⌕Meniu

Când partajul nu se poate face: închiderea dosarului

Dacă partajul nu poate fi realizat prin nicio modalitate legală, instanța închide dosarul prin hotărâre. Poți introduce o nouă cerere; încheierile de admitere în principiu din dosarul închis nu au autoritate de lucru judecat în noul proces. [2] [1] Închiderea nu face pe nimeni proprietar exclusiv al bunurilor rămase neîmpărțite, concluzie care rezultă din efectele legale ale partajului. [6]

ACTUALIZAT
TIMP DE CITIRE
5 minute
CATEGORIE
Pregătirea, judecarea și finalizarea partajului
Cuprins · 12 secțiuni
  1. 01Cui se adresează
  2. 02Când este posibilă închiderea
  3. 03Ce se întâmplă cu proprietatea și cu o cerere nouă
  4. 04Cum pot contesta închiderea
  5. 05Ce pregătesc pentru o nouă cerere
  6. 06Temeiul soluției din dosar
  7. 07Ce lege se aplică dosarului
  8. 08Ce clarifică jurisprudența
  9. 09Termene și repere
  10. 10Lista de pași
  11. 11Întrebări frecvente
  12. 12Surse și trimiteri

Cui se adresează

✓ SE APLICĂ DACĂ

  • Soți, foști soți și alți coproprietari interesați de efectele închiderii unui dosar fără realizarea partajului.

✕ NU ACOPERĂ

  • Stabilirea masei de bunuri și a cotelor într-un caz individual; costurile procesului și restituirea taxelor; regimurile de drept internațional privat.

Când este posibilă închiderea

Condiția este ca partajul să nu poată fi realizat în niciuna dintre modalitățile prevăzute de lege. Neînțelegerea coproprietarilor nu este suficientă: instanța poate stabili bunurile, titularii, cotele și creanțele dintre ei. [1] [7]

Împărțirea în natură este regula. Pentru un bun indivizibil sau care nu poate fi împărțit convenabil în natură, există atribuirea întregului bun, la cerere, cu plata unei sulte — suma care compensează drepturile celorlalți — ori vânzarea și împărțirea prețului. [8] [9] [10] [11]

Dacă beneficiarul atribuirii provizorii nu consemnează sumele, instanța poate atribui bunul altui coproprietar. Lipsa unei cereri de atribuire sau neconsemnarea sumelor conduce la etapa vânzării; dezacordul ori eșecul vânzării prin bună învoială conduce la vânzarea prin executor. Aceste situații nu demonstrează singure imposibilitatea tuturor variantelor. [12] [13] [14] [16]

Pentru evaluarea închiderii contează ce s-a constatat și ce s-a încercat efectiv: concluziile expertizei, cererile de atribuire și rezultatul procedurii de vânzare. Dacă există și alte bunuri, la cererea unei părți instanța le poate împărți pe cele pentru care nu a dispus vânzarea. [22] [13] [14] [15]

Ce se întâmplă cu proprietatea și cu o cerere nouă

Pentru bunurile neîmpărțite, închiderea nu creează proprietate exclusivă și nu stinge prin ea însăși coproprietatea. Aceasta decurge din lipsa atribuirii prin partaj și din regula privind efectele partajului. [1] [6]

Art. 994 din Codul de procedură civilă permite expres o nouă cerere de partaj. În noul proces, încheierile de admitere în principiu prevăzute de art. 985 și 986 nu au autoritate de lucru judecat: ceea ce au stabilit nu leagă noua instanță în acest temei. Regula nu declară lipsite de efect toate celelalte hotărâri dintre părți. [1] [16]

Textul nu condiționează cererea nouă de dovada unor împrejurări noi. Totuși, dacă obstacolul persistă, cererea nouă nu garantează împărțirea. Dreptul de a cere partajul poate fi exercitat oricând, cu excepția suspendării prin lege, act juridic ori hotărâre. [16] [3]

Cum pot contesta închiderea

Împotriva hotărârii de închidere date în primă instanță, regula generală este apelul, în 30 de zile de la comunicare, dacă legea nu prevede altfel. Apelul se depune la instanța care a pronunțat hotărârea. [23] [24] [25]

Art. 995 alin. (3) prevede apelul pentru hotărârea de partaj. Dacă partajul a fost cerut incidental, căile și termenul de atac urmează cererea principală, chiar dacă este atacată numai soluția partajului. Încheierile de vânzare de la art. 991 au un regim distinct: apel separat în 15 zile de la pronunțare; detaliile de calcul și consecințele sunt prezentate la termene. [29] [30]

În apel identifică hotărârea atacată, motivele de fapt și de drept și probele. Explică în concret de ce consideri greșită constatarea că nicio modalitate de partaj nu este posibilă. [26] [27] [28] [1]

Ce pregătesc pentru o nouă cerere

Cererea trebuie să identifice persoanele între care se cere partajul, titlul, toate bunurile, valorile, locul lor și cine le deține sau administrează, pe lângă cerințele generale. Cererea adresată instanței cuprinde obiectul, motivele și semnătura. [17] [18]

Pregătește actele privind drepturile și bunurile, hotărârea de închidere și documentele care explică impasul. Atașează înscrisurile pe care te sprijini, în copii certificate pentru conformitate. Cel care afirmă un fapt trebuie, în principiu, să îl dovedească; o expertiză poate clarifica valoarea și posibilitatea formării loturilor. Acestea sunt repere practice, nu o listă universală de documente obligatorii. [17] [19] [20] [21] [22]

