Refuzul de a înscrie divorțul în actele de stare civilă: contestarea
Dacă ofițerul de stare civilă refuză să înscrie o mențiune care intră în atribuțiile sale, calea specială este sesizarea instanței potrivit art. 9 din Legea nr. 119/1996; cererile privind înregistrările în registrele de stare civilă, date de lege instanțelor, se judecă în primă instanță la judecătorie. [1] [2] Dacă problema este recunoașterea hotărârii străine prin procedura Codului de procedură civilă, cererea principală are o competență distinctă, la tribunal. [7] Păstrează cererea, refuzul și dovada comunicării, apoi identifică exact operațiunea refuzată. Art. 9 nu stabilește el însuși un termen general de 30 de zile sau de 6 luni pentru atacarea refuzului. [84]
- ACTUALIZAT
- TIMP DE CITIRE
- 17 minute
Cuprins · 14 secțiuni
- 01Cui se adresează
- 02Operațiunea refuzată, înainte de alegerea instanței
- 03Un răspuns identificabil și dovada datei lui
- 04Poate divorțul să producă efecte în România?
- 05Dosarul administrativ și autoritatea care îl soluționează
- 06Separat: numele după divorț și căsătoria încheiată în străinătate
- 07Instanța și limitele folosirii contenciosului administrativ
- 08Cum pregătesc cererea și anexele pentru instanță?
- 09Termenele care nu trebuie confundate
- 10După soluție: înscrierea efectivă în registre
- 11Termene și repere
- 12Lista de pași
- 13Întrebări frecvente
- 14Surse și trimiteri
Cui se adresează
Persoana care solicită înscrierea în actele de stare civilă române a mențiunii unui divorț pronunțat ori înregistrat în străinătate și întâmpină un refuz.
Distincția dintre refuzul înscrierii, recunoașterea hotărârii străine și corectarea unei înregistrări existente.
Contestarea pe fond a divorțului în statul de origine.
Executarea întreținerii, partajul, autoritatea părintească și despăgubirile autonome.
Stabilirea unui termen individual fără actul primit, dovada comunicării și obiectul concret al cererii.
Operațiunea refuzată, înainte de alegerea instanței
Un răspuns de tipul „divorțul nu poate fi înscris” poate ascunde probleme diferite: documente lipsă, neîndeplinirea condițiilor pentru recunoașterea divorțului ori refuzul de a efectua o mențiune pentru care există deja un titlu utilizabil în România. Recunoașterea și înscrierea în registru au reguli distincte. Legea permite chiar înscrierea fără avizul administrativ indicat de art. 44 atunci când efectele hotărârii străine au fost recunoscute printr-o hotărâre a instanței române. [7] [11]
| Ce solicită în realitate persoana | Procedura care trebuie verificată |
|---|---|
| Înscrierea mențiunii pe baza unui titlu care poate produce efecte în România; ofițerul refuză o operațiune din atribuțiile sale | Sesizarea instanței prin art. 9 din Legea nr. 119/1996, cu competența materială din art. 94 pct. 1 lit. b) din Codul de procedură civilă (CPC). [1] [2] |
| Recunoașterea pe cale principală a unei hotărâri străine potrivit CPC | Tribunalul determinat prin art. 1.099 din CPC; înaintea acestei rute se verifică dreptul UE, tratatele și eventualele cazuri de recunoaștere de plin drept. [5] [6] [7] |
| Corectarea unei erori materiale dintr-un act ori dintr-o mențiune deja înscrisă | Rectificarea din art. 58; dispoziția primarului se contestă în condițiile alin. (5), la judecătorie potrivit Deciziei Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) nr. 28/2021, pronunțată în recurs în interesul legii. [23] [25] [27] |
| Anularea, completarea sau modificarea unui act ori a unei mențiuni existente | Procedura judiciară din art. 57, cu regulile sale proprii de competență. [20] [21] |
Formulează obiectul concret: identifică actul român și mențiunea de divorț cerută, hotărârea sau documentul străin invocat și motivul pentru care consideri refuzul nelegal. Această precizare este esențială atât pentru competență, cât și pentru conținutul cererii de chemare în judecată. [63] [64]
Un răspuns identificabil și dovada datei lui
Păstrează copia cererii depuse, numărul și data de înregistrare, inventarul anexelor, solicitările de completare și răspunsul autorității. Dacă refuzul a fost comunicat numai verbal, cere în scris soluția asupra cererii și temeiul ei legal. În răspunsul la o petiție trebuie indicat obligatoriu temeiul legal al soluției adoptate. [55] Documentele astfel strânse permit susținerea faptelor și a probelor din acțiunea judiciară. [64] [65]
O cerere de clarificare poate solicita punctual: „Vă rog să precizați dacă refuzul privește recunoașterea hotărârii străine, lipsa unui document, competența de soluționare ori înscrierea propriu-zisă a mențiunii și să indicați dispoziția legală aplicată.” Aceasta este o modalitate practică de a identifica obiectul litigiului; art. 9 nu instituie o plângere prealabilă obligatorie. CPC impune o procedură prealabilă numai când legea o prevede expres. [84] [60]
Pentru o petiție supusă OG nr. 27/2002, termenul general de comunicare a răspunsului este de 30 de zile de la înregistrare, indiferent dacă soluția este favorabilă. Dacă petiția a fost transmisă de la o autoritate necompetentă, cele 30 de zile curg de la înregistrarea la autoritatea competentă; transmiterea petiției greșit îndreptate se face în 5 zile, cu înștiințarea petiționarului. [56] [57] [59] Pentru o cercetare mai amănunțită, termenul poate fi prelungit cu cel mult 15 zile, cu notificarea prealabilă a petentului; regula specială privind energia și gazele nu privește acest demers. [58] Acestea sunt termene de răspuns, nu termene în care trebuie atacat refuzul.
Păstrează plicul, confirmarea de primire ori mesajul electronic prin care ai primit răspunsul. Nu folosi data unei discuții informale ca substitut pentru o comunicare documentată și nu presupune că repetarea aceleiași petiții conservă sau reîncepe orice termen judiciar. Art. 9 nu conferă unui asemenea demers un efect general de suspendare. [84]
Poate divorțul să producă efecte în România?
