada şi statul sau statele în care se vor desfăşura studiile/concursurile ori în care va fi urmat tratamentul medical.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 20: Legea nr. 248/2005 privind regimul liberei circulații a cetățenilor români în străinătateTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 17¹ alin. (1) lit. b)b) pentru cetățenii români aflați în străinătate care nu mai posedă documente de călătorie valabile și care declară că este necesar și urgent să își continue călătoria în străinătate sau să își reglementeze șederea/situația juridică pe teritoriul unui stat;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 21: Legea nr. 248/2005 privind regimul liberei circulații a cetățenilor români în străinătateTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 17¹ alin. (1) lit. c)c) în situații obiective și urgente, în care este necesară prezența persoanei pe teritoriul altui stat și nu există timpul necesar pentru emiterea și eliberarea pașaportului simplu electronic sau acesta a fost depus pentru obținerea unor vize.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 22: Legea nr. 248/2005 privind regimul liberei circulații a cetățenilor români în străinătateTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 17¹ alin. (4)(4) Cetățenii români prevăzuți la alin. (1) lit. b), care nu mai posedă documente de călătorie valabile și care declară că este necesar și urgent să își continue călătoria în străinătate, trebuie să prezinte documente care să probeze necesitatea și urgența.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 23: Legea nr. 248/2005 privind regimul liberei circulații a cetățenilor români în străinătateTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 17¹ alin. (5)(5) Situațiile obiective și urgente prevăzute la alin. (1) lit. c) trebuie probate cu documente din care să rezulte necesitatea deplasării persoanei în străinătate. Situațiile obiective și urgente exclud situațiile în care deplasarea persoanei pe teritoriul altui stat are la bază rațiuni exclusiv turistice. Depunerea pașaportului simplu electronic pentru obținerea unor vize trebuie dovedită.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 24: Legea nr. 248/2005 privind regimul liberei circulații a cetățenilor români în străinătateTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 17¹ alin. (1) — teza introductivă(1) Pașaportul simplu temporar se eliberează de către serviciile publice comunitare de pașapoarte sau de către misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României în străinătate la care au fost depuse cererile cetățenilor români care îndeplinesc condițiile prevăzute de prezenta lege și care nu se află în una dintre situațiile de suspendare a exercițiului dreptului la liberă circulație în străinătate sau în alte cazuri în care instanța de judecată a impus obligația de a nu părăsi teritoriul României, în condițiile legii penale, în următoarele situații:
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 25: Legea nr. 248/2005 privind regimul liberei circulații a cetățenilor români în străinătateTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 15 alin. (2)(2) Cererile pentru eliberarea pașapoartelor simple electronice se depun personal de către solicitanți, în țară, la serviciile publice comunitare pentru eliberarea și evidența pașapoartelor simple în a căror rază de competență au domiciliul sau, după caz, reședința, iar în străinătate, la misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 26: Legea nr. 248/2005 privind regimul liberei circulații a cetățenilor români în străinătateTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 15 alin. (3)(3) În cazul în care solicitantul pașaportului simplu electronic nu se poate prezenta la serviciul public comunitar pentru eliberarea și evidența pașapoartelor simple de la domiciliu sau reședință, cererile pentru eliberarea pașapoartelor simple electronice pot fi depuse la cel mai apropiat serviciu public comunitar pentru eliberarea și evidența pașapoartelor simple.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 27: Legea nr. 248/2005 privind regimul liberei circulații a cetățenilor români în străinătateTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 17¹ alin. (2)(2) Pașaportul simplu temporar se eliberează în termen de cel mult 3 zile lucrătoare de la data depunerii cererii.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 28: Legea nr. 248/2005 privind regimul liberei circulații a cetățenilor români în străinătateTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 18 alin. (3)(3) Valabilitatea pașapoartelor simple temporare este de 12 luni.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 29: Legea nr. 248/2005 privind regimul liberei circulații a cetățenilor români în străinătateTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 30 alin. (3) lit. a)a) în cazul în care însoțitorul argumentează necesitatea călătoriei în străinătate prin faptul că minorul urmează să beneficieze de un tratament medical care nu este posibil pe teritoriul României și fără de care viața sau sănătatea îi este pusă în mod grav în pericol, cu condiția să prezinte documente doveditoare în acest sens, emise sau avizate de autoritățile medicale române, din care să rezulte perioada și statul sau statele în care urmează să se acorde tratamentul medical respectiv, chiar dacă nu există acordul ambilor părinți, al celuilalt părinte, al părintelui supraviețuitor sau al reprezentantului legal;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 30: Legea nr. 248/2005 privind regimul liberei circulații a cetățenilor români în străinătateTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 17 alin. (1) lit. a)a) în cazul minorului care nu a împlinit vârsta de 14 ani, numai la cererea ambilor părinți, a părintelui supraviețuitor, a părintelui căruia i-a fost încredințat prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă și irevocabilă, a părintelui care exercită singur autoritatea părintească în temeiul unei hotărâri judecătorești rămase definitivă și irevocabilă ori în temeiul unei hotărâri judecătorești rămase definitivă pentru procesele începute cu data de 15 februarie 2013 sau, după caz, a reprezentantului legal ori în temeiul ordonanței președințiale date în condițiile Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată, cu modificările ulterioare, prin care instanța a dispus cu privire la exercitarea autorității părintești;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 31: Legea nr. 248/2005 privind regimul liberei circulații a cetățenilor români în străinătateTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 17 alin. (1) lit. b)b) în cazul minorului care a împlinit vârsta de 14 ani, la cererea acestuia, numai cu acordul ambilor părinți, al părintelui supraviețuitor, al părintelui căruia i-a fost încredințat prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă și irevocabilă, al părintelui care exercită singur autoritatea părintească în temeiul unei hotărâri judecătorești rămase definitivă și irevocabilă ori în temeiul unei hotărâri judecătorești rămase definitivă pentru procesele începute cu data de 15 februarie 2013 sau, după caz, al reprezentantului legal ori în temeiul ordonanței președințiale date în condițiile Legii nr. 134/2010, republicată, cu modificările ulterioare, prin care instanța a dispus cu privire la exercitarea autorității părintești.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 32: Direcția Generală de Pașapoarte — Documente necesare pentru pașaport simplu temporarTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
