⌕Meniu

Corectarea certificatului străin la autoritatea care l-a emis

Neconcordanțele dintr-un certificat străin se îndreaptă, ca regulă, la autoritatea străină emitentă înaintea transcrierii în România. Totuși, normele prevăd patru excepții, inclusiv anumite erori materiale, pentru care actul românesc poate fi întocmit pe baza datelor din registre, cu avizul și mențiunea corespunzătoare. Verifică mai întâi dacă eroarea este în original, doar în traducere ori într-un act românesc deja transcris. [1] [2] [3] [4] [5] [6] [61] [44]

ACTUALIZAT
TIMP DE CITIRE
16 minute
CATEGORIE
Divorțul și patrimoniul cu elemente internaționale
Cuprins · 15 secțiuni
  1. 01Cui se adresează
  2. 02Unde se rezolvă neconcordanța
  3. 03Cele patru excepții de la corectarea prealabilă la emitent
  4. 04Când trebuie solicitată îndreptarea în străinătate
  5. 05Formulare orientativă pentru solicitarea adresată emitentului
  6. 06Unde se depune dosarul în România și cine poate reprezenta titularul
  7. 07Ce document trebuie prezentat după clarificare sau corectare
  8. 08Rubrică lipsă, traducere greșită sau act românesc deja întocmit
  9. 09Termene, costuri și dovada demersurilor
  10. 10Ce fac dacă primesc un refuz?
  11. 11Atenție la căsătoria străină deja desfăcută prin divorț
  12. 12Termene și repere
  13. 13Lista de pași
  14. 14Întrebări frecvente
  15. 15Surse și trimiteri

Cui se adresează

✓ SE APLICĂ DACĂ

  • Cetățeni români care prezintă certificate sau extrase străine de stare civilă cu nume ori date discordante.

  • Persoane care trebuie să distingă o eroare în original de o traducere neconformă, o rubrică lipsă ori o eroare în actul românesc.

✕ NU ACOPERĂ

  • Procedurile, formularele, taxele și căile de atac proprii fiecărui stat străin, în absența unui stat și a unui act concret.

  • Recunoașterea ori executarea hotărârilor străine și rectificarea certificatelor europene care le însoțesc.

  • Schimbarea de fond a statutului civil, stabilirea filiației și soluționarea unui litigiu concret privind identitatea.

Unde se rezolvă neconcordanța

Dacă eroarea se află în certificatul sau extrasul emis în străinătate, regula este că transcrierea se face după îndreptarea ei de către autoritatea străină emitentă. Regula are însă excepții exprese: anumite diferențe de nume, folosirea unui document de identitate neactualizat, un prenume prescurtat și anumite erori materiale pot fi tratate în procedura română de transcriere. [1] [2] [3] [4] [5]

Primul pas util este compararea certificatului străin cu traducerea, actele românești și documentele care explică eventualele schimbări de nume. Cere ofițerului de stare civilă să precizeze care informație este discordantă, ce dovadă lipsește și dacă situația intră într-o excepție. Aceasta este o pregătire practică a dosarului; nu înlocuiește verificările și avizul cerute de lege. [21] [7] [10] [11]

Situația constatată Traseul potrivit
Datele din originalul străin sunt discordante și nu se aplică o excepție Solicitarea îndreptării la autoritatea străină emitentă, apoi prezentarea documentului corespunzător la transcriere. [1]
Este una dintre excepțiile prevăzute de norme Verificări în procedura română; actul românesc se întocmește cu datele rezultate din registre și cu mențiunea indicată prin aviz. [6] [12]
Originalul este corect, dar traducerea îl redă greșit Refacerea traducerii după original; traducerea nu trebuie folosită pentru a rescrie un original greșit. [61]
Actul a fost deja transcris greșit în România Se analizează rectificarea actului românesc, în funcție de proveniența erorii; nu se modifică prin aceasta registrul străin. [40] [42] [43] [44]

Cele patru excepții de la corectarea prealabilă la emitent

Articolul 100 alineatul (4) din normele aprobate prin HG nr. 255/2024 prevede următoarele situații exceptate de la regula îndreptării prealabile de către emitentul străin. Excepția trebuie încadrată și probată în dosar; nu este suficient ca solicitantul să numească orice diferență „eroare materială”. Verificările documentare și avizul rămân necesare. [1] [10] [11] [12]

Excepția Ce trebuie diferențiat în practică
Numele sau prenumele au fost înregistrate conform legii locului O formă legală a numelui în statul respectiv poate explica diferența. [2]
Înregistrarea străină s-a făcut pe baza unui document care nu mai corespundea statutului civil ori schimbărilor de nume Se confruntă documentul folosit atunci cu actele care dovedesc situația relevantă. [3] [21]
Certificatul conține un prenume simplificat sau prescurtat Se verifică prenumele din registre și identitatea persoanei. [4] [6]
Există o eroare materială privind datele de stare civilă ale titularului ori părinților săi sau denumirea localității O diferență de dată sau de literă poate intra în această categorie dacă este într-adevăr materială și datele corecte sunt stabilite prin verificări; nu există o acceptare automată a oricărei variante propuse. [5] [10] [11]

În aceste situații, normele prevăd întocmirea actului românesc cu datele rezultate din registrele de stare civilă și înscrierea unei mențiuni, al cărei conținut este indicat de autoritatea competentă odată cu avizul conform. Această operațiune privește actul românesc și nu rescrie certificatul sau registrul străin. Pentru primele două excepții, stabilirea numelui se face potrivit regulii speciale care trimite la dispozițiile privind legea aplicabilă numelui și raporturilor dintre soți. [6] [8] [9]

O diferență rezultată dintr-o schimbare legală de nume trebuie analizată ca atare. În cauza Freitag, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a examinat recunoașterea unui nume dobândit legal într-un alt stat membru și eficiența procedurilor naționale disponibile. Concluzia utilă aici este să nu fie confundată recunoașterea unui nume legal cu repararea unei greșeli de redactare; hotărârea nu impune recunoașterea automată a oricărei schimbări din orice stat și nu stabilește o procedură de corectare la emitent. [58] [59]

Când trebuie solicitată îndreptarea în străinătate

Dacă verificarea confirmă o neconcordanță care nu poate fi soluționată prin excepțiile de mai sus, cererea de îndreptare se adresează autorității străine emitente. Identifică instituția, tipul certificatului, numărul actului și registrul la care se referă. Solicită verificarea înregistrării și comunicarea procedurii aplicabile, inclusiv dacă este necesară îndreptarea registrului, reemiterea certificatului sau un alt document oficial. Acestea sunt repere practice pentru contactarea emitentului, nu un formular ori o procedură identică în toate statele. [1] [60]

Pregătește o explicație scurtă, cu trei elemente: ce scrie în document, ce susții că este corect și prin ce înscris dovedești această variantă. Anexează, potrivit cerințelor comunicate de emitent, copia certificatului problematic, dovada identității și actele relevante de stare civilă ori de schimbare a numelui. Dacă există o explicație scrisă a neconcordanței de la autoritatea română, folosește-o pentru a formula precis cererea. Lista aceasta este una de pregătire; nu substituie lista oficială a statului emitent. [60] [7]

Cere emitentului să precizeze modalitatea de depunere, necesitatea originalelor, posibilitatea reprezentării, taxa, durata estimată și calea de contestare disponibilă împotriva unui refuz. Termenele și formalitățile românești pentru transcriere sau rectificare nu sunt, prin ele însele, termene și formalități impuse unei autorități străine. [60] [28] [40]

Nu șterge, nu adăuga și nu „corecta” manual datele din înscrisurile folosite în dosar. Normele interzic asemenea intervenții în actele de stare civilă și în documentele primare care stau la baza întocmirii lor. [20]

Formulare orientativă pentru solicitarea adresată emitentului

O solicitare inițială poate fi organizată astfel. Textul este o structură practică de corespondență și se adaptează formularului, limbii și cerințelor indicate de emitent; nu înlocuiește un formular obligatoriu al statului respectiv. [60]

Către [autoritatea emitentă],

Solicit verificarea datelor din [tipul certificatului], numărul [număr], emis la [data], referitor la [titular]. La rubrica [rubrică] este înscris [conținutul existent]. Datele pe care le indic ca fiind corecte sunt [conținutul solicitat], potrivit [documentele doveditoare].

