⌕Meniu

Copilul lăsat în grija altor persoane și opoziția celuilalt părinte

Dacă celălalt părinte pleacă la muncă în străinătate și lasă copilul la bunici ori la alte persoane, poți cere ca propunerea ta de a-l îngriji să fie examinată de instanță. Nu rezultă însă o victorie automată nici din calitatea ta de părinte, nici din faptul că bunicii au îngrijit copilul până atunci. Contează autoritatea și locuința stabilite juridic, existența unei delegări, nevoile copilului și soluția concretă pe care o poți asigura. [18] [20] [23] [24] [7] [10] [11]

Înainte de pronunțarea delegării formulezi obiecții motivate în dosar; dacă există un litigiu veritabil, cererea necontencioasă se respinge, fără transformare automată într-un proces privind locuința. După pronunțare examinezi apelul prevăzut de art. 534 din Codul de procedură civilă (CPC). Pentru a stabili îngrijirea pe fond poți avea nevoie de o cerere distinctă privind locuința, neînțelegerile părintești ori modificarea măsurilor de la divorț. În urgență se analizează separat o măsură provizorie, nu preluarea copilului prin forță. [103] [104] [107] [109] [57] [61] [68] [63] [115] [118]

ACTUALIZAT
TIMP DE CITIRE
32 de minute
CATEGORIE
Copiii: autoritate, locuință și relații personale
Cuprins · 29 de secțiuni
  1. 01Cui se adresează
  2. 02Punctul de plecare: actele existente, nu cine a plecat primul
  3. 03Ce înseamnă delegarea și ce nu rezolvă
  4. 04O propunere pozitivă de îngrijire
  5. 05Ce fac înainte ca instanța să pronunțe delegarea?
  6. 06Obiecția nu este nici veto, nici transformare automată
  7. 07Autoritatea comună, autoritatea exclusivă și tăcerea celuilalt părinte
  8. 08Cererea privind locuința și modificarea măsurilor de la divorț
  9. 09Când poate fi cerută înapoierea de la terți
  10. 10Instanța competentă și persoanele care trebuie identificate
  11. 11Cum îmi pregătesc cererea și dosarul de probe?
  12. 12Copilul este ascultat, dar nu trebuie să decidă litigiul adulților
  13. 13Ce contează la aprecierea interesului superior
  14. 14Dacă delegarea a fost deja pronunțată: apelul corect
  15. 15Ce scriu în apel și când îl motivez?
  16. 16Suspendarea obișnuită a executării încheierii
  17. 17Suspendarea provizorie până se judecă suspendarea obișnuită
  18. 18Măsura urgentă independentă privind copilul
  19. 19Judecarea rapidă și apelul ordonanței independente
  20. 20Taxa de timbru și cauțiunea trebuie calculate separat
  21. 21Dacă împrejurările se schimbă după încheiere
  22. 22Dacă există neglijare, abuz ori deteriorarea situației copilului
  23. 23Calculul termenelor după procedură și dovada primirii
  24. 24Trei situații frecvente, trei răspunsuri diferite
  25. 25Datele relevante și limitele răspunsului
  26. 26Termene și repere
  27. 27Lista de pași
  28. 28Întrebări frecvente
  29. 29Surse și trimiteri

Cui se adresează

✓ SE APLICĂ DACĂ

  • Părintele care contestă îngrijirea la terți și cere examinarea unei soluții legale pentru copilul rămas în România. [104] [109] [57] [68]

✕ NU ACOPERĂ

  • Nu se rezolvă aici competența internațională, executarea silită detaliată, decăderea ori redarea drepturilor sau calculul întreținerii. Obiecția, apelul, fondul și măsura provizorie rămân cereri distincte. [103] [107] [57] [115] [27] [70]

Punctul de plecare: actele existente, nu cine a plecat primul

Primul pas util este să aduni hotărârea de divorț, orice hotărâre ulterioară asupra copilului, încheierea de delegare dacă există și dovezile despre locuința actuală. Citește dispozitivul, adică partea care arată exact ce s-a dispus, nu numai relatarea celuilalt părinte. Verifică separat cine exercită autoritatea, unde este stabilită locuința copilului, cine a fost desemnat să îl îngrijească și până când. Autoritatea comună, locuința la un părinte și delegarea temporară nu sunt același lucru. [52] [53] [54] [55] [37] [41]

Dacă nu știi dacă există dosar sau hotărâre, cere lămuriri și copia actului, apoi prezintă instanței interesul tău de părinte și situația copilului. Ca recomandare practică, păstrează cronologia solicitărilor și răspunsurilor; data la care ai aflat de o încheiere poate conta pentru apel. Lipsa unei copii la tine nu dovedește că nu există un titlu, după cum o simplă declarație a bunicilor nu dovedește că instanța le-a delegat autoritatea. [104] [109] [179] [41]

Plecarea la muncă în străinătate nu este, prin ea însăși, o renunțare la autoritatea părintească și nu produce automat decăderea. În același timp, notificarea trimisă de părintele plecat nu închide dreptul celuilalt părinte de a cere examinarea unei neînțelegeri sau schimbarea măsurilor când împrejurările o justifică. [22] [23] [57]

Ce înseamnă delegarea și ce nu rezolvă

Procedura specială privește părintele care exercită singur autoritatea ori la care locuiește copilul și care pleacă la muncă în străinătate. Acesta notifică serviciul public de asistență socială (SPAS) de la domiciliul său cu minimum 40 de zile înainte și desemnează persoana care va îngriji copilul. Pentru părintele deja plecat, în ipoteza art. 104 alin. (2¹) din Legea nr. 272/2004, notificarea desemnării se transmite de îndată. Nu se acordă un nou răgaz de 40 de zile după plecare. [176] [177] [178]

Confirmarea persoanei este a instanței de tutelă. Desemnarea în notificare, o înțelegere familială sau o declarație notarială nu reprezintă ele însele încheierea judecătorească. Instanța deleagă temporar numai drepturi și îndatoriri privitoare la persoana copilului, pe care hotărârea trebuie să le menționeze expres, împreună cu perioada. Nu se transferă astfel, în bloc, administrarea bunurilor copilului și nu se obține o autorizație universală de călătorie. [179] [37] [41] [59]

Fiecare perioadă poate fi de cel mult un an. Dacă părinții nu revin, instanța poate acorda prelungiri succesive, fiecare în aceeași limită. De aceea trebuie verificată și eventuala încheiere de prelungire, nu doar data primei delegări. Aceste reguli nu transformă bunicul în părinte și nu soluționează definitiv disputa dintre părinți despre locuința copilului. [37] [41] [57] [68]

O propunere pozitivă de îngrijire

Opoziția eficientă explică nu doar de ce nu ești de acord, ci și ce ceri pentru copil: locuință la tine, rezolvarea unei decizii importante asupra căreia nu există acord, modificarea unei măsuri anterioare sau o soluție provizorie pentru un risc concret. Aceste cereri au obiecte și condiții diferite. Nu folosi formula generală „vreau copilul” ca înlocuitor pentru identificarea hotărârii și a măsurii ce trebuie schimbată. [182] [57] [61] [68] [115]

Descrie unde va locui copilul, cine îl va îngriji când lucrezi, cum ajunge la școală, cum îi sunt asigurate tratamentele necesare și cum păstrează relațiile importante. Ca exemple de explicații practice, poți arăta programul tău efectiv, sprijinul disponibil și felul în care eviți o schimbare bruscă inutilă. Acestea sunt mijloace de a concretiza criteriile legale, nu o listă națională obligatorie de înscrisuri și nici un concurs de venituri între adulți. [7] [9] [10] [11]

Menținerea legăturilor de atașament cu bunicii poate conta chiar dacă soliciți locuința la tine. La fel, faptul că un părinte oferă un domiciliu mai confortabil nu rezolvă singur nevoile de stabilitate, sănătate și dezvoltare. Explică avantajele și dificultățile reale ale fiecărei variante, fără să îi ceri copilului să aleagă o tabără. [2] [7] [8] [10] [11] [16]

Ce fac înainte ca instanța să pronunțe delegarea?

Dacă există o cerere de delegare încă nesoluționată, adresează-te instanței care o judecă și indică numărul dosarului, calitatea ta de părinte, actele privind autoritatea și locuința și obiecțiile concrete. Cere instanței să te asculte și să examineze înscrisurile și propunerea ta de îngrijire. Art. 532 alin. (2) CPC permite instanței să asculte persoanele ale căror interese ar putea fi afectate și să dispună măsuri utile cauzei. [104] [182] [190] [191]

Arată distinct dacă obiecția privește condițiile persoanei desemnate, lipsa unei evaluări necesare, incompatibilitatea propunerii cu o hotărâre anterioară sau o neînțelegere reală între părinți asupra locuinței. Poți cere examinarea raportului de anchetă psihosocială de la domiciliul persoanei propuse și verificarea acordului ei exprimat personal în fața instanței. În acest fel, obiecția are un obiect verificabil, nu rămâne o afirmație că orice bunic ar fi nepotrivit. [36] [39] [40] [41] [23]

Cererea de delegare se soluționează în procedură necontencioasă, iar art. 105 alin. (6) prevede trei zile de la depunere. De aceea este prudent să depui fără întârziere obiecțiile după ce afli de dosar. Cele trei zile sunt însă un termen legal de soluționare pentru instanță, nu un termen de trei zile acordat părintelui pentru opoziție și nici termenul apelului. [180] [86] [108] [109]

Obiecția nu este nici veto, nici transformare automată

Procedura necontencioasă este destinată cererilor care nu urmăresc stabilirea unui drept potrivnic față de altă persoană. Dacă prin conținutul cererii sau prin obiecțiile persoanelor citate ori interveniente apare caracterul contencios, art. 531 CPC dispune respingerea cererii. Instanța trebuie să examineze dacă există într-adevăr un litigiu; simpla existență a unei observații sau solicitări de clarificare nu echivalează automat cu acest rezultat. [98] [103] [104]

Dacă susții că, în locul delegării la bunici, copilul trebuie să locuiască la tine, explică în ce constă neînțelegerea și de ce ea nu poate fi rezolvată prin simpla confirmare necontencioasă a persoanei propuse. Respingerea cererii necontencioase nu stabilește însă, prin ea însăși, locuința la tine. Pentru acea soluție trebuie formulată cererea de fond corespunzătoare, cu persoanele ale căror drepturi sunt în discuție și cu probele necesare. [103] [61] [68] [57]

Nu confunda această situație cu art. 1001 CPC. Acel articol permite, la solicitarea reclamantului și până la închiderea dezbaterilor în primă instanță, transformarea unei cereri de ordonanță președințială în cerere de drept comun. Nu prevede transformarea automată a delegării respinse potrivit art. 531. [128] [103]

Autoritatea comună, autoritatea exclusivă și tăcerea celuilalt părinte

După divorț, regula este autoritatea comună, dacă instanța nu a decis altfel. Când ambii părinți exercită autoritatea și nu locuiesc împreună, deciziile importante, inclusiv reședința copilului și tratamentele medicale complexe, se iau cu acordul ambilor. Dacă există o hotărâre de exercitare numai de către un părinte, nu pretinde că ai exact aceleași puteri de decizie ca în autoritatea comună; pornește de la conținutul hotărârii și de la cererea judiciară potrivită situației actuale. [52] [53] [20] [57]

Art. 36 alin. (4) din Legea nr. 272/2004 reglementează cazul în care un părinte nu își exprimă voința asupra unei decizii importante. Nu este același lucru cu un refuz expres, motivat și comunicat. Opoziția ta trebuie păstrată în forma în care poate fi arătată instanței; nu te baza numai pe o discuție din care fiecare își amintește altceva. Aceasta este o recomandare probatorie legată de diferența dintre lipsa exprimării voinței și neînțelegere, nu o cerință ca orice dialog parental să fie autentificat la notar. [20] [21] [23]

Nici părintele plecat nu poate renunța pur și simplu la autoritate, nici tu nu o dobândești exclusiv prin faptul că ai rămas în țară. Neînțelegerile se rezolvă judiciar, cu ascultarea părinților și potrivit interesului copilului. Exercitarea exclusivă presupune motive întemeiate și hotărârea instanței, nu rezultă automat din opoziția la bunici. [22] [23] [53] [61]

Cererea privind locuința și modificarea măsurilor de la divorț

Dacă părinții locuiesc separat, locuința copilului se stabilește prin acord, iar în lipsa acordului hotărăște instanța de tutelă, pe baza anchetei psihosociale și după ascultările cerute de lege. Când există deja măsuri stabilite la divorț, art. 403 din Codul civil permite modificarea lor dacă s-au schimbat împrejurările. Plecarea pe termen îndelungat și înlocuirea îngrijirii zilnice de către părinte cu îngrijirea la terți sunt fapte ce pot fi prezentate spre evaluare, nu motive care impun automat admiterea cererii. [66] [67] [68] [57]

Precizează ce dispoziție vrei modificată și ce soluție ceri în loc: de exemplu, locuința copilului la tine, explicând raportul cu delegarea existentă. Dacă problema este doar o decizie importantă punctuală, calea neînțelegerii părintești poate avea un obiect mai restrâns. Nu cere schimbarea întregului regim al autorității fără să explici de ce este necesară pentru copil. [57] [61] [23] [41]

Art. 400 din Codul civil distinge locuința la unul dintre părinți de stabilirea excepțională a locuinței la bunici, alte rude ori persoane, în interesul copilului și cu consimțământul acestora. Acea măsură nu trebuie confundată cu delegarea temporară din Legea nr. 272/2004. Dacă bunicii invocă o hotărâre de stabilire a locuinței, examinezi acel titlu, nu presupui că a expirat odată cu o delegare diferită. [54] [55] [56] [37] [41]

Când poate fi cerută înapoierea de la terți

Art. 495 din Codul civil permite părinților să ceară instanței de tutelă înapoierea copilului de la o persoană care îl ține fără drept. Condiția „fără drept” este decisivă. O hotărâre valabilă de delegare sau de stabilire a locuinței la terți trebuie analizată înainte de a susține că bunicii nu au niciun drept de îngrijire. Dezacordul tău nu desființează singur hotărârea. [63] [37] [41] [56] [105]

Cere identificarea temeiului pe care copilul este ținut acolo și verifică perioada, persoana desemnată, întinderea drepturilor și orice hotărâre ulterioară. Dacă titlul există și este contestat, apelul ori cererea corespunzătoare de modificare sunt distincte de acțiunea întemeiată pe reținerea fără drept. Dacă titlul nu există ori situația depășește ceea ce permite, explică faptele și cere instanței calificarea și măsura adecvată. [41] [107] [109] [57] [63]

Chiar în această procedură, instanța poate respinge înapoierea dacă ea este vădit contrară interesului superior al copilului, iar ascultarea copilului este obligatorie în condițiile art. 264. Formula „oricând” din art. 495 nu autorizează preluarea copilului prin forță, pătrunderea în locuința altuia ori ignorarea unei hotărâri executorii: textul descrie o cerere adresată instanței. [63] [64] [65] [14] [105]

Instanța competentă și persoanele care trebuie identificate

Pentru cererile interne de tutelă și familie descrise aici, punctul de plecare este judecătoria, conform art. 94 pct. 1 lit. a) CPC, și regula domiciliului sau reședinței persoanei ocrotite din art. 114 alin. (1). Nu confunda domiciliul părintelui, relevant pentru notificarea către SPAS, cu domiciliul persoanei desemnate, relevant pentru raportul art. 105 alin. (5), sau cu locul de muncă din străinătate. [71] [72] [74] [176] [40]

Pentru o cerere necontencioasă legată de un dosar aflat în curs ori deja soluționat se verifică și art. 528 alin. (1). Nu se poate stabili doar din denumirea localității în care stau bunicii dacă dosarul trebuie introdus acolo. Instanța verifică din oficiu competența și, dacă se declară necompetentă, trimite dosarul instanței competente. Aceste reguli interne nu rezolvă prin ele însele competența internațională atunci când copilul ori hotărârile au legături juridice relevante cu alt stat. [99] [100] [101] [102] [74]

În obiecțiile din dosarul delegării identifică părintele solicitant și persoana propusă sau desemnată. În litigiul de fond, indică celălalt părinte și terții ale căror drepturi sau titluri sunt efectiv discutate și explică rolul fiecăruia. La înapoierea prevăzută de art. 495, persoana care ține copilul este esențială; la neînțelegerea asupra locuinței, raportul dintre părinți este central. Nu rezultă o listă universală în care orice rudă, copilul și Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC) sunt automat pârâți în toate variantele. [190] [104] [61] [63] [68]

Cum îmi pregătesc cererea și dosarul de probe?