secțiunea minori sub 14 ani, elementul 47la cererea ambilor părinţi, părintelui căruia i-a fost încredinţat minorul prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă şi irevocabilă, părintelui supravieţuitor, reprezentantului legal al minorului.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 33: Direcția Generală de Pașapoarte — Documente necesare pentru pașaport simplu temporarTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
secțiunea minori de 14 ani și peste, elementul 85ambilor părinţi, părintelui căruia i-a fost încredinţat minorul prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă şi irevocabilă, părintelui supravieţuitor, reprezentantului legal al minorului.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 34: Direcția Generală de Pașapoarte — Documente necesare pentru pașaport simplu temporarTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
secțiunea minori sub 14 ani, elementul 26Hotărârea judecătorească de încredinţare a minorului, rămasă definitivă şi irevocabilă, ori hotărârea judecătorească în temeiul căreia părintele exercită singur autoritatea părintească, rămasă definitivă şi irevocabilă sau rămasă definitivă pentru procesele începute cu data de 15 februarie 2013, ori ordonanţa preşedinţială care cuprinde în mod expres faptul că părintele/reprezentantul legal în favoarea căruia s-a dispus exercitarea autorităţii părinteşti are dreptul de a solicita eliberarea paşaportului. Hotărârile judecătorești prezentate trebuie să cuprindă ștampila instanței, în original. Hotărârile pronunțate în străinătate trebuie să îndeplinească condițiile prevăzute de lege pentru recunoaștere și punere în executare.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 35: Direcția Generală de Pașapoarte — Documente necesare pentru pașaport simplu temporarTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
secțiunea minori de 14 ani și peste, elementul 62Hotărârea judecătorească de încredințare a minorului, rămasă definitivă şi irevocabilă sau hotărârea judecătorească în temeiul căreia părintele exercită singur autoritatea părintească, rămasă definitivă şi irevocabilă sau rămasă definitivă pentru procesele începute cu data de 15 februarie 2013, ori ordonanţa preşedinţială care cuprinde în mod expres faptul că părintele are dreptul de a-şi da singur acordul pentru eliberarea paşaportului. Hotărârile judecătorești prezentate trebuie să cuprindă ștampila instanței, în original. Hotărârile pronunțate în străinătate trebuie să îndeplinească condițiile prevăzute de lege pentru recunoaștere și punere în executare.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 36: Direcția Generală de Pașapoarte — Documente necesare pentru pașaport simplu temporarTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
secțiunea minori sub 14 ani, elementul 27Hotărâre judecătorească rămasă definitivă şi irevocabilă, hotărâre judecătorească rămasă definitivă pentru procesele începute cu data de 15 februarie 2013 ori ordonanţă preşedinţială, prin care instanţa a suplinit acordul celuilalt părinte pentru eliberarea paşaportului. Hotărârile judecătorești prezentate trebuie să cuprindă ștampila instanței, în original. Hotărârile pronunțate în străinătate trebuie să îndeplinească condițiile prevăzute de lege pentru recunoaștere și punere în executare
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 37: Direcția Generală de Pașapoarte — Documente necesare pentru pașaport simplu temporarTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
secțiunea minori de 14 ani și peste, elementul 63Hotărârea judecătorească rămasă definitivă şi irevocabilă sau rămasă definitivă pentru procesele începute cu data de 15 februarie 2013 ori ordonanţa preşedinţială, prin care instanţa a suplinit acordul celuilalt părinte. Hotărârile judecătorești prezentate trebuie să cuprindă ștampila instanței, în original. Hotărârile pronunțate în străinătate trebuie să îndeplinească condițiile prevăzute de lege pentru recunoaștere și punere în executare.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 38: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 1065Domeniul de aplicare Dispozițiile prezentei cărți se aplică proceselor de drept privat cu elemente de extraneitate în măsura în care prin tratatele internaționale la care România este parte, prin dreptul Uniunii Europene sau prin legi speciale nu se prevede altfel.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 39: Regulamentul (UE) 2019/1111 privind competența, recunoașterea și executarea hotărârilor în materie matrimonială și în materia răspunderii părintești, precum și privind răpirea internațională de copiiTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 2 alin. (1) — teza introductivă(1) În sensul prezentului regulament „hotărâre” înseamnă o hotărâre a unei instanțe dintr-un stat membru, inclusiv o decizie, o sentință sau o ordonanță, prin care se pronunță divorțul, separarea de drept sau anularea unei căsătorii sau care privește materia răspunderii părintești;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 40: Direcția Generală de Pașapoarte — Documente necesare pentru pașaport simplu temporarTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
secțiunea minori sub 14 ani, elementul 18Certificatul de naştere al minorului, în original.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 41: Direcția Generală de Pașapoarte — Documente necesare pentru pașaport simplu temporarTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
secțiunea minori de 14 ani și peste, elementul 56Certificatul de naştere al minorului, în original.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 42: Direcția Generală de Pașapoarte — Documente necesare pentru pașaport simplu temporarTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
secțiunea minori sub 14 ani, elementul 19Document/documente de identitate al părintelui/ale parinţilor, al reprezentantului legal sau, după caz, al persoanei împuternicite, aflate în termen de valabilitate, în original.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 43: Direcția Generală de Pașapoarte — Documente necesare pentru pașaport simplu temporarTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
secțiunea minori sub 14 ani, elementul 20Documentul care face dovada achitării contravalorii pașaportului, în original, sau documentul de plată/dovada tranzacției, editat(ă) pe suport hârtie sau în format electronic, care conține numărul tranzacției și datele persoanei pe numele căreia se solicită eliberarea documentului de călătorie (nume, prenume, CNP), precum și suma achitată, aferentă tipului de pașaport solicitat.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 44: Direcția Generală de Pașapoarte — Documente necesare pentru pașaport simplu temporarTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
secțiunea minori sub 14 ani, elementul 21Paşaportul anterior al minorului, dacă acesta există.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 45: Direcția Generală de Pașapoarte — Documente necesare pentru pașaport simplu temporarTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
secțiunea minori sub 14 ani, elementul 222 fotografii color identice ale minorului, având dimensiunile 3,5 x 4,5 cm, numai pentru situațiile în care acesta nu este prezent la depunerea cererii. Fotografiile se vor confirma în faţa funcţionarului care primeşte cererea de către persoana care o formulează şi trebuie să reprezinte fizionomia actuală a titularului, să fie realizate din faţă, pe un fond clar, neutru şi deschis la culoare, astfel încât să permită identificarea conturului capului. Titularul fotografiei nu trebuie să aibă capul acoperit, ochii închişi, iar expresia feţei acestuia trebuie să reprezinte o stare comună.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 46: Direcția Generală de Pașapoarte — Documente necesare pentru pașaport simplu temporarTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