Documentul urmează să fie prezentat autorităților române pentru operațiunea de stare civilă aplicabilă. Solicit comunicarea procedurii și a documentelor necesare pentru îndreptarea înregistrării ori reemiterea documentului, după caz, precum și a modalității de depunere, a taxei, a posibilității reprezentării și a modului de comunicare a soluției.

Anexez [lista documentelor]. Date de contact: [date de contact].

Păstrează cererea, dovada depunerii și răspunsul primit, pentru a putea explica autorității române ce operațiune a fost cerută și ce document a fost eliberat. Aceasta este o recomandare de organizare a probelor privind clarificarea neconcordanței. [60] [7]

Unde se depune dosarul în România și cine poate reprezenta titularul

Pentru situațiile obișnuite prevăzute de norme, cererea de transcriere poate fi depusă la oricare serviciu public comunitar local de evidență a persoanelor — S.P.C.L.E.P. — sau, acolo unde acesta nu este constituit, la primărie. Dosarul este transmis electronic autorității competente să îl soluționeze. Posibilitatea de depunere într-un loc nu schimbă autoritatea competentă pentru aprobare: regula de soluționare privește domiciliul ori ultimul domiciliu relevant și avizul prevăzut de lege. [23] [22]

Există reguli speciale pentru unele persoane care au dobândit ori redobândit cetățenia română. Legea nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilă exceptează situațiile de la articolul 41 alineatele (7)–(9) de la depunerea la oricare serviciu; pentru acestea trebuie urmată competența specială. [30] [24]

În străinătate, cetățeanul român poate solicita transcrierea la misiunea diplomatică ori oficiul consular de carieră al României competent în statul în care actul sau faptul s-a produs și a fost înregistrat în prealabil la autoritatea locală. Rolul consulatului român în această procedură privește transcrierea în registrele române, fără a-l transforma în emitentul actului străin. [25] [1]

Regula generală permite cererea în nume propriu sau prin împuternicit cu procură specială, cu excepțiile pentru dobândirea ori redobândirea cetățeniei la care trimit normele. În forma aplicabilă din 6 iulie 2026, articolul 59¹ din Legea nr. 119/1996 permite și depunerea prin avocat, în baza împuternicirii avocațiale, pentru cererile de transcriere de la articolul 41 alineatele (1)–(6) și (11)–(16). Această enumerare nu cuprinde situațiile speciale de la alineatele (7)–(10), pentru care rămâne relevantă regula depunerii personale de către titular ori reprezentantul legal. Nicio regulă românească de reprezentare nu înlocuiește condițiile cerute de emitentul străin. [26] [18] [27] [29] [60]

Ce document trebuie prezentat după clarificare sau corectare

Dosarul de transcriere se bazează pe documentul străin în original. Regula privind traducerea și legalizarea trebuie aplicată împreună cu scutirile prevăzute pentru documentul concret. Documentele suplimentare se stabilesc în funcție de situație; ele pot include actele de identitate și de stare civilă, declarațiile cerute pentru rubricile relevante și dovada reprezentării. [14] [15] [16] [17] [18]

Extrasul multilingv și formularul standard multilingv sunt documente diferite:

  • Extrasul multilingv al actului de stare civilă, eliberat în condițiile Convenției nr. 16 de autoritatea competentă a unui alt stat parte, este recunoscut în România fără traducere, legalizare sau altă formalitate echivalentă și se folosește în aceleași condiții ca certificatul de stare civilă. [52]
  • Formularul standard multilingv din regimul UE este un instrument ajutător pentru traducere: se prezintă împreună cu documentul oficial original și nu are valoare juridică autonomă. Documentele de stare civilă străine însoțite de aceste formulare sunt acceptate în condițiile normelor fără traducere, legalizare sau formalitate echivalentă; dacă documentul conține mențiuni, acestea se traduc separat de un traducător autorizat. [53] [54] [55]

Prin urmare, verifică forma exactă a înscrisului înainte de a comanda o traducere. Un formular UE prezentat singur nu înlocuiește originalul, iar simpla denumire „multilingv” nu dovedește îndeplinirea condițiilor Convenției nr. 16. [14] [52] [53]

Pentru un formular standard multilingv UE, ofițerul de stare civilă poate cere, dacă este necesar pentru prelucrare, o traducere autentică sau o transliterare în română când rubricile sunt completate cu caractere chirilice ori grecești. Poate refuza acceptarea și procesarea documentului dacă informațiile din formular sunt insuficiente ori lipsesc elemente esențiale ale originalului, precum mențiunile. Scutirea de traducere nu înlătură aceste condiții. [56] [57]

Înainte de a plăti pentru o apostilă sau supralegalizare, identifică regimul aplicabil înscrisului. Articolul 34 din norme distinge între: [33] [34] [35] [36] [37]

  • documentele supuse apostilei potrivit Convenției de la Haga, în lipsa unei scutiri aplicabile; [33] [34] [35]
  • documentele scutite prin tratatele, convențiile sau acordurile de asistență judiciară aplicabile; [34]
  • documentele din state membre care intră în domeniul Regulamentului (UE) 2016/1191, scutite de apostilare ori altă formalitate; faptul că un document provine din UE nu dispensează de verificarea domeniului regulamentului; [35]
  • documentele care, în afara situațiilor precedente, se supralegalizează conform articolului 1093 din Codul de procedură civilă; [36] [38] [39]
  • documentele de stare civilă ale beneficiarilor unei forme de protecție internațională în orice stat membru al UE, pentru care normele prevăd exceptarea de la apostilare ori supralegalizare. [37]

Formalitățile de autenticitate și concordanța datelor sunt verificări distincte. Apostila ori supralegalizarea nu rezolvă, prin ea însăși, numele sau data discordantă. După obținerea unui document corectat, verifică formalitățile aplicabile acelui document și, dacă este necesară traducerea, concordanța ei cu originalul. O copie sau un duplicat care reproduce aceeași eroare nu dovedește îndreptarea ei: verifică efectiv rubrica pentru care ai cerut corectarea și păstrează documentul oficial care explică operațiunea realizată. [63] [1] [14] [52] [53] [60]

Dacă se aplică o excepție și actul străin rămâne neschimbat, cere soluționarea dosarului pe baza regulilor respective: datele din registre, avizul și mențiunea în actul românesc. Nu prezenta această operațiune drept rectificare a registrului străin. [6] [12] [13]

Rubrică lipsă, traducere greșită sau act românesc deja întocmit

O rubrică lipsă nu este automat o informație greșită. Legea permite transcrierea unui certificat care nu are toate rubricile modelului românesc ori le are necompletate, pe baza originalului străin și a altor înscrisuri autentice emise de autorități competente, care dovedesc datele necesare. [19]

Dacă certificatul de căsătorie nu indică numele soților după căsătorie, normele prevăd declarațiile corespunzătoare; purtarea numelui celuilalt soț cetățean român presupune consimțământul acestuia în forma prevăzută de norme. Când lipsesc dovezi pentru alte rubrici și datele nu se identifică în evidențele informatizate, se aplică regula declarației privind imposibilitatea prezentării documentelor și, în condițiile normelor, bararea rubricilor necompletate. Aceste mecanisme au propriile condiții și nu permit inventarea datelor. [16] [17] [11]

Dacă eroarea există numai în traducere, cere refacerea acesteia după original. Dacă traducerea greșită a fost deja folosită la transcriere, normele prevăd expres rectificarea actului românesc pentru eroarea rezultată din traducerea neconformă. [61] [44]

Dacă actul românesc a fost deja întocmit, trebuie identificat autorul erorii. Normele disting între eroarea autorității străine, probată prin documentul eliberat de aceasta, neatenția ofițerului român care a transcris și traducerea neconformă. Rectificarea românească se raportează la actul păstrat în România și la procedura prevăzută de lege. Pentru anulare, modificare sau completare există regula hotărârii judecătorești definitive; aceste proceduri nu se confundă cu o simplă îndreptare materială. [42] [43] [44] [40] [41]

Termene, costuri și dovada demersurilor

Termenul general pentru solicitarea transcrierii de către cetățeanul român este de șase luni de la înregistrarea actului sau faptului la autoritățile străine, respectiv de la dobândirea ori redobândirea cetățeniei române, în ipoteza aplicabilă. Pentru situațiile speciale de la articolul 41 alineatele (7)–(9), legea indică șase luni de la depunerea jurământului de credință față de România. Acesta este termenul cererii de transcriere, nu durata pe care o are la dispoziție emitentul străin pentru a corecta un certificat. [28] [29] [60]