Scrie clar instanța, identitatea și adresele persoanelor, obiectul cererii, motivele și semnătura. În dosarul necontencios arată și persoanele pe care ceri să le cheme instanța și atașează înscrisurile pe care te sprijini. Pentru o cerere de fond, aceste repere generale nu înlocuiesc verificarea cerințelor proprii cererii concrete; ele te ajută să nu confunzi o simplă obiecție cu solicitarea unei hotărâri privind locuința. [182] [190] [191] [57] [68]

Un dosar practic poate cuprinde actul care dovedește calitatea de părinte, hotărârile în vigoare, dovada plecării și a duratei preconizate, adresa unde se află copilul, situația școlară și documentele relevante pentru îngrijirea medicală, comunicările despre soluția propusă și înscrisuri despre condițiile tale reale de îngrijire. Le alegi în raport cu ceea ce afirmi și cu nevoile copilului. Aceste exemple traduc criteriile legale în probe posibile; nu sunt o listă obligatorie și închisă. [182] [191] [7] [9] [10] [11] [41]

Depune numărul de exemplare necesar comunicării, plus exemplarul instanței, și copii ale înscrisurilor. Copiile se certifică pentru conformitate potrivit art. 150; pentru documentele într-o limbă străină sunt aplicabile cerințele de traducere ale aceluiași articol. Dacă te reprezintă cineva, atașează dovada puterii de reprezentare potrivit formei folosite. Aceste formalități nu înlocuiesc acordul personal al persoanei căreia i se deleagă autoritatea în procedura specială. [183] [184] [185] [186] [187] [188] [189] [39]

Copilul este ascultat, dar nu trebuie să decidă litigiul adulților

Ascultarea copilului care a împlinit zece ani este obligatorie; poate fi ascultat și un copil mai mic dacă autoritatea competentă apreciază că este necesar. Copilul capabil de discernământ are dreptul să își exprime liber opinia, să primească informații potrivite și să fie informat despre consecințele deciziei. Orice copil poate cere să fie ascultat, iar refuzul se motivează. [13] [14] [15] [17]

În cauzele privind măsuri asupra minorului, altele decât protecția specială prevăzută la art. 133, ascultarea se face cu participarea psihologului DGASPC. Psihologul întocmește raportul care se depune obligatoriu la dosar; audierea are loc după administrarea probelor, ca ultimă etapă a cercetării judecătorești. Raportul psihologului nu este același document cu ancheta psihosocială privind persoana desemnată ori cu evaluarea locuinței. [31] [32] [33] [34] [35] [40] [68]

Opinia copilului se apreciază potrivit vârstei și maturității, iar legea îi atribuie valoarea unei prezumții relative. Nu este un drept de veto și nici o obligație de a „alege” părintele cu care va locui. Dacă spune că vrea la bunici sau la tine, instanța trebuie să examineze și stabilitatea, istoricul, nevoile și capacitatea efectivă de îngrijire. Nu pregăti răspunsurile copilului și nu îi prezenta rezultatul procesului ca responsabilitatea sa. [16] [35] [7] [8] [9] [10] [11]

Ce contează la aprecierea interesului superior

Legea cere o evaluare concretă a dezvoltării fizice și psihologice, educației, sănătății, siguranței și stabilității copilului. Contează istoricul lui, eventualele situații de violență sau neglijare și riscurile viitoare, capacitatea fiecărei persoane de a răspunde nevoilor și legăturile de atașament. Nici un singur criteriu și nici statutul de părinte ori bunic nu trebuie prezentate ca o formulă automată de câștig. [1] [2] [3] [4] [6] [7] [8] [9] [10] [11]

De exemplu, dacă ai lucrat până acum cu program incompatibil cu îngrijirea zilnică, explică ce s-a schimbat și cum funcționează noul aranjament. Dacă copilul este bine integrat în școala din localitatea bunicilor, arată cum propunerea ta răspunde acestei nevoi, nu doar de ce ai o legătură biologică mai apropiată. Dacă există un risc concret la terți, descrie faptele, frecvența și consecințele observate și indică documentele sau persoanele care le pot lămuri. Acestea sunt exemple de aplicare a criteriilor, nu concluzii anticipate pentru un dosar. [7] [9] [10] [11] [104]

Protejarea vieții de familie presupune implicarea familiei în deciziile privind copilul. Părinții au responsabilități, nu un drept de a ignora nevoile copilului; bunicii au relații care pot conta, nu o prioritate absolută pentru că i-a desemnat părintele plecat. Propunerea de tranziție și menținerea relațiilor semnificative pot face cererea mai concretă și mai ușor de evaluat. [5] [18] [19] [24] [11]

Dacă delegarea a fost deja pronunțată: apelul corect

Încheierea care soluționează cererea necontencioasă este supusă numai apelului, în ipoteza obișnuită a delegării. Poate apela orice persoană interesată, chiar dacă nu a fost citată. Pentru o încheiere pronunțată de judecătorie, instanța de apel este tribunalul, dar cererea de apel se depune la instanța care a dat încheierea. Apelul se judecă în camera de consiliu. [107] [109] [73] [97] [110]

Durata de drept comun este de 30 de zile, însă punctul de pornire este cel special din art. 534: pentru cei prezenți la ultima ședință, de la pronunțare; pentru cei care au lipsit, de la comunicare. Pentru persoana interesată care nu a fost citată, textul prevede curgerea de la data cunoașterii încheierii, cu formularea exactă „dar nu mai târziu de un an de la data pronunțării”. [86] [108] [109] [113]

Nu interpreta această ultimă formulare ca dreptul de a aștepta liber un an după ce ai aflat și nici ca promisiunea unui termen de un an plus încă 30 de zile. Notează separat pronunțarea, prezența la ultima ședință, comunicarea și împrejurarea dovedibilă în care ai cunoscut încheierea; apoi calculează termenul pentru situația ta. Faptul că părintele plecat nu ți-a spus despre dosar nu înlocuiește verificarea comunicărilor și a cunoașterii efective. [86] [108] [109]

Încheierea de admitere este executorie. Regula generală privind efectul suspensiv al apelului are excepții legale, iar aici nu trebuie presupus că simpla depunere a apelului oprește efectele încheierii. Dacă urmărești suspendarea, formulează cererea distinctă corespunzătoare. [105] [87] [143]

Ce scriu în apel și când îl motivez?

Apelul identifică părțile și hotărârea atacată și cuprinde motivele de fapt și de drept, probele și semnătura. Dacă apelantul locuiește în străinătate, art. 470 alin. (1) lit. a) cere și domiciliul ales în România pentru comunicări. Explică interesul tău și criticile: de exemplu, evaluarea insuficientă a unei alternative reale de îngrijire, lipsa examinării obiecțiilor ori nerespectarea condițiilor persoanei desemnate. Fiecare critică trebuie legată de actele și împrejurările dosarului. [88] [89] [90] [91] [92] [93] [104] [36] [40]

Indică precis ce soluție ceri asupra încheierii. Nu presupune că apelul împotriva delegării este identic cu o acțiune de fond pentru schimbarea locuinței sau că permite să omiți acea cerere atunci când este necesară. Păstrează distincte critica încheierii necontencioase și solicitarea unei măsuri de fond pentru împrejurările familiale actuale. [107] [103] [57] [68]

Când termenul de exercitare curge din alt moment decât comunicarea, art. 470 alin. (5) stabilește pentru motivare un termen de aceeași durată, care curge de la comunicarea hotărârii. Acest termen de motivare nu prelungește termenul de declarare a apelului. Nu aștepta comunicarea motivării dacă termenul tău de exercitare a început deja la pronunțare sau la cunoaștere. [96] [108] [109]

Lipsa indicării hotărârii și a semnăturii, precum și lipsa motivelor ori a probelor au sancțiuni diferite, prevăzute de art. 470 alin. (3); unele lipsuri pot fi completate în condițiile legii, dar nu este prudent să construiești strategia pe remedierea lor ulterioară. Apelul și, când este cazul, motivele se depun la instanța a cărei hotărâre se atacă, sub sancțiunea nulității. [94] [95] [97]

Suspendarea obișnuită a executării încheierii

Pentru oprirea executării încheierii de admitere, analiza pornește de la caracterul ei executoriu, de la art. 448 alin. (1) pct. 10 și alin. (2) și de la completarea compatibilă a procedurii necontencioase cu regulile contencioase. Art. 450 se aplică aici prin coroborarea acestor norme, nu în temeiul unei hotărâri obligatorii care să trateze toate particularitățile delegării. [106] [140] [141] [142] [114] [144]

Suspendarea obișnuită poate fi cerută prin apel sau separat în tot cursul judecății în apel. Cererea se depune la prima instanță ori la instanța de apel; în a doua variantă se alătură copia legalizată a dispozitivului. O soluționează instanța de apel. Explică ce executare trebuie suspendată și de ce așteptarea soluției apelului ar afecta copilul, fără a confunda această solicitare cu stabilirea definitivă a locuinței. [143] [145] [146] [7] [41]

Suspendarea poate fi încuviințată numai cu plata cauțiunii stabilite în condițiile art. 719 alin. (2) și (3). Pentru obiectul neevaluabil în bani, regula art. 719 alin. (3) este 1.000 lei, dacă legea nu dispune altfel. Cauțiunea este distinctă de taxa de timbru; depunerea cererii ori a cauțiunii nu ține locul hotărârii de suspendare. [148] [150] [151] [156]

Pentru acest incident obișnuit, art. 450 alin. (3) trimite la art. 719 alin. (6), aplicabil în mod corespunzător: citarea părților, soluționare prin încheiere și cale separată de cinci zile, de la pronunțare pentru partea prezentă, respectiv de la comunicare pentru cea lipsă. Textul distinge apelul de recurs dacă încheierea este pronunțată de curtea de apel; aplicarea trebuie verificată după instanța și postura procesuală exactă. Aceeași cale ulterioară nu este garantată în orice configurație, iar această regulă nu se transferă suspendării provizorii din art. 450 alin. (5). [147] [153]

Suspendarea provizorie până se judecă suspendarea obișnuită

Art. 450 alin. (5) permite o suspendare provizorie până la soluționarea cererii obișnuite de suspendare, chiar înainte de sosirea dosarului, cu respectarea condiției cauțiunii. Această cerere nu este autonomă: potrivit Deciziei Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 8 din 27 aprilie 2015, pronunțată în recurs în interesul legii, ea se leagă atât de apel, cât și de cererea obișnuită de suspendare. Trebuie să existe ambele. [149] [148] [170] [171] [172] [173]

Instanța competentă este instanța de apel, prin caracterul incidental al cererii. Se justifică urgența și se verifică plata cauțiunii cerute; art. 719 alin. (7), aplicabil acestei ramuri în interpretarea Înaltei Curți, permite încheierea fără citarea părților. Nu este suficientă eticheta „urgent” și nu se suspendă nimic automat prin înregistrarea cererii. [169] [168] [174] [175]

Înalta Curte a stabilit că instanța se pronunță prin încheiere care nu este supusă niciunei căi de atac. Nu se aplică aici apelul de cinci zile al ordonanței președințiale independente și nici calea separată a suspendării obișnuite. Caracterul neapelabil al acestei încheieri nu elimină judecarea cererii obișnuite de suspendare sau a apelului principal, pe care incidentul se sprijină. [166] [167] [172] [149]

Dacă această cerere este respinsă, cauțiunea depusă în condițiile art. 719 alin. (7) rămâne indisponibilizată și se deduce din cauțiunea finală stabilită, dacă este cazul. Nu echivala respingerea suspendării provizorii cu o hotărâre definitivă despre cine trebuie să crească copilul. [168] [172] [57] [68]

Măsura urgentă independentă privind copilul

Uneori problema nu este doar oprirea executării unei încheieri, ci asigurarea unei soluții temporare pentru copil până la judecarea fondului. Poți analiza ordonanța președințială independentă, potrivit art. 997 și următoarele CPC. Trebuie arătate aparența de drept, urgența concretă și caracterul provizoriu; nu se poate rezolva litigiul în fond și nu se poate dispune o măsură a cărei executare ar face imposibilă restabilirea situației de fapt. [115] [116] [118]

Formulează măsura exactă și durata sau reperul până la care o ceri, de exemplu o soluție temporară de îngrijire legată de litigiul privind locuința, dacă circumstanțele justifică această cale. Explică riscul produs de întârziere, de ce înscrisurile disponibile susțin urgența și cum rămâne măsura reversibilă. Acesta este un exemplu de construire a cererii, nu o promisiune de admisibilitate pentru orice mutare a copilului. [115] [116] [118] [122]

Cererea se introduce la instanța competentă să judece fondul în primă instanță. Ea poate fi formulată și când fondul este deja în curs. Nu o adresezi automat instanței de apel doar fiindcă aceasta judecă o suspendare a delegării: competența ordonanței independente și competența incidentului art. 450 alin. (5) au temeiuri diferite. [119] [117] [169]

Ordonanța este provizorie și executorie. În lipsa unei durate indicate în hotărâre și dacă împrejurările nu s-au schimbat, efectele continuă până la soluționarea fondului. O cerere ulterioară de ordonanță este afectată de lucrul judecat al primei numai dacă împrejurările nu s-au modificat; hotărârea de fond are însă efectul stabilit de art. 1002 asupra unei ordonanțe ulterioare. [116] [129] [130] [131]

Judecarea rapidă și apelul ordonanței independente

Părțile sunt citate potrivit regulilor pentru procese urgente, iar pârâtul primește cererea și actele; întâmpinarea nu este obligatorie. Ordonanța poate fi dată și fără citare și, în urgență deosebită, chiar în aceeași zi, pe baza cererii și înscrisurilor. Nu sunt admisibile probe care necesită timp îndelungat. Pronunțarea poate fi amânată cu cel mult 24 de ore, iar motivarea se face în cel mult 48 de ore de la pronunțare. [120] [121] [122] [123]

Pentru ordonanța prin care se cer măsuri privind copilul, altele decât protecția specială de la art. 133, art. 140² din Legea nr. 272/2004 prevede maximum 30 de zile de la introducerea cererii. Acesta este termenul maxim de soluționare al acestei cereri, nu termenul apelului și nu înlocuiește termenul de trei zile al delegării. [29] [30] [180]

În lipsa unei derogări speciale, ordonanța independentă se atacă numai cu apel în cinci zile: de la pronunțare dacă s-a dat cu citarea părților și de la comunicare dacă s-a dat fără citarea lor. Criteriul este citarea, nu prezența efectivă la ultima ședință. Așadar, dacă instanța te-a citat, dar nu ai venit, nu aplici regula persoanei absente din art. 534 pentru a amâna începutul acestui termen până la comunicare. [124] [108]

Instanța de apel poate suspenda executarea ordonanței până la judecarea apelului numai cu plata unei cauțiuni al cărei cuantum îl fixează ea. Nu preiei automat suma de 1.000 lei din regimul art. 450/719. Apelul se judecă urgent și cu precădere, cu citarea părților. Excepția recursului când fondul aparține curții de apel nu schimbă ruta obișnuită a cererilor interne de tutelă de la judecătorie. [125] [126] [127] [72] [151]

Taxa de timbru și cauțiunea trebuie calculate separat

Cauzele de aplicare a Legii nr. 272/2004 sunt scutite de taxă potrivit art. 140, cu excepțiile sale exprese. Cererea specială de delegare intră în această scutire; pentru apelul împotriva soluției asupra unei cereri legal scutite se aplică art. 28 din OUG nr. 80/2013, dacă legea nu prevede altfel. Nu presupune că datorezi minimum 20 lei numai pentru că documentul se numește „apel”. [28] [162] [163] [165]

O cerere familială independentă nu preia automat scutirea delegării. Pentru cererile neaccesorii divorțului enumerate la art. 15 lit. d), inclusiv locuința și exercitarea autorității părintești, textul prevede 20 lei pentru fiecare cerere. Pentru ordonanța președințială neevaluabilă în bani, art. 6 alin. (4) prevede 20 lei. Se verifică totuși obiectul exact și orice scutire legală aplicabilă, inclusiv cele privind ocrotirea minorilor; nu orice litigiu despre același copil are automat aceeași taxă. [157] [158] [159] [154] [164] [28]

Art. 140 exclude expres art. 140² din propria scutire, deci nu presupune că ordonanța independentă este scutită doar prin trimiterea la Legea nr. 272/2004. Pentru apelul taxabil al unei cereri neevaluabile în bani, art. 23 alin. (1) lit. a) prevede 50% din taxa datorată în primă instanță, dar nu mai puțin de 20 lei; o scutire aplicabilă se analizează înainte de această formulă. [28] [29] [160] [161] [162]

Pentru suspendarea executării, inclusiv provizorii, art. 10 alin. (1) lit. b) stabilește baza de 50 lei, sub rezerva unei scutiri aplicabile incidentului concret. Scutirea apelului principal nu dovedește singură că orice cerere separată de suspendare este scutită. În plus față de verificarea taxei, examinezi cauțiunea: regimul art. 450/719 și cuantumul fixat de instanță în art. 1000 alin. (2) sunt diferite. Nu aduna sau elimina aceste sume fără calificarea exactă a cererii. [155] [156] [162] [28] [148] [151] [125]