secțiunea minori sub 14 ani, elementul 33În cazul cererilor pentru eliberarea paşapoartelor simple temporare pentru minorii sub 14 ani, alături de documentele necesare, se pot depune 2 fotografii (3,5 x 4,5), fără a fi obligatorie prezenţa minorului la ghişeu.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 47: Direcția Generală de Pașapoarte — Documente necesare pentru pașaport simplu temporarTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
secțiunea minori de 14 ani și peste, elementul 55Cartea de identitate sau, după caz, cartea de identitate provizorie a minorului, aflate în termen de valabilitate, în original.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 48: Direcția Generală de Pașapoarte — Documente necesare pentru pașaport simplu temporarTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
secțiunea minori de 14 ani și peste, elementul 59Documentul care face dovada achitării contravalorii pașaportului, în original, sau documentul de plată/dovada tranzacției, editat(ă) pe suport hârtie sau în format electronic, care conține numărul tranzacției și datele persoanei pe numele căreia se solicită eliberarea documentului de călătorie (nume, prenume, CNP), precum și suma achitată, aferentă tipului de pașaport solicitat.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 49: Direcția Generală de Pașapoarte — Documente necesare pentru pașaport simplu temporarTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
secțiunea minori de 14 ani și peste, elementul 60Paşaportul anterior al minorului, dacă acesta există.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 50: Direcția Generală de Pașapoarte — Documente necesare pentru pașaport simplu temporarTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
secțiunea minori de 14 ani și peste, elementul 68Documentele se depun personal de către minor, prezenţa acestuia la ghişeu fiind obligatorie. Excepție: minorul lipsit temporar de capacitatea de exerciţiu ori care, din motive medicale, se află în imposibilitate de a-şi exprima voinţa sau de a se prezenta la autoritatea competentă, situație în care se vor prezenta documentele:
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 51: Direcția Generală de Pașapoarte — Documente necesare pentru pașaport simplu temporarTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
secțiunea minori de 14 ani și peste, elementul 69Hotărârea judecătorească de punere sub interdicţie, rămasă definitivă şi irevocabilă, ori hotărârea judecătorească rămasă definitivă pentru procesele începute cu data de 15 februarie 2013 însoţită, după caz, de actul de desemnare a reprezentantului legal sau documente emise sau avizate de autorităţile medicale române/străine, referitoare la situaţia medicală a persoanei pe numele căruia se solicită eliberarea paşaportului simplu temporar, care să ateste imposibilitatea exprimării voinţei sau depunerii personale a cererii, însoțite, după caz, de traduceri autorizate în limba română. Hotărârile judecătorești prezentate trebuie să cuprindă ștampila instanței, în original. Hotărârile pronunțate în străinătate trebuie să îndeplinească condițiile prevăzute de lege pentru recunoaștere și punere în executare.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 52: Direcția Generală de Pașapoarte — Documente necesare pentru pașaport simplu temporarTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
secțiunea minori de 14 ani și peste, elementul 702 fotografii color identice ale titularului, având dimensiunile 3,5 x 4,5 cm, numai pentru situaţia în care titularul nu este prezent la depunerea cererii”
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 53: Direcția Generală de Pașapoarte — Documente necesare pentru pașaport simplu temporarTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
secțiunea minori de 14 ani și peste, elementul 71Declaraţiile privind acordul de eliberare a paşaportului pentru minor se formulează în faţa funcţionarului care primeşte cererea, caz în care este obligatorie prezentarea documentelor de identitate ale părinţilor, al unuia dintre părinţi, al reprezentantului legal, aflate în termen de valabilitate, în original.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 54: Legea nr. 248/2005 privind regimul liberei circulații a cetățenilor români în străinătateTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 17¹ alin. (7)(7) În cazul persoanelor lipsite temporar de capacitate de exercițiu, precum și în cazul persoanelor care, din motive medicale, se află în imposibilitate de a-și exprima voința sau de a se prezenta la autoritatea competentă, cererile pentru eliberarea pașaportului simplu temporar pot fi depuse, în numele titularului, de către reprezentantul legal sau de către autoritățile medicale române ori, după caz, străine, fără ca prezența titularului să fie obligatorie.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 55: Direcția Generală de Pașapoarte — Documente necesare pentru pașaport simplu temporarTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
secțiunea minori sub 14 ani, elementul 24Procură specială prin care un părinte împuternicește celălalt părinte pentru eliberarea pașaportului sau declaraţia privind acordul celuilalt părinte, în original, ori duplicat de pe actul original pentru procura specială şi declaraţia celuilalt părinte, autentificate şi eliberate începând cu data de 1 ianuarie 2013.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 56: Direcția Generală de Pașapoarte — Documente necesare pentru pașaport simplu temporarTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
secțiunea minori sub 14 ani, elementul 25Procură specială, pentru cererile formulate de persoana împuternicită, în original, sau duplicat de pe actul original pentru procurile speciale autentificate şi eliberate începând cu data de 1 ianuarie 2013.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 57: Direcția Generală de Pașapoarte — Documente necesare pentru pașaport simplu temporarTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
secțiunea minori sub 14 ani, elementul 28Actul de desemnare a reprezentantului legal, numai pentru cererile formulate de acesta, în cazul minorilor care la data punerii sub interdicţie nu se află sub ocrotirea părinţilor.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 58: Direcția Generală de Pașapoarte — Documente necesare pentru pașaport simplu temporarTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
secțiunea minori sub 14 ani, elementul 29Act de deces al părintelui, pentru cererile formulate de părintele supravieţuitor ori pentru cele formulate de persoana împuternicită de acesta, în original.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 59: Direcția Generală de Pașapoarte — Documente necesare pentru pașaport simplu temporarTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
secțiunea minori de 14 ani și peste, elementul 57declaraţii de acord pentru eliberarea paşaportului simplu temporar date de ambii părinţi/un singur părinte/reprezentantul legal, în original sau duplicat de pe actul original, pentru declaraţiile autentificate şi eliberate începând cu data de 1 ianuarie 2013 (pentru minorii căsătoriţi în condiţiile legii, nu sunt necesare aceste declaraţii).