Temeiul soluției din dosar

Suspendarea judecății poate permite reluarea aceluiași proces în condițiile legii; renunțarea la judecată este un act al reclamantului; perimarea intervine pentru nelucrarea procesului în condițiile legii. Aceste situații au alte temeiuri decât imposibilitatea realizării partajului. Citește dispozitivul și motivarea înainte să alegi demersul următor. [60] [57] [58] [59] [1]

Pentru amânarea convenită între coproprietari, consultă Amânarea partajului prin acord; pentru măsura cerută instanței din cauza unui prejudiciu grav, Suspendarea partajului pentru a evita un prejudiciu grav. Aceste mecanisme se înscriu în excepțiile de la exercitarea imediată a dreptului la partaj. [4] [5] [3]

Ce lege se aplică dosarului

Regulile procedurale privesc procesele instanțelor române, sub rezerva derogărilor legale. În principiu, procesul rămâne supus legii sub care a început; căile și termenele de atac cer aceeași verificare, inclusiv a derogărilor și a efectelor deciziilor constituționale. [54] [48] [49] [52] [53]

Art. 669–686 din Codul civil se aplică partajului judiciar când cererea a fost introdusă după intrarea codului în vigoare, la 1 octombrie 2011. Pentru probele preconstituite și prezumțiile legale contează legea de la data faptelor dovedite; administrarea probelor urmează legea de la data administrării. [55] [56] [50] [51]

Pentru o cerere nouă de partaj, legea procedurală se verifică în raport cu data începerii noului proces; data dosarului închis nu se preia automat. Această concluzie rezultă din regula cererii noi, coroborată cu aplicarea în timp a legii de procedură. [65] [1] [49]

Ce clarifică jurisprudența

Decizia Curții Constituționale (CCR) nr. 228/2024 a respins ca inadmisibilă excepția de neconstituționalitate privind art. 994 din Codul de procedură civilă, pentru lipsa unei veritabile critici de neconstituționalitate; nu a validat pe fond o închidere concretă. [61] [62]

Decizia CCR nr. 20/2024 explică regimul apelului pentru partajul principal și legătura dintre căile de atac ale partajului incidental și cererea principală. Aceste considerente privesc căile de atac; nu stabilesc când toate modalitățile de partaj devin imposibile. [63] [64]

Termene și repere procedurale

REGULĂApelul părții împotriva hotărârii de închidere în primă instanță
Interval

Termenul general: 30 de zile, dacă legea nu prevede altfel. [24]

De când începe

Comunicarea hotărârii către partea interesată. Apelul se depune la instanța care a pronunțat hotărârea. [24] [25]

Cum se aplică

Nu se numără ziua de început și ziua împlinirii; dacă ultima zi este nelucrătoare, termenul se prelungește până în prima zi lucrătoare următoare. La depunerea fizică se respectă programul registraturii, cu regulile distincte pentru transmiterea în termen prin mijloacele art. 183. [32] [33] [34] [35]

Consecințe

Depășirea termenului atrage decăderea, iar actul tardiv este nul, cu excepțiile legale. Posibilitatea unei cereri noi de partaj rămâne distinctă. [36] [1]

[23][24][25][32][33][34][35][29][40][41][42][43][44][45][46][47][37][38][39][36][1][48][49][52][53]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

  • Partajul incidental urmează căile și termenul cererii principale. [29]

  • Comunicarea împreună cu încheierea de încuviințare a executării pornește termenul; apelul anterior comunicării face ca hotărârea să fie socotită comunicată la depunerea lui. Primirea copiei sub semnătură sau cererea de comunicare către altă parte pot echivala cu comunicarea. [40] [41] [42]

  • Lipsa reprezentării ori asistării persoanei fără capacitate deplină și decesul părții interesate sau al mandatarului căruia i s-a comunicat hotărârea atrag regulile speciale de neîncepere ori întrerupere; noul termen depinde de desemnare sau de noua comunicare, după caz. [43] [44] [45] [46]

  • Indicarea greșită a termenului de către instanță constituie cauză de repunere din oficiu dacă apelul respectă indicația greșită. [47]

  • Repunerea cere motive temeinic justificate: apelul și cererea de repunere se depun împreună, într-un interval egal cu durata termenului de apel, socotit de la încetarea împiedicării. Decide instanța competentă pentru apel. [37] [38] [39]

REGULĂApel separat împotriva încheierilor de vânzare de la art. 991
Interval

15 zile pentru declararea apelului separat. [30]

De când începe

Pronunțarea încheierii; partea depune apelul la instanța care a dat-o. [30] [25]

Cum se aplică

Termenul se calculează pe zile libere, fără ziua de început și fără ziua împlinirii; dacă ultima zi este nelucrătoare, termenul se prelungește până în prima zi lucrătoare următoare. La depunere se respectă programul instanței și regulile legale de transmitere. [32] [33] [34] [35]

Consecințe

Încheierea neatacată separat în termen nu mai poate fi atacată cu apel odată cu fondul; operează și regulile privind decăderea și nulitatea actului tardiv. [30] [36]

[30][25][32][33][34][35][31][43][44][45][46][37][38][39][36][48][49][52][53][47]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