Termenul exprimat în luni se împlinește în ziua corespunzătoare din ultima lună; dacă acea zi nu există, în ultima zi a lunii. Dacă ultima zi este nelucrătoare, se aplică prorogarea până la sfârșitul primei zile lucrătoare următoare. Reperul de început trebuie stabilit din documentul privind înregistrarea ori cetățenia, după caz. [47] [48] [49] [50] [28] [29]

Nu presupune că o cerere trimisă emitentului străin suspendă automat termenul românesc sau că primirea certificatului corectat îl reîncepe. Păstrează dovezile demersurilor și cere din timp clarificarea traseului aplicabil; norma care stabilește cele șase luni nu prevede o asemenea modificare automată a reperului. [62]

Neprezentarea certificatelor sau extraselor străine pentru transcriere în termenul legal este prevăzută ca faptă contravențională, iar intervalul amenzii stabilit de lege este de 100–500 lei. Aceasta nu este o taxă pentru corectarea actului și nici o sumă care se percepe automat în fiecare dosar: aplicarea concretă a regimului contravențional este distinctă. [45] [46]

Pentru corectarea în străinătate, solicită instituției emitente tariful și termenul aplicabile tipului tău de act. Norma română care trimite la emitent nu stabilește o taxă ori o durată universală pentru autoritățile străine; costul corectării, costul traducerii și formalitățile de autenticitate trebuie identificate separat. [60] [14]

Ce fac dacă primesc un refuz?

În cazul respingerii cererii de transcriere de către primar ca urmare a avizului negativ, motivul respingerii trebuie comunicat în scris. La transcrierea consulară, refuzul se motivează. Solicită documentul care explică exact neconcordanța și motivul pentru care autoritatea consideră necesară corectarea la emitent ori neaplicabilă excepția invocată. [31] [25] [10] [11]

Refuzul emitentului străin și refuzul autorității române sunt acte ale unor autorități diferite. Pentru primul, cere emitentului indicarea căii locale de contestare și a termenului ei. Pentru cel românesc, păstrează comunicarea și verifică calea de contestare corespunzătoare operațiunii efectiv refuzate. Dacă este refuzată înscrierea unei mențiuni, consultă Refuzul de a înscrie divorțul în actele de stare civilă: contestarea. Trimiterea privește acel tip de refuz și nu atribuie aceeași cale tuturor refuzurilor de transcriere. [60] [31]

Faptul că emitentul nu admite imediat corectarea nu trebuie confundat cu imposibilitatea de a procura certificatul sau extrasul. Legea reglementează separat reconstituirea atunci când un act a fost întocmit în străinătate și certificatul ori extrasul nu poate fi procurat; existența unui certificat cu o neconcordanță nu dovedește, singură, acea situație. [51] [1]

Atenție la căsătoria străină deja desfăcută prin divorț

Înainte de pregătirea dosarului, identifică și operațiunea de stare civilă necesară. Normele prevăd că o căsătorie încheiată în străinătate și desfăcută prin divorț se înregistrează numai prin mențiune pe marginea actului de naștere; pentru căsătoria încetată prin decesul unui soț sunt prevăzute transcrierea sau mențiunea. [32]

Prin urmare, corectarea ori clarificarea certificatului trebuie pregătită pentru operațiunea care se aplică situației concrete. Nu construi un dosar de transcriere a căsătoriei ca și cum aceasta ar continua să existe, atunci când este incidentă regula înregistrării numai prin mențiune. Ghidul de față explică soluționarea neconcordanțelor din certificat; recunoașterea hotărârii străine de divorț și certificatele europene care o pot însoți au un obiect distinct. [32]

Termene și repere procedurale

REGULĂSolicitarea transcrierii în registrele române
Interval

Șase luni. Este termenul cererii de transcriere, nu un termen universal al emitentului străin pentru corectare. [28] [60]

De când începe

Înregistrarea actului sau faptului de stare civilă la autoritățile străine, respectiv dobândirea/redobândirea cetățeniei române, în ipoteza aplicabilă; pentru art. 41 alin. (7)–(9), depunerea jurământului de credință față de România. [28] [29]

Cum se aplică

Termenul se împlinește în ziua corespunzătoare din ultima lună; dacă acea zi nu există, în ultima zi a lunii. Dacă ultima zi este nelucrătoare, împlinirea se prorogă până la sfârșitul primei zile lucrătoare următoare. [47] [48] [49] [50]

Consecințe

Neprezentarea în termen pentru transcriere este prevăzută ca faptă contravențională; legea stabilește amenda de 100–500 lei, sub rezerva aplicării concrete a regimului contravențional. [45] [46]

[28][60][29][47][48][49][50][45][46][62]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

  • Reperul special al jurământului și regula depunerii personale trebuie respectate în ipotezele art. 41 alin. (7)–(9). [29]

  • Nu se presupune suspendarea ori reînceperea termenului numai din trimiterea unei cereri de corectare sau din primirea documentului corectat. [62]

Lista de pași

  • Compară originalul străin, traducerea și actele de stare civilă relevante; identifică exact rubrica discordantă. [21] [7]

  • Cere analizarea celor patru excepții înainte de a porni o procedură de corectare în străinătate. [2] [3] [4] [5] [10]

  • Distinge numele dobândit legal și rubrica necompletată de o informație introdusă greșit. [59] [19] [16]

  • Dacă este necesară corectarea la emitent, formulează concret informația greșită, varianta solicitată și documentele care o susțin; cere procedura oficială locală. [1] [60]

  • Nu interveni manual asupra certificatului ori documentelor primare. [20]

  • Verifică originalul și regimul lui: traducere, extras multilingv CIEC ori document original însoțit de formularul standard UE; verifică separat mențiunile și formalitățile de autenticitate aplicabile. [14] [52] [53] [55] [33] [34] [35] [36] [37]

  • Identifică serviciul competent, posibilitatea depunerii prin alt serviciu ori consulat și condițiile de reprezentare aplicabile categoriei tale. [23] [24] [25] [26] [27] [29]

  • Calculează termenul de transcriere de la reperul legal aplicabil și păstrează dovezile demersurilor; nu presupune o prelungire automată. [28] [29] [48] [49] [50] [62]

  • În caz de refuz al transcrierii, păstrează motivarea comunicată în scris. [31] [25]

  • Dacă o căsătorie străină a fost desfăcută prin divorț, verifică traseul înscrierii prin mențiune. [32]

Întrebări frecvente

Trebuie să merg în străinătate pentru orice literă sau dată greșită?

Nu rezultă o asemenea regulă generală. Există excepția erorilor materiale privind datele de stare civilă ale titularului ori părinților săi sau denumirea localității. Autoritatea română trebuie să verifice încadrarea și datele corecte, iar transcrierea se face cu avizul necesar. Dacă excepția nu se aplică, regula rămâne îndreptarea de către emitentul străin. [1] [5] [10] [6] [12]

Poate traducătorul să scrie direct varianta corectă, deși originalul spune altceva?

Traducerea și originalul sunt documente distincte ale dosarului. Dacă traducerea redă greșit un original corect, cere refacerea ei. Dacă informația discordantă este în original, soluția trebuie căutată în regula emitentului ori în excepțiile legale; o traducere cu date diferite nu substituie această analiză. [61] [1] [5]

Un prenume prescurtat în certificatul străin blochează întotdeauna transcrierea?

Nu. Prenumele simplificat ori prescurtat este una dintre excepțiile enumerate expres. Aplicarea sa presupune verificările dosarului, întocmirea actului românesc cu datele rezultate din registre și mențiunea indicată prin aviz. [4] [6] [10]

Dacă lipsește numele după căsătorie, trebuie neapărat un certificat străin nou?

Normele prevăd declarații autentificate ori date în fața ofițerului de stare civilă pentru situația în care certificatul străin nu menționează numele după căsătorie. Pentru numele celuilalt soț cetățean român este necesar consimțământul acestuia în forma prevăzută. O rubrică lipsă se analizează astfel distinct de o rubrică greșită. [16] [19]

Consulatul român poate corecta registrul autorității străine?