Înaintea unei acțiuni pentru înscriere, stabilește statul de origine, autoritatea emitentă, natura documentului și datele procedurii străine. Codul de procedură civilă se aplică procesului internațional în măsura în care dreptul UE, un tratat aplicabil sau o lege specială nu dispune altfel. O cerere de recunoaștere la tribunal nu este o etapă obligatorie pentru orice divorț străin: art. 1.095 din CPC reglementează recunoașterea de plin drept în ipotezele și condițiile sale. [5] [6]
Dacă este necesară recunoașterea pe cale principală potrivit CPC, art. 1.099 indică tribunalul în circumscripția căruia domiciliază ori își are sediul cel care a refuzat recunoașterea; când acesta nu poate fi determinat potrivit regulii legale, competența revine Tribunalului București. Acest reper diferă de regula cererii împotriva refuzului înscrierii. [7] [8] Recunoașterea poate fi rezolvată și incidental de instanța sesizată cu un alt proces, în condițiile art. 1.099 alin. (3); nu rezultă că trebuie deschise în toate situațiile două procese separate. [9]
Pentru cererea de recunoaștere, CPC cere copia hotărârii, dovada caracterului definitiv și, când partea a lipsit în procesul străin, dovezile relevante privind comunicarea citației și a actului de sesizare. [50] [51] [52] Traducerea și supralegalizarea documentelor se verifică după art. 1.100 alin. (2), cu excepțiile legale, convenționale ori de reciprocitate din art. 1.093. [53] [54]
Dacă ai deja o hotărâre română prin care au fost recunoscute efectele divorțului, prezint-o împreună cu dovada caracterului definitiv și cu documentele cerute pentru înscriere. Art. 44 alin. (3) exclude avizul administrativ menționat acolo, iar normele metodologice aprobate prin HG nr. 255/2024 reiau excepția. Obținerea acelui aviz nu trebuie tratată ca o condiție suplimentară în această ipoteză. [11] [38] Instanța de recunoaștere verifică condițiile legale, fără să rejudece pe fond divorțul sau să modifice hotărârea străină. [10]
Dosarul administrativ și autoritatea care îl soluționează
În regimul aplicabil începând cu data de 31 martie 2025 prevăzută de art. 2 alin. (4), cererea de înscriere a modificărilor produse în străinătate poate fi depusă la oricare serviciu public comunitar local de evidență a persoanelor ori primărie a unității administrativ-teritoriale. Ea se soluționează de ofițerul de stare civilă din cadrul autorității care păstrează actul pe care se operează mențiunea, cu aprobarea prevăzută de lege, sub rezerva excepției pentru hotărârea deja recunoscută de instanța română. Locul depunerii și autoritatea care soluționează dosarul pot fi diferite. [16] [13] [11] Pentru cererile depuse la misiunile diplomatice sau oficiile consulare de carieră, legea și normele prevăd circuitul prin Direcția Generală pentru Evidența Persoanelor. [14] [44]
Cererile vizate de art. 44 pot fi depuse personal ori prin împuternicit cu procură specială și, în forma legii în vigoare din 6 iulie 2026, și prin avocat împuternicit, pe baza împuternicirii avocațiale. Nu prelua ca regulă exclusivă o listă administrativă mai veche care menționează numai procura specială. [13] [15]
Compară cerința concretă din refuz cu documentele deja depuse:
- După recunoașterea judiciară în România: normele cer documentul ori hotărârea străină și traducerea legalizată în română, ambele în original, precum și hotărârea română de recunoaștere definitivă, în original. [30] [31]
- Pentru celelalte documente sau hotărâri străine: art. 136 alin. (3) cere documentul străin în original și traducerea legalizată în original. Încadrarea în această ramură nu dispensează de verificarea regimului de recunoaștere aplicabil. [34] [5]
- Identitatea și reprezentarea: verifică actul de identitate al solicitantului sau al împuternicitului și dovada reprezentării, după modul de depunere. [33] [35] [15]
- Autentificarea documentului străin: verifică, după caz, apostila, scutirea prevăzută de tratatul aplicabil ori de un instrument UE și, pentru situațiile rămase, supralegalizarea. Simplul fapt că există o traducere nu rezolvă autenticitatea documentului. [45] [46] [47] [48]
Normele prevăd verificări în registre, în evidențele persoanelor și asupra dosarului, urmate de referatul transmis pentru aprobare. Distinge o solicitare de completare justificată de un refuz de a aplica o regulă legală deja îndeplinită. [37] Documentele originale scanate pentru dosar se restituie deponentului imediat după confruntarea datelor, în condițiile normelor. [49]
Separat: numele după divorț și căsătoria încheiată în străinătate
Un divorț poate să nu stabilească numele pe care foștii soți îl poartă ulterior. Normele cer, în ipotezele prevăzute, declarații autentificate sau date în fața ofițerului de stare civilă; purtarea numelui celuilalt soț cetățean român presupune consimțământul acestuia. Art. 136 alin. (2) lit. c) și alin. (3) lit. c) prevăd și soluția preluării numelui din documentele de identitate ale solicitantului emise ulterior divorțului, când nu poate fi prezentată declarația fostului soț cetățean român. Aplică această regulă la situația și actele exacte, fără să presupui că orice document de identitate înlătură toate condițiile privind numele. [32] [36]
În circuitul art. 137, norma tratează expres și imposibilitatea prezentării declarației privind numele: împrejurarea trebuie indicată în cerere, rubrica referitoare la numele fostului soț aflat în acea situație rămâne necompletată, iar completarea poate urma pe baza declarației ulterioare, în condițiile legii. Această soluție trebuie verificată înainte de a accepta ideea că lipsa declarației împiedică în orice situație înscrierea divorțului. [40] [41] [42]
Dacă și căsătoria, și desfacerea ei s-au produs în străinătate, art. 137 alin. (1) reglementează cererea de înscriere a mențiunii căsătoriei și a divorțului la autoritatea care păstrează actul de naștere exemplarul I al soțului solicitant. Sunt necesare documentele străine relevante privind căsătoria și divorțul, traducerile cerute și celelalte documente necesare. [39] Pentru înscrierea divorțului pe un act de căsătorie păstrat în România, art. 137 alin. (9) indică ofițerul care păstrează registrul de căsătorie exemplarul I. Un refuz motivat exclusiv prin inexistența unui act român de căsătorie trebuie confruntat cu situația concretă și cu aceste circuite. [43]
Instanța și limitele folosirii contenciosului administrativ
Pentru refuzul de a efectua mențiunea ce intră în atribuțiile ofițerului ori funcționarului, art. 9 este norma directă de sesizare. Competența materială rezultă din art. 94 pct. 1 lit. b) din CPC: judecătoria, pentru cererile privind înregistrările în registrele de stare civilă date de lege instanțelor. [1] [2]
Teritorial, dacă cererea este formulată împotriva unei autorități sau instituții publice și nu există o regulă specială aplicabilă exact obiectului cererii, art. 111 din CPC permite alegerea instanței de la domiciliul ori sediul reclamantului sau de la sediul pârâtului; alegerea funcționează între instanțe deopotrivă competente. Identifică autoritatea căreia îi revine operațiunea refuzată și denumirea sa juridică înainte de a completa rubrica pârâtului. [3] [4] [61]
Nu transfera aici regulile unei alte proceduri. Art. 57 alin. (2) și (3) are reguli proprii pentru anularea, completarea și modificarea actelor, inclusiv competența Judecătoriei Sectorului 1 București în ipoteza indicată pentru cetățenii români cu domiciliul în străinătate și pentru străini. Art. 58 alin. (5) leagă contestația privind rectificarea de sediul autorității emitente. Aceste repere nu devin automat regula teritorială a oricărui refuz din art. 9. [21] [22] [25]
Decizia ÎCCJ nr. 28/2021 (recurs în interesul legii) stabilește obligatoriu competența judecătoriei pentru contestațiile împotriva dispozițiilor primarului privind rectificarea actelor de stare civilă. ÎCCJ explică de ce natura administrativă a dispoziției nu atrage automat contenciosul administrativ atunci când există o procedură judiciară specială. [27] [28] Dispozitivul acestei decizii nu trebuie prezentat ca o hotărâre asupra recunoașterii divorțurilor străine: pentru refuzul înscrierii folosești direct art. 9 și CPC, iar pentru recunoașterea principală verifici art. 1.099. [1] [2] [7]
De aceea, simpla mențiune „refuz al primăriei” nu justifică alegerea automată a tribunalului de contencios administrativ, a unei plângeri prealabile și a unui termen de 6 luni. Dacă actul și pretențiile formulate au un alt obiect decât înscrierea, rectificarea ori recunoașterea descrise aici, încadrarea se face pentru acel obiect distinct. [28] [60] [84]
Cum pregătesc cererea și anexele pentru instanță?