  • Acest termen privește încheierile art. 991, nu hotărârea ulterioară de închidere. Motivarea apelului are aceeași durată, dar curge de la comunicarea încheierii. [30] [31]

  • Se aplică regulile speciale privind capacitatea și întreruperea termenului în caz de deces, în condițiile textelor respective. [43] [44] [45] [46]

  • Repunerea cere motive temeinic justificate: apelul și cererea de repunere se depun împreună, într-un interval egal cu durata termenului de apel, socotit de la încetarea împiedicării. Decide instanța competentă pentru apel. [37] [38] [39]

  • Indicarea greșită a termenului de către instanță constituie cauză de repunere din oficiu dacă apelul respectă indicația greșită. [47]

Lista de pași

  • Păstrează hotărârea și dovada comunicării; identifică temeiul închiderii și termenul aplicabil apelului. [2] [24] [29]

  • Compară motivarea cu expertiza, cererile de atribuire și actele vânzării, pentru a identifica modalitatea rămasă posibilă. [22] [13] [14] [1]

  • Pentru cererea nouă, identifică toate persoanele și bunurile, titlul, valorile și dovezile; atașează copiile certificate ale înscrisurilor folosite. [17] [19] [20] [21]

Întrebări frecvente

Dosarul se închide doar pentru că nu ne înțelegem?

Nu. Instanța poate stabili elementele partajului în lipsa înțelegerii; închiderea presupune imposibilitatea tuturor modalităților legale. [7] [1]

Pot cere doar redeschiderea dosarului închis?

Art. 994 alin. (3) prevede introducerea unei cereri noi de partaj. Contestarea hotărârii de închidere urmează regulile căii de atac; reluarea unui proces suspendat este un mecanism diferit. [1] [23] [60]

Cotele din încheierea de admitere în principiu sunt definitive pentru noul proces?

Încheierile de la art. 985 și 986 nu au autoritate de lucru judecat în noul proces introdus după închiderea prevăzută de art. 994 alin. (3). [1]

De reținut

Arată cele 10 idei principale ale ghidului

  • Închiderea prin hotărâre presupune imposibilitatea partajului în toate modalitățile legale. [2] [1]

  • Neînțelegerea, neconsemnarea sultei ori eșecul vânzării prin bună învoială nu demonstrează singure imposibilitatea tuturor modalităților. [7] [12] [13] [14] [16]

  • Închiderea fără împărțire nu produce proprietate exclusivă asupra bunurilor neîmpărțite; aceasta este o concluzie care decurge din efectele partajului. [1] [6]

  • O nouă cerere este permisă; încheierile art. 985–986 nu au autoritate de lucru judecat, fără generalizarea regulii la toate hotărârile anterioare. [1] [16]

  • Cererea identifică persoanele, titlul, bunurile și situația lor; afirmațiile se dovedesc în condițiile legii. [17] [21]

  • Apelul împotriva hotărârii din primă instanță are termenul general de 30 de zile de la comunicare și se depune la prima instanță; partajul incidental urmează cererea principală. [23] [24] [25] [29]

  • Termenele în zile se calculează pe zile libere; dacă ultima zi este nelucrătoare, termenul se prelungește, iar depășirea atrage decăderea, cu excepțiile legale. [32] [33] [36]

  • Încheierile art. 991 se atacă separat cu apel în 15 zile de la pronunțare; motivarea curge de la comunicare. [30] [31]

  • Aplicarea normelor de partaj și a regulilor procedurale depinde de data cererii, cu normele tranzitorii și excepțiile relevante. [55] [56] [48] [49] [52] [53]

  • Decizia CCR nr. 228/2024 a respins ca inadmisibilă excepția privind art. 994; Decizia CCR nr. 20/2024 privește regimul căilor de atac, fără o soluție directă despre închiderea art. 994 alin. (3). [61] [62] [63] [64]

Suspendarea partajului pentru a evita un prejudiciu grav

Ghidul descrie regulile în vigoare la data actualizării, 22 octombrie 2026. Dacă situația ta este mai veche, unele reguli pot fi diferite.

