Cum se stabilește pensia de întreținere pentru copil

Întreținerea minorului se stabilește după nevoile copilului și mijloacele ambilor părinți. Cotele de o pătrime, o treime și o jumătate sunt plafoane legale, nu sume acordate automat. Forma întreținerii, data de început și scadențele trebuie stabilite clar, pe baza situației concrete și a probelor. [1] [2] [3] [4] [5] [6]

ACTUALIZAT: 21 octombrie 2026
TIMP DE CITIRE: 18 minute
CATEGORIE: Întreținere și pretenții financiare în familie

Cuprins · 19 secțiuni

01Cui se adresează
02Cum se stabilește contribuția fiecărui părinte
03Nevoile copilului și probele pentru cheltuieli și venituri
04Plafoanele și efectul altor copii sau creditori de întreținere
05Cum contează timpul petrecut la fiecare părinte
06Ratele și chiria părintelui: cum influențează calculul
07Venituri variabile, bonusuri, dividende și investiții
08Părintele fără venituri declarate
09Prestațiile pentru dizabilitate și pensia de invaliditate
10Norma de hrană militară sau polițienească
11Copilul care are venituri sau bunuri proprii
12Întreținerea în natură, suma fixă și procentul
13Compensarea când fiecare părinte locuiește cu alt copil
14Scadențele și plata anticipată prin sumă globală
15De când se datorează pensia și când poate acoperi trecutul
16Cererea separată la instanță: ce trebuie pregătit
17Acordul părinților și formalizarea notarială
18Lista de pași
19Surse și trimiteri

✓ SE APLICĂ DACĂ

Părinți și copii minori; situații interne de stabilire a întreținerii.

✕ NU ACOPERĂ

Recuperarea detaliată a restanțelor și executarea silită.
Întreținerea copilului major, a soțului ori fostului soț ca obiect principal.
Competența internațională, legea aplicabilă și recunoașterea transfrontalieră.

Cum se stabilește contribuția fiecărui părinte

Întreținerea copilului este obligația ambilor părinți. Ea acoperă cele necesare traiului, educația, învățătura și pregătirea profesională. La prima stabilire se analizează împreună nevoile copilului, mijloacele fiecărui părinte și contribuția deja asigurată prin îngrijire și cheltuieli directe. Legea cere contribuții proporționale cu mijloacele; nu impune împărțirea fiecărei facturi în două jumătăți egale. [1] [7] [2] [8]

Pregătește un buget al copilului, situația veniturilor și obligațiilor ambilor părinți și o propunere clară: cine asigură locuirea și cheltuielile curente, cine plătește o pensie, în ce formă și la ce scadență. Dacă părinții nu se înțeleg, instanța de tutelă stabilește întinderea, felul și modalitățile executării, precum și contribuția fiecăruia, pe baza raportului de anchetă psihosocială. În hotărârea de divorț, instanța stabilește contribuția fiecărui părinte la cheltuielile copilului. [9] [10] [6]

Ascultarea copilului se analizează în cadrul procedurii concrete; împlinirea vârstei de zece ani nu face, singură, ascultarea obligatorie în orice dosar de întreținere. Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) nr. 36 din 23 februarie 2026 privește cererile de majorare a unei pensii deja stabilite: în acele cereri nu sunt obligatorii nici ascultarea copilului care a împlinit zece ani, nici ancheta psihosocială; ancheta poate totuși fi dispusă. Această dezlegare nu înlătură cerința raportului în prima stabilire întemeiată pe art. 499 alin. (4) din Codul civil și nici nu rezolvă automat o cerere distinctă de schimbare a formei întreținerii. [11] [9] [12] [13] [14] [15]

Dezlegarea dată prin această decizie este obligatorie. [16]

Nevoile copilului și probele pentru cheltuieli și venituri

Nevoile se arată concret, în raport cu vârsta, sănătatea și parcursul școlar al copilului. Un buget util distinge costurile lunare de cele periodice și cheltuielile deja suportate de fiecare părinte. Starea de nevoie și mijloacele celui obligat pot fi dovedite prin orice mijloc de probă; în proces, cel care susține un fapt trebuie, în principiu, să îl dovedească. [1] [17] [18]

Categoria de cheltuieli	Exemple de documente utile
Trai și locuire	Bonuri, facturi, contractul locuinței și explicația părții din costuri atribuite copilului
Școală și pregătire	Adeverințe, contracte, liste de rechizite, dovezi ale taxelor, transportului sau activităților justificate
Sănătate	Recomandări medicale, rețete, planuri de tratament, facturi, costuri de terapie și frecvența lor
Cheltuieli periodice	Îmbrăcăminte, echipamente ori alte costuri explicate prin valoare, necesitate și periodicitate

Tabelul este un mod de organizare a probelor, nu o listă legală închisă. Pentru o cheltuială anuală poți arăta separat costul integral și echivalentul lunar, fără să o numeri de două ori. Distinge costul estimat de suma deja plătită și explică ce sumă privește copilul, mai ales când o factură deservește întreaga gospodărie. [19] [20]