Cererea trebuie să permită instanței să înțeleagă exact ce operațiune soliciți și de ce condițiile ei sunt îndeplinite. O structură practică este:
- Părțile și comunicările: numele, adresele și celelalte date cerute de CPC; dacă locuiești în străinătate, art. 194 lit. a) cere și domiciliul ales în România pentru comunicările procesului. Pentru reprezentare, indică reprezentantul și atașează dovada calității. [61] [62]
- Obiectul: identifică actul de stare civilă român, mențiunea cerută, cererea administrativă și refuzul; formulează concret obligația a cărei realizare o soliciți, potrivit încadrării juridice a cauzei. [63] [1]
- Faptele și dreptul: descrie căsătoria și divorțul, documentele disponibile, regimul prin care titlul poate produce efecte în România, depunerea dosarului, completările și motivul refuzului. Răspunde punctual motivelor autorității, indicând normele corespunzătoare. [64]
- Probele: anexează înscrisurile pe care se sprijină fiecare capăt de cerere — dosarul depus, răspunsul/refuzul, dovada comunicării, hotărârea străină și actele aferente, eventuala hotărâre română de recunoaștere, documentele de stare civilă și actele privind numele, după caz. [65] [30] [31] [32]
- Semnătura și timbrarea: semnează cererea și atașează dovada taxei judiciare datorate dacă cererea este supusă timbrării. Taxa se stabilește în funcție de obiectul efectiv, fără a presupune că orice cerere de stare civilă este automat scutită. [66] [67]
Poți depune cererea prin modalitățile prevăzute de art. 199 alin. (1), inclusiv personal, prin reprezentant, poștă, curier sau în formele de transmitere electronică prevăzute de text. Păstrează dovada depunerii și urmărește comunicările instanței. [68]
Dacă primești o adresă de regularizare, completează lipsurile în termenul indicat, de cel mult 10 zile de la primirea comunicării, sub sancțiunea anulării cererii în condițiile legii. Art. 200 alin. (3) exceptează de la această sancțiune obligația de desemnare a unui reprezentant comun, pentru care se aplică regula specială la care textul trimite. [69] Totodată, instanța nu poate cere completarea ori modificarea cererii cu date sau informații de care nu dispui personal și pentru obținerea cărora este necesară intervenția instanței. Explică în mod concret o asemenea situație în răspunsul la adresa de regularizare. [89]
Dacă instanța anulează cererea în procedura regularizării, art. 200 prevede numai cererea de reexaminare, în 15 zile de la comunicarea încheierii, soluționată de alt complet prin încheiere definitivă. [70] [71] [72] Reexaminarea permite revenirea asupra anulării dacă măsura a fost dispusă eronat sau dacă lipsurile au fost înlăturate în termenul inițial de regularizare. Cele 15 zile pentru reexaminare nu reprezintă, așadar, un nou termen automat de completare a cererii. Arată motivat eroarea anulării ori depunerea completărilor în termen și anexează dovezile. Această cale se deosebește de apelul împotriva unei hotărâri asupra fondului. [72]
Termenele care nu trebuie confundate
Acțiunea pentru refuz. Art. 9 din Legea nr. 119/1996 permite sesizarea instanței competente, dar nu fixează în acest text un termen special de 30 de zile ori de 6 luni. Această constatare nu înseamnă că orice cerere conexă poate fi introdusă oricând: obiectul exact, actul atacat și norma care îl guvernează rămân decisive. Înregistrează imediat cronologia și verifică încadrarea înainte de expirarea unui termen indicat într-un act primit. [84]
Cele 6 luni pentru înscriere. Art. 44 alin. (4) obligă cetățeanul român să solicite înscrierea în 6 luni de la înregistrarea în străinătate a modificării statutului civil ori a numelui. Punctul de pornire este înregistrarea străină, nu comunicarea refuzului autorității române. Acest termen nu este, prin el însuși, termenul acțiunii din art. 9 și nici un termen de apel. [12]
Calculul celor 6 luni urmează regulile generale din Codul civil: termenul se împlinește în ziua corespunzătoare din luna a șasea, iar dacă acea lună nu are o zi corespunzătoare, în ultima ei zi. Dacă ultima zi este nelucrătoare, termenul se împlinește la sfârșitul primei zile lucrătoare care urmează. Păstrează documentul care dovedește data înregistrării străine pentru a putea aplica aceste reguli. [85] [86] [87] [88]
Nedeclararea modificărilor intervenite în străinătate în statutul civil ori cu privire la nume, în termenul din art. 44 alin. (4), este prevăzută drept contravenție și se sancționează cu amendă de la 100 la 500 lei. Această consecință privește obligația de declarare a modificării. [90] [91]
Răspunsul la petiție. Cele 30 de zile și eventuala prelungire prevăzute de OG nr. 27/2002 privesc comunicarea răspunsului de către autoritate. Nu sunt un termen general în care solicitantul trebuie să introducă procesul. [56] [58]
Rectificarea. Art. 58 alin. (3) prevede soluționarea cererii administrative de rectificare în 30 de zile și comunicarea dispoziției în 10 zile de la emitere. Nici aceste durate nu trebuie prezentate drept termen de contestare a oricărui refuz privind un divorț străin. [24]
Apelul împotriva hotărârii române. Hotărârile de primă instanță pot fi atacate cu apel dacă legea nu prevede expres altfel; termenul general este de 30 de zile de la comunicarea hotărârii. Apelul și, când este cazul, motivele se depun la instanța a cărei hotărâre este atacată. [73] [74] [76] Un apel depus înaintea comunicării face ca hotărârea să fie socotită comunicată la data depunerii sale. [75]
Pentru termenele procedurale socotite pe zile, ziua de început și cea de împlinire nu intră în calcul, iar ultima zi nelucrătoare mută împlinirea în prima zi lucrătoare următoare. Păstrează dovezile de transmitere: art. 183 reglementează actele depuse prin poștă, curier, fax sau e-mail și dovada datei lor. [77] [78] [79] [80]
Nerespectarea termenului procedural poate atrage decăderea. Repunerea în termen presupune dovedirea unor motive temeinic justificate. [81] [82] Potrivit art. 186 alin. (2), trebuie să îndeplinești actul omis și să ceri totodată repunerea în termen în cel mult 15 zile de la încetarea împiedicării. Pentru exercitarea unei căi de atac, această durată este egală cu termenul prevăzut pentru calea respectivă și curge tot de la încetarea împiedicării; în cazul apelului cu termenul general de 30 de zile, durata pentru act și cererea de repunere este de 30 de zile. Admiterea repunerii depinde de îndeplinirea condițiilor legale, nu rezultă automat din formularea cererii. [83] [74]
După soluție: înscrierea efectivă în registre
O hotărâre de recunoaștere și mențiunea efectiv înscrisă sunt rezultate distincte. După obținerea titlului judiciar relevant, prezintă autorității documentele cerute și identifică actele pe care trebuie înscris divorțul. În ipoteza recunoașterii judiciare în România, se aplică excepția de la aviz din art. 44 alin. (3), împreună cu documentele art. 136 alin. (2). [11] [30] [31]
Legea prevede înscrierea desfacerii căsătoriei pe actul de căsătorie și pe actele de naștere ale foștilor soți. Verifică toate aceste înregistrări relevante pentru situația ta și exactitatea numelui, nu doar numărul unei adrese trimise între instituții. [17] Certificatele se eliberează cu mențiunile corespunzătoare; pentru o căsătorie desfăcută prin divorț, certificatul de căsătorie se eliberează numai cu mențiunea corespunzătoare. [18] [19]
Dacă mențiunea a fost efectuată greșit, stabilește natura erorii. Rectificarea privește îndreptarea erorilor materiale, iar anularea, completarea ori modificarea au procedura art. 57. Legea prevede și o regulă pentru îndreptarea din oficiu a datelor eronate constatate în procesul de întocmire, verificare ori validare electronică. Alegerea se face după eroarea reală, fără a relua automat o acțiune împotriva refuzului care între timp a încetat. [29] [23] [20] [26]
Termene și repere procedurale
- Interval
6 luni [12]
- De când începe
Înregistrarea în străinătate a modificării statutului civil ori a numelui. [12]
- Cum se aplică
Reperul este înregistrarea străină prevăzută de art. 44 alin. (4). Cele 6 luni se împlinesc în ziua corespunzătoare din luna a șasea; dacă acea zi nu există, în ultima zi a lunii. Ultima zi nelucrătoare prelungește termenul până la sfârșitul primei zile lucrătoare următoare, potrivit art. 2551, art. 2552 alin. (1) și (2) și art. 2554 din Codul civil. [12] [85] [86] [87] [88]
- Consecințe
Nedeclararea modificării în termenul legal constituie contravenție, sancționată cu amendă de la 100 la 500 lei. [90] [91] Cele 6 luni privesc obligația de declarare și nu permit calificarea automată drept tardivă a unei acțiuni împotriva refuzului înscrierii numai prin raportare la acest interval. [12] [84]
Obligația de desemnare a unui reprezentant comun este exceptată de la sancțiunea anulării indicată în art. 200 alin. (3). [69]
Nu se poate cere completarea cu date ori informații indisponibile personal reclamantului, pentru obținerea cărora este necesară intervenția instanței, potrivit art. 200 alin. (4¹). [89]
Termenul privește regularizarea cererii judiciare, nu completarea inițială a dosarului administrativ. [69]
Anularea poate fi înlăturată dacă a fost dispusă eronat ori dacă lipsurile au fost remediate în termenul inițial; cele 15 zile nu deschid automat un nou termen de completare. [72]
Lista de pași
Întrebări frecvente
Mă adresez automat tribunalului de contencios administrativ?