Competența prevăzută de normele citate pentru consulatul român este transcrierea în registrele române. Îndreptarea la emitent, atunci când este necesară, privește autoritatea străină. Excepțiile permit stabilirea conținutului actului românesc în procedura legală, fără a rescrie registrul străin. [25] [1] [6]

Pot trimite un avocat în locul meu?

Pentru cererile românești de transcriere enumerate la art. 59¹, reprezentarea prin avocat este permisă în baza împuternicirii avocațiale. Enumerarea acoperă art. 41 alin. (1)–(6) și (11)–(16), nu ipotezele speciale de la alin. (7)–(10). Reprezentarea în fața emitentului străin se stabilește potrivit procedurii comunicate de acesta. [27] [29] [60]

Apostila înseamnă că datele sunt acceptate ca fiind corecte?

Nu. Apostila nu rezolvă, prin ea însăși, neconcordanța. Formalitățile de autenticitate și analiza concordanței datelor au obiecte diferite. Verifică și dacă documentul beneficiază de o scutire de apostilare ori supralegalizare. [63] [1] [34] [35] [37]

Termenul de șase luni începe din nou când primesc certificatul corectat?

Nu presupune acest lucru numai pentru că a fost reemis documentul. Legea stabilește reperul înregistrării actului sau faptului la autoritățile străine ori reperul cetățeniei, după caz; pentru ipotezele speciale este prevăzut jurământul. Cererea adresată emitentului nu este prevăzută în această normă ca motiv de schimbare automată a reperului. [28] [29] [62]

Trebuie tradus un extras multilingv? Pot depune numai formularul UE?

Extrasul multilingv eliberat în condițiile Convenției nr. 16 de autoritatea competentă a altui stat parte este recunoscut fără traducere, legalizare sau formalitate echivalentă. Formularul standard multilingv UE are alt rol: însoțește documentul oficial original și nu are valoare juridică autonomă. Dacă documentul conține mențiuni, acestea au nevoie de traducerea separată prevăzută de norme. Pentru formularele UE completate în caractere chirilice ori grecești poate fi necesară traducerea sau transliterarea prevăzută de norme; informațiile insuficiente ori lipsa elementelor esențiale pot conduce la refuzul acceptării și procesării. [52] [53] [54] [55] [56] [57]

De reținut

Arată cele 14 idei principale ale ghidului

  • Regula îndreptării la emitentul străin este condiționată de neaplicarea excepțiilor legale.

    [1][2][3][4][5]

  • Excepțiile permit stabilirea actului românesc cu date din registre și cu mențiunea indicată prin aviz; nu modifică registrul străin.

    [6][12]

  • Diferențele de nume se clarifică documentar înaintea depunerii și soluționării cererii de transcriere.

    [7]

  • Anumite erori materiale privind titularul, părinții sau denumirea localității fac parte din excepții.

    [5][10]

  • Originalul și traducerea au roluri distincte; o traducere neconformă deja folosită la transcriere este un caz expres de rectificare românească.

    [61][44]

  • Rubricile lipsă pot fi completate în condițiile legii prin înscrisuri autentice, iar lipsa numelui după căsătorie are o regulă specială de declarații.

    [19][16]

  • Depunerea la oricare serviciu și reprezentarea au excepții pentru unele categorii de dobândire sau redobândire a cetățeniei.

    [23][24][30][29]

  • Articolul 59¹ din Legea nr. 119/1996 permite depunerea prin avocat pentru cererile pe care le enumeră în forma actuală, fără a acoperi art. 41 alin. (7)–(10).

    [27][29]

  • Formalitățile de autenticitate nu substituie verificarea neconcordanței.

    [63][1]

  • Cele șase luni se calculează de la reperul legal aplicabil, în luni calendaristice, cu regulile ultimei zile.

    [28][29][48][49][50]

  • Nu se prezumă o prelungire automată a termenului românesc numai prin cererea de corectare în străinătate.

    [62]

  • Respingerea transcrierii prevăzută de norme se motivează în scris.

    [31]

  • O căsătorie încheiată în străinătate și desfăcută prin divorț se înregistrează numai prin mențiune pe actul de naștere.

    [32]

  • Extrasul multilingv al Comisiei Internaționale de Stare Civilă (CIEC) beneficiază de scutire în condițiile Convenției nr. 16; formularul standard multilingv UE însoțește originalul și nu are valoare autonomă, iar mențiunile documentului se traduc separat. Pentru formularul UE rămân aplicabile condițiile privind caracterele folosite și informațiile suficiente.

    [52][53][54][55][56][57]

Documentul greșit și excepția aplicabilă

Ghidul descrie regulile în vigoare la data actualizării, 30 octombrie 2026. Dacă situația ta este mai veche, unele reguli pot fi diferite.