Surse și trimiteri

  1. Sursa 1: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 994 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 994 alin. (3)
    (3) În cazul în care partajul nu se poate realiza în niciuna dintre modalitățile prevăzute de lege, instanța va hotărî închiderea dosarului. Dacă se introduce o nouă cerere de partaj, încheierile de admitere în principiu prevăzute la art. 985 și 986 nu au autoritate de lucru judecat.
    Textul în documentul-sursă ↗
  2. Sursa 2: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 994 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 994 alin. (1)
    (1) În toate cazurile, asupra cererii de partaj instanța se va pronunța prin hotărâre.
    Textul în documentul-sursă ↗
  3. Sursa 3: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 669 · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 669
    Încetarea coproprietății prin partaj poate fi cerută oricând, afară de cazul în care partajul a fost suspendat prin lege, act juridic ori hotărâre judecătorească.
    Textul în documentul-sursă ↗
  4. Sursa 4: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 672 · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 672
    Convențiile privind suspendarea partajului nu pot fi încheiate pentru o perioadă mai mare de 5 ani. În cazul imobilelor, convențiile trebuie încheiate în formă autentică și supuse formalităților de publicitate prevăzute de lege.
    Textul în documentul-sursă ↗
  5. Sursa 5: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 673 · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 673
    Instanța sesizată cu cererea de partaj poate suspenda pronunțarea partajului, pentru cel mult un an, pentru a nu se aduce prejudicii grave intereselor celorlalți coproprietari. Dacă pericolul acestor prejudicii este înlăturat înainte de împlinirea termenului, instanța, la cererea părții interesate, va reveni asupra măsurii.
    Textul în documentul-sursă ↗
  6. Sursa 6: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 680 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 680 alin. (1)
    (1) Fiecare coproprietar devine proprietarul exclusiv al bunurilor sau, după caz, al sumelor de bani ce i-au fost atribuite numai cu începere de la data stabilită în actul de partaj, dar nu mai devreme de data încheierii actului, în cazul împărțelii voluntare, sau, după caz, de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătorești.
    Textul în documentul-sursă ↗
  7. Sursa 7: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 984 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 984 alin. (1)
    (1) Dacă părțile nu ajung la o înțelegere sau nu încheie o tranzacție potrivit celor arătate la art. 983, instanța va stabili bunurile supuse împărțelii, calitatea de coproprietar, cota-parte ce se cuvine fiecăruia și creanțele născute din starea de proprietate comună pe care coproprietarii le au unii față de alții. Dacă se împarte o moștenire, instanța va mai stabili datoriile transmise prin moștenire, datoriile și creanțele comoștenitorilor față de defunct, precum și sarcinile moștenirii.
    Textul în documentul-sursă ↗
  8. Sursa 8: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 676 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 676 alin. (1)
    (1) Partajul bunurilor comune se va face în natură, proporțional cu cota-parte a fiecărui coproprietar.
    Textul în documentul-sursă ↗
  9. Sursa 9: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 676 alin. (2) teza introductivă · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 676 alin. (2) teza introductivă
    (2) Dacă bunul este indivizibil ori nu este comod partajabil în natură, partajul se va face în unul dintre următoarele moduri:
    Textul în documentul-sursă ↗
  10. Sursa 10: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 676 alin. (2) lit. a) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 676 alin. (2) lit. a)
    a) atribuirea întregului bun, în schimbul unei sulte, în favoarea unuia ori a mai multor coproprietari, la cererea acestora;
    Textul în documentul-sursă ↗
  11. Sursa 11: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 676 alin. (2) lit. b) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 676 alin. (2) lit. b)
    b) vânzarea bunului în modul stabilit de coproprietari ori, în caz de neînțelegere, la licitație publică, în condițiile legii, și distribuirea prețului către coproprietari proporțional cu cota-parte a fiecăruia dintre ei.
    Textul în documentul-sursă ↗
  12. Sursa 12: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 989 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 989 alin. (3)
    (3) În cazul în care coproprietarul nu consemnează în termen sumele cuvenite celorlalți coproprietari, instanța va putea atribui bunul altui coproprietar, în condițiile prezentului articol.
    Textul în documentul-sursă ↗
  13. Sursa 13: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 991 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 991 alin. (1)
    (1) În cazul în care niciunul dintre coproprietari nu cere atribuirea bunului ori, deși acesta a fost atribuit provizoriu, nu s-au consemnat, în termenul stabilit, sumele cuvenite celorlalți coproprietari, instanța, prin încheiere, va dispune vânzarea bunului, stabilind totodată dacă vânzarea se va face de către părți prin bună învoială ori de către executorul judecătoresc.
    Textul în documentul-sursă ↗
  14. Sursa 14: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 991 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 991 alin. (3)
    (3) În cazul în care vreuna dintre părți nu a fost de acord cu vânzarea prin bună învoială sau dacă această vânzare nu s-a realizat în termenul stabilit potrivit alin. (2), instanța, prin încheiere dată cu citarea părților, va dispune ca vânzarea să fie efectuată de executorul judecătoresc.
    Textul în documentul-sursă ↗
  15. Sursa 15: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 993 · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 993
    La cererea uneia dintre părți, instanța poate proceda la împărțeala bunurilor pentru care nu a dispus vânzarea potrivit art. 991.
    Textul în documentul-sursă ↗
  16. Sursa 16: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 994 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 994 alin. (3)
    (3) În cazul în care partajul nu se poate realiza în niciuna dintre modalitățile prevăzute de lege, instanța va hotărî închiderea dosarului. Dacă se introduce o nouă cerere de partaj, încheierile de admitere în principiu prevăzute la art. 985 și 986 nu au autoritate de lucru judecat.
    Textul în documentul-sursă ↗
  17. Sursa 17: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 981 · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 981
    Reclamantul este obligat să arate în cerere, pe lângă mențiunile prevăzute la art. 194, persoanele între care urmează a avea loc partajul, titlul pe baza căruia acesta este cerut, toate bunurile supuse partajului, valoarea lor, locul unde acestea se află, precum și persoana care le deține sau le administrează.
    Textul în documentul-sursă ↗
  18. Sursa 18: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 148 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 148 alin. (1)