Trebuie să obțin mai întâi recunoașterea divorțului la tribunal?
Termenul de 6 luni curge de când am primit refuzul?
Autoritatea mai poate cere avizul județean după recunoașterea judiciară în România?
Pot depune cererea de mențiune prin avocat?
Ce fac dacă instanța îmi anulează cererea pentru lipsuri?
Dacă anularea a intervenit în procedura regularizării din art. 200 din CPC, calea prevăzută de text este reexaminarea în 15 zile de la comunicarea încheierii. [70] [71] Instanța poate reveni asupra anulării dacă a fost dispusă eronat ori dacă lipsurile au fost înlăturate în termenul inițial de regularizare; reexaminarea nu oferă automat un nou termen de completare. [72] Nu o confunda cu termenul general de apel împotriva unei hotărâri de primă instanță. [73] [74]
De reținut
Arată cele 7 idei principale ale ghidului
Cererile din art. 44 pot fi depuse și prin avocat, pe baza împuternicirii avocațiale, potrivit art. 59¹, în forma aplicabilă din 6 iulie 2026.
Dosarul și cronologia înainte de sesizarea instanței
Ghidul descrie regulile în vigoare la data actualizării, 30 octombrie 2026. Dacă situația ta este mai veche, unele reguli pot fi diferite.
Surse și trimiteri
- Sursa 1: Legea nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 9În cazul în care ofițerul de stare civilă sau funcționarul cu atribuții de stare civilă refuză să întocmească un act sau să înscrie o mențiune ce intră în atribuțiile sale, persoana nemulțumită poate sesiza instanța competentă, potrivit legii.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 2: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 94 pct. 1 lit. b)b) cererile referitoare la înregistrările în registrele de stare civilă, date de lege în competența instanțelor judecătorești;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 3: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 111Cererile îndreptate împotriva statului, autorităților și instituțiilor centrale sau locale, precum și a altor persoane juridice de drept public pot fi introduse la instanța de la domiciliul sau sediul reclamantului ori la instanța de la sediul pârâtului.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 4: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 116Reclamantul are alegerea între mai multe instanțe deopotrivă competente.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 5: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 1.065Dispozițiile prezentei cărți se aplică proceselor de drept privat cu elemente de extraneitate în măsura în care prin tratatele internaționale la care România este parte, prin dreptul Uniunii Europene sau prin legi speciale nu se prevede altfel.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 6: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 1.095Hotărârile străine sunt recunoscute de plin drept în România, dacă se referă la statutul personal al cetățenilor statului unde au fost pronunțate sau dacă, fiind pronunțate într-un stat terț, au fost recunoscute mai întâi în statul de cetățenie al fiecărei părți ori, în lipsă de recunoaștere, au fost pronunțate în baza legii determinate ca aplicabilă conform dreptului internațional privat român, nu sunt contrarii ordinii publice de drept internațional privat român și a fost respectat dreptul la apărare.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 7: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 1.099 alin. (1)(1) Cererea de recunoaștere se rezolvă pe cale principală de tribunalul în circumscripția căruia își are domiciliul sau, după caz, sediul cel care a refuzat recunoașterea hotărârii străine.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 8: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 1.099 alin. (2)(2) În cazul imposibilității de determinare a tribunalului potrivit alin. (1), competența aparține Tribunalului București.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 9: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 1.099 alin. (3)(3) Cererea de recunoaștere poate fi, de asemenea, rezolvată pe cale incidentală de către instanța sesizată cu un proces având un alt obiect, în cadrul căruia se ridică excepția autorității lucrului judecat sau o chestiune prealabilă întemeiată pe hotărârea străină.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 10: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 1.098Cu excepția verificării condițiilor prevăzute la art. 1.096 și 1.097, instanța română nu poate proceda la examinarea în fond a hotărârii străine și nici la modificarea ei.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 11: Legea nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 44 alin. (3)(3) Prin excepție de la prevederile alin. (1) și (2), hotărârile străine ale căror efecte sunt recunoscute, potrivit legii, prin hotărâre pronunțată în România de instanța competentă se înscriu fără avizul șefului serviciului public comunitar județean de evidență a persoanelor/D.G.E.P.M.B./D.G.E.P.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 12: Legea nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 44 alin. (4)(4) Cetățeanul român este obligat ca, în termen de 6 luni de la înregistrarea în străinătate a modificărilor intervenite în statutul civil sau cu privire la nume, să solicite, personal sau prin împuternicit cu procură specială, înscrierea mențiunilor în registrele de stare civilă române.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 13: Legea nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 44 alin. (1²)(1^2) Începând cu data prevăzută la art. 2 alin. (4), cererile de înscriere a modificărilor intervenite în statutul civil sau cu privire la nume ori ca urmare a rectificării actelor de stare civilă, produse în străinătate, precum și cu privire la regimul matrimonial ales în fața autorităților/instituțiilor străine competente se soluționează de către ofițerul de stare civilă din cadrul serviciului public comunitar local de evidență a persoanelor/primăria unității administrativ-teritoriale care are în păstrare actul pe marginea căruia urmează să se opereze mențiunea, cu aprobarea șefului serviciului public comunitar județean de evidență a persoanelor/directorului D.G.E.P.M.B.; cererile se depun la oricare serviciu public comunitar local de evidență a persoanelor/primărie a unității administrativ-teritoriale, personal sau prin împuternicit cu procură specială.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 14: Legea nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 44 alin. (2)(2) Cererile depuse personal sau prin împuternicit cu procură specială la misiunile diplomatice sau oficiile consulare de carieră ale României privind înscrierea modificărilor intervenite în statutul civil sau cu privire la nume ori ca urmare a rectificării actelor de stare civilă, produse în străinătate, precum și cu privire la regimul matrimonial ales în fața autorităților/instituțiilor străine competente se aprobă și se înscriu prin mențiune pe actele de stare civilă de către D.G.E.P.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 15: Legea nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 59¹Cererile prevăzute la art. 41 alin. (1)-(6) și (11)-(16), art. 41^3 alin. (1), art. 41^17 alin. (2), art. 44 alin. (1), (1^2), (2) și (4), art. 46 alin. (2), art. 47, 48 și art. 54 alin. (1^3) pot fi depuse și prin avocat împuternicit de către titular, de către reprezentanții legali ai acestuia sau de către persoanele îndreptățite, după caz, în baza împuternicirii avocațiale emise cu respectarea prevederilor Legii nr. 51/1995, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și ale Statutului profesiei de avocat, adoptat prin Hotărârea Consiliului Uniunii Naționale a Barourilor din România nr. 64/2011, cu modificările și completările ulterioare.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 16: Legea nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 2 alin. (4)(4) Începând cu data de 31 martie 2025, Registrul de stare civilă exemplarul I se completează informatic și se păstrează în Registrul de stare civilă exemplarul I pe suport hârtie, iar Registrul de stare civilă exemplarul II se întocmește numai în format electronic de către ofițerii de stare civilă din cadrul unităților administrativ-teritoriale din România.