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 60: Direcția Generală de Pașapoarte — Documente necesare pentru pașaport simplu temporarTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
secțiunea minori de 14 ani și peste, elementul 64Actul de deces al celuilalt părinte, în original.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 61: Direcția Generală de Pașapoarte — Documente necesare pentru pașaport simplu temporarTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
secțiunea minori de 14 ani și peste, elementul 58Certificat de căsătorie al minorului căsătorit în condiţiile legii, în original.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 62: Direcția Generală de Pașapoarte — Documente necesare pentru pașaport simplu temporarTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
secțiunea minori de 14 ani și peste, elementul 90Minorului căsătorit în condiţiile legii i se eliberează, la cererea acestuia, paşaport simplu temporar fără a fi necesar acordul părinţilor sau al reprezentantului legal.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 63: Direcția Generală de Pașapoarte — Documente necesare pentru pașaport simplu temporarTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
secțiunea minori sub 14 ani, elementul 34Declaraţiile privind acordul de eliberare a paşaportului, precum şi procura specială trebuie să fie autentificate, în ţară de notarul public, iar în străinătate de misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României ori, dacă au fost încheiate la autorităţile străine competente, trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 64: Direcția Generală de Pașapoarte — Documente necesare pentru pașaport simplu temporarTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
secțiunea minori sub 14 ani, elementul 35Documentele eliberate de autoritaţile statelor semnatare ale Convenţiei cu privire la suprimarea cerinţei supralegalizarii actelor oficiale străine, adoptată la Haga la 5 octombrie 1961, la care România a aderat prin Ordonanţa Guvernului nr. 66/1999 aprobată prin Legea nr. 52/2000 cu modificările ulterioare, se apostilează.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 65: Direcția Generală de Pașapoarte — Documente necesare pentru pașaport simplu temporarTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
secțiunea minori sub 14 ani, elementul 36Documentele eliberate de autoritaţile statelor cu care România a încheiat tratate de asistenţă judiciară sunt scutite de supralegalizare, apostilare sau de orice altă formalitate, potrivit prevederilor cuprinse în tratatele respective.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 66: Direcția Generală de Pașapoarte — Documente necesare pentru pașaport simplu temporarTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
secțiunea minori sub 14 ani, elementul 37Documentele care nu se încadrează în categoriile prevăzute mai sus se supralegalizează în condiţiile prevăzute la art. 1.093 din Codul de procedură civilă.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 67: Direcția Generală de Pașapoarte — Documente necesare pentru pașaport simplu temporarTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
secțiunea minori sub 14 ani, elementul 38Declaraţia şi procura specială, încheiate la autorităţile străine competente, precum şi hotărârea pronunţată în străinătate care îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege pentru recunoaştere şi punere în executare și cuprinde ştampila instanţei, în original, trebuie să fie însoţite de o traducere legalizată.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 68: Direcția Generală de Pașapoarte — Documente necesare pentru pașaport simplu temporarTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
secțiunea minori sub 14 ani, elementul 39Declaraţia și procura specială pot fi folosite pentru eliberarea unui singur paşaport pentru un minor.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 69: Direcția Generală de Pașapoarte — Documente necesare pentru pașaport simplu temporarTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
secțiunea minori de 14 ani și peste, elementul 72Declaraţiile privind acordul de eliberare a paşaportului trebuie să fie autentificate, în ţară de notarul public, iar în străinătate de misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României ori, dacă au fost încheiate la autorităţile străine competente, trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 70: Direcția Generală de Pașapoarte — Documente necesare pentru pașaport simplu temporarTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
secțiunea minori de 14 ani și peste, elementul 76Declaraţia de acord încheiată la o autoritate străină competentă, precum şi hotărârea pronunţată în străinătate care îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege pentru recunoaştere şi punere în executare și cuprinde ştampila instanţei, în original, trebuie să fie însoţite de o traducere legalizată.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 71: Direcția Generală de Pașapoarte — Documente necesare pentru pașaport simplu temporarTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
secțiunea minori de 14 ani și peste, elementul 77Declaraţia de acord privind eliberarea pașaportului poate fi folosită pentru eliberarea unui singur paşaport pentru un minor.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 72: Regulamentul (UE) 2019/1111 privind competența, recunoașterea și executarea hotărârilor în materie matrimonială și în materia răspunderii părintești, precum și privind răpirea internațională de copiiTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 90Nu este necesară nicio legalizare sau altă formalitate similară în contextul prezentului regulament.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 73: Regulamentul (CE) nr. 2201/2003 privind competența, recunoașterea și executarea hotărârilor judecătorești în materie matrimonială și în materia răspunderii părinteștiTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 52Nici o legalizare sau altă formalitate similară nu este necesră cu privire la documentele menționate la articolele 37, 38 și 45 sau, dacă este cazul, cu privire la o procură ad litem.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 74: Convenția de la Haga din 19 octombrie 1996 privind competența, legea aplicabilă, recunoașterea, executarea și cooperarea cu privire la răspunderea părintească și măsurile privind protecția copiilorTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 43 · textul original, în limba englezăAll documents forwarded or delivered under this Convention shall be exempt from legalisation or any analogous formality.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 75: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 503 alin. (1)(1) Părinții exercită împreună și în mod egal autoritatea părintească.