Dacă împrejurările se schimbă după încheiere

Încheierile necontencioase nu au autoritatea lucrului judecat. Aceasta permite examinarea unei noi cereri corespunzătoare situației actuale, dar nu înseamnă că hotărârea existentă nu produce efecte sau poate fi ignorată. Dacă părintele revine, dacă persoana desemnată nu mai poate îngriji copilul ori dacă tu propui o schimbare justificată, prezintă actul existent și faptele noi și cere expres adaptarea ori încetarea dispozițiilor care nu mai corespund situației. Această cale rezultă din coroborarea regulilor, fără ca legea să instituie pentru toate cazurile o procedură unică numită „revocare”. [112] [114] [38] [42] [58] [62] [69]

Revenirea părintelui înainte de termen nu este o anulare administrativă automată a delegării, iar o informare la SPAS nu înlocuiește hotărârea necesară pentru rezolvarea unui conflict. La expirare citești perioada exactă și verifici prelungirile; nu presupui o prelungire tacită și nici transferul privat al atribuțiilor către o altă rudă. Dacă se cere înlocuirea persoanei desemnate, trebuie analizate condițiile noii persoane, acordul personal, raportul de la domiciliul ei și noua hotărâre. [37] [41] [36] [39] [40] [103]

Delegarea privește temporar persoana copilului și nu îl exonerează pe părinte de întreținere. Autoritatea părintească se exercită până la dobândirea capacității depline de exercițiu; nu este corect să reduci în toate cazurile această condiție la împlinirea vârstei de 18 ani. Calculul întreținerii și eventualele cereri distincte asupra ei nu sunt rezolvate prin simpla contestare a delegării. [37] [59] [60] [12] [70]

Dacă există neglijare, abuz ori deteriorarea situației copilului

Descrie separat dezacordul dintre adulți și riscul pentru copil. Dacă există motive serioase de îngrijorare, cere sprijinul SPAS și al DGASPC cu fapte concrete: ce ai observat, când, cine îngrijește copilul și ce efect are situația. Legea impune verificări la locuință când există motive temeinice de a suspecta primejduirea vieții și securității copilului; constatarea riscurilor prevăzute de art. 41 alin. (2) atrage sesizarea DGASPC de către SPAS în 24 de ore. Acesta este termenul instituției în ipoteza legală, nu un termen de așteptare impus părintelui. [25] [26]

Regulile de monitorizare prevăd intervenții diferite pentru scăderea randamentului școlar, afectarea stării emoționale, degradarea sănătății și anturajul cu comportament infracțional. Pot fi solicitate consiliere școlară, sprijin psihologic, verificarea medicului de familie și servicii specializate. Sesizarea unui risc nu impune ca părintele să pună singur un diagnostic și nu este o metodă de a obține automat câștig de cauză într-un litigiu privind locuința. [43] [44] [45] [46] [47] [49] [7] [10]

În cazul suspiciunilor de abuz, neglijare ori rele tratamente constatate în monitorizare, reprezentantul SPAS sesizează de îndată DGASPC. Metodologia de evaluare prevede, în propria ipoteză, sesizarea imediată de către asistentul social sau tehnician și verificarea de către DGASPC în cel mult 48 de ore de la primire. Nu confunda aceste obligații de protecție cu apelul împotriva delegării și nu prezenta plecarea la muncă în sine drept dovadă automată de abuz sau motiv de decădere. [48] [50] [51] [22] [27]

Calculul termenelor după procedură și dovada primirii

Pentru termenele procedurale pe zile, art. 181 CPC exclude ziua de început și ziua în care termenul se împlinește; dacă ultima zi este nelucrătoare, termenul se prelungește până la prima zi lucrătoare următoare. Selectezi mai întâi calea și momentul de pornire: prezență ori absență în art. 534, citare ori necitare în art. 1000, respectiv postura exactă în incidentul art. 450/719. O regulă corectă de numărare nu repară alegerea greșită a momentului de la care curge termenul. [79] [80] [81] [108] [109] [124] [152]

Depunerea la registratură trebuie făcută până la ora închiderii legale a activității. Pentru scrisoarea recomandată, curierul rapid, serviciul specializat și fax sau e-mail sunt aplicabile regulile art. 183 și dovezile specifice. La e-mail sau fax contează data și ora primirii atestate de calculatorul ori faxul instanței, nu doar ora afișată în mesajul trimis de tine. Păstrează mesajul, atașamentele și confirmările și verifică primirea la instanța competentă să primească actul. [82] [83] [84] [85] [97]

Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) nr. 45 din 22 iunie 2020 privește normele modificate prin Legea nr. 310/2018: actul primit electronic până la ora 24:00 a ultimei zile poate fi în termen și după închiderea registraturii. Dezlegarea nu creează o zi suplimentară și nu stabilește dacă apelul tău are 30 de zile sau cinci zile. Nu aplica mecanic acest calcul procedural notificării administrative de 40 de zile sau duratei de un an din hotărârea de delegare. [132] [133] [134] [135] [86] [124] [176] [37]

Trei situații frecvente, trei răspunsuri diferite

Dacă afli înainte de pronunțare că mama sau tatăl copilului cere delegarea către bunici, deși tu ai autoritate comună și poți asigura îngrijirea, depui obiecții și o propunere concretă în acel dosar. Instanța verifică interesul copilului și existența unui conflict contencios. Dacă cererea necontencioasă este respinsă pentru acest motiv, locuința la tine nu rezultă automat: inițiezi, dacă o urmărești, cererea de fond potrivită. [20] [104] [103] [57] [68]

Dacă afli după pronunțare, instanța nu te-a citat și bunicii îți arată o încheiere încă în termen, păstrezi dovada cunoașterii, verifici apelul art. 534 și, dacă este necesar, suspendarea. Nu îi tratezi de la început ca persoane care țin copilul fără drept. Cererea de suspendare provizorie, dacă este justificată, presupune apelul și cererea obișnuită de suspendare; nu este o ordonanță independentă cu apel propriu de cinci zile. [109] [105] [63] [143] [149] [172] [173] [166]

Dacă nu există un titlu care să justifice reținerea copilului la terți, examinezi cererea de înapoiere din art. 495. Instanța verifică însă și excepția privind interesul superior și ascultarea copilului. Dacă există în plus o urgență reală care nu poate aștepta fondul, formulezi o măsură temporară precisă în condițiile art. 997, fără a presupune că lipsa unui act la bunici autorizează preluarea cu forța. [63] [64] [65] [14] [115] [118]

Datele relevante și limitele răspunsului

Pentru un dosar real contează data începerii procesului, data hotărârii și a comunicărilor, existența schimbării de împrejurări și perioada delegării. Legea procedurală nouă se aplică proceselor începute după intrarea sa în vigoare, iar procesele în curs rămân, ca regulă, supuse legii sub care au început; și calea de atac trebuie verificată potrivit regulilor tranzitorii. O cerere nouă asupra situației copilului și un apel în dosarul vechi nu sunt automat identice din acest punct de vedere. [75] [76] [77] [78] [57] [41]

Pentru hotărârile privind copiii părinților divorțați înainte de intrarea în vigoare a Codului civil, art. 46 din Legea nr. 71/2011 permite modificarea potrivit art. 403. Codul a intrat în vigoare la 1 octombrie 2011; efectele viitoare ale situațiilor de familie se examinează cu regulile tranzitorii aplicabile. Nu se rescrie retroactiv, doar pentru că situația actuală este diferită, întreaga hotărâre veche. [138] [139] [57] [136] [137]

Dispozițiile din Codul civil citate în ghid pornesc de la forma din 15 iulie 2011, cu modificările relevante pentru articolele folosite; ele nu țin loc de forma actuală a întregului Cod. Reguli privind capacitatea schimbate ulterior nu trebuie deduse dintr-o formulare istorică neactualizată. În acest ghid, autoritatea, locuința, înapoierea și întreținerea sunt folosite numai în limitele explicațiilor de mai sus. [52] [57] [59] [60] [61] [63] [68] [70]

Demersurile descrise nu înlocuiesc analiza distinctă a unui element internațional, a executării silite concrete, a decăderii sau redării drepturilor părintești ori a calculului întreținerii. Scopul este să alegi corect între obiecție, apel, cerere de fond și protecție provizorie, fără să confunzi aceste proceduri și fără să creezi printr-un fapt împlinit o situație contrară interesului copilului. [103] [107] [57] [63] [115] [118] [27] [70]

Termene și repere procedurale

REGULĂSoluționarea delegării
Interval

Trei zile. [180]

De când începe

Depunerea cererii de delegare. [180]

Cum se aplică

Este termenul legal pentru soluționarea cererii speciale, nu termenul părintelui pentru apel. [180] [86]

Consecințe

Urmărește fără întârziere dosarul și depune obiecțiile cât cererea este pendinte; norma nu stabilește o opoziție cu termen de trei zile. [180] [104]

[180][86][29][104][181]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

  • Nu se confundă cu termenul maxim de 30 de zile al ordonanței independente privind copilul. [180] [29]

REGULĂApelul persoanei prezente la ultima ședință
Interval

30 de zile, ca durată generală aplicabilă în lipsa derogării. [86] [113]

De când începe

Pronunțarea, pentru persoana prezentă la ultima ședință. [108]

Cum se aplică

Termen pe zile potrivit art. 181; termenul care se încheie într-o zi nelucrătoare se prelungește. [80] [81]

Consecințe

Apelul trebuie exercitat în termenul propriu, chiar dacă motivarea urmează după comunicare. [86] [108] [96]

[108][86][113][80][81][96][107][78]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

  • Nu aștepta comunicarea pentru a declara apelul; motivarea are regula distinctă a art. 470 alin. (5). [96] [108]

REGULĂApelul persoanei absente la ultima ședință
Interval

30 de zile, în regimul general. [86]

De când începe

Comunicarea încheierii pentru cei care au lipsit, în ipoteza art. 534 alin. (3). [108]

Cum se aplică

Se verifică dovada comunicării și se aplică art. 181–183 pentru calcul și depunere. [108] [80] [81] [85]

Consecințe

Apelul se depune la instanța care a dat hotărârea. [97]

[108][86][80][81][85][109][97][124]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

  • Această ramură nu înlocuiește regula specială a persoanei interesate necitate. [109]

REGULĂApelul persoanei interesate necitate
Interval

Durata generală de 30 de zile, cu condiția specială din art. 534 alin. (4). [86] [109]

De când începe

Data cunoașterii încheierii, în ipoteza persoanei interesate necitate. [109]

Cum se aplică

Se păstrează literal limita: „dar nu mai târziu de un an de la data pronunțării”. [109]

Consecințe

Documentează cunoașterea și verifică imediat termenul; nu aștepta limita exterioară pentru a reacționa. [109]

[109][86][68]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

  • Nu este un an liber după cunoaștere și nici un an plus încă 30 de zile. [109] [86]

REGULĂMotivarea când exercitarea pornește înainte de comunicare
Interval

Termen de aceeași durată cu cel de exercitare. [96]

De când începe

Comunicarea hotărârii, dacă exercitarea curge din alt moment. [96]

Cum se aplică

Se țin separat termenul de exercitare și termenul motivării. [96] [108] [109]

Consecințe

Motivele și probele trebuie depuse în condițiile legii; art. 470 alin. (3) prevede sancțiuni distincte. [91] [92] [94]

[96][108][109][91][92][94][78]

EXCEPȚII ȘI LIMITE
REGULĂCalea separată a suspendării obișnuite
Interval

Cinci zile în regula art. 719 alin. (6), aplicată corespunzător. [153] [147]

De când începe

Pronunțarea pentru partea prezentă, comunicarea pentru partea lipsă. [153]

Cum se aplică

Se verifică instanța și postura concretă: textul distinge apelul de recurs când încheierea este a curții de apel. [153] [147]

Consecințe

Nu presupune o cale ulterioară universală fără verificarea aplicării corespunzătoare. [147] [153]

[147][153][146][149][166][78]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

  • Exclusiv incidentul obișnuit din art. 450 alin. (1)–(4), nu cel provizoriu de la alin. (5). [146] [149] [166]

REGULĂDurata suspendării provizorii și lipsa unei căi de atac
Interval

Până la soluționarea cererii obișnuite de suspendare. [149] [168]

De când începe

Încuviințarea provizorie în contextul apelului și al cererii obișnuite. [149] [172] [173]

Cum se aplică

Nu se calculează un apel de cinci zile: încheierea nu este supusă niciunei căi de atac. [166] [167]

Consecințe

Se urmărește separat soluția asupra suspendării obișnuite și asupra apelului principal. [149] [172]

[149][166][168][172][173][167][124]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

  • Cererea nu este autonomă și nu suspendă numai prin depunere. [172] [173] [168]

REGULĂSoluționarea ordonanței independente privind copilul
Interval

Maximum 30 de zile de la introducere în ipoteza art. 140². [29]

De când începe

Introducerea cererii privind măsuri asupra copilului, altele decât cele de la art. 133. [29]

Cum se aplică

Judecată urgentă; pronunțarea poate fi amânată cel mult 24 de ore, motivarea cel mult 48 de ore de la pronunțare. [122] [123]

Consecințe

Aceste termene sunt pentru judecată și motivare, nu pentru exercitarea apelului. [123] [124]

[29][122][123][121][124][115][118][180]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

  • În urgență deosebită poate fi dată în aceeași zi; nu este garantat acest rezultat în orice dosar. [121]

REGULĂApelul ordonanței date cu citare
Interval

Cinci zile, dacă nu există derogare specială. [124]

De când începe

Pronunțarea, dacă ordonanța s-a dat cu citarea părților. [124]

Cum se aplică

Criteriul este citarea, nu prezența; calculul pe zile urmează art. 181. [124] [80] [81]

Consecințe

Depune apelul fără a prelua regula absenței din procedura necontencioasă. [124] [108]

[124][80][81][108][115][166]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

  • Absența efectivă nu mută automat începutul la comunicare. [124]

REGULĂApelul ordonanței date fără citare
Interval

Cinci zile, în lipsa derogării speciale. [124]

De când începe

Comunicarea, dacă ordonanța s-a dat fără citarea părților. [124]

Cum se aplică

Calcul procedural pe zile și dovada depunerii potrivit art. 181–183. [80] [81] [85]

Consecințe

Apelul se judecă urgent și cu precădere, cu citarea părților. [126]

[124][80][81][85][125][126][108]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

  • Suspendarea ordonanței cere hotărârea instanței de apel și cauțiunea fixată de ea. [125]

REGULĂSemnalarea și verificarea riscurilor
Interval

Sesizare de îndată în ipotezele metodologiei; verificare DGASPC în cel mult 48 de ore de la primire. [48] [50] [51]

De când începe

Suspiciunea de abuz, neglijare ori alte forme de violență în activitatea profesională descrisă de norme. [48] [50]

Cum se aplică

Art. 41 alin. (2) reglementează separat sesizarea de către SPAS în 24 de ore după constatările prevăzute acolo. [26]

Consecințe

Sesizarea protecției copilului este distinctă de apel și de cererea privind locuința. [50] [109] [68]

[48][50][51][26][25][109][68][27]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

  • Sunt obligații instituționale; nu sunt termene acordate părintelui ca să aștepte înainte de a cere ajutor. [25] [26] [50] [51]

Lista de pași

  • Obține hotărârile privind autoritatea, locuința și delegarea; verifică dispozitivul, persoana desemnată și perioada, inclusiv eventuale prelungiri. [52] [53] [54] [37] [41]

  • Precizează dacă există numai o propunere de delegare, un dosar încă nesoluționat ori o încheiere deja pronunțată. De acest lucru depinde alegerea între obiecție și apel. [104] [103] [107] [109]

  • Scrie o propunere concretă de îngrijire, cu locuință, program, școală, sănătate, siguranță și menținerea relațiilor de atașament. [7] [9] [10] [11]

  • Depune în dosarul pendinte obiecțiile motivate și cere examinarea interesului tău și a actelor relevante; nu presupune că opoziția comunicată numai în familie ajunge la instanță. [104] [182] [190] [191]

  • Dacă urmărești locuința sau modificarea măsurilor de la divorț, identifică cererea de fond și persoanele afectate; respingerea necontencioasă nu îți acordă automat acea soluție. [103] [57] [61] [68]

  • Înainte de a invoca art. 495, verifică dacă terțul are un titlu de îngrijire și dacă situația se încadrează în drepturile și perioada lui. [63] [41] [56] [105]

  • Pentru apel, notează pronunțarea, prezența la ultima ședință, comunicarea și cunoașterea efectivă, apoi aplică ramura corectă și limita exactă din art. 534. [86] [108] [109]

  • Separă declararea apelului de motivare; depune actele la instanța care a pronunțat hotărârea și păstrează dovada depunerii. [96] [97] [85]

  • Dacă ceri suspendare provizorie potrivit art. 450 alin. (5), verifică existența apelului și a cererii obișnuite de suspendare, urgența și cauțiunea. [149] [168] [172] [173]

  • Dacă urmărești o măsură urgentă independentă, explică aparența de drept, riscul întârzierii și reversibilitatea și folosește instanța competentă asupra fondului. [115] [118] [119]

  • Pregătește ascultarea copilului fără a-i dicta răspunsurile; verifică vârsta, participarea psihologului și raportul, distinct de ancheta psihosocială. [14] [16] [31] [33] [35] [40]

  • Verifică taxa pentru fiecare obiect și eventualele scutiri separat de cauțiune; nu aplica automat costul unui apel taxabil apelului delegării scutite. [28] [162] [158] [154] [161] [156] [148] [125]

  • La risc real, descrie faptele către serviciile competente și cere sprijin; nu transforma o suspiciune în diagnostic ori plecarea la muncă în dovadă automată de abuz. [25] [26] [44] [48] [50] [51] [22]

  • Păstrează data și ora primirii electronice la instanță; faptul că ai apăsat trimitere înainte de miezul nopții nu este aceeași dovadă. [85] [132] [133] [134]

Întrebări frecvente

Sunt părintele rămas în țară. Copilul trebuie să vină automat la mine?