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 17: Legea nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 48Încetarea căsătoriei prin decesul sau prin declararea judecătorească a morții unuia dintre soți, constatarea nulității, anularea sau desfacerea căsătoriei se înscrie prin mențiune pe actul de căsătorie și pe cele de naștere ale foștilor soți. Mențiunea se înscrie, din oficiu, pe baza comunicării primite de la ofițerul de stare civilă care a întocmit actul de deces, a hotărârii judecătorești definitive, a certificatului de divorț transmis de ofițerul de stare civilă sau de notarul public ori la cererea persoanei interesate, personal sau prin împuternicit cu procură specială.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 18: Legea nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 51 alin. (1)(1) Persoanelor prevăzute la art. 10 alin. (1) li se pot elibera certificate de stare civilă în care se înscriu mențiunile referitoare la modificările intervenite în statutul civil, iar, la cerere, și alte mențiuni, cu excepția celor privind adopția. Certificatele de stare civilă eliberate anterior se retrag și se anulează.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 19: Legea nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 51 alin. (2)(2) În cazul căsătoriilor desfăcute prin divorț/încetate prin decesul unuia dintre soți certificatul de căsătorie se eliberează numai cu mențiunile corespunzătoare.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 20: Legea nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 57 alin. (1)(1) Anularea, completarea sau modificarea actelor de stare civilă și a mențiunilor înscrise pe acestea se poate face numai în temeiul unei hotărâri judecătorești definitive.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 21: Legea nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 57 alin. (2)(2) În cazul anulării, completării și modificării actelor de stare civilă, sesizarea instanței judecătorești se face de către persoana interesată, de primăria unității administrativ-teritoriale, de serviciile publice comunitare locale sau județene de evidență a persoanelor ori de către parchet. Cererea se soluționează de judecătoria în a cărei rază teritorială se află domiciliul sau sediul acestora, pe baza verificărilor efectuate de serviciul public comunitar local de evidență a persoanelor și/sau de primăria unității administrativ-teritoriale ori de alte instituții abilitate, precum și a concluziilor procurorului.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 22: Legea nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 57 alin. (3)(3) Soluționarea cererilor de anulare, completare și modificare a actelor de stare civilă formulate de cetățenii români cu domiciliul în străinătate și de străini este de competența Judecătoriei Sectorului 1 al Municipiului București.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 23: Legea nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 58 alin. (1)(1) Rectificarea actelor de stare civilă și a mențiunilor înscrise pe marginea acestora se face în temeiul dispoziției primarului unității administrativ-teritoriale care are în păstrare actul de stare civilă, din oficiu sau la cererea persoanei interesate, cu avizul conform al șefului serviciului public comunitar județean de evidență a persoanelor/serviciului public comunitar de evidență a persoanelor al sectorului municipiului București.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 24: Legea nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 58 alin. (3)(3) Cererea de rectificare a actelor de stare civilă și a mențiunilor înscrise pe acestea, însoțită de actele doveditoare, se depune la serviciul public comunitar local de evidență a persoanelor sau la primăria unității administrativ-teritoriale care are în păstrare actul de stare civilă ori, după caz, la serviciul public comunitar local de evidență a persoanelor sau la primăria de la locul de domiciliu. Cererea se soluționează în termen de 30 de zile prin emiterea dispoziției prevăzute la alin. (1), care se comunică solicitantului în termen de 10 zile de la data emiterii.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 25: Legea nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 58 alin. (5)(5) Dispoziția prevăzută la alin. (1) poate fi contestată la instanța judecătorească în a cărei rază teritorială își are sediul autoritatea emitentă, în condițiile legii.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 26: Legea nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 58¹Începând cu data prevăzută la art. 2 alin. (4), în cazul în care la întocmirea actelor de stare civilă și aplicarea mențiunilor sau în procesul de verificare și validare a actelor de stare civilă se constată că acestea conțin date eronate, îndreptarea acestora se face, din oficiu, prin aplicarea unor mențiuni, în baza unui referat semnat de șeful serviciului public comunitar local de evidență a persoanelor/ofițerul de stare civilă, care cuprinde datele care urmează a se corecta.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 27: Decizia ÎCCJ nr. 28/2021 (recurs în interesul legii)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
dispozitiv — dezlegarea competențeiÎn interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 58 alin. (5) din Legea nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilă, republicată, cu modificările și completările ulterioare, art. 94 pct. 1 lit. b) din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată, cu modificările și completările ulterioare (atât în redactarea anterioară Legii nr. 310/2018, cât și în redactarea ulterioară acestei legi), art. 100 alin. (2) și (4) din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, art. 2 alin. (1) lit. c), f) și i) și alin. (2) și art. 5 alin. (2) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, revine judecătoriilor competența materială procesuală de soluționare în primă instanță a cererilor în anulare/contestațiilor formulate împotriva dispozițiilor emise de primari în soluționarea cererilor de rectificare a actelor de stare civilă.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 28: Decizia ÎCCJ nr. 28/2021 (recurs în interesul legii)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
par. 6767. Dar calificarea actului nu atrage automat competența materială procesuală a instanțelor de contencios administrativ de a soluționa o cerere îndreptată împotriva acestui act, câtă vreme, potrivit art. 5 alin. (2) din Legea nr. 554/2004, nu pot fi atacate pe calea contenciosului administrativ actele administrative pentru modificarea sau desființarea cărora se prevede, prin lege organică, o altă procedură judiciară.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 29: Decizia ÎCCJ nr. 28/2021 (recurs în interesul legii)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
par. 6565. Dacă anularea, completarea și modificarea actelor de stare civilă sau a mențiunilor înscrise pe marginea acestora presupun parcurgerea unei proceduri judiciare, de competența instanțelor judecătorești, și obținerea unei hotărâri judecătorești definitive în baza căreia atari operațiuni pot fi efectuate [a se vedea art. 100 alin. (1) din Codul civil; art. 57 alin. (1) din Legea nr. 119/1996; art. 125 alin. (1) din Metodologia aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 64/2011], pentru rectificarea actelor de stare civilă, care înseamnă simpla îndreptare a unor erori materiale comise cu ocazia înregistrărilor de stare civilă, s-a reglementat calea administrativă de soluționare, dată în competența primarului unității administrativ-teritoriale ce are în păstrare actul de stare civilă [art. 100 alin. (2) din Codul civil; art. 58 din Legea nr. 119/1996; art. 129 din Metodologia aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 64/2011].