Surse și trimiteri

  1. Sursa 1: Normele metodologice de aplicare unitară a dispozițiilor în materie de stare civilă, aprobate prin HG nr. 255/2024Normă · art. 100 alin. (4) teza introductivă · forma din 13 martie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 100 alin. (4) teza introductivă
    (4) În situația în care se stabilește că în certificatul/extrasul de stare civilă/extrasul multilingv al actului de stare civilă eliberat de autoritățile străine au fost înscrise date care nu sunt în concordanță cu cele înscrise în registrele de stare civilă române, în documentele prezentate, R.N.E.P. și S.I.I.E.A.S.C., transcrierea se va face după îndreptarea erorilor de către autoritățile străine emitente, cu excepția următoarelor situații:
    Textul în documentul-sursă ↗
  2. Sursa 2: Normele metodologice de aplicare unitară a dispozițiilor în materie de stare civilă, aprobate prin HG nr. 255/2024Normă · art. 100 alin. (4) lit. a) · forma din 13 martie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 100 alin. (4) lit. a)
    a) când certificatul/extrasul eliberat de autoritățile străine a fost înregistrat conform legii locului la rubricile privind numele de familie și/sau prenume;
    Textul în documentul-sursă ↗
  3. Sursa 3: Normele metodologice de aplicare unitară a dispozițiilor în materie de stare civilă, aprobate prin HG nr. 255/2024Normă · art. 100 alin. (4) lit. b) · forma din 13 martie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 100 alin. (4) lit. b)
    b) când legitimarea la autoritățile locale străine care au înregistrat actul inițial s-a făcut cu un document care nu corespundea statutului civil sau modificărilor intervenite cu privire la nume;
    Textul în documentul-sursă ↗
  4. Sursa 4: Normele metodologice de aplicare unitară a dispozițiilor în materie de stare civilă, aprobate prin HG nr. 255/2024Normă · art. 100 alin. (4) lit. c) · forma din 13 martie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 100 alin. (4) lit. c)
    c) când certificatul/extrasul eliberat de autoritățile străine conține un prenume simplificat sau prescurtat;
    Textul în documentul-sursă ↗
  5. Sursa 5: Normele metodologice de aplicare unitară a dispozițiilor în materie de stare civilă, aprobate prin HG nr. 255/2024Normă · art. 100 alin. (4) lit. d) · forma din 13 martie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 100 alin. (4) lit. d)
    d) când în cuprinsul certificatului/extrasului eliberat de autoritățile străine există o eroare materială care se referă la datele de stare civilă ale titularului sau ale părinților acestuia ori a denumirii localității.
    Textul în documentul-sursă ↗
  6. Sursa 6: Normele metodologice de aplicare unitară a dispozițiilor în materie de stare civilă, aprobate prin HG nr. 255/2024Normă · art. 101 alin. (4) · forma din 13 martie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 101 alin. (4)
    (4) În situațiile prevăzute la art. 100 alin. (4) actul de stare civilă se întocmește cu datele rezultate din registrele de stare civilă; autoritatea competentă, după caz, D.S.C. - Sector 1, S.P.C.J.E.P./S.P.C.L.E.P. al sectorului municipiului București indică, odată cu avizul conform, mențiunea ce se înscrie pe marginea actului de stare civilă transcris, potrivit textului prevăzut în anexa nr. 20.
    Textul în documentul-sursă ↗
  7. Sursa 7: Normele metodologice de aplicare unitară a dispozițiilor în materie de stare civilă, aprobate prin HG nr. 255/2024Normă · art. 100 alin. (3) · forma din 13 martie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 100 alin. (3)
    (3) În situația în care, la depunerea cererilor de transcriere a certificatelor/extraselor de stare civilă/extraselor multilingve ale actelor de stare civilă procurate din străinătate, se stabilește că au intervenit modificări la numele de familie și/sau prenumele titularului actului, față de documentele ce însoțesc cererea de transcriere, se solicită documentele necesare clarificării neconcordanțelor privind numele de familie și/sau prenumele; cererea pentru transcriere se depune și se soluționează după clarificarea neconcordanțelor.
    Textul în documentul-sursă ↗
  8. Sursa 8: Normele metodologice de aplicare unitară a dispozițiilor în materie de stare civilă, aprobate prin HG nr. 255/2024Normă · art. 100 alin. (5) · forma din 13 martie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 100 alin. (5)
    (5) În situațiile prevăzute la alin. (4) lit. a) și b), numele de familie al titularului actului de naștere sau cel al soților după căsătorie din actul de căsătorie se stabilește, după caz, potrivit art. 37 lit. e).
    Textul în documentul-sursă ↗
  9. Sursa 9: Normele metodologice de aplicare unitară a dispozițiilor în materie de stare civilă, aprobate prin HG nr. 255/2024Normă · art. 37 lit. e) · forma din 13 martie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 37 lit. e)
    e) în actele de stare civilă transcrise, rubricile cu privire la „numele de familie“ și/sau „prenumele“ se completează cu respectarea dispozițiilor art. 2.576 și 2.589 din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată cu modificările și completările ulterioare;
    Textul în documentul-sursă ↗
  10. Sursa 10: Normele metodologice de aplicare unitară a dispozițiilor în materie de stare civilă, aprobate prin HG nr. 255/2024Normă · art. 101 alin. (1) · forma din 13 martie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 101 alin. (1)
    (1) După efectuarea verificărilor de către ofițerul de stare civilă competent, dosarul de transcriere se transmite autorității competente, respectiv D.S.C. - Sector 1 sau S.P.C.J.E.P./S.P.C.L.E.P. al sectorului municipiului București, împreună cu referatul ce conține rezultatul acestora, din care să rezulte cetățenia română a titularului actului, competența teritorială, faptul că nu mai există un alt act înregistrat în registrele de stare civilă române și, după caz, propunerile privind conținutul rubricilor care trebuie completate în actul care se transcrie; referatul va fi însoțit de documentele prevăzute la art. 100, după caz.
    Textul în documentul-sursă ↗
  11. Sursa 11: Normele metodologice de aplicare unitară a dispozițiilor în materie de stare civilă, aprobate prin HG nr. 255/2024Normă · art. 101 alin. (3) · forma din 13 martie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 101 alin. (3)
    (3) Pe baza referatului ofițerului de stare civilă, a documentelor depuse de solicitant și a verificărilor efectuate în evidențele informatizate, autoritatea competentă, după caz D.S.C. - Sector 1, S.P.C.J.E.P./S.P.C.L.E.P. al sectorului municipiului București indică, odată cu avizul conform, conținutul rubricilor ce trebuie completate în actul care se transcrie; în situația prevăzută la art. 100 alin. (1) lit. d) rubricile necompletate se barează.
    Textul în documentul-sursă ↗
  12. Sursa 12: Normele metodologice de aplicare unitară a dispozițiilor în materie de stare civilă, aprobate prin HG nr. 255/2024Normă · art. 102 alin. (3) · forma din 13 martie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 102 alin. (3)
    (3) Este interzisă transcrierea certificatelor, extraselor de stare civilă și extraselor multilingve ale actelor de stare civilă procurate din străinătate fără avizul conform al D.S.C. - Sector 1, S.P.C.J.E.P./S.P.C.L.E.P. al sectorului municipiului București, după caz, și fără aprobarea primarului.
    Textul în documentul-sursă ↗
  13. Sursa 13: Normele metodologice de aplicare unitară a dispozițiilor în materie de stare civilă, aprobate prin HG nr. 255/2024Normă · art. 102 alin. (2) · forma din 13 martie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 102 alin. (2)
    (2) În baza aprobării referatului privind transcrierea certificatelor/extraselor de stare civilă/extraselor multilingve ale actelor de stare civilă, precum și a documentelor depuse de solicitant și a evidențelor proprii, ofițerul de stare civilă întocmește actul de stare civilă, aplică mențiunile corespunzătoare și eliberează certificatul de stare civilă persoanei îndreptățite, potrivit legii.
    Textul în documentul-sursă ↗
  14. Sursa 14: Normele metodologice de aplicare unitară a dispozițiilor în materie de stare civilă, aprobate prin HG nr. 255/2024Normă · art. 100 alin. (1) teza introductivă · forma din 13 martie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 100 alin. (1) teza introductivă
    (1) Cererea de transcriere este însoțită de certificatul de stare civilă, extrasul multilingv al actului de stare civilă sau extrasul de stare civilă eliberat de autoritățile străine, în original, care trebuie să îndeplinească cerințele de legalizare prevăzute la art. 34, traducerea în limba română legalizată sau, după caz, formularul standard multilingv, precum și, după caz, de următoarele documente:
    Textul în documentul-sursă ↗
  15. Sursa 15: Normele metodologice de aplicare unitară a dispozițiilor în materie de stare civilă, aprobate prin HG nr. 255/2024Normă · art. 100 alin. (1) lit. a) · forma din 13 martie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 100 alin. (1) lit. a)
    a) certificatele de naștere și de căsătorie, după caz, precum și actul de identitate sau pașaportul ori titlul de călătorie, pentru cererile depuse la misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României;
    Textul în documentul-sursă ↗
  16. Sursa 16: Normele metodologice de aplicare unitară a dispozițiilor în materie de stare civilă, aprobate prin HG nr. 255/2024Normă · art. 100 alin. (1) lit. b) · forma din 13 martie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 100 alin. (1) lit. b)
    b) declarații autentificate sau date în fața ofițerului de stare civilă care înregistrează cererea de transcriere din partea soților, cetățeni români, cu privire la numele de familie purtat după căsătorie, în situația în care în certificatul/extrasul de căsătorie/extrasul multilingv al actului de căsătorie procurat din străinătate nu se face referire la numele soților după căsătorie; numele de familie al celuilalt soț, cetățean român, se poartă numai cu consimțământul acestuia consemnat prin declarație autentificată sau dată în fața ofițerului de stare civilă;
    Textul în documentul-sursă ↗
  17. Sursa 17: Normele metodologice de aplicare unitară a dispozițiilor în materie de stare civilă, aprobate prin HG nr. 255/2024Normă · art. 100 alin. (1) lit. d) · forma din 13 martie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 100 alin. (1) lit. d)
    d) declarația autentificată sau dată în fața ofițerului de stare civilă care înregistrează cererea de transcriere din partea titularului sau a reprezentantului legal ori a solicitantului în cazul transcrierii certificatului/extrasului de deces/extrasului multilingv al actului de deces cu privire la imposibilitatea prezentării documentelor care fac dovada datelor ce trebuie înscrise la rubricile prevăzute de certificatele de stare civilă române; declarația este solicitată în cazul în care aceste date nu se identifică în S.I.I.E.A.S.C. sau R.N.E.P.;
    Textul în documentul-sursă ↗
  18. Sursa 18: Normele metodologice de aplicare unitară a dispozițiilor în materie de stare civilă, aprobate prin HG nr. 255/2024Normă · art. 100 alin. (1) lit. i) · forma din 13 martie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 100 alin. (1) lit. i)
    i) procura specială pentru cazurile în care solicitarea este efectuată de către împuternicit; procura specială poate cuprinde declarațiile prevăzute la lit. b), c), d), f) și h);
    Textul în documentul-sursă ↗
  19. Sursa 19: Legea nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilăLege · art. 41 alin. (5) · forma din 6 iulie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 41 alin. (5)
    (5) Transcrierea în registrele de stare civilă române a certificatelor/extraselor de stare civilă/extraselor multilingve eliberate de autoritățile străine, care nu conțin toate rubricile prevăzute de certificatele de stare civilă române sau acestea nu sunt completate, se efectuează pe baza documentului original emis de autoritățile străine și a altor înscrisuri autentice, emise de autoritățile publice competente române sau, după caz, străine, care fac dovada datelor ce trebuie înscrise la rubricile respective, prezentate de solicitant.
    Textul în documentul-sursă ↗