    (1) Orice cerere adresată instanțelor judecătorești trebuie să fie formulată în scris și să cuprindă indicarea instanței căreia îi este adresată, numele, prenumele, domiciliul sau reședința părților ori, după caz, denumirea și sediul lor, numele și prenumele, domiciliul sau reședința reprezentanților lor, dacă este cazul, obiectul, valoarea pretenției, dacă este cazul, motivele cererii, precum și semnătura. De asemenea, cererea va cuprinde, dacă este cazul, și adresa electronică sau coordonatele care au fost indicate în acest scop de părți, precum numărul de telefon, numărul de fax ori altele asemenea.
    Textul în documentul-sursă ↗
  19. Sursa 19: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 150 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 150 alin. (1)
    (1) La fiecare exemplar al cererii se vor alătura copii de pe înscrisurile de care partea înțelege a se folosi în proces.
    Textul în documentul-sursă ↗
  20. Sursa 20: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 150 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 150 alin. (2)
    (2) Copiile vor fi certificate de parte pentru conformitate cu originalul. Dacă copiile sunt transmise în format electronic, partea le va putea conforma cu originalul, prin aplicarea semnăturii electronice.
    Textul în documentul-sursă ↗
  21. Sursa 21: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 249 · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 249
    Cel care face o susținere în cursul procesului trebuie să o dovedească, în afară de cazurile anume prevăzute de lege.
    Textul în documentul-sursă ↗
  22. Sursa 22: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 985 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 985 alin. (3)
    (3) Prin aceeași încheiere, instanța va dispune efectuarea unei expertize pentru formarea loturilor. Raportul de expertiză va arăta valoarea bunurilor și criteriile avute în vedere la stabilirea acestei valori, va indica dacă bunurile sunt comod partajabile în natură și în ce mod, propunând, la solicitarea instanței, loturile ce urmează a fi atribuite.
    Textul în documentul-sursă ↗
  23. Sursa 23: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 466 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 466 alin. (1)
    (1) Hotărârile pronunțate în primă instanță pot fi atacate cu apel, dacă legea nu prevede în mod expres altfel.
    Textul în documentul-sursă ↗
  24. Sursa 24: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 468 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 468 alin. (1)
    (1) Termenul de apel este de 30 de zile de la comunicarea hotărârii, dacă legea nu dispune altfel.
    Textul în documentul-sursă ↗
  25. Sursa 25: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 471 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 471 alin. (1)
    (1) Apelul și, când este cazul, motivele de apel se depun la instanța a cărei hotărâre se atacă, sub sancțiunea nulității.
    Textul în documentul-sursă ↗
  26. Sursa 26: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 470 alin. (1) lit. b) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 470 alin. (1) lit. b)
    b) indicarea hotărârii atacate;
    Textul în documentul-sursă ↗
  27. Sursa 27: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 470 alin. (1) lit. c) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 470 alin. (1) lit. c)
    c) motivele de fapt și de drept pe care se întemeiază apelul;
    Textul în documentul-sursă ↗
  28. Sursa 28: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 470 alin. (1) lit. d) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 470 alin. (1) lit. d)
    d) probele invocate în susținerea apelului;
    Textul în documentul-sursă ↗
  29. Sursa 29: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 995 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 995 alin. (3)
    (3) Hotărârea de partaj este supusă numai apelului. Cu toate acestea, dacă partajul s-a cerut pe cale incidentală, hotărârea este supusă acelorași căi de atac ca și hotărârea dată asupra cererii principale. Același este și termenul pentru exercitarea căii de atac, chiar dacă se atacă numai soluția dată asupra partajului. Aplicarea criteriilor prevăzute la art. 988 nu poate fi cenzurată pe calea recursului.
    Textul în documentul-sursă ↗
  30. Sursa 30: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 991 alin. (4) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 991 alin. (4)
    (4) Încheierile prevăzute în prezentul articol pot fi atacate separat numai cu apel, în termen de 15 zile de la pronunțare. Dacă nu au fost astfel atacate, aceste încheieri nu mai pot fi supuse apelului odată cu hotărârea asupra fondului procesului.
    Textul în documentul-sursă ↗
  31. Sursa 31: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 470 alin. (5) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 470 alin. (5)
    (5) În cazul în care termenul pentru exercitarea apelului curge de la un alt moment decât comunicarea hotărârii, motivarea apelului se va face într-un termen de aceeași durată, care curge, însă, de la data comunicării hotărârii.
    Textul în documentul-sursă ↗
  32. Sursa 32: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 181 alin. (1) pct. 2 · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 181 alin. (1) pct. 2
    2. când termenul se socotește pe zile, nu intră în calcul ziua de la care începe să curgă termenul, nici ziua când acesta se împlinește;
    Textul în documentul-sursă ↗
  33. Sursa 33: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 181 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 181 alin. (2)
    (2) Când ultima zi a unui termen cade într-o zi nelucrătoare, termenul se prelungește până în prima zi lucrătoare care urmează.
    Textul în documentul-sursă ↗
  34. Sursa 34: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 182 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 182 alin. (2)
    (2) Cu toate acestea, dacă este vorba de un act ce trebuie depus la instanță sau într-un alt loc, termenul se va împlini la ora la care activitatea încetează în acel loc în mod legal, dispozițiile art. 183 fiind aplicabile.
    Textul în documentul-sursă ↗
  35. Sursa 35: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 183 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 183 alin. (1)
    (1) Actul de procedură, depus înăuntrul termenului prevăzut de lege prin scrisoare recomandată la oficiul poștal sau depus la un serviciu de curierat rapid ori la un serviciu specializat de comunicare ori trimis prin fax sau e-mail, este socotit a fi făcut în termen.
    Textul în documentul-sursă ↗
  36. Sursa 36: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 185 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 185 alin. (1)
    (1) Când un drept procesual trebuie exercitat într-un anumit termen, nerespectarea acestuia atrage decăderea din exercitarea dreptului, în afară de cazul în care legea dispune altfel. Actul de procedură făcut peste termen este lovit de nulitate.
    Textul în documentul-sursă ↗
  37. Sursa 37: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 186 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 186 alin. (1)
    (1) Partea care a pierdut un termen procedural va fi repusă în termen numai dacă dovedește că întârzierea se datorează unor motive temeinic justificate.
    Textul în documentul-sursă ↗
  38. Sursa 38: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 186 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 186 alin. (2)