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 30: Normele metodologice de aplicare unitară a dispozițiilor în materie de stare civilă, aprobate prin HG nr. 255/2024Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 136 alin. (2) lit. a)a) documentul străin/hotărârea străină și traducerea în limba română, legalizată, ambele în original;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 31: Normele metodologice de aplicare unitară a dispozițiilor în materie de stare civilă, aprobate prin HG nr. 255/2024Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 136 alin. (2) lit. b)b) hotărârea prin care s-au recunoscut pe teritoriul României efectele documentului străin/hotărârii străine, definitivă, în original;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 32: Normele metodologice de aplicare unitară a dispozițiilor în materie de stare civilă, aprobate prin HG nr. 255/2024Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 136 alin. (2) lit. c)c) declarații autentificate sau date în fața ofițerului de stare civilă care înregistrează cererea din partea soților, cetățeni români, cu privire la numele de familie purtat după divorț, în situația în care în documentul străin/hotărârea străină nu se face referire la numele soților după divorț; numele de familie al celuilalt soț, cetățean român, se poartă numai cu consimțământul acestuia consemnat prin declarație autentificată sau dată în fața ofițerului de stare civilă; în cazul în care nu se poate prezenta declarație din partea fostului soț, cetățean român, numele de familie se preia din documentele de identitate ale solicitantului emise ulterior divorțului;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 33: Normele metodologice de aplicare unitară a dispozițiilor în materie de stare civilă, aprobate prin HG nr. 255/2024Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 136 alin. (2) lit. d)d) documentul de identitate al solicitantului, în original, dacă se prezintă personal ori, după caz, documentul de identitate în original al persoanei împuternicite;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 34: Normele metodologice de aplicare unitară a dispozițiilor în materie de stare civilă, aprobate prin HG nr. 255/2024Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 136 alin. (3) lit. a)a) documentul/hotărârea eliberat/eliberată de autoritățile străine, în original, traducerea legalizată a acestuia/acesteia în limba română, în original;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 35: Normele metodologice de aplicare unitară a dispozițiilor în materie de stare civilă, aprobate prin HG nr. 255/2024Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 136 alin. (3) lit. b)b) documentul de identitate al solicitantului, în original, dacă se prezintă personal ori, după caz, documentul de identitate în original al persoanei împuternicite;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 36: Normele metodologice de aplicare unitară a dispozițiilor în materie de stare civilă, aprobate prin HG nr. 255/2024Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 136 alin. (3) lit. c)c) declarații autentificate sau date în fața ofițerului de stare civilă care înregistrează cererea din partea soților, cetățeni români, cu privire la numele de familie purtat după divorț, în situația în care în documentul străin/hotărârea străină nu se face referire la numele soților după divorț; numele de familie al celuilalt soț, cetățean român, se poartă numai cu consimțământul acestuia consemnat prin declarație autentificată sau dată în fața ofițerului de stare civilă; în cazul în care nu se poate prezenta declarație din partea fostului soț, cetățean român, numele de familie se preia din documentele de identitate ale solicitantului emise ulterior divorțului;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 37: Normele metodologice de aplicare unitară a dispozițiilor în materie de stare civilă, aprobate prin HG nr. 255/2024Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 136 alin. (4)(4) Pentru înscrierea mențiunilor privind modificările intervenite în statutul civil sau cu privire la nume ori ca urmare a rectificării actelor de stare civilă, produse în străinătate, precum și cu privire la regimul matrimonial ales în fața autorităților/instituțiilor străine competente, ofițerul de stare civilă competent să soluționeze cererea efectuează verificări în registrele de stare civilă, în R.N.E.P., în S.I.I.E.A.S.C., precum și asupra documentelor aflate la dosar și emite un referat pe care îl transmite S.P.C.J.E.P./.D.G.E.P.M.B. spre aprobare.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 38: Normele metodologice de aplicare unitară a dispozițiilor în materie de stare civilă, aprobate prin HG nr. 255/2024Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 135 alin. (3)(3) Este interzisă înscrierea mențiunilor primite din străinătate fără aprobarea D.G.E.P./S.P.C.J.E.P./D.G.E.P.M.B., cu excepția hotărârilor străine ale căror efecte sunt recunoscute, potrivit legii, prin hotărâre pronunțată în România de instanța competentă.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 39: Normele metodologice de aplicare unitară a dispozițiilor în materie de stare civilă, aprobate prin HG nr. 255/2024Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 137 alin. (1)(1) Cererea privind înscrierea mențiunii de căsătorie încheiată în străinătate și de desfacere a acesteia prin divorț ori încetare prin decesul unuia dintre soți se soluționează de către S.P.C.L.E.P. sau, după caz, primăria unității administrativ-teritoriale care are în păstrare actul de naștere exemplarul I al soțului care solicită înscrierea mențiunilor și este însoțită de certificatul/extrasul de căsătorie/extrasul multilingv al actului de căsătorie, sentința/certificatul de divorț sau certificatul/extrasul de deces/extras multilingv al actului de deces, traducerea legalizată a acestora în limba română, după caz, prezentate în original, precum și orice alte documente necesare înscrierii mențiunii.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 40: Normele metodologice de aplicare unitară a dispozițiilor în materie de stare civilă, aprobate prin HG nr. 255/2024Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 137 alin. (3)(3) În cazul înscrierii mențiunii privind desfacerea căsătoriei, dacă din sentința/certificatul de divorț nu reiese numele soților după divorț, se prezintă declarații autentificate de un notar public sau date în fața ofițerului de stare civilă din partea foștilor soți, cetățeni români, cu privire la numele purtat după divorț, dacă aceștia/sau numai unul dintre aceștia și-au/și-a schimbat numele de familie prin căsătorie; numele de familie al celuilalt soț, cetățean român, se poartă numai cu consimțământul acestuia.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 41: Normele metodologice de aplicare unitară a dispozițiilor în materie de stare civilă, aprobate prin HG nr. 255/2024Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 137 alin. (4)(4) În situația în care fostul/fosta soț/soție, cetățean român, este în imposibilitate de a prezenta declarația cu privire la numele de familie pe care au convenit să-l poarte după divorț, aspect care trebuie să fie menționat în cererea solicitantului, textul de mențiune ce se înscrie în actele de naștere ale foștilor soți nu se completează la rubrica privind numele de familie al acestuia/acesteia.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 42: Normele metodologice de aplicare unitară a dispozițiilor în materie de stare civilă, aprobate prin HG nr. 255/2024Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 137 alin. (5)(5) În situația prevăzută la alin. (4) numele de familie se completează în baza declarației ulterioare a fostului/fostei soț/soții, cu respectarea dispozițiilor alin. (3), conform textelor prevăzute în anexa nr. 20, în condițiile art. 135 alin. (2).