  20. Sursa 20: Normele metodologice de aplicare unitară a dispozițiilor în materie de stare civilă, aprobate prin HG nr. 255/2024Normă · art. 35 alin. (2) · forma din 13 martie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 35 alin. (2)
    (2) Sunt interzise ștersăturile, răzuirile, prescurtările, adăugirile și corecturile în cuprinsul actelor de stare civilă sau al documentelor primare care stau la baza întocmirii actelor, precum și în cuprinsul mențiunilor înscrise pe marginea acestora.
    Textul în documentul-sursă ↗
  21. Sursa 21: Normele metodologice de aplicare unitară a dispozițiilor în materie de stare civilă, aprobate prin HG nr. 255/2024Normă · art. 33 alin. (4) · forma din 13 martie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 33 alin. (4)
    (4) Ofițerul de stare civilă este obligat să verifice conținutul declarației și concordanța acesteia cu actele sau certificatele de stare civilă și cu celelalte înscrisuri prezentate în original de declarant sau existente în S.N.I.E.P. și S.I.I.E.A.S.C., după caz.
    Textul în documentul-sursă ↗
  22. Sursa 22: Normele metodologice de aplicare unitară a dispozițiilor în materie de stare civilă, aprobate prin HG nr. 255/2024Normă · art. 98 alin. (2) · forma din 13 martie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 98 alin. (2)
    (2) Cererile de transcriere se soluționează de către S.P.C.L.E.P. sau de către primăria unității administrativ-teritoriale de la locul de domiciliu/ultimul domiciliu avut în România al titularului sau al solicitantului, după caz, cu aprobarea primarului și cu avizul conform al șefului S.P.C.J.E.P./S.P.C.L.E.P. al sectorului municipiului București.
    Textul în documentul-sursă ↗
  23. Sursa 23: Normele metodologice de aplicare unitară a dispozițiilor în materie de stare civilă, aprobate prin HG nr. 255/2024Normă · art. 98 alin. (4) · forma din 13 martie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 98 alin. (4)
    (4) În situațiile prevăzute la alin. (2) și (3) cererile de transcriere a certificatelor/extraselor de stare civilă/extraselor multilingve ale actelor de stare civilă se pot depune la oricare S.P.C.L.E.P./primărie din cadrul unității administrativ-teritoriale unde aceste servicii nu sunt constituite, care va transmite dosarul electronic ofițerului de stare civilă competent.
    Textul în documentul-sursă ↗
  24. Sursa 24: Normele metodologice de aplicare unitară a dispozițiilor în materie de stare civilă, aprobate prin HG nr. 255/2024Normă · art. 98 alin. (5) · forma din 13 martie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 98 alin. (5)
    (5) Cererile de transcriere privind cetățenii români care au redobândit sau cărora li s-a acordat cetățenia română se depun și se soluționează potrivit art. 41 alin. (7) - (10) din Legea nr. 119/1996, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
    Textul în documentul-sursă ↗
  25. Sursa 25: Normele metodologice de aplicare unitară a dispozițiilor în materie de stare civilă, aprobate prin HG nr. 255/2024Normă · art. 106 alin. (1) · forma din 13 martie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 106 alin. (1)
    (1) Cetățenii români aflați în străinătate pot solicita transcrierea certificatelor, extraselor de stare civilă sau extraselor multilingve ale actelor de stare civilă eliberate de autoritățile străine, în registrele de stare civilă române de la misiunile diplomatice sau oficiile consulare de carieră ale României în statul în care actele sau faptele de stare civilă s-au produs și dacă s-au înregistrat în prealabil la autoritatea locală competentă; transcrierea se face cu aprobarea șefilor misiunilor diplomatice sau ai oficiilor consulare, iar refuzul acestora se motivează.
    Textul în documentul-sursă ↗
  26. Sursa 26: Normele metodologice de aplicare unitară a dispozițiilor în materie de stare civilă, aprobate prin HG nr. 255/2024Normă · art. 99 alin. (1) · forma din 13 martie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 99 alin. (1)
    (1) Cererile de transcriere se fac în nume propriu sau prin împuternicit cu procură specială, cu excepția celor prevăzute la art. 98 alin. (5).
    Textul în documentul-sursă ↗
  27. Sursa 27: Legea nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilăLege · art. 59¹ · forma din 6 iulie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 59¹
    Cererile prevăzute la art. 41 alin. (1)-(6) și (11)-(16), art. 41^3 alin. (1), art. 41^17 alin. (2), art. 44 alin. (1), (1^2), (2) și (4), art. 46 alin. (2), art. 47, 48 și art. 54 alin. (1^3) pot fi depuse și prin avocat împuternicit de către titular, de către reprezentanții legali ai acestuia sau de către persoanele îndreptățite, după caz, în baza împuternicirii avocațiale emise cu respectarea prevederilor Legii nr. 51/1995, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și ale Statutului profesiei de avocat, adoptat prin Hotărârea Consiliului Uniunii Naționale a Barourilor din România nr. 64/2011, cu modificările și completările ulterioare.
    Textul în documentul-sursă ↗
  28. Sursa 28: Legea nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilăLege · art. 41 alin. (2) · forma din 6 iulie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 41 alin. (2)
    (2) Cetățeanul român este obligat ca, în termen de 6 luni de la înregistrarea actului sau faptului de stare civilă la autoritățile străine respectiv de la data dobândirii/redobândirii cetățeniei române, să solicite transcrierea certificatelor/extraselor de stare civilă la serviciul public comunitar local de evidență a persoanelor sau la primăria unității administrativ-teritoriale competent/competentă ori la misiunile diplomatice sau oficiile consulare de carieră ale României.
    Textul în documentul-sursă ↗
  29. Sursa 29: Legea nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilăLege · art. 41 alin. (10) · forma din 6 iulie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 41 alin. (10)
    (10) În situațiile prevăzute la alin. (7)-(9) cererea de transcriere a certificatelor/extraselor de stare civilă/extraselor multilingve ale actelor de stare civilă se depune, personal, de către titulari sau reprezentanții legali ai acestora, în termen de 6 luni de la data depunerii jurământului de credință față de România. Pentru minori cererea de transcriere poate fi depusă, de către unul dintre părinți sau, după caz, de reprezentantul lor legal, iar cei care au împlinit vârsta de 14 ani pot solicita și personal.
    Textul în documentul-sursă ↗
  30. Sursa 30: Legea nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilăLege · art. 41 alin. (3¹) · forma din 6 iulie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 41 alin. (3¹)
    (3^1) Începând cu data prevăzută la art. 2 alin. (4), cetățeanul român poate să solicite transcrierea acestor acte la oricare serviciu public comunitar local de evidență a persoanelor sau primărie din cadrul unității administrativ-teritoriale, cu excepția situațiilor prevăzute la alin. (7)-(9) când cererea se depune la serviciul public comunitar local de evidență a persoanelor sau primăria competent/competentă să soluționeze cererea.
    Textul în documentul-sursă ↗
  31. Sursa 31: Normele metodologice de aplicare unitară a dispozițiilor în materie de stare civilă, aprobate prin HG nr. 255/2024Normă · art. 103 · forma din 13 martie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 103
    În cazul respingerii cererii de transcriere de către primar, ca urmare a avizului negativ dat de către instituția competentă, se comunică în scris motivul respingerii.
    Textul în documentul-sursă ↗
  32. Sursa 32: Normele metodologice de aplicare unitară a dispozițiilor în materie de stare civilă, aprobate prin HG nr. 255/2024Normă · art. 104 · forma din 13 martie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 104
    Căsătoriile încheiate în străinătate și desfăcute prin divorț se înregistrează numai prin mențiune pe marginea actului de naștere, iar cele încetate prin decesul unuia dintre soți se înregistrează fie prin transcriere, fie prin mențiune pe marginea actului de naștere.
    Textul în documentul-sursă ↗
  33. Sursa 33: Normele metodologice de aplicare unitară a dispozițiilor în materie de stare civilă, aprobate prin HG nr. 255/2024Normă · art. 34 lit. a) · forma din 13 martie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 34 lit. a)
    a) documentele eliberate de instituții ale statelor semnatare ale Convenției de la Haga din 5 octombrie 1961 cu privire la suprimarea cerinței supralegalizării actelor oficiale străine se apostilează;
    Textul în documentul-sursă ↗
  34. Sursa 34: Normele metodologice de aplicare unitară a dispozițiilor în materie de stare civilă, aprobate prin HG nr. 255/2024Normă · art. 34 lit. b) · forma din 13 martie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 34 lit. b)
    b) documentele eliberate de statele cu care România a încheiat tratate/convenții/acorduri de asistență judiciară sunt scutite de supralegalizare, apostilare sau orice altă formalitate;
    Textul în documentul-sursă ↗
  35. Sursa 35: Normele metodologice de aplicare unitară a dispozițiilor în materie de stare civilă, aprobate prin HG nr. 255/2024Normă · art. 34 lit. c) · forma din 13 martie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 34 lit. c)
    c) documentele eliberate de statele membre ale Uniunii Europene care intră sub incidența Regulamentului (UE) 2016/1.191 al Parlamentului European și al Consiliului din 6 iulie 2016 privind promovarea liberei circulații a cetățenilor prin simplificarea cerințelor de prezentare a anumitor documente oficiale în Uniunea Europeană și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1.024/2012 sunt scutite de apostilare sau orice altă formalitate;
    Textul în documentul-sursă ↗
  36. Sursa 36: Normele metodologice de aplicare unitară a dispozițiilor în materie de stare civilă, aprobate prin HG nr. 255/2024Normă · art. 34 lit. d) · forma din 13 martie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 34 lit. d)
    d) documentele care nu se regăsesc în una dintre situațiile prevăzute la lit. a)-c) se supralegalizează, în conformitate cu prevederile art. 1.093 din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată, cu modificările și completările ulterioare;
    Textul în documentul-sursă ↗
  37. Sursa 37: Normele metodologice de aplicare unitară a dispozițiilor în materie de stare civilă, aprobate prin HG nr. 255/2024Normă · art. 34 lit. e) · forma din 13 martie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 34 lit. e)
    e) documentele de stare civilă ale persoanelor care au statut de beneficiar al unei forme de protecție internaționale în orice stat membru al Uniunii Europene sunt exceptate de la apostilare/supralegalizare.
    Textul în documentul-sursă ↗
  38. Sursa 38: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 1093 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 1093 alin. (1)
    (1) Actele publice întocmite sau legalizate de o autoritate străină sau de un agent public străin pot fi produse în fața instanțelor române numai dacă sunt supralegalizate, pe cale administrativă ierarhică în statul de origine și apoi de misiunea diplomatică sau oficiul consular român, pentru certificarea autenticității semnăturilor și sigiliului aplicate pe acestea.
    Textul în documentul-sursă ↗
  39. Sursa 39: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 1093 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 1093 alin. (3)
    (3) Scutirea de supralegalizare este permisă în temeiul legii, al unui tratat internațional la care România este parte sau pe bază de reciprocitate.
    Textul în documentul-sursă ↗
  40. Sursa 40: Legea nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilăLege · art. 58 alin. (1) · forma din 6 iulie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 58 alin. (1)
    (1) Rectificarea actelor de stare civilă și a mențiunilor înscrise pe marginea acestora se face în temeiul dispoziției primarului unității administrativ-teritoriale care are în păstrare actul de stare civilă, din oficiu sau la cererea persoanei interesate, cu avizul conform al șefului serviciului public comunitar județean de evidență a persoanelor/serviciului public comunitar de evidență a persoanelor al sectorului municipiului București.
    Textul în documentul-sursă ↗
  41. Sursa 41: Legea nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilăLege · art. 57 alin. (1) · forma din 6 iulie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 57 alin. (1)