    (2) În acest scop, partea va îndeplini actul de procedură în cel mult 15 zile de la încetarea împiedicării, cerând totodată repunerea sa în termen. În cazul exercitării căilor de atac, această durată este aceeași cu cea prevăzută pentru exercitarea căii de atac.
    Textul în documentul-sursă ↗
  39. Sursa 39: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 186 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 186 alin. (3)
    (3) Cererea de repunere în termen va fi rezolvată de instanța competentă să soluționeze cererea privitoare la dreptul neexercitat în termen.
    Textul în documentul-sursă ↗
  40. Sursa 40: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 468 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 468 alin. (2)
    (2) Termenul de apel prevăzut la alin. (1) curge de la comunicarea hotărârii, chiar atunci când aceasta a fost făcută odată cu încheierea de încuviințare a executării silite.
    Textul în documentul-sursă ↗
  41. Sursa 41: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 468 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 468 alin. (3)
    (3) Dacă o parte face apel înainte de comunicarea hotărârii, aceasta se socotește comunicată la data depunerii cererii de apel.
    Textul în documentul-sursă ↗
  42. Sursa 42: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 184 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 184 alin. (2)
    (2) Se consideră că actul a fost comunicat părții și în cazul în care aceasta a primit sub semnătură copie de pe act, precum și în cazul în care ea a cerut comunicarea actului unei alte părți.
    Textul în documentul-sursă ↗
  43. Sursa 43: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 184 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 184 alin. (3)
    (3) Termenul procedural nu începe să curgă, iar dacă a început să curgă mai înainte, se întrerupe față de cel lipsit de capacitate de exercițiu ori cu capacitate de exercițiu restrânsă, cât timp nu a fost desemnată o persoană care, după caz, să îl reprezinte sau să îl asiste.
    Textul în documentul-sursă ↗
  44. Sursa 44: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 469 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 469 alin. (1)
    (1) Termenul de apel se întrerupe prin moartea părții care are interes să facă apel. În acest caz se face din nou o singură comunicare a hotărârii, la cel din urmă domiciliu al părții, pe numele moștenirii, fără să se arate numele și calitatea fiecărui moștenitor.
    Textul în documentul-sursă ↗
  45. Sursa 45: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 469 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 469 alin. (2)
    (2) Termenul de apel va începe să curgă din nou de la data comunicării prevăzute la alin. (1). Pentru moștenitorii incapabili, cei cu capacitate restrânsă sau dispăruți ori în caz de moștenire vacantă, termenul va curge din ziua în care se va numi tutorele, curatorul sau administratorul provizoriu, după caz.
    Textul în documentul-sursă ↗
  46. Sursa 46: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 469 alin. (4) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 469 alin. (4)
    (4) Termenul de apel se întrerupe și prin moartea mandatarului căruia i s-a făcut comunicarea. În acest caz se va face o nouă comunicare părții, la domiciliul ei, iar termenul de apel va începe să curgă din nou de la această dată.
    Textul în documentul-sursă ↗
  47. Sursa 47: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 457 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 457 alin. (2)
    (2) Mențiunea inexactă din cuprinsul hotărârii cu privire la calea de atac deschisă contra acesteia nu are niciun efect asupra dreptului de a exercita calea de atac prevăzută de lege. Indicarea în mod greșit de către instanță a termenului pentru exercitarea căii de atac constituie cauza de repunere în termen din oficiu a căii de atac exercitate cu respectarea indicației greșite a instanței.
    Textul în documentul-sursă ↗
  48. Sursa 48: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 24 · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 24
    Dispozițiile legii noi de procedură se aplică numai proceselor și executărilor silite începute după intrarea acesteia în vigoare.
    Textul în documentul-sursă ↗
  49. Sursa 49: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 25 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 25 alin. (1)
    (1) Procesele în curs de judecată, precum și executările silite începute sub legea veche rămân supuse acelei legi.
    Textul în documentul-sursă ↗
  50. Sursa 50: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 26 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 26 alin. (1)
    (1) Legea care guvernează condițiile de admisibilitate și puterea doveditoare a probelor preconstituite și a prezumțiilor legale este cea în vigoare la data producerii ori, după caz, a săvârșirii faptelor juridice care fac obiectul probațiunii.
    Textul în documentul-sursă ↗
  51. Sursa 51: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 26 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 26 alin. (2)
    (2) Administrarea probelor se face potrivit legii în vigoare la data administrării lor.
    Textul în documentul-sursă ↗
  52. Sursa 52: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 27 · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 27
    Hotărârile rămân supuse căilor de atac, motivelor și termenelor prevăzute de legea sub care a început procesul.
    Textul în documentul-sursă ↗
  53. Sursa 53: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 27 — nota Portalului Legislativ · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 27 — nota Portalului Legislativ
    Prin DECIZIA CURȚII CONSTITUȚIONALE nr. 874 din 18 decembrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 2 din 3 ianuarie 2019, s-a admis exceptia de neconstitutionalitate, constatându-se că dispozițiile art. 27 din Codul de procedură civilă, în interpretarea dată prin Decizia nr. 52 din 18 iunie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, sunt neconstituționale. Conform art. 147 alin. (1) din CONSTITUȚIA ROMÂNIEI, republicată în MONITORUL OFICIAL nr. 767 din 31 octombrie 2003, dispozițiile din legile și ordonantele în vigoare, precum și cele din regulamente, constatate ca fiind neconstituționale, își încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curții Constituționale dacă, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pun de acord prevederile neconstițutionale cu dispozițiile Constituției. Pe durata acestui termen, dispozițiile constatate ca fiind neconstițutionale sunt suspendate de drept. Prin urmare, în intervalul 3 ianuarie 2019-16 februarie 2019, dispozițiile art. 27 din Codul de procedură civilă, în interpretarea dată prin Decizia nr. 52 din 18 iunie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept au fost suspendate de drept, încetându-și efectele juridice in data de 17 februarie 2019, întrucât legiuitorul nu a intervenit pentru modificarea prevederilor atacate. Notă Decizie de respingere: HP nr. 63/2021, publicată în Monitorul Oficial nr. 1115 din 23 noiembrie 2021.
    Textul în documentul-sursă ↗
  54. Sursa 54: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 28 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 28 alin. (1)
    (1) Dispozițiile legii de procedură se aplică tuturor proceselor care se judecă de către instanțele române, sub rezerva unor dispoziții legale contrare.