Nu automat. Poți cere examinarea propunerii tale, dar instanța ține seama de autoritatea și locuința stabilite, de nevoile copilului și de condițiile reale de îngrijire. Statutul de părinte nu înlătură analiza interesului copilului, iar statutul de bunic nu conferă o prioritate absolută. [52] [53] [57] [7] [10] [11]

Este suficient să îi spun celuilalt părinte că nu sunt de acord?

Este util să îți exprimi clar poziția, dar pentru un dosar deja înregistrat trebuie să o aduci și la cunoștința instanței. Explică obiecțiile și soluția propusă; tăcerea reglementată de art. 36 alin. (4) nu este același lucru cu o opoziție expresă. [20] [21] [23] [104] [182]

Instanța transformă delegarea în proces de stabilire a locuinței dacă mă opun?

Nu. Dacă apare caracterul contencios, art. 531 CPC prevede respingerea cererii necontencioase. Pentru locuință sau modificarea măsurilor de la divorț se formulează cererea de fond potrivită. Transformarea de la art. 1001 privește cererea de ordonanță președințială, la solicitarea reclamantului, nu delegarea. [103] [57] [68] [128]

Pot contesta delegarea dacă instanța nu m-a citat?

Art. 534 alin. (4) permite apelul oricărei persoane interesate, chiar necitate. Durata generală este de 30 de zile, cu pornirea specială de la cunoașterea încheierii și cu formula legală „dar nu mai târziu de un an de la data pronunțării”. Nu amâna crezând că ai un an liber; documentează data cunoașterii și verifică imediat termenul aplicabil. [109] [86] [113]

Am lipsit de la ședință. Termenul începe întotdeauna la comunicare?

Nu în toate procedurile. Pentru încheierea necontencioasă, art. 534 distinge prezența la ultima ședință de absență. Pentru ordonanța independentă, art. 1000 distinge dacă s-a dat cu citare sau fără citare: dacă instanța te-a citat, cele cinci zile pornesc de la pronunțare chiar dacă nu ai venit la ședință. [108] [124]

Cele trei zile din Legea nr. 272/2004 sunt termenul meu de apel?

Nu. Sunt termenul legal de soluționare a cererii de delegare, calculat de la depunerea ei. Apelul încheierii necontencioase urmează art. 534 și durata generală de 30 de zile, nu cele trei zile ale procedurii speciale. [180] [86] [108] [109]

Pot aștepta motivarea înainte să declar apel?

Nu dacă termenul de exercitare a început deja din alt moment decât comunicarea. Art. 470 alin. (5) reglementează separat motivarea, într-un termen de aceeași durată de la comunicare; nu prelungește declararea apelului. Păstrează ambele repere în calendarul dosarului. [96] [108] [109]

Apelul meu îi oprește pe bunici să folosească încheierea?

Nu prin simpla depunere. Încheierea de admitere este executorie. Suspendarea se cere și se soluționează separat, cu condițiile și cauțiunea aplicabile; cererea de suspendare nu produce singură efectul solicitat. [105] [87] [143] [148]

Pot apela în cinci zile respingerea suspendării provizorii?

Nu este calea pentru incidentul din art. 450 alin. (5). Decizia ÎCCJ nr. 8/2015 (recurs în interesul legii) stabilește că încheierea nu este supusă niciunei căi de atac. Această ramură presupune apelul și cererea obișnuită de suspendare și este diferită atât de incidentul obișnuit din art. 450 alin. (3), cât și de ordonanța independentă din art. 997–1000. [166] [167] [172] [173] [146] [152] [124]

Dacă bunicii refuză să îmi dea copilul, folosesc întotdeauna art. 495?

Numai după verificarea condiției reținerii fără drept. O hotărâre de delegare ori de locuință este un titlu care trebuie analizat și, dacă este cazul, contestat sau modificat pe calea potrivită. Art. 495 este o cerere judiciară, nu permisiune de recuperare prin forță. [63] [64] [65] [41] [56] [107] [57]

Copilul are peste zece ani și spune că vrea la bunici. Se încheie discuția?

Nu. Copilul care a împlinit zece ani trebuie ascultat, iar opinia lui are greutatea potrivită vârstei și maturității, nu efect de veto. Se aplică participarea psihologului și raportul de ascultare în domeniul art. 140³, împreună cu evaluarea celorlalte criterii de interes superior. [14] [16] [31] [33] [35] [7] [10] [11]

Apelul și suspendarea sunt gratuite pentru că este vorba despre copil?

Apelul unei cereri de delegare legal scutite urmează art. 28 din OUG nr. 80/2013. Nu rezultă de aici scutirea oricărei cereri familiale independente ori a oricărui incident de suspendare. Baza de 50 lei pentru suspendare se examinează cu scutirile aplicabile, iar cauțiunea rămâne o obligație distinctă. [28] [162] [158] [154] [156] [148] [151] [125]

Revenirea părintelui sau lipsa lucrului judecat anulează delegarea?

Nu automat. Verifică perioada și hotărârile ulterioare. Pentru schimbarea unei delegări încă în vigoare prezintă situația nouă și cere soluția judiciară corespunzătoare; lipsa lucrului judecat nu este lipsa efectelor încheierii. [37] [41] [105] [111] [57] [61]

Dacă am trimis e-mailul la timp, este suficientă captura din mesajele trimise?

Proba legală privește data și ora primirii atestate de sistemul instanței. Decizia ÎCCJ nr. 45/2020 (hotărâre prealabilă) permite depunerea electronică în ultima zi și după închiderea registraturii în condițiile explicate, dar nu înlocuiește dovada recepționării și nu prelungește termenul. [85] [132] [133] [134] [135]

De reținut

Arată cele 27 de idei principale ale ghidului

  • Competența internă de tutelă pornește de la judecătorie și domiciliul ori reședința copilului; se verifică legătura cu un dosar existent și eventualele derogări. [71] [72] [74] [99] [100] [101] [102]

  • Delegarea este temporară și privește persoana copilului, cu drepturi, îndatoriri și perioadă enumerate în hotărâre, nu un transfer global al tuturor atribuțiilor părintești. [37] [38] [41] [42]

  • Copilul care a împlinit zece ani este ascultat; opinia nu este veto, iar psihologul și raportul de ascultare au roluri distincte de ancheta psihosocială. [13] [14] [15] [16] [17] [31] [32] [33] [34] [35]

  • Interesul copilului se evaluează concret; părintele și bunicii nu câștigă automat prin statut, fără examinarea nevoilor, riscurilor, îngrijirii și atașamentelor. [1] [2] [3] [4] [5] [6] [7] [8] [9] [10] [11]

  • Responsabilitatea ambilor părinți, deciziile importante comune și soluționarea judiciară a neînțelegerilor nu se înlătură prin plecarea unuia la muncă; tăcerea nu este opoziție expresă. [20] [21] [22] [23]

  • Părintele interesat poate aduce obiecții; caracterul contencios conduce la respingerea cererii necontencioase, nu la transformarea automată ori la stabilirea automată a locuinței. [98] [103] [104]

  • Apelul necontencios are durata generală de 30 de zile și momente de început speciale, după prezență, absență ori cunoaștere, cu limita exactă din art. 534 alin. (4); admiterea este executorie. [73] [86] [87] [105] [107] [108] [109] [110] [113]

  • Apelul identifică hotărârea, cuprinde criticile, probele și semnătura și se depune la instanța care a pronunțat hotărârea; motivarea distinctă nu prelungește declararea. [88] [89] [90] [91] [92] [93] [94] [95] [96] [97]

  • Calculul procedural pe zile și regulile depunerii se aplică după alegerea corectă a procedurii și a momentului de la care curge termenul, nu mecanic duratei delegării. [79] [80] [81] [82] [83] [84] [85]

  • Lipsa autorității lucrului judecat nu desființează încheierea și nu permite ignorarea ei; împrejurările noi se prezintă instanței prin cererea adecvată. [36] [37] [38] [39] [40] [41] [42] [103] [112] [114]

  • Locuința, neînțelegerea părintească și modificarea măsurilor de la divorț sunt cereri de fond distincte de delegarea necontencioasă. [23] [54] [55] [56] [57] [61] [66] [67] [68]

  • Art. 495 privește numai reținerea fără drept și păstrează examinarea interesului copilului; titlul de delegare sau locuință se verifică înainte, fără recuperare prin forță. [63] [64] [65]

  • Delegarea nu exonerează de întreținere; durata autorității, legată de capacitatea deplină, nu se confundă cu o regulă universală de vârstă. [12] [37] [38] [59] [60] [70]

  • Ordonanța independentă cere aparență de drept, urgență și măsură provizorie reversibilă; nu soluționează fondul. [115] [116] [117] [118] [119]

  • Procedura urgentă, termenul maxim de 30 de zile din art. 140² și timpii de pronunțare ori motivare nu sunt termenele de apel și nu înlocuiesc delegarea specială. [29] [30] [120] [121] [122] [123]

  • Apelul ordonanței independente este, ca regulă, de cinci zile, cu începutul stabilit în funcție de citare ori necitare, iar suspendarea cere cauțiunea fixată de instanță. [124] [125] [126] [127]

  • Transformarea la cererea reclamantului privește ordonanța, iar efectele lucrului judecat ale ordonanței și fondului sunt diferite. [128] [129] [130] [131]

  • Riscurile școlare, emoționale, medicale și suspiciunile de abuz declanșează evaluări sau sesizări specifice, nu o soluție automată asupra autorității. [25] [26] [27] [43] [44] [45] [46] [47] [48] [49] [50] [51]

  • Legea procedurală se alege în raport cu procesul și regulile tranzitorii; nu se aplică necondiționat forma cea mai nouă a legii unui dosar vechi. [75] [76] [77] [78]

  • Decizia ÎCCJ nr. 45/2020 (hotărâre prealabilă) privește depunerea electronică după Legea nr. 310/2018; data și ora primirii atestate de sistemul instanței contează, nu doar expedierea. [132] [133] [134] [135]

  • Art. 46 din Legea nr. 71/2011 permite modificarea potrivit art. 403 a măsurilor privind copiii părinților divorțați înainte de intrarea în vigoare a Codului civil. [57] [136] [137] [138] [139]

  • Suspendarea obișnuită în apel se analizează prin coroborarea art. 534, 536, 448 și 450, cu cauțiunea aplicabilă, fără efect automat la depunere. [106] [114] [140] [141] [142] [143] [144] [145] [146] [147] [148] [150] [151]

  • Numai incidentul obișnuit din art. 450 alin. (1)–(4) folosește trimiterea la art. 719 alin. (6), aplicată corespunzător posturii procesuale exacte. [146] [147] [153]

  • Suspendarea provizorie din art. 450 alin. (5) presupune atât apelul, cât și suspendarea obișnuită și se soluționează prin încheiere fără cale de atac, potrivit Deciziei ÎCCJ nr. 8/2015 (recurs în interesul legii). [148] [149] [166] [167] [168] [169] [170] [171] [172] [173] [174] [175]

  • Apelul cererii de delegare scutite urmează scutirea art. 28 din OUG nr. 80/2013, în condițiile legii. [28] [162] [163] [164] [165]

  • Cererile familiale independente și ordonanța neevaluabilă au regulile de taxare proprii, cu verificarea scutirilor; apelul taxabil nu se confundă cu apelul delegării scutite. [28] [29] [154] [157] [158] [159] [160] [161] [162]

  • Baza de 50 lei pentru suspendare se aplică sub rezerva scutirii incidentului concret; taxa nu este cauțiune. [28] [155] [156] [162]

Cum pregătesc actele și aleg cererea potrivită

Ghidul descrie regulile în vigoare la data actualizării, 20 octombrie 2026. Dacă situația ta este mai veche, unele reguli pot fi diferite.