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 43: Normele metodologice de aplicare unitară a dispozițiilor în materie de stare civilă, aprobate prin HG nr. 255/2024Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 137 alin. (9)(9) În situațiile prevăzute la alin. (3) și (8), cererea se soluționează de către ofițerul de stare civilă care are în păstrare Registrul de căsătorie exemplarul I, în baza tuturor documentelor depuse și, după caz, transmise de ofițerul de stare civilă care le-a primit, cu respectarea dispozițiilor prevăzute la Secțiunea 1.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 44: Normele metodologice de aplicare unitară a dispozițiilor în materie de stare civilă, aprobate prin HG nr. 255/2024Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 140 alin. (1)(1) Cererile privind înscrierea mențiunilor prevăzute la art. 44 din Legea nr. 119/1996, republicată, cu modificările și completările ulterioare, depuse la misiunile diplomatice și oficiile consulare de carieră ale României, se aprobă și se înscriu prin mențiune în Registrul de stare civilă exemplarul II de către D.G.E.P., care transmite ofițerului de stare civilă mențiunea pentru înscrierea acesteia în Registrul de stare civilă exemplarul I aflat în păstrare, cu aplicarea dispozițiilor art. 136 alin. (3) și cu respectarea competenței stabilite prin prezenta secțiune.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 45: Normele metodologice de aplicare unitară a dispozițiilor în materie de stare civilă, aprobate prin HG nr. 255/2024Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 34 lit. a)a) documentele eliberate de instituții ale statelor semnatare ale Convenției de la Haga din 5 octombrie 1961 cu privire la suprimarea cerinței supralegalizării actelor oficiale străine se apostilează;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 46: Normele metodologice de aplicare unitară a dispozițiilor în materie de stare civilă, aprobate prin HG nr. 255/2024Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 34 lit. b)b) documentele eliberate de statele cu care România a încheiat tratate/convenții/acorduri de asistență judiciară sunt scutite de supralegalizare, apostilare sau orice altă formalitate;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 47: Normele metodologice de aplicare unitară a dispozițiilor în materie de stare civilă, aprobate prin HG nr. 255/2024Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 34 lit. c)c) documentele eliberate de statele membre ale Uniunii Europene care intră sub incidența Regulamentului (UE) 2016/1.191 al Parlamentului European și al Consiliului din 6 iulie 2016 privind promovarea liberei circulații a cetățenilor prin simplificarea cerințelor de prezentare a anumitor documente oficiale în Uniunea Europeană și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1.024/2012 sunt scutite de apostilare sau orice altă formalitate;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 48: Normele metodologice de aplicare unitară a dispozițiilor în materie de stare civilă, aprobate prin HG nr. 255/2024Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 34 lit. d)d) documentele care nu se regăsesc în una dintre situațiile prevăzute la lit. a)-c) se supralegalizează, în conformitate cu prevederile art. 1.093 din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată , cu modificările și completările ulterioare;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 49: Normele metodologice de aplicare unitară a dispozițiilor în materie de stare civilă, aprobate prin HG nr. 255/2024Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 33 alin. (6)(6) Documentele preluate electronic de la emitenți, necesare înregistrării actelor de stare civilă sau înscrierii mențiunilor, se asociază la dosarul electronic constituit; în situația în care documentele nu există în format electronic, ofițerul de stare civilă este obligat să scaneze și să încarce originalul acestora și să le restituie deponentului imediat după confruntarea datelor.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 50: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
- Sursa 51: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 1.100 alin. (1) lit. b)b) dovada caracterului definitiv al acesteia;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 52: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 1.100 alin. (1) lit. c)c) copia dovezii de înmânare a citației și a actului de sesizare, comunicate părții care a fost lipsă în instanța străină, sau orice alt act oficial care să ateste că citația și actul de sesizare au fost cunoscute, în timp util, de către partea împotriva căreia s-a pronunțat hotărârea;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 53: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 1.100 alin. (2)(2) Actele prevăzute la alin. (1) vor fi însoțite de traduceri autorizate și vor fi supralegalizate, cu respectarea dispozițiilor art. 1.093. Supralegalizarea nu se cere în cazul în care părțile sunt de acord cu depunerea de copii certificate pentru conformitate.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 54: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 1.093 alin. (3)(3) Scutirea de supralegalizare este permisă în temeiul legii, al unui tratat internațional la care România este parte sau pe bază de reciprocitate.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 55: OG nr. 27/2002 privind reglementarea activității de soluționare a petițiilorTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 13Semnarea răspunsului se face de către conducătorul autorității sau instituției publice ori de persoana împuternicită de acesta, precum și de șeful compartimentului care a soluționat petiția. În răspuns se va indica, în mod obligatoriu, temeiul legal al soluției adoptate.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 56: OG nr. 27/2002 privind reglementarea activității de soluționare a petițiilorTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 8 alin. (1)(1) Autoritățile și instituțiile publice sesizate au obligația să comunice petiționarului, în termen de 30 de zile de la data înregistrării petiției, răspunsul, indiferent dacă soluția este favorabilă sau nefavorabilă.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 57: OG nr. 27/2002 privind reglementarea activității de soluționare a petițiilorTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 8 alin. (2)(2) Pentru soluționarea petițiilor transmise, potrivit art. 6^1, de la alte autorități sau instituții publice, termenul de 30 de zile curge de la data înregistrării petiției la autoritatea sau instituția publică competentă.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 58: OG nr. 27/2002 privind reglementarea activității de soluționare a petițiilorTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 9În situația în care aspectele sesizate prin petiție necesită o informare și o cercetare mai amănunțită, conducătorul autorității sau instituției publice poate prelungi termenul prevăzut la art. 8 cu cel mult 15 zile, iar în domeniul energiei și gazelor naturale, termenul poate fi prelungit cu cel mult 30 de zile, cu notificarea prealabilă a petentului.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 59: OG nr. 27/2002 privind reglementarea activității de soluționare a petițiilorTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 6¹Petițiile greșit îndreptate vor fi trimise în termen de 5 zile de la înregistrare de către compartimentul prevăzut la art. 6 alin. (1) autorităților sau instituțiilor publice care au ca atribuții rezolvarea problemelor sesizate, urmând ca petiționarul să fie înștiințat despre aceasta.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 60: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 193 alin. (1)(1) Sesizarea instanței se poate face numai după îndeplinirea unei proceduri prealabile, dacă legea prevede în mod expres aceasta. Dovada îndeplinirii procedurii prealabile se va anexa la cererea de chemare în judecată.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 61: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 194 lit. a)a) numele și prenumele, domiciliul sau reședința părților ori, pentru persoane juridice, denumirea și sediul lor. De asemenea, cererea va cuprinde și codul numeric personal sau, după caz, codul unic de înregistrare ori codul de identificare fiscală, numărul de înmatriculare în registrul comerțului sau de înscriere în registrul persoanelor juridice și contul bancar ale reclamantului, precum și ale pârâtului, dacă părțile posedă ori li s-au atribuit aceste elemente de identificare potrivit legii, în măsura în care acestea sunt cunoscute de reclamant. Dispozițiile art. 148 alin. (1) teza a II-a sunt aplicabile. Dacă reclamantul locuiește în străinătate, va arăta și domiciliul ales în România unde urmează să i se facă toate comunicările privind procesul;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 62: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 194 lit. b)b) numele, prenumele și calitatea celui care reprezintă partea în proces, iar în cazul reprezentării prin avocat, numele, prenumele acestuia și sediul profesional. Dispozițiile art. 148 alin. (1) teza a II-a sunt aplicabile în mod corespunzător. Dovada calității de reprezentant, în forma prevăzută la art. 151, se va alătura cererii;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 63: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 194 lit. c)c) obiectul cererii și valoarea lui, după prețuirea reclamantului, atunci când acesta este evaluabil în bani, precum și modul de calcul prin care s-a ajuns la determinarea acestei valori, cu indicarea înscrisurilor corespunzătoare. Pentru imobile se aplică în mod corespunzător