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 76: Regulamentul (UE) 2019/1111 privind competența, recunoașterea și executarea hotărârilor în materie matrimonială și în materia răspunderii părintești, precum și privind răpirea internațională de copiiTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 100 alin. (1)(1) Prezentul regulament se aplică numai procedurilor judiciare inițiate, actelor autentice întocmite sau înregistrate în mod formal și acordurilor înregistrate la 1 august 2022 sau după această dată.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 77: Regulamentul (UE) 2019/1111 privind competența, recunoașterea și executarea hotărârilor în materie matrimonială și în materia răspunderii părintești, precum și privind răpirea internațională de copiiTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 100 alin. (2)(2) Regulamentul (CE) nr. 2201/2003 continuă să se aplice hotărârilor pronunțate în procedurile judiciare inițiate, actelor autentice întocmite sau înregistrate în mod formal și acordurilor care au devenit executorii în statul membru în care au fost încheiate înainte de 1 august 2022 și care intră în domeniul de aplicare al regulamentului menționat.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 78: Regulamentul (UE) 2019/1111 privind competența, recunoașterea și executarea hotărârilor în materie matrimonială și în materia răspunderii părintești, precum și privind răpirea internațională de copiiTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
considerentul (96)(96) În conformitate cu articolele 1 și 2 din Protocolul nr. 22 privind poziția Danemarcei, anexat la TUE și la TFUE, Danemarca nu participă la adoptarea prezentului regulament, acesta nu este obligatoriu pentru respectivul stat membru și nu i se aplică.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 79: Regulamentul (UE) 2019/1111 privind competența, recunoașterea și executarea hotărârilor în materie matrimonială și în materia răspunderii părintești, precum și privind răpirea internațională de copiiTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 36 alin. (1) lit. (b)(b) o hotărâre în materia răspunderii părintești, folosind formularul care figurează în anexa III;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 80: Regulamentul (CE) nr. 2201/2003 privind competența, recunoașterea și executarea hotărârilor judecătorești în materie matrimonială și în materia răspunderii părinteștiTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 21 alin. (1)(1) Hotărârile judecătorești pronunțate într-un stat membru se recunosc în celelalte state membre fără a fi necesar să se recurgă la vreo procedură.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 81: Regulamentul (CE) nr. 2201/2003 privind competența, recunoașterea și executarea hotărârilor judecătorești în materie matrimonială și în materia răspunderii părinteștiTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 39Instanța judecătorească sau autoritatea competentă din statul membru de origine eliberează, la cererea oricărei părți interesate, un certificat utilizând formularul al cărui model este prezentat în anexa I (hotărâri judecătorești în materie matrimonială) sau în anexa II (hotărâri judecătorești în materia răspunderii părintești).
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 82: Convenția de la Haga din 19 octombrie 1996 privind competența, legea aplicabilă, recunoașterea, executarea și cooperarea cu privire la răspunderea părintească și măsurile privind protecția copiilorTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 53 alin. (2) · textul original, în limba engleză(2) The Convention shall apply to the recognition and enforcement of measures taken after its entry into force as between the State where the measures have been taken and the requested State.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 83: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 1096 alin. (1) — teza introductivă(1) Hotărârile referitoare la alte procese decât cele prevăzute la art. 1.095 pot fi recunoscute în România, spre a beneficia de autoritatea lucrului judecat, dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiții:
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 84: Regulamentul (UE) 2019/1111 privind competența, recunoașterea și executarea hotărârilor în materie matrimonială și în materia răspunderii părintești, precum și privind răpirea internațională de copiiTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 34 alin. (1)(1) Hotărârile pronunțate într-un stat membru în materia răspunderii părintești care sunt executorii în acel stat membru sunt executorii și în celelalte state membre fără să fie necesară încuviințarea executării.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 85: Convenția de la Haga din 19 octombrie 1996 privind competența, legea aplicabilă, recunoașterea, executarea și cooperarea cu privire la răspunderea părintească și măsurile privind protecția copiilorTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 26 alin. (1) · textul original, în limba engleză(1) If measures taken in one Contracting State and enforceable there require enforcement in another Contracting State, they shall, upon request by an interested party, be declared enforceable or registered for the purpose of enforcement in that other State according to the procedure provided in the law of the latter State.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 86: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 1103 alin. (1)(1) Hotărârile străine care nu sunt aduse la îndeplinire de bunăvoie de către cei obligați a le executa pot fi puse în executare pe teritoriul României, pe baza încuviințării date, la cererea persoanei interesate, de către tribunalul în circumscripția căruia urmează să se efectueze executarea.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 87: Ministry of Justice (Regatul Unit) — Family law disputes involving the EU: guidance for legal professionalsTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
secțiunea1.1 — primul paragraf, data sfârșitului tranziției · textul original, în limba englezăThe treatment of cases commenced before the end of the transition period (11pm on 31 December 2020) is governed by Title VI of Part 3 of the Withdrawal Agreement.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 88: Ministry of Justice (Regatul Unit) — Family law disputes involving the EU: guidance for legal professionalsTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
secțiunea4 Children cases — paragraf/element2 · textul original, în limba englezăThe treatment of children cases commenced under Brussels IIa before the end of the transition period is governed by Title VI of Part 3 of the Withdrawal Agreement.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 89: Ministry of Justice (Regatul Unit) — Family law disputes involving the EU: guidance for legal professionalsTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
secțiunea4 Children cases — paragraf/element4 · textul original, în limba englezăThe recognition and enforcement provisions of Brussels IIa will apply to proceedings instituted before the end of the transition period.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 90: Ministry of Justice (Regatul Unit) — Family law disputes involving the EU: guidance for legal professionalsTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