Surse și trimiteri

  1. Sursa 1: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 2 alin. (1) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 2 alin. (1)
    (1) Prezenta lege, orice alte reglementări adoptate în domeniul respectării și promovării drepturilor copilului, precum și orice act juridic emis sau, după caz, încheiat în acest domeniu se subordonează cu prioritate principiului interesului superior al copilului.
    Textul în documentul-sursă ↗
  2. Sursa 2: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 2 alin. (2) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 2 alin. (2)
    (2) Interesul superior al copilului se circumscrie dreptului copilului la o dezvoltare fizică și morală normală, la echilibru socioafectiv și la viața de familie.
    Textul în documentul-sursă ↗
  3. Sursa 3: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 2 alin. (3) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 2 alin. (3)
    (3) Principiul interesului superior al copilului este impus inclusiv în legătură cu drepturile și obligațiile ce revin părinților copilului, altor reprezentanți legali ai săi, precum și oricăror persoane cărora acesta le-a fost plasat în mod legal.
    Textul în documentul-sursă ↗
  4. Sursa 4: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 2 alin. (4) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 2 alin. (4)
    (4) Principiul interesului superior al copilului va prevala în toate demersurile și deciziile care privesc copiii, întreprinse de autoritățile publice și de furnizorii privați acreditați, precum și în cauzele soluționate de instanțele judecătorești.
    Textul în documentul-sursă ↗
  5. Sursa 5: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 2 alin. (5) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 2 alin. (5)
    (5) Persoanele prevăzute la alin. (4) sunt obligate să implice familia în toate deciziile, acțiunile și măsurile privitoare la copil și să sprijine îngrijirea, creșterea și formarea, dezvoltarea și educarea acestuia în cadrul familiei.
    Textul în documentul-sursă ↗
  6. Sursa 6: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 2 alin. (6) teza introductivă · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 2 alin. (6) teza introductivă
    (6) În determinarea interesului superior al copilului se au în vedere cel puțin următoarele:
    Textul în documentul-sursă ↗
  7. Sursa 7: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 2 alin. (6) lit. a) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 2 alin. (6) lit. a)
    a) nevoile de dezvoltare fizică, psihologică, de educație și sănătate, de securitate și stabilitate și apartenență la o familie;
    Textul în documentul-sursă ↗
  8. Sursa 8: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 2 alin. (6) lit. b) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 2 alin. (6) lit. b)
    b) opinia copilului, în funcție de vârsta și gradul de maturitate;
    Textul în documentul-sursă ↗
  9. Sursa 9: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 2 alin. (6) lit. c) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 2 alin. (6) lit. c)
    c) istoricul copilului, având în vedere, în mod special, situațiile de abuz, neglijare, exploatare, înstrăinare părintească sau orice altă formă de violență asupra copilului, precum și potențialele situații de risc care pot interveni în viitor;
    Textul în documentul-sursă ↗
  10. Sursa 10: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 2 alin. (6) lit. d) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 2 alin. (6) lit. d)
    d) capacitatea părinților sau a persoanelor care urmează să se ocupe de creșterea și îngrijirea copilului de a răspunde nevoilor concrete ale acestuia;
    Textul în documentul-sursă ↗
  11. Sursa 11: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 2 alin. (6) lit. e) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 2 alin. (6) lit. e)
    e) menținerea relațiilor personale cu persoanele față de care copilul a dezvoltat relații de atașament.
    Textul în documentul-sursă ↗
  12. Sursa 12: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 4 lit. a) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 4 lit. a)
    a) copil - persoana care nu a împlinit vârsta de 18 ani și nici nu a dobândit capacitatea deplină de exercițiu, potrivit legii;
    Textul în documentul-sursă ↗
  13. Sursa 13: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 29 alin. (1) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 29 alin. (1)
    (1) Copilul capabil de discernământ are dreptul de a-și exprima liber opinia asupra oricărei probleme care îl privește.
    Textul în documentul-sursă ↗
  14. Sursa 14: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 29 alin. (2) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 29 alin. (2)
    (2) În orice procedură judiciară sau administrativă care îl privește, copilul are dreptul de a fi ascultat. Este obligatorie ascultarea copilului care a împlinit vârsta de 10 ani. Cu toate acestea, poate fi ascultat și copilul care nu a împlinit vârsta de 10 ani, dacă autoritatea competentă apreciază că audierea lui este necesară pentru soluționarea cauzei.
    Textul în documentul-sursă ↗
  15. Sursa 15: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 29 alin. (3) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 29 alin. (3)
    (3) Dreptul de a fi ascultat conferă copilului posibilitatea de a cere și de a primi orice informație pertinentă, de a fi consultat, de a-și exprima opinia și de a fi informat asupra consecințelor pe care le poate avea opinia sa, dacă este respectată, precum și asupra consecințelor oricărei decizii care îl privește.
    Textul în documentul-sursă ↗
  16. Sursa 16: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 29 alin. (4) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 29 alin. (4)
    (4) În toate cazurile prevăzute la alin. (2), opiniile copilului ascultat vor fi luate în considerare și li se va acorda importanța cuvenită, în raport cu vârsta și cu gradul de maturitate a copilului.
    Textul în documentul-sursă ↗
  17. Sursa 17: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 29 alin. (5) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 29 alin. (5)
    (5) Orice copil poate cere să fie ascultat conform dispozițiilor alin. (2) și (3). În caz de refuz, autoritatea competentă se va pronunța printr-o decizie motivată.
    Textul în documentul-sursă ↗
  18. Sursa 18: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 36 alin. (1) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 36 alin. (1)
    (1) Ambii părinți sunt responsabili pentru creșterea copiilor lor.
    Textul în documentul-sursă ↗
  19. Sursa 19: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 36 alin. (2) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 36 alin. (2)
    (2) Exercitarea drepturilor și îndeplinirea obligațiilor părintești trebuie să aibă în vedere interesul superior al copilului și să asigure bunăstarea materială și spirituală a copilului, în special prin îngrijirea acestuia, prin menținerea relațiilor personale cu el, prin asigurarea creșterii, educării și întreținerii sale, precum și prin reprezentarea sa legală și administrarea patrimoniului său.
    Textul în documentul-sursă ↗
  20. Sursa 20: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 36 alin. (3) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 36 alin. (3)
    (3) În situația în care ambii părinți exercită autoritatea părintească, dar nu locuiesc împreună, deciziile importante, precum cele referitoare la alegerea felului învățăturii sau pregătirii profesionale, tratamente medicale complexe sau intervenții chirurgicale, reședința copilului sau administrarea bunurilor, se iau numai cu acordul ambilor părinți.
    Textul în documentul-sursă ↗
  21. Sursa 21: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 36 alin. (4) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 36 alin. (4)
    (4) În situația în care, din orice motiv, un părinte nu își exprimă voința pentru luarea deciziilor prevăzute la alin. (3), acestea se iau de către părintele cu care copilul locuiește, cu excepția situației în care acest lucru contravine interesului superior al copilului.
    Textul în documentul-sursă ↗
  22. Sursa 22: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 36 alin. (6) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 36 alin. (6)
    (6) Un părinte nu poate renunța la autoritatea părintească, dar se poate înțelege cu celălalt părinte cu privire la modalitatea de exercitare a autorității părintești, în condițiile art. 506 din Codul civil.
    Textul în documentul-sursă ↗
  23. Sursa 23: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 36 alin. (8) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 36 alin. (8)
    (8) În cazul existenței unor neînțelegeri între părinți cu privire la exercitarea drepturilor și îndeplinirea obligațiilor părintești, instanța judecătorească, după ascultarea ambilor părinți, hotărăște potrivit interesului superior al copilului.
    Textul în documentul-sursă ↗
  24. Sursa 24: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 38 · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 38
    Copilul nu poate fi separat de părinții săi sau de unul dintre ei, împotriva voinței acestora, cu excepția cazurilor expres și limitativ prevăzute de lege, sub rezerva revizuirii judiciare și numai dacă acest lucru este impus de interesul superior al copilului.
    Textul în documentul-sursă ↗
  25. Sursa 25: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 41 alin. (1) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 41 alin. (1)
    (1) Dacă există motive temeinice de a suspecta că viața și securitatea copilului sunt primejduite în familie, reprezentanții serviciului public de asistență socială ori, după caz, ai direcției generale de asistență socială și protecția copilului de la nivelul sectoarelor municipiului București au obligația să viziteze copiii la locuința lor și să se informeze despre felul în care aceștia sunt îngrijiți, despre sănătatea și dezvoltarea lor fizică, educarea, învățătura și pregătirea lor profesională, acordând, la nevoie, îndrumările necesare.
    Textul în documentul-sursă ↗
  26. Sursa 26: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 41 alin. (2) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 41 alin. (2)
    (2) Dacă, în urma vizitelor efectuate potrivit alin. (1), se constată că dezvoltarea fizică, mentală, spirituală, morală sau socială a copilului este primejduită, legăturile personale ale copilului stabilite de instanță sau convenite de părinți sunt afectate în mod negativ, există indicii temeinice de înstrăinare părintească, serviciul public de asistență socială este obligat să sesizeze în termen de 24 de ore direcția generală de asistență socială și protecția copilului în vederea luării măsurilor prevăzute de lege.
    Textul în documentul-sursă ↗
  27. Sursa 27: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 41 alin. (3) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 41 alin. (3)
    (3) Direcția generală de asistență socială și protecția copilului este obligată să sesizeze instanța judecătorească în situația în care consideră că sunt întrunite condițiile prevăzute de lege pentru decăderea, totală sau parțială, a părinților ori a unuia dintre ei din exercițiul drepturilor părintești.
    Textul în documentul-sursă ↗
  28. Sursa 28: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 140 · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 140
    Cauzele care privesc aplicarea prezentei legi, cu excepția celor prevăzute de art. 140^1 și 140^2, sunt scutite de taxa judiciară de timbru și de timbrul judiciar.
    Textul în documentul-sursă ↗
  29. Sursa 29: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 140² alin. (1) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 140² alin. (1)
    (1) Atunci când instanța de judecată este învestită cu o cerere de ordonanță președințială în care urmează a fi dispuse măsuri cu privire la copil, altele decât cele prevăzute la art. 133, termenul maxim de soluționare este de 30 de zile de la data introducerii cererii de chemare în judecată.
    Textul în documentul-sursă ↗
  30. Sursa 30: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 140² alin. (2) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 140² alin. (2)
    (2) În cauzele prevăzute la alin. (1), citația părților se face potrivit regulilor privind citarea în cauze urgente.
    Textul în documentul-sursă ↗
  31. Sursa 31: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 140³ alin. (1) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 140³ alin. (1)
    (1) În cauzele în care urmează să fie dispuse măsuri cu privire la copilul minor, altele decât cele prevăzute la art. 133, instanța de judecată procedează la ascultarea minorului doar cu participarea unui psiholog din cadrul direcției generale de asistență socială și protecția copilului.
    Textul în documentul-sursă ↗
  32. Sursa 32: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 140³ alin. (2) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 140³ alin. (2)
    (2) Dispozițiile art. 231 din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată , cu modificările și completările ulterioare, se aplică în mod corespunzător audierii copilului.
    Textul în documentul-sursă ↗
  33. Sursa 33: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 140³ alin. (3) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 140³ alin. (3)
    (3) Dacă ascultarea minorului s-a desfășurat cu participarea unui psiholog din cadrul direcției generale de asistență socială și protecția copilului, acesta va redacta un raport de constatare, care se va depune în mod obligatoriu la dosarul cauzei. Atunci când sunt necesare identificarea unei afecțiuni psihiatrice a copilului sau a unuia dintre părinți, constatarea în plan psihic a unor situații de abuz și existența unei legături de cauzalitate între un eventual abuz și urmările sale în plan psihic, se va dispune efectuarea unei expertize medico-legale psihiatrice.
    Textul în documentul-sursă ↗
  34. Sursa 34: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 140³ alin. (4) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 140³ alin. (4)
    (4) Dispozițiile art. 332 alin. (1) și (3) , art. 334 și 337 din Legea nr. 134/2010, republicată , cu modificările și completările ulterioare, se aplică în mod corespunzător raportului redactat de psihologul din cadrul direcției generale de asistență socială și protecția copilului.
    Textul în documentul-sursă ↗
  35. Sursa 35: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 140³ alin. (5) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 140³ alin. (5)
    (5) Ascultarea minorilor în cadrul procedurii judiciare se va realiza în mod obligatoriu ulterior administrării probelor din dosar, ca ultimă etapă a cercetării judecătorești. Opinia minorului are valoarea probatorie a unei prezumții relative.
    Textul în documentul-sursă ↗
  36. Sursa 36: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 105 alin. (1) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 105 alin. (1)
    (1) Persoana desemnată potrivit art. 104 alin. (2) trebuie să facă parte din familia extinsă sau dintre rudele, altele decât cele de gradul III inclusiv, afinii, prietenii familiei ori ai familiei extinse a copilului față de care acesta a dezvoltat relații de atașament sau alături de care s-a bucurat de viața de familie, să aibă minimum 18 ani și să îndeplinească condițiile materiale și garanțiile morale necesare creșterii și îngrijirii unui copil.
    Textul în documentul-sursă ↗
  37. Sursa 37: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 105 alin. (3) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 105 alin. (3)
    (3) La solicitarea părintelui sau, după caz, din oficiu, instanța va dispune delegarea temporară a autorității părintești cu privire la persoana copilului, pentru o perioadă de maximum un an, către persoana desemnată potrivit art. 104 alin. (2). În situația în care părinții nu revin în țară, instanța poate prelungi succesiv delegarea temporară, pe durata lipsei acestora, pentru perioade de cel mult un an.
    Textul în documentul-sursă ↗
  38. Sursa 38: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 105 alin. (3) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 105 alin. (3)
    (3) La solicitarea părintelui sau, după caz, din oficiu, instanța va dispune delegarea temporară a autorității părintești cu privire la persoana copilului, pentru o perioadă de maximum un an, către persoana desemnată potrivit art. 104 alin. (2). În situația în care părinții nu revin în țară, instanța poate prelungi succesiv delegarea temporară, pe durata lipsei acestora, pentru perioade de cel mult un an.
    Textul în documentul-sursă ↗
  39. Sursa 39: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 105 alin. (4) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 105 alin. (4)
    (4) Acordul persoanei căreia urmează să-i fie delegată autoritatea părintească se exprimă de către aceasta personal, în fața instanței.
    Textul în documentul-sursă ↗
  40. Sursa 40: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 105 alin. (5) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 105 alin. (5)
    (5) La cerere se atașează acte din care să rezulte îndeplinirea condițiilor prevăzute la alin. (1), precum și raportul de anchetă psihosocială întocmit de serviciul public de asistență socială de la domiciliul persoanei desemnate.
    Textul în documentul-sursă ↗
  41. Sursa 41: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 105 alin. (7) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 105 alin. (7)
    (7) Hotărârea va cuprinde menționarea expresă a drepturilor și îndatoririlor care se deleagă și perioada pentru care are loc delegarea.
    Textul în documentul-sursă ↗
  42. Sursa 42: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 105 alin. (7) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 105 alin. (7)
    (7) Hotărârea va cuprinde menționarea expresă a drepturilor și îndatoririlor care se deleagă și perioada pentru care are loc delegarea.
    Textul în documentul-sursă ↗
  43. Sursa 43: Procedura de monitorizare a modului de creștere și îngrijire a copilului cu părinți plecați la muncă în străinătate și a serviciilor de care aceștia pot beneficia, aprobată prin HG nr. 691/2015Normă · art. 3 alin. (3) · forma din 5 august 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 3 alin. (3)
    (3) În situația în care se constată scăderea randamentului școlar, învățătorul/dirigintele copilului are obligația de a solicita sprijinul consilierului școlar și de a anunța în scris reprezentantul serviciului public de asistență socială.
    Textul în documentul-sursă ↗
  44. Sursa 44: Procedura de monitorizare a modului de creștere și îngrijire a copilului cu părinți plecați la muncă în străinătate și a serviciilor de care aceștia pot beneficia, aprobată prin HG nr. 691/2015Normă · art. 3 alin. (4) · forma din 5 august 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 3 alin. (4)
    (4) În situația în care în urma evaluării se constată că există suspiciuni de afectare a stării emoționale a copilului, reprezentantul serviciului public de asistență socială solicită sprijinul unui psiholog, în vederea includerii acestuia în cadrul unui program de consiliere psihologică. Dacă la nivel local nu există psiholog, reprezentantul serviciului public de asistență socială solicită sprijinul direcției generale de asistență socială și protecția copilului în vederea facilitării accesului la servicii de specialitate.
    Textul în documentul-sursă ↗
  45. Sursa 45: Procedura de monitorizare a modului de creștere și îngrijire a copilului cu părinți plecați la muncă în străinătate și a serviciilor de care aceștia pot beneficia, aprobată prin HG nr. 691/2015Normă · art. 3 alin. (5) · forma din 5 august 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 3 alin. (5)
    (5) Dacă în termen de 3 luni de la înscrierea la școală a copilului cu părinți plecați la muncă în străinătate, situația școlară și integrarea acestuia în mediul școlar nu se îmbunătățesc, învățătorul/dirigintele, cu aprobarea directorului unității de învățământ, are obligația de a solicita sprijinul consilierilor școlari din cadrul centrului județean de resurse și asistență educațională sau, după caz, centrului Municipiului București de resurse și asistență educațională.
    Textul în documentul-sursă ↗
  46. Sursa 46: Procedura de monitorizare a modului de creștere și îngrijire a copilului cu părinți plecați la muncă în străinătate și a serviciilor de care aceștia pot beneficia, aprobată prin HG nr. 691/2015Normă · art. 3 alin. (6) · forma din 5 august 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 3 alin. (6)
    (6) În situația în care în urma vizitelor efectuate potrivit prevederilor alin. (1) se constată degradarea stării de sănătate a copilului care are părinții plecați la muncă în străinătate, reprezentantul serviciului public de asistență socială are obligația de a informa în scris medicul de familie și de a solicita sprijinul acestuia în ceea ce privește verificarea stării de sănătate a acestuia.
    Textul în documentul-sursă ↗
  47. Sursa 47: Procedura de monitorizare a modului de creștere și îngrijire a copilului cu părinți plecați la muncă în străinătate și a serviciilor de care aceștia pot beneficia, aprobată prin HG nr. 691/2015Normă · art. 3 alin. (7) · forma din 5 august 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 3 alin. (7)
    (7) În situația în care în urma vizitelor efectuate potrivit prevederilor alin. (1) se constată afilierea copilului cu părinți plecați la muncă în străinătate la un grup de prieteni cu comportament infracțional, reprezentantul serviciului public de asistență socială are obligația de a solicita în scris sprijinul direcției generale de asistență socială și protecția copilului, în vederea oferirii de servicii de specialitate, concomitent cu informarea unității școlare la care acesta este înscris și a poliției.
    Textul în documentul-sursă ↗
  48. Sursa 48: Procedura de monitorizare a modului de creștere și îngrijire a copilului cu părinți plecați la muncă în străinătate și a serviciilor de care aceștia pot beneficia, aprobată prin HG nr. 691/2015Normă · art. 3 alin. (8) · forma din 5 august 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 3 alin. (8)
    (8) În situația în care în urma vizitelor efectuate, reprezentantul serviciului public de asistență socială intră în contact cu un copil și are suspiciuni asupra unui posibil caz de abuz, neglijare sau rele tratamente, acesta are obligația de a sesiza de îndată direcția generală de asistență socială și protecția copilului în vederea inițierii procedurilor prevăzute de lege în astfel de cazuri.
    Textul în documentul-sursă ↗
  49. Sursa 49: Procedura de monitorizare a modului de creștere și îngrijire a copilului cu părinți plecați la muncă în străinătate și a serviciilor de care aceștia pot beneficia, aprobată prin HG nr. 691/2015Normă · art. 3 alin. (9) · forma din 5 august 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 3 alin. (9)
    (9) Pentru situațiile prevăzute la alin. (3)-(7) reprezentantul serviciului public de asistență socială întocmește planul de servicii.
    Textul în documentul-sursă ↗
  50. Sursa 50: Metodologia de lucru privind colaborarea dintre direcțiile generale de asistență socială și protecția copilului și serviciile publice de asistență socială, aprobată prin HG nr. 691/2015Normă · art. 15 alin. (1) · forma din 5 august 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 15 alin. (1)
    (1) În situația în care asistentul social sau, după caz, tehnicianul în asistență socială are suspiciuni, în orice etapă a implicării sale în procesul de evaluare și înregistrare a copilului/copiilor în Observatorul copilului, cu privire la existența unei situații de abuz, neglijare, exploatare și orice altă formă de violență exercitată asupra unui copil, acesta are obligația să sesizeze de îndată DGASPC.
    Textul în documentul-sursă ↗
  51. Sursa 51: Metodologia de lucru privind colaborarea dintre direcțiile generale de asistență socială și protecția copilului și serviciile publice de asistență socială, aprobată prin HG nr. 691/2015Normă · art. 15 alin. (2) · forma din 5 august 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 15 alin. (2)
    (2) DGASPC are obligația de a verifica sesizările prevăzute la alin. (1) în termen de cel mult 48 de ore de la primirea sesizării conform prevederilor alin. (1).
    Textul în documentul-sursă ↗
  52. Sursa 52: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 397 · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 397
    După divorț, autoritatea părintească revine în comun ambilor părinți, afară de cazul în care instanța decide altfel.
    Textul în documentul-sursă ↗
  53. Sursa 53: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 398 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 398 alin. (1)
    (1) Dacă există motive întemeiate, având în vedere interesul superior al copilului, instanța hotărăște ca autoritatea părintească să fie exercitată numai de către unul dintre părinți.
    Textul în documentul-sursă ↗
  54. Sursa 54: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 400 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 400 alin. (1)
    (1) În lipsa înțelegerii dintre părinți sau dacă aceasta este contrară interesului superior al copilului, instanța de tutelă stabilește, odată cu pronunțarea divorțului, locuința copilului minor la părintele cu care locuiește în mod statornic.
    Textul în documentul-sursă ↗
  55. Sursa 55: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 400 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 400 alin. (2)
    (2) Dacă până la divorț copilul a locuit cu ambii părinți, instanța îi stabilește locuința la unul dintre ei, ținând seama de interesul său superior.
    Textul în documentul-sursă ↗
  56. Sursa 56: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 400 alin. (3) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 400 alin. (3)
    (3) În mod excepțional, și numai dacă este în interesul superior al copilului, instanța poate stabili locuința acestuia la bunici sau la alte rude ori persoane, cu consimțământul acestora, ori la o instituție de ocrotire. Acestea exercită supravegherea copilului și îndeplinesc toate actele obișnuite privind sănătatea, educația și învățătura sa.
    Textul în documentul-sursă ↗
  57. Sursa 57: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 403 · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 403
    În cazul schimbării împrejurărilor, instanța de tutelă poate modifica măsurile cu privire la drepturile și îndatoririle părinților divorțați față de copiii lor minori, la cererea oricăruia dintre părinți sau a unui alt membru de familie, a copilului, a instituției de ocrotire, a instituției publice specializate pentru protecția copilului sau a procurorului.
    Textul în documentul-sursă ↗
  58. Sursa 58: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 403 · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 403
    În cazul schimbării împrejurărilor, instanța de tutelă poate modifica măsurile cu privire la drepturile și îndatoririle părinților divorțați față de copiii lor minori, la cererea oricăruia dintre părinți sau a unui alt membru de familie, a copilului, a instituției de ocrotire, a instituției publice specializate pentru protecția copilului sau a procurorului.