    Textul în documentul-sursă ↗
  55. Sursa 55: Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civilLege · art. 66 alin. (2) · forma din 16 iulie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 66 alin. (2)
    (2) De asemenea, dispozițiile art. 669-686 din Codul civil se aplică și partajului judiciar, atunci când cererea de chemare în judecată a fost introdusă după intrarea în vigoare a Codului civil.
    Textul în documentul-sursă ↗
  56. Sursa 56: Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civilLege · art. 220 alin. (1) · forma din 16 iulie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 220 alin. (1)
    (1) Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 511 din 24 iulie 2009, intră în vigoare la data de 1 octombrie 2011.
    Textul în documentul-sursă ↗
  57. Sursa 57: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 406 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 406 alin. (1)
    (1) Reclamantul poate să renunțe oricând la judecată, în tot sau în parte, fie verbal în ședință de judecată, fie prin cerere scrisă.
    Textul în documentul-sursă ↗
  58. Sursa 58: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 416 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 416 alin. (1)
    (1) Orice cerere de chemare în judecată, contestație, apel, recurs, revizuire și orice altă cerere de reformare sau de retractare se perimă de drept, chiar împotriva incapabililor, dacă a rămas în nelucrare din motive imputabile părții, timp de 6 luni.
    Textul în documentul-sursă ↗
  59. Sursa 59: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 423 · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 423
    Orice cerere adresată unei instanțe și care a rămas în nelucrare timp de 10 ani se perimă de drept, chiar în lipsa unor motive imputabile părții. Dispozițiile art. 420 se aplică în mod corespunzător.
    Textul în documentul-sursă ↗
  60. Sursa 60: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 415 pct. 1 · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 415 pct. 1
    1. prin cererea de redeschidere făcută de una dintre părți, când suspendarea s-a dispus prin învoirea părților sau din cauza lipsei lor;
    Textul în documentul-sursă ↗
  61. Sursa 61: Decizia CCR nr. 228/2024Hotărâre · dispozitiv pct. 1 · forma din 4 septembrie 2024Curtea Constituțională a României · 228 · 23 aprilie 2024 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    dispozitiv pct. 1
    1. Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 982, 988 și 994 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Alexandru Vâscu în Dosarul nr. 3.680/337/2019 al Judecătoriei Zalău.
    Textul în documentul-sursă ↗
  62. Sursa 62: Decizia CCR nr. 228/2024Hotărâre · par. 16 · forma din 4 septembrie 2024Curtea Constituțională a României · 228 · 23 aprilie 2024 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    par. 16
    16. Așadar, pornind de la condițiile de admisibilitate a excepției de neconstituționalitate impuse prin prevederile Legii nr. 47/1992, Curtea a subliniat, în considerentele Deciziei nr. 1.313 din 4 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012, că excepția de neconstituționalitate prezintă, în mod inerent și intrinsec, o anumită structură, cuprinzând trei elemente: textul contestat din punctul de vedere al constituționalității, textul de referință pretins încălcat, precum și motivarea de către autorul excepției a relației de contrarietate existente între cele două texte. Curtea a observat că, dacă primele două elemente pot fi determinate absolut, al treilea element comportă un anumit grad de relativitate, determinat tocmai de caracterul său subiectiv. Curtea a statuat că excepția va fi respinsă ca inadmisibilă, fiind contrară art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, în ipoteza în care, deși este, în mod formal, motivată, cuprinzând toate cele trei elemente enumerate, totuși motivarea în sine nu are nicio legătură cu textul criticat. În cauza de față, date fiind caracterul general al textelor pretins încălcate, precum și lipsa explicitării pretinsei relații de contrarietate a dispozițiilor legale criticate în raport cu acestea, nu se poate identifica în mod rezonabil nicio critică de neconstituționalitate, astfel încât excepția ridicată nu este o veritabilă excepție de neconstituționalitate. Prin urmare, având în vedere dispozițiile art. 10 alin. (2) și ale art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 982, 988 și 994 din Codul de procedură civilă apare ca fiind inadmisibilă.
    Textul în documentul-sursă ↗
  63. Sursa 63: Decizia CCR nr. 20/2024Hotărâre · par. 27 · forma din 14 noiembrie 2024Curtea Constituțională a României · 20 · 30 ianuarie 2024 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    par. 27
    27. În ceea ce privește lipsa căii de atac a recursului în materia partajului judiciar, prin Decizia nr. 515 din 3 noiembrie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1273 din 29 decembrie 2022, paragrafele 25 și 26, Curtea a observat că procedura civilă specială a partajului judiciar are un caracter facultativ și judiciar, iar cererea se soluționează prin hotărârea de partaj care este supusă numai apelului, dacă partajul a fost cerut pe cale principală, legiuitorul stabilind în această materie dublul grad de jurisdicție, respectiv fond și apel. Întrucât apelul este o cale devolutivă de atac, persoanele în cauză beneficiază de o examinare în fond a cauzei lor atât în fața judecătoriei, cât și a tribunalului.
    Textul în documentul-sursă ↗
  64. Sursa 64: Decizia CCR nr. 20/2024Hotărâre · par. 36 · forma din 14 noiembrie 2024Curtea Constituțională a României · 20 · 30 ianuarie 2024 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    par. 36
    36. Prin aceeași decizie, paragraful 35, Curtea nu a reținut nici critica potrivit căreia dispozițiile legale realizează o gravă discriminare, în funcție de modul în care este cerut partajul - pe cale principală sau incidentală, și avantajează doar partea care a cerut partajul pe cale incidentală, aceasta având deschisă calea de atac a recursului. În acest sens, Curtea a observat că dispozițiile legale criticate determină un regim juridic unitar pentru toate hotărârile pronunțate în această materie, în funcție de situațiile în care partajul judiciar este solicitat pe cale principală sau pe cale incidentală. Soluția legislativă potrivit căreia, dacă partajul s-a cerut pe cale incidentală, hotărârea este supusă acelorași căi de atac precum hotărârea dată asupra cererii principale reprezintă o aplicare a principiului accesorium sequitur principale și nu contravine principiului egalității în drepturi și nici nu nesocotește dreptul la un proces echitabil, părțile exercitându-și drepturile procesuale în funcție de calificarea procesuală a cererilor deduse judecății, exercitarea căilor de atac având loc în condițiile și termenele stabilite de legiuitor.
    Textul în documentul-sursă ↗
  65. Sursa 65: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 24 · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 24
    Dispozițiile legii noi de procedură se aplică numai proceselor și executărilor silite începute după intrarea acesteia în vigoare.
    Textul în documentul-sursă ↗
Ai nevoie de un avocat? Scrie-ne. Găsim pentru tine un avocat colaborator potrivit cazului tău, care te contactează în cel mult 2 zile lucrătoare. Prima consultație este gratuită și nu te obligă la nimic. Când poate fi util un avocat.