secțiunea4 Children cases — paragraf/element6 · textul original, în limba englezăBrussels IIa has been revoked. For cases starting after the end of the transition period, the courts will apply the 1996 Hague Protection of Children Convention.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 91: Ministry of Justice (Regatul Unit) — Family law disputes involving the EU: guidance for legal professionalsTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
secțiunea4 Children cases — paragraf/element9 · textul original, în limba englezăThe treatment of cases commenced before the end of the transition period in EU member states is governed by Title VI of the Withdrawal Agreement.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 92: Regulamentul (UE) 2019/1111 privind competența, recunoașterea și executarea hotărârilor în materie matrimonială și în materia răspunderii părintești, precum și privind răpirea internațională de copiiTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 31 alin. (1) lit. (a)(a) o copie a hotărârii, care să întrunească toate condițiile necesare în vederea stabilirii autenticității sale; și
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 93: Regulamentul (UE) 2019/1111 privind competența, recunoașterea și executarea hotărârilor în materie matrimonială și în materia răspunderii părintești, precum și privind răpirea internațională de copiiTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 31 alin. (1) lit. (b)(b) certificatul corespunzător eliberat în temeiul articolului 36.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 94: Regulamentul (UE) 2019/1111 privind competența, recunoașterea și executarea hotărârilor în materie matrimonială și în materia răspunderii părintești, precum și privind răpirea internațională de copiiTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 31 alin. (2)(2) Instanța sau autoritatea competentă în fața căreia se invocă hotărârea pronunțată într-un alt stat membru poate, dacă este necesar, să solicite părții care o invocă să furnizeze, în conformitate cu articolul 91, o traducere sau o transliterare a conținutului traductibil din câmpurile de text liber ale certificatului menționat la alineatul (1) litera (b) din prezentul articol.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 95: Regulamentul (UE) 2019/1111 privind competența, recunoașterea și executarea hotărârilor în materie matrimonială și în materia răspunderii părintești, precum și privind răpirea internațională de copiiTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 31 alin. (3)(3) Instanța sau autoritatea competentă în fața căreia se invocă hotărârea pronunțată într-un alt stat membru poate să solicite părții să furnizeze, în conformitate cu articolul 91, o traducere sau o transliterare a hotărârii, în plus față de o traducere sau o transliterare a conținutului traductibil din câmpurile de text liber ale certificatului,dacă nu poate să continue procedura în lipsa traducerii sau a transliterării respective.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 96: Regulamentul (UE) 2019/1111 privind competența, recunoașterea și executarea hotărârilor în materie matrimonială și în materia răspunderii părintești, precum și privind răpirea internațională de copiiTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 91 alin. (1)(1) Fără a aduce atingere articolului 55 alineatul (2) litera (a), în cazul în care este necesară o traducere sau o transliterare în temeiul prezentului regulament, această traducere sau transliterare se efectuează în limba oficială a statului membru în cauză sau, atunci când statul membru respectiv are mai multe limbi oficiale, în limba oficială sau în una dintre limbile oficiale ale procedurii judiciare corespunzătoare locului în care se invocă hotărârea pronunțată într-un alt stat membru sau în care se introduce o cerere, conform legii statului membru respectiv.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 97: Regulamentul (UE) 2019/1111 privind competența, recunoașterea și executarea hotărârilor în materie matrimonială și în materia răspunderii părintești, precum și privind răpirea internațională de copiiTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 91 alin. (4)(4) Orice traducere necesară în scopul aplicării capitolelor III și IV se efectuează de către o persoană autorizată în acest scop în unul dintre statele membre.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 98: Regulamentul (UE) 2019/1111 privind competența, recunoașterea și executarea hotărârilor în materie matrimonială și în materia răspunderii părintești, precum și privind răpirea internațională de copiiTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 2 alin. (1) lit. (b)(b) măsurile provizorii, inclusiv cele asigurătorii, dispuse de o instanță care, în temeiul prezentului regulament, este competentă să soluționeze cauza pe fond sau măsurile dispuse în conformitate cu articolul 27 alineatul (5) coroborat cu articolul 15.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 99: Regulamentul (UE) 2019/1111 privind competența, recunoașterea și executarea hotărârilor în materie matrimonială și în materia răspunderii părintești, precum și privind răpirea internațională de copiiTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 2 alin. (1) — paragraf 5În sensul capitolului IV, termenul „hotărâre” nu include măsurile provizorii, inclusiv cele asigurătorii, care au fost dispuse de o astfel de instanță fără ca pârâtul să fi fost citat să se prezinte, cu excepția cazului în care hotărârea care conține măsura este notificată pârâtului înainte de executare.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 100: Regulamentul (UE) 2019/1111 privind competența, recunoașterea și executarea hotărârilor în materie matrimonială și în materia răspunderii părintești, precum și privind răpirea internațională de copiiTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 31 alin. (1) — teza introductivă(1) O parte care dorește să invoce într-un stat membru o hotărâre pronunțată în alt stat membru prezintă următoarele documente:
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 101: Regulamentul (UE) 2019/1111 privind competența, recunoașterea și executarea hotărârilor în materie matrimonială și în materia răspunderii părintești, precum și privind răpirea internațională de copiiTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 39 alin. (1) lit. (b)(b) în cazul în care actul de inițiere a procedurii sau un act echivalent nu a fost notificat sau comunicat în timp util persoanei care nu s-a prezentat, astfel încât aceasta să își poată pregăti apărarea, cu excepția cazului în care se constată că respectiva persoană a acceptat hotărârea într-un mod neechivoc;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 102: Regulamentul (UE) 2019/1111 privind competența, recunoașterea și executarea hotărârilor în materie matrimonială și în materia răspunderii părintești, precum și privind răpirea internațională de copiiTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 30 alin. (3)(3) Orice parte interesată poate solicita, în conformitate cu procedurile prevăzute la articolele 59-62 și, după caz, în secțiunea 5 a prezentului capitol și în capitolul VI, pronunțarea unei hotărâri prin care să se constate absența motivelor de refuz al recunoașterii menționate la articolele 38 și 39.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 103: Regulamentul (UE) 2019/1111 privind competența, recunoașterea și executarea hotărârilor în materie matrimonială și în materia răspunderii părintești, precum și privind răpirea internațională de copiiTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 32 alin. (1)(1) În lipsa prezentării documentelor menționate la articolul 31 alineatul (1), instanța sau autoritatea competentă poate acorda un termen pentru prezentarea lor, poate accepta documente echivalente sau, în cazul în care consideră că dispune de suficiente informații, poate să renunțe la prezentarea lor.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 104: Regulamentul (CE) nr. 2201/2003 privind competența, recunoașterea și executarea hotărârilor judecătorești în materie matrimonială și în materia răspunderii părinteștiTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 37 alin. (1) lit. (a)(a) o copie a hotărârii care să întrunească toate condițiile necesare în vederea stabilirii autenticității sale
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 105: Regulamentul (CE) nr. 2201/2003 privind competența, recunoașterea și executarea hotărârilor judecătorești în materie matrimonială și în materia răspunderii părinteștiTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
- Sursa 106: Regulamentul (CE) nr. 2201/2003 privind competența, recunoașterea și executarea hotărârilor judecătorești în materie matrimonială și în materia răspunderii părinteștiTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 37 alin. (2) lit. (a)(a) originalul sau o copie certificată pentru conformitate a documentului care stabilește că actul de sesizare a instanței sau un act echivalent a fost notificat sau comunicat părții care nu s-a prezentat
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 107: Regulamentul (CE) nr. 2201/2003 privind competența, recunoașterea și executarea hotărârilor judecătorești în materie matrimonială și în materia răspunderii părinteștiTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 37 alin. (2) lit. (b)(b) orice document care arată că pârâtul a acceptat hotărârea în mod neechivoc.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 108: Regulamentul (CE) nr. 2201/2003 privind competența, recunoașterea și executarea hotărârilor judecătorești în materie matrimonială și în materia răspunderii părinteștiTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 38 alin. (2)(2) La solicitarea instanței judecătorești, se prezintă o traducere a documentelor. Traducerea este certificată de o persoană autorizată în acest sens într-unul dintre statele membre.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 109: Regulamentul (CE) nr. 2201/2003 privind competența, recunoașterea și executarea hotărârilor judecătorești în materie matrimonială și în materia răspunderii părinteștiTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 28 alin. (1)(1) Hotărârile judecătorești pronunțate într-un stat membru cu privire la exercittarea răspunderii părintești față de un copil, care sunt executorii în acel stat și care au fost notificate sau comunicate, se execută într-un alt stat membru după ce s-a încuviințat executarea la cererea oricărei părți interesate.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 110: Convenția de la Haga din 19 octombrie 1996 privind competența, legea aplicabilă, recunoașterea, executarea și cooperarea cu privire la răspunderea părintească și măsurile privind protecția copiilorTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 53 alin. (1) · textul original, în limba engleză(1) The Convention shall apply to measures only if they are taken in a State after the Convention has entered into force for that State.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 111: Convenția de la Haga din 19 octombrie 1996 privind competența, legea aplicabilă, recunoașterea, executarea și cooperarea cu privire la răspunderea părintească și măsurile privind protecția copiilorTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 40 alin. (1) · textul original, în limba engleză(1) The authorities of the Contracting State of the child's habitual residence, or of the Contracting State where a measure of protection has been taken, may deliver to the person having parental responsibility or to the person entrusted with protection of the child's person or property, at his or her request, a certificate indicating the capacity in which that person is entitled to act and the powers conferred upon him or her.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 112: Convenția de la Haga din 19 octombrie 1996 privind competența, legea aplicabilă, recunoașterea, executarea și cooperarea cu privire la răspunderea părintească și măsurile privind protecția copiilorTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 40 alin. (2) · textul original, în limba engleză(2) The capacity and powers indicated in the certificate are presumed to be vested in that person, in the absence of proof to the contrary.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 113: Convenția de la Haga din 19 octombrie 1996 privind competența, legea aplicabilă, recunoașterea, executarea și cooperarea cu privire la răspunderea părintească și măsurile privind protecția copiilorTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 23 alin. (2) lit. c) · textul original, în limba englezăc) on the request of any person claiming that the measure infringes his or her parental responsibility, if such measure was taken, except in a case of urgency, without such person having been given an opportunity to be heard;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 114: Convenția de la Haga din 19 octombrie 1996 privind competența, legea aplicabilă, recunoașterea, executarea și cooperarea cu privire la răspunderea părintească și măsurile privind protecția copiilorTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 24 · textul original, în limba englezăWithout prejudice to Article 23, paragraph 1, any interested person may request from the competent authorities of a Contracting State that they decide on the recognition or non-recognition of a measure taken in another Contracting State. The procedure is governed by the law of the requested State.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 115: Convenția de la Haga din 19 octombrie 1996 privind competența, legea aplicabilă, recunoașterea, executarea și cooperarea cu privire la răspunderea părintească și măsurile privind protecția copiilorTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 26 alin. (2) · textul original, în limba engleză(2) Each Contracting State shall apply to the declaration of enforceability or registration a simple and rapid procedure.