    Textul în documentul-sursă ↗
  59. Sursa 59: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 483 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 483 alin. (1)
    (1) Autoritatea părintească este ansamblul de drepturi și îndatoriri care privesc atât persoana, cât și bunurile copilului și aparțin în mod egal ambilor părinți.
    Textul în documentul-sursă ↗
  60. Sursa 60: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 484 · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 484
    Autoritatea părintească se exercită până la data când copilul dobândește capacitatea deplină de exercițiu.
    Textul în documentul-sursă ↗
  61. Sursa 61: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 486 · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 486
    Ori de câte ori există neînțelegeri între părinți cu privire la exercițiul drepturilor sau la îndeplinirea îndatoririlor părintești, instanța de tutelă, după ce îi ascultă pe părinți și luând în considerare concluziile raportului referitor la ancheta psihosocială, hotărăște potrivit interesului superior al copilului. Ascultarea copilului este obligatorie, dispozițiile art. 264 fiind aplicabile.
    Textul în documentul-sursă ↗
  62. Sursa 62: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 486 · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 486
    Ori de câte ori există neînțelegeri între părinți cu privire la exercițiul drepturilor sau la îndeplinirea îndatoririlor părintești, instanța de tutelă, după ce îi ascultă pe părinți și luând în considerare concluziile raportului referitor la ancheta psihosocială, hotărăște potrivit interesului superior al copilului. Ascultarea copilului este obligatorie, dispozițiile art. 264 fiind aplicabile.
    Textul în documentul-sursă ↗
  63. Sursa 63: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 495 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 495 alin. (1)
    (1) Părinții pot cere oricând instanței de tutelă înapoierea copilului de la orice persoană care îl ține fără drept.
    Textul în documentul-sursă ↗
  64. Sursa 64: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 495 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 495 alin. (2)
    (2) Instanța de tutelă poate respinge cererea numai dacă înapoierea este vădit contrară interesului superior al copilului.
    Textul în documentul-sursă ↗
  65. Sursa 65: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 495 alin. (3) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 495 alin. (3)
    (3) Ascultarea copilului este obligatorie, dispozițiile art. 264 fiind aplicabile.
    Textul în documentul-sursă ↗
  66. Sursa 66: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 496 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 496 alin. (1)
    (1) Copilul minor locuiește la părinții săi.
    Textul în documentul-sursă ↗
  67. Sursa 67: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 496 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 496 alin. (2)
    (2) Dacă părinții nu locuiesc împreună, aceștia vor stabili, de comun acord, locuința copilului.
    Textul în documentul-sursă ↗
  68. Sursa 68: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 496 alin. (3) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 496 alin. (3)
    (3) În caz de neînțelegere între părinți, instanța de tutelă hotărăște, luând în considerare concluziile raportului de anchetă psihosocială și ascultându-i pe părinți și pe copil, dacă a împlinit vârsta de 10 ani. Dispozițiile art. 264 rămân aplicabile.
    Textul în documentul-sursă ↗
  69. Sursa 69: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 496 alin. (3) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 496 alin. (3)
    (3) În caz de neînțelegere între părinți, instanța de tutelă hotărăște, luând în considerare concluziile raportului de anchetă psihosocială și ascultându-i pe părinți și pe copil, dacă a împlinit vârsta de 10 ani. Dispozițiile art. 264 rămân aplicabile.
    Textul în documentul-sursă ↗
  70. Sursa 70: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 499 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 499 alin. (1)
    (1) Tatăl și mama sunt obligați, în solidar, să dea întreținere copilului lor minor, asigurându-i cele necesare traiului, precum și educația, învățătura și pregătirea sa profesională.
    Textul în documentul-sursă ↗
  71. Sursa 71: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 94 pct. 1 teza introductivă · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 94 pct. 1 teza introductivă
    1. în primă instanță, următoarele cereri al căror obiect este evaluabil sau, după caz, neevaluabil în bani:
    Textul în documentul-sursă ↗
  72. Sursa 72: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 94 pct. 1 lit. a) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 94 pct. 1 lit. a)
    a) cererile date de Codul civil în competența instanței de tutelă și de familie, în afară de cazurile în care prin lege se prevede în mod expres altfel;
    Textul în documentul-sursă ↗
  73. Sursa 73: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 95 pct. 2 · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 95 pct. 2
    2. ca instanțe de apel, apelurile declarate împotriva hotărârilor pronunțate de judecătorii în primă instanță;
    Textul în documentul-sursă ↗
  74. Sursa 74: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 114 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 114 alin. (1)
    (1) Dacă legea nu prevede altfel, cererile privind ocrotirea persoanei fizice date de Codul civil în competența instanței de tutelă și de familie se soluționează de instanța în a cărei circumscripție teritorială își are domiciliul sau reședința persoana ocrotită.
    Textul în documentul-sursă ↗
  75. Sursa 75: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 24 · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 24
    Dispozițiile legii noi de procedură se aplică numai proceselor și executărilor silite începute după intrarea acesteia în vigoare.
    Textul în documentul-sursă ↗
  76. Sursa 76: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 25 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 25 alin. (1)
    (1) Procesele în curs de judecată, precum și executările silite începute sub legea veche rămân supuse acelei legi.
    Textul în documentul-sursă ↗
  77. Sursa 77: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 25 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 25 alin. (2)
    (2) Procesele în curs de judecată la data schimbării competenței instanțelor legal învestite vor continua să fie judecate de acele instanțe, potrivit legii sub care au început. În caz de trimitere spre rejudecare, dispozițiile legale privitoare la competență, în vigoare la data când a început procesul, rămân aplicabile.
    Textul în documentul-sursă ↗
  78. Sursa 78: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 27 · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 27
    Hotărârile rămân supuse căilor de atac, motivelor și termenelor prevăzute de legea sub care a început procesul.
    Textul în documentul-sursă ↗
  79. Sursa 79: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 181 alin. (1) teza introductivă · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 181 alin. (1) teza introductivă
    (1) Termenele, în afară de cazul în care legea dispune altfel, se calculează după cum urmează:
    Textul în documentul-sursă ↗
  80. Sursa 80: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 181 alin. (1) pct. 2 · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 181 alin. (1) pct. 2
    2. când termenul se socotește pe zile, nu intră în calcul ziua de la care începe să curgă termenul, nici ziua când acesta se împlinește;
    Textul în documentul-sursă ↗
  81. Sursa 81: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 181 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 181 alin. (2)
    (2) Când ultima zi a unui termen cade într-o zi nelucrătoare, termenul se prelungește până în prima zi lucrătoare care urmează.
    Textul în documentul-sursă ↗
  82. Sursa 82: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 182 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 182 alin. (1)
    (1) Termenul care se socotește pe zile, săptămâni, luni sau ani se împlinește la ora 24,00 a ultimei zile în care se poate îndeplini actul de procedură.
    Textul în documentul-sursă ↗
  83. Sursa 83: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 182 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 182 alin. (2)
    (2) Cu toate acestea, dacă este vorba de un act ce trebuie depus la instanță sau într-un alt loc, termenul se va împlini la ora la care activitatea încetează în acel loc în mod legal, dispozițiile art. 183 fiind aplicabile.
    Textul în documentul-sursă ↗
  84. Sursa 84: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 183 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 183 alin. (1)
    (1) Actul de procedură, depus înăuntrul termenului prevăzut de lege prin scrisoare recomandată la oficiul poștal sau depus la un serviciu de curierat rapid ori la un serviciu specializat de comunicare ori trimis prin fax sau e-mail, este socotit a fi făcut în termen.
    Textul în documentul-sursă ↗
  85. Sursa 85: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 183 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 183 alin. (3)
    (3) În cazurile prevăzute la alin. (1) și (2), recipisa oficiului poștal, precum și înregistrarea ori atestarea făcută, după caz, de serviciul de curierat rapid, de serviciul specializat de comunicare, de unitatea militară sau de administrația locului de deținere, pe actul depus, precum și mențiunea datei și orei primirii faxului sau a e-mail-ului, astfel cum acestea sunt atestate de către calculatorul sau faxul de primire al instanței, servesc ca dovadă a datei depunerii actului de către partea interesată.
    Textul în documentul-sursă ↗
  86. Sursa 86: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 468 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 468 alin. (1)
    (1) Termenul de apel este de 30 de zile de la comunicarea hotărârii, dacă legea nu dispune altfel.
    Textul în documentul-sursă ↗
  87. Sursa 87: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 468 alin. (5) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 468 alin. (5)
    (5) Termenul de apel suspendă executarea hotărârii de primă instanță, cu excepția cazurilor anume prevăzute de lege. În aceleași condiții, executarea se suspendă dacă apelul a fost exercitat în termen.
    Textul în documentul-sursă ↗
  88. Sursa 88: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 470 alin. (1) teza introductivă · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 470 alin. (1) teza introductivă
    (1) Cererea de apel va cuprinde:
    Textul în documentul-sursă ↗
  89. Sursa 89: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 470 alin. (1) lit. a) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 470 alin. (1) lit. a)
    a) numele și prenumele, codul numeric personal, domiciliul sau reședința părților ori, pentru persoanele juridice, denumirea și sediul lor, precum și, după caz, codul unic de înregistrare sau codul de identificare fiscală, numărul de înmatriculare în registrul comerțului ori de înscriere în registrul persoanelor juridice și contul bancar. Dacă apelantul locuiește în străinătate, va arăta și domiciliul ales în România, unde urmează să i se facă toate comunicările privind procesul;
    Textul în documentul-sursă ↗
  90. Sursa 90: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 470 alin. (1) lit. b) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 470 alin. (1) lit. b)
    b) indicarea hotărârii atacate;
    Textul în documentul-sursă ↗
  91. Sursa 91: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 470 alin. (1) lit. c) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 470 alin. (1) lit. c)
    c) motivele de fapt și de drept pe care se întemeiază apelul;
    Textul în documentul-sursă ↗
  92. Sursa 92: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 470 alin. (1) lit. d) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 470 alin. (1) lit. d)
    d) probele invocate în susținerea apelului;
    Textul în documentul-sursă ↗
  93. Sursa 93: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 470 alin. (1) lit. e) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 470 alin. (1) lit. e)
    e) semnătura.
    Textul în documentul-sursă ↗
  94. Sursa 94: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 470 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 470 alin. (3)
    (3) Cerințele de la alin. (1) lit. b) și e) și cea de la alin. (2) sunt prevăzute sub sancțiunea nulității, iar cele de la alin. (1) lit. c) și d), sub sancțiunea decăderii. Lipsa semnăturii poate fi împlinită în condițiile art. 196 alin. (2), iar lipsa dovezii achitării taxei de timbru poate fi complinită până la primul termen de judecată la care partea a fost legal citată în apel.
    Textul în documentul-sursă ↗
  95. Sursa 95: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 470 alin. (4) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 470 alin. (4)
    (4) Când dovezile propuse sunt martori sau înscrisuri nearătate la prima instanță, se vor aplica în mod corespunzător dispozițiile art. 194 lit. e).
    Textul în documentul-sursă ↗
  96. Sursa 96: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 470 alin. (5) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 470 alin. (5)
    (5) În cazul în care termenul pentru exercitarea apelului curge de la un alt moment decât comunicarea hotărârii, motivarea apelului se va face într-un termen de aceeași durată, care curge, însă, de la data comunicării hotărârii.
    Textul în documentul-sursă ↗
  97. Sursa 97: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 471 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 471 alin. (1)
    (1) Apelul și, când este cazul, motivele de apel se depun la instanța a cărei hotărâre se atacă, sub sancțiunea nulității.
    Textul în documentul-sursă ↗
  98. Sursa 98: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 527 · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 527
    Cererile pentru soluționarea cărora este nevoie de intervenția instanței, fără însă a se urmări stabilirea unui drept potrivnic față de o altă persoană, precum sunt cele privitoare la darea autorizațiilor judecătorești sau la luarea unor măsuri legale de supraveghere, ocrotire ori asigurare, sunt supuse dispozițiilor prezentei cărți.
    Textul în documentul-sursă ↗
  99. Sursa 99: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 528 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 528 alin. (1)
    (1) Cererile necontencioase care sunt în legătură cu o cauză în curs de soluționare sau soluționată deja de o instanță ori care au ca obiect eliberarea unor înscrisuri, titluri sau valori aflate în depozitul unei instanțe se vor îndrepta la acea instanță.
    Textul în documentul-sursă ↗
  100. Sursa 100: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 528 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 528 alin. (2)
    (2) În celelalte cazuri, competența instanței și soluționarea incidentelor privind competența sunt supuse regulilor prevăzute pentru cererile contencioase.
    Textul în documentul-sursă ↗
  101. Sursa 101: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 529 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 529 alin. (1)
    (1) Instanța își verifică din oficiu competența, chiar dacă este de ordine privată, putând cere părții lămuririle necesare.
    Textul în documentul-sursă ↗
  102. Sursa 102: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 529 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 529 alin. (2)
    (2) Dacă instanța se declară necompetentă, va trimite dosarul instanței competente.
    Textul în documentul-sursă ↗
  103. Sursa 103: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 531 · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 531
    Dacă cererea, prin însuși cuprinsul ei ori prin obiecțiile ridicate de persoanele citate sau care intervin, prezintă caracter contencios, instanța o va respinge.
    Textul în documentul-sursă ↗
  104. Sursa 104: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 532 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 532 alin. (2)
    (2) Instanța poate dispune, chiar din oficiu, orice măsuri utile cauzei. Ea are dreptul să asculte orice persoană care poate aduce lămuriri în cauză, precum și pe acelea ale căror interese ar putea fi afectate de hotărâre.
    Textul în documentul-sursă ↗
  105. Sursa 105: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 534 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 534 alin. (1)
    (1) Încheierea prin care se încuviințează cererea este executorie.
    Textul în documentul-sursă ↗
  106. Sursa 106: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 534 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 534 alin. (1)
    (1) Încheierea prin care se încuviințează cererea este executorie.
    Textul în documentul-sursă ↗
  107. Sursa 107: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 534 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 534 alin. (2)
    (2) Încheierea prin care se soluționează cererea este supusă numai apelului, cu excepția celei pronunțate de un complet al Înaltei Curți de Casație și Justiție, care este definitivă.
    Textul în documentul-sursă ↗
  108. Sursa 108: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 534 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 534 alin. (3)
    (3) Termenul de apel va curge de la pronunțare, pentru cei care au fost prezenți la ultima ședință de judecată, și de la comunicare, pentru cei care au lipsit.
    Textul în documentul-sursă ↗
  109. Sursa 109: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 534 alin. (4) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 534 alin. (4)
    (4) Apelul poate fi făcut de orice persoană interesată, chiar dacă nu a fost citată la soluționarea cererii, termenul de apel curgând de la data la care a luat cunoștință de încheiere, dar nu mai târziu de un an de la data pronunțării.
    Textul în documentul-sursă ↗
  110. Sursa 110: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 534 alin. (5) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 534 alin. (5)
    (5) Apelul se judecă în camera de consiliu.
    Textul în documentul-sursă ↗
  111. Sursa 111: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 535 · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 535
    Încheierile pronunțate în procedura necontencioasă nu au autoritatea lucrului judecat.
    Textul în documentul-sursă ↗
  112. Sursa 112: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 535 · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 535
    Încheierile pronunțate în procedura necontencioasă nu au autoritatea lucrului judecat.
    Textul în documentul-sursă ↗
  113. Sursa 113: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 536 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 536 alin. (1)
    (1) Dispozițiile art. 527-535 referitoare la procedura necontencioasă se completează cu dispozițiile de procedură contencioasă, în măsura în care acestea din urmă sunt compatibile cu natura necontencioasă a cererii.
    Textul în documentul-sursă ↗
  114. Sursa 114: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 536 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 536 alin. (1)
    (1) Dispozițiile art. 527-535 referitoare la procedura necontencioasă se completează cu dispozițiile de procedură contencioasă, în măsura în care acestea din urmă sunt compatibile cu natura necontencioasă a cererii.
    Textul în documentul-sursă ↗
  115. Sursa 115: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 997 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 997 alin. (1)
    (1) Instanța de judecată, stabilind că în favoarea reclamantului există aparența de drept, va putea să ordone măsuri provizorii în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara, precum și pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări.
    Textul în documentul-sursă ↗
  116. Sursa 116: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 997 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 997 alin. (2)
    (2) Ordonanța este provizorie și executorie. Dacă hotărârea nu cuprinde nicio mențiune privind durata sa și nu s-au modificat împrejurările de fapt avute în vedere, măsurile dispuse vor produce efecte până la soluționarea litigiului asupra fondului.
    Textul în documentul-sursă ↗
  117. Sursa 117: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 997 alin. (4) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 997 alin. (4)
    (4) Ordonanța va putea fi dată chiar și atunci când este în curs judecata asupra fondului.
    Textul în documentul-sursă ↗
  118. Sursa 118: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 997 alin. (5) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 997 alin. (5)
    (5) Pe cale de ordonanță președințială nu pot fi dispuse măsuri care să rezolve litigiul în fond și nici măsuri a căror executare nu ar mai face posibilă restabilirea situației de fapt.
    Textul în documentul-sursă ↗
  119. Sursa 119: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 998 · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 998
    Cererea de ordonanță președințială se va introduce la instanța competentă să se pronunțe în primă instanță asupra fondului dreptului.
    Textul în documentul-sursă ↗
  120. Sursa 120: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 999 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 999 alin. (1)
    (1) În vederea judecării cererii, părțile vor fi citate conform normelor privind citarea în procesele urgente, iar pârâtului i se va comunica o copie de pe cerere și de pe actele care o însoțesc. Întâmpinarea nu este obligatorie.
    Textul în documentul-sursă ↗
  121. Sursa 121: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 999 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 999 alin. (2)
    (2) Ordonanța va putea fi dată și fără citarea părților. În caz de urgență deosebită, ordonanța va putea fi dată chiar în aceeași zi, instanța pronunțându-se asupra măsurii solicitate pe baza cererii și actelor depuse, fără concluziile părților.
    Textul în documentul-sursă ↗
  122. Sursa 122: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 999 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 999 alin. (3)
    (3) Judecata se face de urgență și cu precădere, nefiind admisibile probe a căror administrare necesită un timp îndelungat. Dispozițiile privind cercetarea procesului nu sunt aplicabile.
    Textul în documentul-sursă ↗
  123. Sursa 123: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 999 alin. (4) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 999 alin. (4)
    (4) Pronunțarea se poate amâna cu cel mult 24 de ore, iar motivarea ordonanței se face în cel mult 48 de ore de la pronunțare.
    Textul în documentul-sursă ↗
  124. Sursa 124: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 1000 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 1000 alin. (1)
    (1) Dacă prin legi speciale nu se prevede altfel, ordonanța este supusă numai apelului în termen de 5 zile de la pronunțare, dacă s-a dat cu citarea părților, și de la comunicare, dacă s-a dat fără citarea lor.
    Textul în documentul-sursă ↗
  125. Sursa 125: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 1000 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 1000 alin. (2)
    (2) Instanța de apel poate suspenda executarea până la judecarea apelului, dar numai cu plata unei cauțiuni al cărei cuantum se va stabili de către aceasta.
    Textul în documentul-sursă ↗
  126. Sursa 126: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 1000 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 1000 alin. (3)
    (3) Apelul se judecă de urgență și cu precădere, cu citarea părților. Dispozițiile art. 999 alin. (4) sunt aplicabile.
    Textul în documentul-sursă ↗
  127. Sursa 127: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 1000 alin. (4) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 1000 alin. (4)
    (4) În toate cazurile în care competența de primă instanță aparține curții de apel, calea de atac este recursul, dispozițiile alin. (1)-(3) aplicându-se în mod corespunzător.
    Textul în documentul-sursă ↗
  128. Sursa 128: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 1001 · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 1001
    La solicitarea reclamantului, până la închiderea dezbaterilor la prima instanță, cererea de ordonanță președințială va putea fi transformată într-o cerere de drept comun, situație în care pârâtul va fi încunoștințat și citat în mod expres cu această mențiune.
    Textul în documentul-sursă ↗
  129. Sursa 129: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 1002 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 1002 alin. (1)
    (1) Ordonanța președințială are autoritate de lucru judecat față de o altă cerere de ordonanță președințială, numai dacă nu s-au modificat împrejurările de fapt care au justificat-o.
    Textul în documentul-sursă ↗
  130. Sursa 130: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 1002 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 1002 alin. (2)
    (2) Ordonanța președințială nu are autoritate de lucru judecat asupra cererii privind fondul dreptului.
    Textul în documentul-sursă ↗
  131. Sursa 131: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 1002 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 1002 alin. (3)
    (3) Hotărârea dată asupra fondului dreptului are autoritate de lucru judecat asupra unei cereri ulterioare de ordonanță președințială.
    Textul în documentul-sursă ↗
  132. Sursa 132: Decizia ÎCCJ nr. 45/2020 (hotărâre prealabilă)Hotărâre · par. 113 · forma din 20 octombrie 2020Înalta Curte de Casație și Justiție · 45 · 22 iunie 2020 · Caracter definitiv neprecizatTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    par. 113
    113. În contextul în care aceste modalități de trimitere a actelor de procedură sunt acceptate de lege și nu presupun un program de lucru, deoarece accesarea lor nu depinde de un orar, fiind funcționale și accesibile independent de programul de activitate al instanței, astfel că nu există o oră la care activitatea acestor servicii să înceteze, nu există niciun impediment pentru aplicarea regulii instituite prin art. 182 alin. (1) din Codul de procedură civilă și a se considera că actul de procedură transmis prin intermediul acestor mijloace de comunicare în ultima zi a termenului și recepționat de faxul sau calculatorul instanței, anterior orei 24,00 a acestei zile, este depus în termen.
    Textul în documentul-sursă ↗
  133. Sursa 133: Decizia ÎCCJ nr. 45/2020 (hotărâre prealabilă)Hotărâre · par. 114 · forma din 20 octombrie 2020Înalta Curte de Casație și Justiție · 45 · 22 iunie 2020 · Caracter definitiv neprecizatTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    par. 114
    114. În acest caz, potrivit actualei reglementări, data care produce consecințe juridice cu privire la depunerea în termen a actului de procedură este data și ora atestate de faxul sau de calculatorul instanței, iar nu data certă - a înregistrării actului la instanță, determinată conform art. 199 din Codul de procedură civilă și Regulamentului de ordine interioară al instanțelor judecătorești, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1.375 din 17 decembrie 2015 .