dispozițiile art. 104. Pentru identificarea imobilelor se vor arăta localitatea și județul, strada și numărul, iar în lipsă, vecinătățile, etajul și apartamentul, precum și, când imobilul este înscris în cartea funciară, numărul de carte funciară și numărul cadastral sau topografic, după caz. La cererea de chemare în judecată se va anexa extrasul de carte funciară, cu arătarea titularului înscris în cartea funciară, eliberat de biroul de cadastru și publicitate imobiliară în raza căruia este situat imobilul, iar în cazul în care imobilul nu este înscris în cartea funciară, se va anexa un certificat emis de același birou, care atestă acest fapt;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 64: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 194 lit. d)d) arătarea motivelor de fapt și de drept pe care se întemeiază cererea;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 65: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 194 lit. e)e) arătarea dovezilor pe care se sprijină fiecare capăt de cerere. Când dovada se face prin înscrisuri, se vor aplica, în mod corespunzător, dispozițiile art. 150. Când reclamantul dorește să își dovedească cererea sau vreunul dintre capetele acesteia prin interogatoriul pârâtului, va cere înfățișarea în persoană a acestuia, dacă pârâtul este o persoană fizică. În cazurile în care legea prevede că pârâtul va răspunde în scris la interogatoriu, acesta va fi atașat cererii de chemare în judecată. Când se va cere dovada cu martori, se vor arăta numele, prenumele și adresa martorilor, dispozițiile art. 148 alin. (1) teza a II-a fiind aplicabile în mod corespunzător;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 66: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
- Sursa 67: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 197În cazul în care cererea este supusă timbrării, dovada achitării taxelor datorate se atașează cererii. Netimbrarea sau timbrarea insuficientă atrage anularea cererii de chemare în judecată, în condițiile legii.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 68: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 199 alin. (1)(1) Cererea de chemare în judecată, depusă personal sau prin reprezentant, sosită prin poștă, curier, fax sau scanată și transmisă prin poștă electronică ori prin înscris în formă electronică, se înregistrează și primește dată certă prin aplicarea ștampilei de intrare.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 69: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 200 alin. (3)(3) Când cererea nu îndeplinește cerințele prevăzute la art. 194-197, reclamantului i se vor comunica în scris lipsurile, cu mențiunea că, în termen de cel mult 10 zile de la primirea comunicării, trebuie să facă completările sau modificările dispuse, sub sancțiunea anulării cererii. Se exceptează de la această sancțiune obligația de a se desemna un reprezentant comun, caz în care sunt aplicabile dispozițiile art. 202 alin. (3).
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 70: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 200 alin. (5)(5) Împotriva încheierii de anulare, reclamantul va putea face numai cerere de reexaminare, solicitând motivat să se revină asupra măsurii anulării.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 71: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 200 alin. (6)(6) Cererea de reexaminare se face în termen de 15 zile de la data comunicării încheierii.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 72: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 200 alin. (7)(7) Cererea se soluționează prin încheiere definitivă dată în camera de consiliu, cu citarea reclamantului, de către un alt complet al instanței respective, desemnat prin repartizare aleatorie, care va putea reveni asupra măsurii anulării dacă aceasta a fost dispusă eronat sau dacă neregularitățile au fost înlăturate în termenul acordat potrivit alin. (3).
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 73: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 466 alin. (1)(1) Hotărârile pronunțate în primă instanță pot fi atacate cu apel, dacă legea nu prevede în mod expres altfel.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 74: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 468 alin. (1)(1) Termenul de apel este de 30 de zile de la comunicarea hotărârii, dacă legea nu dispune altfel.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 75: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 468 alin. (3)(3) Dacă o parte face apel înainte de comunicarea hotărârii, aceasta se socotește comunicată la data depunerii cererii de apel.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 76: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 471 alin. (1)(1) Apelul și, când este cazul, motivele de apel se depun la instanța a cărei hotărâre se atacă, sub sancțiunea nulității.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 77: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 181 alin. (1) pct. 22. când termenul se socotește pe zile, nu intră în calcul ziua de la care începe să curgă termenul, nici ziua când acesta se împlinește;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 78: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 181 alin. (2)(2) Când ultima zi a unui termen cade într-o zi nelucrătoare, termenul se prelungește până în prima zi lucrătoare care urmează.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 79: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 183 alin. (1)(1) Actul de procedură, depus înăuntrul termenului prevăzut de lege prin scrisoare recomandată la oficiul poștal sau depus la un serviciu de curierat rapid ori la un serviciu specializat de comunicare ori trimis prin fax sau e-mail, este socotit a fi făcut în termen.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 80: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 183 alin. (3)(3) În cazurile prevăzute la alin. (1) și (2), recipisa oficiului poștal, precum și înregistrarea ori atestarea făcută, după caz, de serviciul de curierat rapid, de serviciul specializat de comunicare, de unitatea militară sau de administrația locului de deținere, pe actul depus, precum și mențiunea datei și orei primirii faxului sau a e-mail-ului, astfel cum acestea sunt atestate de către calculatorul sau faxul de primire al instanței, servesc ca dovadă a datei depunerii actului de către partea interesată.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 81: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 185 alin. (1)(1) Când un drept procesual trebuie exercitat într-un anumit termen, nerespectarea acestuia atrage decăderea din exercitarea dreptului, în afară de cazul în care legea dispune altfel. Actul de procedură făcut peste termen este lovit de nulitate.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 82: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 186 alin. (1)(1) Partea care a pierdut un termen procedural va fi repusă în termen numai dacă dovedește că întârzierea se datorează unor motive temeinic justificate.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 83: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 186 alin. (2)(2) În acest scop, partea va îndeplini actul de procedură în cel mult 15 zile de la încetarea împiedicării, cerând totodată repunerea sa în termen. În cazul exercitării căilor de atac, această durată este aceeași cu cea prevăzută pentru exercitarea căii de atac.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 84: Legea nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 9În cazul în care ofițerul de stare civilă sau funcționarul cu atribuții de stare civilă refuză să întocmească un act sau să înscrie o mențiune ce intră în atribuțiile sale, persoana nemulțumită poate sesiza instanța competentă, potrivit legii.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 85: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 2551Durata termenelor, fără deosebire de natura și izvorul lor, se calculează potrivit regulilor stabilite de prezentul titlu.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 86: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 2552 alin. (1)(1) Când termenul este stabilit pe săptămâni, luni sau ani, el se împlinește în ziua corespunzătoare din ultima săptămână ori lună sau din ultimul an.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 87: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 2552 alin. (2)(2) Dacă ultima lună nu are o zi corespunzătoare celei în care termenul a început să curgă, termenul se împlinește în ultima zi a acestei luni.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 88: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 2554Dacă ultima zi a termenului este o zi nelucrătoare, termenul se consideră împlinit la sfârșitul primei zile lucrătoare care îi urmează.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 89: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 200 alin. (4¹)(4^1) Reclamantului nu i se poate cere să completeze sau să modifice cererea de chemare în judecată cu date sau informații de care acesta nu dispune personal și pentru obținerea cărora este necesară intervenția instanței.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 90: Legea nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 63 alin. (1) lit. r)r) nedeclararea modificărilor intervenite în străinătate în statutul civil sau cu privire la nume, în termenul prevăzut la art. 44 alin. (4);
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 91: Legea nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 63 alin. (2)(2) Contravențiile prevăzute la alin. (1) se sancționează cu amendă de la 100 lei la 500 lei.
Textul în documentul-sursă ↗