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 116: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 1096 alin. (1) lit. a)a) hotărârea este definitivă potrivit legii statului unde a fost pronunțată;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 117: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 1096 alin. (1) lit. b)b) instanța care a pronunțat-o a avut, potrivit legii statului de sediu, competența să judece procesul fără însă a fi întemeiată exclusiv pe prezența pârâtului ori a unor bunuri ale sale fără legătură directă cu litigiul în statul de sediu al respectivei jurisdicții;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 118: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 1096 alin. (1) lit. c)c) există reciprocitate în ceea ce privește efectele hotărârilor străine între România și statul instanței care a pronunțat hotărârea.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 119: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 1096 alin. (2)(2) Dacă hotărârea a fost pronunțată în lipsa părții care a pierdut procesul, ea trebuie să constate, de asemenea, că părții în cauză i-au fost înmânate în timp util atât citația pentru termenul de dezbateri în fond, cât și actul de sesizare a instanței și că i s-a dat posibilitatea de a se apăra și de a exercita calea de atac împotriva hotărârii.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 120: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 1097 alin. (1) lit. a)a) hotărârea este manifest contrară ordinii publice de drept internațional privat român; această incompatibilitate se apreciază ținându-se seama, în special, de intensitatea legăturii cauzei cu ordinea juridică română și de gravitatea efectului astfel produs;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 121: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 1097 alin. (1) lit. d)d) este inconciliabilă cu o hotărâre pronunțată anterior ei în străinătate și susceptibilă de a fi recunoscută în România;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 122: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 1098Neexaminarea pe fond Cu excepția verificării condițiilor prevăzute la art. 1.096 și 1.097, instanța română nu poate proceda la examinarea în fond a hotărârii străine și nici la modificarea ei.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 123: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 1099 alin. (1)(1) Cererea de recunoaștere se rezolvă pe cale principală de tribunalul în circumscripția căruia își are domiciliul sau, după caz, sediul cel care a refuzat recunoașterea hotărârii străine.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 124: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 1099 alin. (2)(2) În cazul imposibilității de determinare a tribunalului potrivit alin. (1), competența aparține Tribunalului București.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 125: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 1099 alin. (3)(3) Cererea de recunoaștere poate fi, de asemenea, rezolvată pe cale incidentală de către instanța sesizată cu un proces având un alt obiect, în cadrul căruia se ridică excepția autorității lucrului judecat sau o chestiune prealabilă întemeiată pe hotărârea străină.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 126: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
- Sursa 127: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 1100 alin. (1) lit. b)b) dovada caracterului definitiv al acesteia;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 128: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 1100 alin. (1) lit. c)c) copia dovezii de înmânare a citației și a actului de sesizare, comunicate părții care a fost lipsă în instanța străină, sau orice alt act oficial care să ateste că citația și actul de sesizare au fost cunoscute, în timp util, de către partea împotriva căreia s-a pronunțat hotărârea;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 129: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 1100 alin. (1) lit. d)d) orice alt act de natură să probeze, în completare, că hotărârea străină îndeplinește celelalte condiții prevăzute la art. 1.096.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 130: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 1100 alin. (2)(2) Actele prevăzute la alin. (1) vor fi însoțite de traduceri autorizate și vor fi supralegalizate, cu respectarea dispozițiilor art. 1.093. Supralegalizarea nu se cere în cazul în care părțile sunt de acord cu depunerea de copii certificate pentru conformitate.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 131: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 1093 alin. (3)(3) Scutirea de supralegalizare este permisă în temeiul legii, al unui tratat internațional la care România este parte sau pe bază de reciprocitate.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 132: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 1100 alin. (3)(3) În cazul neprezentării unora dintre documentele prevăzute la alin. (1), instanța poate fixa un termen pentru a fi prezentate ori poate accepta documente echivalente sau, dacă se consideră suficient edificată, să dispenseze partea de producerea lor.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 133: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 1103 alin. (2)(2) Hotărârile străine prin care s-au luat măsuri asigurătorii și cele date cu executare provizorie nu pot fi puse în executare pe teritoriul României.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 134: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 1104 alin. (1)(1) Executarea hotărârii străine se încuviințează cu respectarea condițiilor prevăzute la art. 1.096, precum și a celei ca hotărârea să fie executorie potrivit legii statului de sediu al instanței care a pronunțat-o.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 135: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 1105Dovada caracterului executoriu Cererea de încuviințare a executării, întocmită în condițiile prevăzute la art. 1.100, va fi însoțită și de dovada caracterului executoriu al hotărârii străine, eliberată de instanța care a pronunțat-o.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 136: Legea nr. 248/2005 privind regimul liberei circulații a cetățenilor români în străinătateTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 18 alin. (4)(4) Valabilitatea pașapoartelor prevăzute la alin. (2) și (3) încetează de drept la data la care autoritățile competente constată că sunt deteriorate ori distruse sau că, în conținutul acestora, există ștersături ori modificări operate fără drept.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 137: Regulamentul (UE) 2019/1111 privind competența, recunoașterea și executarea hotărârilor în materie matrimonială și în materia răspunderii părintești, precum și privind răpirea internațională de copiiTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 30 alin. (1)(1) Hotărârile pronunțate într-un stat membru se recunosc în celelalte state membre fără a fi necesar să se recurgă la vreo procedură specială.
Textul în documentul-sursă ↗