    Textul în documentul-sursă ↗
  134. Sursa 134: Decizia ÎCCJ nr. 45/2020 (hotărâre prealabilă)Hotărâre · par. 120 · forma din 20 octombrie 2020Înalta Curte de Casație și Justiție · 45 · 22 iunie 2020 · Caracter definitiv neprecizatTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    par. 120
    120. În consecință, se impune a se concluziona că actul de procedură care, potrivit legii, trebuie depus la instanță, înăuntrul unui termen care se socotește pe zile, transmis prin e-mail sau fax, chiar ulterior orei la care încetează programul de lucru al instanței, însă recepționat de faxul sau calculatorul instanței până la ora 24,00 a ultimei zile a termenului procedural, este prezumat de lege ca socotit a fi făcut în termen.
    Textul în documentul-sursă ↗
  135. Sursa 135: Decizia ÎCCJ nr. 45/2020 (hotărâre prealabilă)Hotărâre · dispozitiv: prima dezlegare · forma din 20 octombrie 2020Înalta Curte de Casație și Justiție · 45 · 22 iunie 2020 · Caracter definitiv neprecizatTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    dispozitiv: prima dezlegare
    În interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 182 și art. 183 alin. (1) ș i (3) din Codul de procedură civilă , modificat prin Legea nr. 310/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă , precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative, actele de procedură transmise prin fax sau e-mail, în ultima zi a termenului procedural care se socotește pe zile, după ora la care activitatea încetează la instanță, este socotit a fi depus în termen.
    Textul în documentul-sursă ↗
  136. Sursa 136: Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civilLege · art. 5 alin. (1) · forma din 1 octombrie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 5 alin. (1)
    (1) Dispoziţiile Codului civil se aplică tuturor actelor şi faptelor încheiate sau, după caz, produse ori săvârşite după intrarea sa în vigoare, precum şi situaţiilor juridice născute după intrarea sa în vigoare.
    Textul în documentul-sursă ↗
  137. Sursa 137: Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civilLege · art. 5 alin. (2) · forma din 1 octombrie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 5 alin. (2)
    (2) Dispoziţiile Codului civil sunt aplicabile şi efectelor viitoare ale situaţiilor juridice născute anterior intrării în vigoare a acestuia, derivate din starea şi capacitatea persoanelor, din căsătorie, filiaţie, adopţie şi obligaţia legală de întreţinere, din raporturile de proprietate, inclusiv regimul general al bunurilor, şi din raporturile de vecinătate, dacă aceste situaţii juridice subzistă după intrarea în vigoare a Codului civil.
    Textul în documentul-sursă ↗
  138. Sursa 138: Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civilLege · art. 46 · forma din 1 octombrie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 46
    Dispoziţiile hotărârilor judecătoreşti privitoare la relaţiile personale şi patrimoniale dintre copii şi părinţii lor divorţaţi înainte de intrarea în vigoare a Codului civil pot fi modificate potrivit dispoziţiilor art. 403 din Codul civil.
    Textul în documentul-sursă ↗
  139. Sursa 139: Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civilLege · art. 220 alin. (1) · forma din 1 octombrie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 220 alin. (1)
    (1) Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 511 din 24 iulie 2009, intră în vigoare la data de 1 octombrie 2011.
    Textul în documentul-sursă ↗
  140. Sursa 140: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 448 alin. (1) teza introductivă · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 448 alin. (1) teza introductivă
    (1) Hotărârile primei instanțe sunt executorii de drept când au ca obiect:
    Textul în documentul-sursă ↗
  141. Sursa 141: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 448 alin. (1) pct. 10 · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 448 alin. (1) pct. 10
    10. în orice alte cazuri în care legea prevede că hotărârea este executorie.
    Textul în documentul-sursă ↗
  142. Sursa 142: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 448 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 448 alin. (2)
    (2) Executarea hotărârilor prevăzute la alin. (1) are caracter provizoriu.
    Textul în documentul-sursă ↗
  143. Sursa 143: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 450 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 450 alin. (1)
    (1) Suspendarea executării provizorii va putea fi solicitată fie prin cererea de apel, fie distinct în tot cursul judecății în apel.
    Textul în documentul-sursă ↗
  144. Sursa 144: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 450 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 450 alin. (1)
    (1) Suspendarea executării provizorii va putea fi solicitată fie prin cererea de apel, fie distinct în tot cursul judecății în apel.
    Textul în documentul-sursă ↗
  145. Sursa 145: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 450 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 450 alin. (2)
    (2) Cererea se va depune la prima instanță sau, după caz, la instanța de apel. În această din urmă situație, la cerere se va alătura o copie legalizată a dispozitivului hotărârii.
    Textul în documentul-sursă ↗
  146. Sursa 146: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 450 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 450 alin. (3)
    (3) Cererea de suspendare se va judeca de către instanța de apel. Dispozițiile art. 719 alin. (6) sunt aplicabile în mod corespunzător.
    Textul în documentul-sursă ↗
  147. Sursa 147: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 450 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 450 alin. (3)
    (3) Cererea de suspendare se va judeca de către instanța de apel. Dispozițiile art. 719 alin. (6) sunt aplicabile în mod corespunzător.
    Textul în documentul-sursă ↗
  148. Sursa 148: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 450 alin. (4) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 450 alin. (4)
    (4) Suspendarea va putea fi încuviințată numai cu plata unei cauțiuni al cărei cuantum va fi stabilit de instanță în condițiile art. 719 alin. (2) și (3).
    Textul în documentul-sursă ↗
  149. Sursa 149: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 450 alin. (5) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 450 alin. (5)
    (5) Până la soluționarea cererii de suspendare, aceasta va putea fi încuviințată provizoriu, prin ordonanță președințială, chiar înainte de sosirea dosarului, cu respectarea cerinței prevăzute la alin. (4).
    Textul în documentul-sursă ↗
  150. Sursa 150: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 719 alin. (2) teza introductivă · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 719 alin. (2) teza introductivă
    (2) Pentru a se dispune suspendarea, cel care o solicită trebuie să dea în prealabil o cauțiune, calculată la valoarea obiectului contestației, după cum urmează:
    Textul în documentul-sursă ↗
  151. Sursa 151: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 719 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 719 alin. (3)
    (3) Dacă obiectul contestației nu este evaluabil în bani, cauțiunea va fi de 1.000 lei, în afară de cazul în care legea dispune altfel.
    Textul în documentul-sursă ↗
  152. Sursa 152: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 719 alin. (6) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 719 alin. (6)
    (6) Asupra cererii de suspendare instanța, în toate cazurile, se pronunță prin încheiere, chiar și înaintea termenului fixat pentru judecarea contestației. Părțile vor fi întotdeauna citate, iar încheierea poate fi atacată, în mod separat, numai cu apel sau, dacă este pronunțată de curtea de apel, numai cu recurs, în termen de 5 zile de la pronunțare pentru partea prezentă, respectiv de la comunicare pentru cea lipsă.
    Textul în documentul-sursă ↗
  153. Sursa 153: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 719 alin. (6) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 719 alin. (6)
    (6) Asupra cererii de suspendare instanța, în toate cazurile, se pronunță prin încheiere, chiar și înaintea termenului fixat pentru judecarea contestației. Părțile vor fi întotdeauna citate, iar încheierea poate fi atacată, în mod separat, numai cu apel sau, dacă este pronunțată de curtea de apel, numai cu recurs, în termen de 5 zile de la pronunțare pentru partea prezentă, respectiv de la comunicare pentru cea lipsă.
    Textul în documentul-sursă ↗
  154. Sursa 154: OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbruLege · art. 6 alin. (4) · forma din 1 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 6 alin. (4)
    (4) Cererile formulate pe cale de ordonanță președințială, când sunt neevaluabile în bani, se taxează cu 20 lei. Când cererea formulată pe cale de ordonanță președințială este evaluabilă în bani, aceasta se taxează cu 50 lei, dacă valoarea acesteia nu depășește 2.000 lei, și cu 200 lei, dacă valoarea ei depășește 2.000 lei.
    Textul în documentul-sursă ↗
  155. Sursa 155: OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbruLege · art. 10 alin. (1) teza introductivă · forma din 1 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 10 alin. (1) teza introductivă
    (1) În materia executării silite, următoarele cereri se taxează astfel:
    Textul în documentul-sursă ↗
  156. Sursa 156: OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbruLege · art. 10 alin. (1) lit. b) · forma din 1 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 10 alin. (1) lit. b)
    b) cereri de suspendare a executării silite, inclusiv a executării provizorii - 50 lei.
    Textul în documentul-sursă ↗
  157. Sursa 157: OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbruLege · art. 15 teza introductivă · forma din 1 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 15 teza introductivă
    Taxele judiciare de timbru pentru unele acțiuni și cereri referitoare la raporturile de familie sunt următoarele:
    Textul în documentul-sursă ↗
  158. Sursa 158: OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbruLege · art. 15 lit. d) · forma din 1 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 15 lit. d)
    d) pentru cererile care nu sunt accesorii unei cereri de divorț și care au ca obiect stabilirea locuinței copilului, exercitarea autorității părintești, stabilirea contribuției părinților la cheltuielile de creștere și educare a copiilor, dreptul părintelui sau al altor persoane decât părinții de a avea legături personale cu copilul, locuința familiei - 20 lei fiecare cerere;
    Textul în documentul-sursă ↗
  159. Sursa 159: OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbruLege · art. 15 lit. e) · forma din 1 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 15 lit. e)
    e) pentru orice altă cerere neevaluabilă în bani - 20 lei, dacă nu sunt scutite, potrivit legii, de taxă de timbru.
    Textul în documentul-sursă ↗
  160. Sursa 160: OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbruLege · art. 23 alin. (1) teza introductivă · forma din 1 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 23 alin. (1) teza introductivă
    (1) Cererile pentru exercitarea apelului împotriva hotărârilor judecătorești se taxează cu 50% din:
    Textul în documentul-sursă ↗
  161. Sursa 161: OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbruLege · art. 23 alin. (1) lit. a) · forma din 1 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 23 alin. (1) lit. a)
    a) taxa datorată pentru cererea sau acțiunea neevaluabilă în bani, soluționată de prima instanță, dar nu mai puțin de 20 lei;
    Textul în documentul-sursă ↗
  162. Sursa 162: OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbruLege · art. 28 · forma din 1 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 28
    Dacă legea nu prevede altfel, este scutită de la plata taxei judiciare de timbru orice cerere pentru exercitarea unei căi de atac, ordinare și extraordinare, împotriva hotărârii judecătorești prin care a fost soluționată o acțiune sau cerere scutită, potrivit legii, de taxă judiciară de timbru.
    Textul în documentul-sursă ↗
  163. Sursa 163: OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbruLege · art. 29 alin. (1) teza introductivă · forma din 1 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 29 alin. (1) teza introductivă
    (1) Sunt scutite de la plata taxei judiciare de timbru acțiunile și cererile, inclusiv cele pentru exercitarea căilor de atac, ordinare și extraordinare, referitoare la:
    Textul în documentul-sursă ↗
  164. Sursa 164: OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbruLege · art. 29 alin. (1) lit. e) · forma din 1 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 29 alin. (1) lit. e)
    e) adopție, ocrotirea minorilor, tutelă, curatelă, consiliere judiciară, tutelă specială, încuviințarea mandatului de ocrotire, asistența persoanelor cu tulburări psihice, precum și la exercitarea de către autoritatea tutelară a atribuțiilor ce îi revin;
    Textul în documentul-sursă ↗
  165. Sursa 165: OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbruLege · art. 29 alin. (1) lit. l) · forma din 1 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 29 alin. (1) lit. l)
    l) orice alte acțiuni, cereri sau acte de procedură pentru care se prevăd, prin legi speciale, scutiri de taxă judiciară de timbru.
    Textul în documentul-sursă ↗
  166. Sursa 166: Decizia ÎCCJ nr. 8/2015 (recurs în interesul legii)Hotărâre · dispozitiv, a doua liniuță: încheiere fără cale de atac · forma din 20 iulie 2015Înalta Curte de Casație și Justiție · 8 · 27 aprilie 2015 · Caracter definitiv neprecizatTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    dispozitiv, a doua liniuță: încheiere fără cale de atac
    - instanţa se pronunţă asupra cererii prin încheiere care nu este supusă niciunei căi de atac.
    Textul în documentul-sursă ↗
  167. Sursa 167: Decizia ÎCCJ nr. 8/2015 (recurs în interesul legii)Hotărâre · mențiunea obligativității · forma din 20 iulie 2015Înalta Curte de Casație și Justiție · 8 · 27 aprilie 2015 · Caracter definitiv neprecizatTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    mențiunea obligativității
    Obligatorie, potrivit art. 517 alin. (4) din Codul de procedură civilă.
    Textul în documentul-sursă ↗
  168. Sursa 168: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 719 alin. (7) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 719 alin. (7)
    (7) Dacă există urgență și dacă, în cazurile prevăzute la alin. (2), respectiv alin. (3), s-a plătit cauțiunea, instanța poate dispune, prin încheiere și fără citarea părților, suspendarea provizorie a executării până la soluționarea cererii de suspendare. Încheierea nu este supusă niciunei căi de atac. Cauțiunea depusă potrivit prezentului alineat rămâne indisponibilizată chiar dacă cererea de suspendare provizorie este respinsă și este deductibilă din cauțiunea finală stabilită de instanță, dacă este cazul.
    Textul în documentul-sursă ↗
  169. Sursa 169: Decizia ÎCCJ nr. 8/2015 (recurs în interesul legii)Hotărâre · considerente ÎCCJ, secțiunea I: competența instanței de apel pentru cererea incidentală450(5) · forma din 20 iulie 2015Înalta Curte de Casație și Justiție · 8 · 27 aprilie 2015 · Caracter definitiv neprecizatTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    considerente ÎCCJ, secțiunea I: competența instanței de apel pentru cererea incidentală450(5)
    În virtutea acestui caracter exclusiv incidental şi ca efect al prorogării legale de competenţă, prin derogare de la prevederile art. 998 din Codul de procedură civilă, potrivit cărora cererea de ordonanţă preşedinţială se va introduce la instanţa competentă să se pronunţe în primă instanţă asupra fondului dreptului, cererea prevăzută de art. 450 alin. (5) din acelaşi Cod se judecă de instanţa de apel.
    Textul în documentul-sursă ↗
  170. Sursa 170: Decizia ÎCCJ nr. 8/2015 (recurs în interesul legii)Hotărâre · considerentele Înaltei Curți, secțiunea I: caracter incidental și necesitatea apelului/cererii de suspendare · forma din 20 iulie 2015Înalta Curte de Casație și Justiție · 8 · 27 aprilie 2015 · Caracter definitiv neprecizatTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    considerentele Înaltei Curți, secțiunea I: caracter incidental și necesitatea apelului/cererii de suspendare
    Cererea de suspendare provizorie a executării provizorii, prin ordonanţă preşedinţială, prevăzută de art. 450 alin. (5) din Codul de procedură civilă, are caracterul unei cereri incidentale, ce se circumscrie definiţiei legale date prin art. 30 alin. (6) din Codul de procedură civilă acestei categorii de cereri.
    Textul în documentul-sursă ↗
  171. Sursa 171: Decizia ÎCCJ nr. 8/2015 (recurs în interesul legii)Hotărâre · considerentele Înaltei Curți, secțiunea I: caracter incidental și necesitatea apelului/cererii de suspendare · forma din 20 iulie 2015Înalta Curte de Casație și Justiție · 8 · 27 aprilie 2015 · Caracter definitiv neprecizatTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    considerentele Înaltei Curți, secțiunea I: caracter incidental și necesitatea apelului/cererii de suspendare
    Astfel, de esenţa cererilor incidentale este faptul că sunt formulate în cadrul unui proces în curs.
    Textul în documentul-sursă ↗
  172. Sursa 172: Decizia ÎCCJ nr. 8/2015 (recurs în interesul legii)Hotărâre · considerentele Înaltei Curți, secțiunea I: caracter incidental și necesitatea apelului/cererii de suspendare · forma din 20 iulie 2015Înalta Curte de Casație și Justiție · 8 · 27 aprilie 2015 · Caracter definitiv neprecizatTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    considerentele Înaltei Curți, secțiunea I: caracter incidental și necesitatea apelului/cererii de suspendare
    Or, cererea de suspendare provizorie îndeplineşte aceste condiţii, întrucât se grefează atât pe cererea de apel, cât şi pe cererea de suspendare a executării provizorii, prevăzută de art. 450 alin. (1) din Codul de procedură civilă.
    Textul în documentul-sursă ↗
  173. Sursa 173: Decizia ÎCCJ nr. 8/2015 (recurs în interesul legii)Hotărâre · considerentele Înaltei Curți, secțiunea I: caracter incidental și necesitatea apelului/cererii de suspendare · forma din 20 iulie 2015Înalta Curte de Casație și Justiție · 8 · 27 aprilie 2015 · Caracter definitiv neprecizatTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    considerentele Înaltei Curți, secțiunea I: caracter incidental și necesitatea apelului/cererii de suspendare
    De altfel, cererea prevăzută de art. 450 alin. (5) din Codul de procedură civilă nu ar putea fi formulată în cazul în care debitorul nu promovează calea de atac împotriva dispoziţiilor cuprinse în dispozitivul hotărârii primei instanţe, care se bucură de executorialitate provizorie de drept sau judecătorească, şi nici în lipsa cererii de suspendare a executării.
    Textul în documentul-sursă ↗
  174. Sursa 174: Decizia ÎCCJ nr. 8/2015 (recurs în interesul legii)Hotărâre · considerentele Înaltei Curți, secțiunea II: aplicabilitatea art. 719 alin. (7) · forma din 20 iulie 2015Înalta Curte de Casație și Justiție · 8 · 27 aprilie 2015 · Caracter definitiv neprecizatTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    considerentele Înaltei Curți, secțiunea II: aplicabilitatea art. 719 alin. (7)
    Ţinând cont şi de faptul că, în cazul suspendării executării provizorii, legiuitorul a făcut referire expresă la procedura de soluţionare a suspendării executării din art. 719 alin. (6) din Codul de procedură civilă, rezultă că art. 719 alin. (7) din Codul de procedură civilă reprezintă dreptul comun în materia suspendării provizorii a executării silite, indiferent dacă executarea silită a început sau nu (faţă de finalitatea deja arătată a suspendării, constând nu numai în oprirea activităţii formelor de executare, ci şi, după caz, în preîntâmpinarea executării silite).
    Textul în documentul-sursă ↗
  175. Sursa 175: Decizia ÎCCJ nr. 8/2015 (recurs în interesul legii)Hotărâre · considerentele Înaltei Curți, secțiunea II: aplicabilitatea art. 719 alin. (7) · forma din 20 iulie 2015Înalta Curte de Casație și Justiție · 8 · 27 aprilie 2015 · Caracter definitiv neprecizatTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    considerentele Înaltei Curți, secțiunea II: aplicabilitatea art. 719 alin. (7)
    Pentru acest motiv, în privinţa suspendării provizorii prevăzute de art. 450 alin. (5) din Codul de procedură civilă, trimiterea expresă la art. 719 alin. (7) din Codul de procedură civilă nu era necesară.
    Textul în documentul-sursă ↗
  176. Sursa 176: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 104 alin. (1) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 104 alin. (1)
    (1) Părintele care exercită singur autoritatea părintească sau la care locuiește copilul, care urmează să plece la muncă în străinătate, are obligația de a notifica această intenție serviciului public de asistență socială de la domiciliu, cu minimum 40 de zile înainte de a părăsi țara.
    Textul în documentul-sursă ↗
  177. Sursa 177: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 104 alin. (2) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 104 alin. (2)
    (2) Notificarea va conține, în mod obligatoriu, desemnarea persoanei care se ocupă de întreținerea copilului pe perioada absenței părinților sau tutorelui, după caz.
    Textul în documentul-sursă ↗
  178. Sursa 178: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 104 alin. (2¹) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 104 alin. (2¹)
    (2^1) Părintele care exercită singur autoritatea părintească sau la care a locuit copilul, care este plecat la muncă în străinătate, are obligația de a transmite de îndată serviciului public de asistență socială din raza de domiciliu notificarea cu privire la desemnarea persoanei care se ocupă de întreținerea copilului pe perioada absenței sale.
    Textul în documentul-sursă ↗
  179. Sursa 179: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 104 alin. (3) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 104 alin. (3)
    (3) Confirmarea persoanei în întreținerea căreia va rămâne copilul se efectuează de către instanța de tutelă, în conformitate cu prevederile prezentei legi.
    Textul în documentul-sursă ↗
  180. Sursa 180: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 105 alin. (6) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 105 alin. (6)
    (6) Cererea se soluționează în procedură necontencioasă, potrivit Codului de procedură civilă. Soluționarea cererii de delegare a drepturilor și îndatoririlor părintești se face în termen de 3 zile de la depunerea acesteia.
    Textul în documentul-sursă ↗
  181. Sursa 181: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 536 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 536 alin. (2)
    (2) Materiile necontencioase cu privire la care legea prevede o procedură specială rămân supuse acelor dispoziții, care se vor completa cu cele ale prezentei cărți.
    Textul în documentul-sursă ↗
  182. Sursa 182: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 148 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 148 alin. (1)
    (1) Orice cerere adresată instanțelor judecătorești trebuie să fie formulată în scris și să cuprindă indicarea instanței căreia îi este adresată, numele, prenumele, domiciliul sau reședința părților ori, după caz, denumirea și sediul lor, numele și prenumele, domiciliul sau reședința reprezentanților lor, dacă este cazul, obiectul, valoarea pretenției, dacă este cazul, motivele cererii, precum și semnătura. De asemenea, cererea va cuprinde, dacă este cazul, și adresa electronică sau coordonatele care au fost indicate în acest scop de părți, precum numărul de telefon, numărul de fax ori altele asemenea.
    Textul în documentul-sursă ↗
  183. Sursa 183: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 149 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 149 alin. (1)
    (1) Când cererea urmează a fi comunicată, ea se va face în atâtea exemplare câte sunt necesare pentru comunicare, în afară de cazurile în care părțile au un reprezentant comun sau partea figurează în mai multe calități juridice, când se va face într-un singur exemplar. În toate cazurile este necesar și un exemplar pentru instanță.
    Textul în documentul-sursă ↗
  184. Sursa 184: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 150 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 150 alin. (1)
    (1) La fiecare exemplar al cererii se vor alătura copii de pe înscrisurile de care partea înțelege a se folosi în proces.
    Textul în documentul-sursă ↗
  185. Sursa 185: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 150 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 150 alin. (2)
    (2) Copiile vor fi certificate de parte pentru conformitate cu originalul. Dacă copiile sunt transmise în format electronic, partea le va putea conforma cu originalul, prin aplicarea semnăturii electronice.
    Textul în documentul-sursă ↗
  186. Sursa 186: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 150 alin. (4) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 150 alin. (4)
    (4) Când înscrisurile sunt redactate într-o limbă străină, ele se depun în copie certificată, însoțite de traducerea legalizată efectuată de un traducător autorizat. În cazul în care nu există un traducător autorizat pentru limba în care sunt redactate înscrisurile în cauză, se pot folosi traducerile realizate de persoane de încredere cunoscătoare ale respectivei limbi, în condițiile legii speciale.
    Textul în documentul-sursă ↗
  187. Sursa 187: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 151 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 151 alin. (1)
    (1) Când cererea este făcută prin mandatar, se va alătura procura în original sau în copie legalizată.
    Textul în documentul-sursă ↗
  188. Sursa 188: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 151 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 151 alin. (2)
    (2) Avocatul și consilierul juridic vor depune împuternicirea lor, potrivit legii.
    Textul în documentul-sursă ↗
  189. Sursa 189: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 151 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 151 alin. (3)
    (3) Reprezentantul legal va alătura o copie legalizată de pe înscrisul doveditor al calității sale.
    Textul în documentul-sursă ↗
  190. Sursa 190: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 530 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 530 alin. (1)
    (1) Cererea va cuprinde numele, prenumele și domiciliul sau, după caz, denumirea și sediul celui care o face și, după împrejurări, ale persoanelor pe care acesta cere să fie chemate înaintea instanței, obiectul, motivarea acesteia și semnătura.
    Textul în documentul-sursă ↗
  191. Sursa 191: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 530 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 530 alin. (2)
    (2) Ea va fi însoțită de înscrisurile pe care se sprijină.
    Textul în documentul-sursă ↗
Ai nevoie de un avocat? Scrie-ne. Găsim pentru tine un avocat colaborator potrivit cazului tău, care te contactează în cel mult 2 zile lucrătoare. Prima consultație este gratuită și nu te obligă la nimic. Când poate fi util un avocat.
SURSA
TOATE SURSELE