Ghiduri înrudite

Amânarea partajului prin acordC06 · 5 MIN · GHIDSuspendarea partajului pentru a evita un prejudiciu gravC06 · 5 MIN · GHID
SURSA
TOATE SURSELE

    Semnalează o eroare

    Spune-ne ce ai observat. Referința de mai jos se adaugă automat în mesaj. Nu include date personale sau detalii despre cazul tău.

    C06-009 · https://divortpartaj.org/ghiduri/cand-partajul-nu-se-poate-face-inchiderea-dosarului/
    Scrie-ne despre eroare

    Instalează pe iPhone sau iPad

    1. Apasă butonul Distribuie din Safari (pătratul cu săgeata în sus).
    2. Alege Adaugă pe ecranul principal.
    3. Apasă Adaugă. Aplicația apare lângă celelalte.

    Ghidurile principale, checklisturile și glosarul rămân disponibile și fără semnal.

    CONTACT · AVOCAȚI COLABORATORI

    Scrie-ne

    1. Scrii pe scurt ce se întâmplă.
    2. Echipa DivortPartaj.org citește mesajul și alege un avocat colaborator potrivit cazului tău.
    3. Avocatul te contactează în cel mult 2 zile lucrătoare. Prima consultație este gratuită și nu te obligă la nimic. Numele și datele tale de contact îi sunt arătate doar după ce confirmă că preia cererea.

    Site-ul nu primește comision. Dacă vrei să continui după prima consultație, onorariul îl stabilești direct cu avocatul.

    Scrie pe scurt ce se întâmplă și ce întrebare ai. Numele și datele de contact pune-le în câmpurile de mai sus. Nu include CNP, date de card sau de cont, detalii medicale amănunțite sau copii ale actelor: avocatul ți le va cere, dacă e nevoie.

    Cum folosim datele: Confidențialitate.

    Gratuit · fără comision