    (1) Anularea, completarea sau modificarea actelor de stare civilă și a mențiunilor înscrise pe acestea se poate face numai în temeiul unei hotărâri judecătorești definitive.
    Textul în documentul-sursă ↗
  42. Sursa 42: Normele metodologice de aplicare unitară a dispozițiilor în materie de stare civilă, aprobate prin HG nr. 255/2024Normă · art. 151 alin. (8) lit. a) · forma din 13 martie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 151 alin. (8) lit. a)
    a) când eroarea aparține autorităților locale străine care au întocmit inițial actul și persoana interesată prezintă documentul eliberat de autoritățile străine;
    Textul în documentul-sursă ↗
  43. Sursa 43: Normele metodologice de aplicare unitară a dispozițiilor în materie de stare civilă, aprobate prin HG nr. 255/2024Normă · art. 151 alin. (8) lit. b) · forma din 13 martie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 151 alin. (8) lit. b)
    b) când eroarea este o consecință a neatenției ofițerului de stare civilă care a transcris actul;
    Textul în documentul-sursă ↗
  44. Sursa 44: Normele metodologice de aplicare unitară a dispozițiilor în materie de stare civilă, aprobate prin HG nr. 255/2024Normă · art. 151 alin. (8) lit. c) · forma din 13 martie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 151 alin. (8) lit. c)
    c) când eroarea este o consecință a prezentării unei traduceri neconforme.
    Textul în documentul-sursă ↗
  45. Sursa 45: Legea nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilăLege · art. 63 alin. (1) lit. e) · forma din 6 iulie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 63 alin. (1) lit. e)
    e) neprezentarea certificatelor de stare civilă sau a extraselor/extraselor multilingve eliberate de autoritățile străine pentru transcriere în registrele de stare civilă române, în termenul prevăzut la art. 41 alin. (2) sau, după caz, alin. (10);
    Textul în documentul-sursă ↗
  46. Sursa 46: Legea nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilăLege · art. 63 alin. (2) · forma din 6 iulie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 63 alin. (2)
    (2) Contravențiile prevăzute la alin. (1) se sancționează cu amendă de la 100 lei la 500 lei.
    Textul în documentul-sursă ↗
  47. Sursa 47: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 2551 · forma din 3 mai 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 2551
    Durata termenelor, fără deosebire de natura și izvorul lor, se calculează potrivit regulilor stabilite de prezentul titlu.
    Textul în documentul-sursă ↗
  48. Sursa 48: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 2552 alin. (1) · forma din 3 mai 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 2552 alin. (1)
    (1) Când termenul este stabilit pe săptămâni, luni sau ani, el se împlinește în ziua corespunzătoare din ultima săptămână ori lună sau din ultimul an.
    Textul în documentul-sursă ↗
  49. Sursa 49: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 2552 alin. (2) · forma din 3 mai 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 2552 alin. (2)
    (2) Dacă ultima lună nu are o zi corespunzătoare celei în care termenul a început să curgă, termenul se împlinește în ultima zi a acestei luni.
    Textul în documentul-sursă ↗
  50. Sursa 50: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 2554 · forma din 3 mai 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 2554
    Dacă ultima zi a termenului este o zi nelucrătoare, termenul se consideră împlinit la sfârșitul primei zile lucrătoare care îi urmează.
    Textul în documentul-sursă ↗
  51. Sursa 51: Legea nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilăLege · art. 52 lit. b) · forma din 6 iulie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 52 lit. b)
    b) actul de stare civilă a fost întocmit în străinătate și nu poate fi procurat certificatul ori extrasul de pe acest act.
    Textul în documentul-sursă ↗
  52. Sursa 52: Normele metodologice de aplicare unitară a dispozițiilor în materie de stare civilă, aprobate prin HG nr. 255/2024Normă · art. 173 · forma din 13 martie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 173
    Extrasele multilingve ale actelor de stare civilă eliberate în condițiile Convenției nr. 16 de către autoritățile competente ale statelor părți la această convenție, altele decât România, sunt recunoscute de către autoritățile și instituțiile publice române fără traducere, legalizare sau altă formalitate echivalentă și se utilizează în aceleași condiții ca și certificatele de stare civilă.
    Textul în documentul-sursă ↗
  53. Sursa 53: Normele metodologice de aplicare unitară a dispozițiilor în materie de stare civilă, aprobate prin HG nr. 255/2024Normă · art. 180 alin. (2) · forma din 13 martie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 180 alin. (2)
    (2) Formularele standard multilingve sunt instrumente ajutătoare pentru traducere și se prezintă numai împreună cu documentele oficiale, originale, pe care le însoțesc, neavând valoare juridică autonomă.
    Textul în documentul-sursă ↗
  54. Sursa 54: Normele metodologice de aplicare unitară a dispozițiilor în materie de stare civilă, aprobate prin HG nr. 255/2024Normă · art. 180 alin. (3) · forma din 13 martie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 180 alin. (3)
    (3) Documentele de stare civilă emise de autoritățile străine în conformitate cu dreptul intern, care sunt însoțite de formulare standard multilingve, sunt acceptate fără traducere, legalizare sau altă formalitate echivalentă.
    Textul în documentul-sursă ↗
  55. Sursa 55: Normele metodologice de aplicare unitară a dispozițiilor în materie de stare civilă, aprobate prin HG nr. 255/2024Normă · art. 180 alin. (4) · forma din 13 martie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 180 alin. (4)
    (4) Dacă documentele de stare civilă prevăzute la alin. (3) conțin mențiuni, acestea vor face obiectul unei traduceri separate, diferită de formularul standard multilingv, efectuată de către traducători autorizați prin grija solicitantului.
    Textul în documentul-sursă ↗
  56. Sursa 56: Normele metodologice de aplicare unitară a dispozițiilor în materie de stare civilă, aprobate prin HG nr. 255/2024Normă · art. 183 alin. (1) lit. a) · forma din 13 martie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 183 alin. (1) lit. a)
    a) poate solicita, dacă acest lucru este necesar în scopul prelucrării respectivului document oficial, ca persoana să furnizeze o traducere autentică sau o transliterare a conținutului formularului standard multilingv în limba română, dacă rubricile formularului standard multilingv sunt completate cu caractere din alfabetul chirilic sau grecesc;
    Textul în documentul-sursă ↗
  57. Sursa 57: Normele metodologice de aplicare unitară a dispozițiilor în materie de stare civilă, aprobate prin HG nr. 255/2024Normă · art. 183 alin. (1) lit. b) · forma din 13 martie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 183 alin. (1) lit. b)
    b) poate hotărî refuzarea acceptării și procesării documentului de stare civilă dacă informațiile incluse în formularul standard multilingv nu sunt suficiente în scopul prelucrării respectivului document oficial sau dacă formularul standard multilingv nu conține elementele esențiale ale documentului oficial original, cum ar fi eventuale mențiuni.
    Textul în documentul-sursă ↗
  58. Sursa 58: Hotărârea CJUE din 8 iunie 2017, cauza C-541/15, FreitagHotărâre · paragraful 47 · forma din 8 iunie 2017Curtea de Justiție a Uniunii Europene · 8 iunie 2017 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    paragraful 47 · textul original, în limba engleză
    47      Consequently, the answer to the question referred is that Article 21 TFEU must be interpreted as precluding the registry office of a Member State from refusing to recognise and enter in the civil register the name legally acquired by a national of that Member State in another Member State, of which he is also a national, and which is the same as his birth name, on the basis of a provision of national law which makes the possibility of having such an entry made, by declaration to the registry office, subject to the condition that that name must have been acquired during a period of habitual residence in that other Member State, unless there are other provisions of national law which effectively allow the recognition of that name.
    Textul în documentul-sursă ↗
  59. Sursa 59: Hotărârea CJUE din 8 iunie 2017, cauza C-541/15, FreitagHotărâre · paragraful 36 · forma din 8 iunie 2017Curtea de Justiție a Uniunii Europene · 8 iunie 2017 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    paragraful 36 · textul original, în limba engleză
    36      It also follows from the case-law of the Court that a refusal by the authorities of a Member State to recognise the name of a national of that State who exercised his right of free movement in the territory of another Member State, as determined in that second Member State, is likely to hinder the exercise of the right, enshrined in Article 21 TFEU, to move and reside freely in the territories of the Member States. Confusion and inconvenience are liable to arise from the divergence between the two names used for the same person (see, to that effect, judgment of 2 June 2016, Bogendorff von Wolffersdorff, C‑438/14, EU:C:2016:401, paragraph 37).
    Textul în documentul-sursă ↗
  60. Sursa 60: Normele metodologice de aplicare unitară a dispozițiilor în materie de stare civilă, aprobate prin HG nr. 255/2024Normă · art. 100 alin. (4) teza introductivă · forma din 13 martie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 100 alin. (4) teza introductivă
    (4) În situația în care se stabilește că în certificatul/extrasul de stare civilă/extrasul multilingv al actului de stare civilă eliberat de autoritățile străine au fost înscrise date care nu sunt în concordanță cu cele înscrise în registrele de stare civilă române, în documentele prezentate, R.N.E.P. și S.I.I.E.A.S.C., transcrierea se va face după îndreptarea erorilor de către autoritățile străine emitente, cu excepția următoarelor situații:
    Textul în documentul-sursă ↗
  61. Sursa 61: Normele metodologice de aplicare unitară a dispozițiilor în materie de stare civilă, aprobate prin HG nr. 255/2024Normă · art. 100 alin. (1) teza introductivă · forma din 13 martie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 100 alin. (1) teza introductivă
    (1) Cererea de transcriere este însoțită de certificatul de stare civilă, extrasul multilingv al actului de stare civilă sau extrasul de stare civilă eliberat de autoritățile străine, în original, care trebuie să îndeplinească cerințele de legalizare prevăzute la art. 34, traducerea în limba română legalizată sau, după caz, formularul standard multilingv, precum și, după caz, de următoarele documente:
    Textul în documentul-sursă ↗
  62. Sursa 62: Legea nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilăLege · art. 41 alin. (2) · forma din 6 iulie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 41 alin. (2)
    (2) Cetățeanul român este obligat ca, în termen de 6 luni de la înregistrarea actului sau faptului de stare civilă la autoritățile străine respectiv de la data dobândirii/redobândirii cetățeniei române, să solicite transcrierea certificatelor/extraselor de stare civilă la serviciul public comunitar local de evidență a persoanelor sau la primăria unității administrativ-teritoriale competent/competentă ori la misiunile diplomatice sau oficiile consulare de carieră ale României.
    Textul în documentul-sursă ↗
  63. Sursa 63: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 1093 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 1093 alin. (1)
    (1) Actele publice întocmite sau legalizate de o autoritate străină sau de un agent public străin pot fi produse în fața instanțelor române numai dacă sunt supralegalizate, pe cale administrativă ierarhică în statul de origine și apoi de misiunea diplomatică sau oficiul consular român, pentru certificarea autenticității semnăturilor și sigiliului aplicate pe acestea.
    Textul în documentul-sursă ↗
Ai nevoie de un avocat? Scrie-ne. Găsim pentru tine un avocat colaborator potrivit cazului tău, care te contactează în cel mult 2 zile lucrătoare. Prima consultație este gratuită și nu te obligă la nimic. Când poate fi util un avocat.