    Semnalează o eroare

    Spune-ne ce ai observat. Referința de mai jos se adaugă automat în mesaj. Nu include date personale sau detalii despre cazul tău.

    C02-010 · https://divortpartaj.org/ghiduri/copilul-lasat-in-grija-altor-persoane-si-opozitia-celuilalt-parinte/
    Scrie-ne despre eroare

    Instalează pe iPhone sau iPad

    1. Apasă butonul Distribuie din Safari (pătratul cu săgeata în sus).
    2. Alege Adaugă pe ecranul principal.
    3. Apasă Adaugă. Aplicația apare lângă celelalte.

    Ghidurile principale, checklisturile și glosarul rămân disponibile și fără semnal.

    CONTACT · AVOCAȚI COLABORATORI

    Scrie-ne

    1. Scrii pe scurt ce se întâmplă.
    2. Echipa DivortPartaj.org citește mesajul și alege un avocat colaborator potrivit cazului tău.
    3. Avocatul te contactează în cel mult 2 zile lucrătoare. Prima consultație este gratuită și nu te obligă la nimic. Numele și datele tale de contact îi sunt arătate doar după ce confirmă că preia cererea.

    Site-ul nu primește comision. Dacă vrei să continui după prima consultație, onorariul îl stabilești direct cu avocatul.

    Scrie pe scurt ce se întâmplă și ce întrebare ai. Numele și datele de contact pune-le în câmpurile de mai sus. Nu include CNP, date de card sau de cont, detalii medicale amănunțite sau copii ale actelor: avocatul ți le va cere, dacă e nevoie.

    Cum folosim datele: Confidențialitate.

    Gratuit · fără comision