Ghiduri înrudite

Refuzul de a înscrie divorțul în actele de stare civilă: contestareaC07 · 17 MIN · GHID
SURSA
TOATE SURSELE

    Semnalează o eroare

    Spune-ne ce ai observat. Referința de mai jos se adaugă automat în mesaj. Nu include date personale sau detalii despre cazul tău.

    C07-020 · https://divortpartaj.org/ghiduri/corectarea-certificatului-strain-la-autoritatea-care-l-a-emis/
    Scrie-ne despre eroare

    Instalează pe iPhone sau iPad

    1. Apasă butonul Distribuie din Safari (pătratul cu săgeata în sus).
    2. Alege Adaugă pe ecranul principal.
    3. Apasă Adaugă. Aplicația apare lângă celelalte.

    Ghidurile principale, checklisturile și glosarul rămân disponibile și fără semnal.

    CONTACT · AVOCAȚI COLABORATORI

    Scrie-ne

    1. Scrii pe scurt ce se întâmplă.
    2. Echipa DivortPartaj.org citește mesajul și alege un avocat colaborator potrivit cazului tău.
    3. Avocatul te contactează în cel mult 2 zile lucrătoare. Prima consultație este gratuită și nu te obligă la nimic. Numele și datele tale de contact îi sunt arătate doar după ce confirmă că preia cererea.

    Site-ul nu primește comision. Dacă vrei să continui după prima consultație, onorariul îl stabilești direct cu avocatul.

    Scrie pe scurt ce se întâmplă și ce întrebare ai. Numele și datele de contact pune-le în câmpurile de mai sus. Nu include CNP, date de card sau de cont, detalii medicale amănunțite sau copii ale actelor: avocatul ți le va cere, dacă e nevoie.

    Cum folosim datele: Confidențialitate.

    Gratuit · fără comision