Pentru venituri sunt utile adeverințele cu componentele salariului, documentele fiscale, cupoanele de pensie și înscrisurile privind alte încasări. Dacă un document necesar se află la celălalt părinte, la angajator ori la o autoritate, cere motivat instanței obținerea lui și identifică deținătorul și perioada relevantă. Codul de procedură civilă permite înfățișarea înscrisului deținut de adversar, aducerea unui înscris de la un terț și obținerea înscrisurilor păstrate de autorități sau instituții publice. De exemplu, datele fiscale pot fi solicitate de la autoritatea fiscală în condițiile acestei proceduri. [21] [22] [23]

O simplă listă de sume fără explicații poate fi contestată. Leagă fiecare cheltuială importantă de nevoia copilului și fiecare probă de faptul pe care îl susține; cererea trebuie să arate dovezile pentru fiecare capăt de cerere. [2] [24]

Plafoanele și efectul altor copii sau creditori de întreținere

Regula de fond este proporția dintre nevoia copilului și mijloacele părintelui. Mijloacele includ veniturile, bunurile, posibilitățile de a le valorifica ori de a realiza venituri și celelalte obligații ale părintelui. Plafonul legal nu înlocuiește această analiză. [2] [25] [26]

Copii pentru care părintele datorează întreținere	Plafon din venitul lunar net
Un copil	Până la o pătrime
Doi copii	Până la o treime, pentru ambii
Trei sau mai mulți copii	Până la o jumătate, pentru toți

Aceste cote sunt limite maxime, nu sume acordate automat. Pentru doi copii, o treime este plafonul cumulat, nu cota fiecărui copil. În plus, întreținerea datorată copiilor împreună cu întreținerea datorată altor persoane potrivit legii nu poate depăși jumătate din venitul lunar net al celui obligat. [3] [27]

Arată toți copiii și ceilalți creditori legali de întreținere, obligațiile deja stabilite și contribuțiile efectiv prestate. Existența altui copil contează chiar când trebuie analizate cheltuieli asigurate în natură; ea nu justifică ignorarea nevoilor copilului din dosar. Nici împărțirea egală între creditori nu este automată: când mijloacele nu ajung pentru toți, instanța decide repartizarea ținând seama de nevoile persoanelor îndreptățite. [26] [2] [8] [28]

Dacă persoanele obligate cu prioritate nu au mijloace îndestulătoare, legea permite instanței să oblige alte persoane îndatorate la întreținere să completeze ceea ce lipsește, în ordinea legală. În privința ascendenților, gradul mai apropiat precede gradul mai îndepărtat; frații și surorile sunt chemați după părinți și înaintea bunicilor. Întreținerea nu se transferă automat bunicilor prin simpla declarație a unui părinte că nu are venit. [29] [30] [31] [25]

Cum contează timpul petrecut la fiecare părinte

Timpul de îngrijire contează prin contribuția reală la nevoile copilului. Numărul de nopți, singur, nu stabilește pensia și nu produce automat o reducere proporțională ori dispariția ei. Aceasta rezultă din aplicarea criteriilor de nevoie, mijloace și întreținere în natură: trebuie arătat ce cheltuieli preia efectiv fiecare părinte și ce nevoi rămân de acoperit. [32] [8] [9]

Prezintă calendarul real al șederilor și cheltuielile aferente: hrană, transport, activități, haine sau îngrijire medicală. Distinge costurile care variază cu șederea de cele care continuă, precum locuirea ori unele cheltuieli școlare. Un program apropiat de jumătate din timp la fiecare părinte poate coexista cu mijloace financiare foarte diferite și cu nevoi finanțate preponderent de unul dintre ei. Soluția se apreciază concret, fără o formulă legală generală pe nopți. [32] [7] [2]

Dacă există deja o pensie stabilită, vizitele, vacanțele și cadourile nu o modifică de la sine. Pentru schimbarea cuantumului sau a modalității de executare trebuie analizate titlul existent și împrejurările noi; legea permite instanței modificarea pensiei când se schimbă mijloacele ori nevoile. Păstrează dovezile plăților și nu transforma unilateral alte cumpărături în deduceri din pensie. [33] [34]

Ratele și chiria părintelui: cum influențează calculul

Ratele personale și chiria pot conta la evaluarea mijloacelor părintelui, deoarece legea cere examinarea celorlalte obligații ale sale. Totuși, din această regulă nu rezultă o scădere mecanică a fiecărei rate ori a chiriei din venitul lunar net asupra căruia se aplică plafonul. Analiza obligațiilor personale și identificarea venitului net sunt operațiuni distincte. [26] [3] [35]

De exemplu, dacă venitul net relevant este de 6.000 lei, plafonul pentru un copil este 1.500 lei. O rată de 2.000 lei nu transformă automat plafonul în 1.000 lei prin calculul asupra diferenței de 4.000 lei. Aceasta este doar o ilustrare aritmetică a plafonului: suma concretă rămâne dependentă de nevoile copilului, de mijloace și de obligațiile dovedite ale părintelui. [2] [3] [35]

Depune contractele, graficele de plată și dovezile sumelor efectiv achitate; explică scopul obligației și legătura ei cu locuirea ori cu nevoile reale. Dacă locuința finanțată servește și copilului, arată în ce măsură costul contribuie efectiv la întreținerea lui. Nu rezultă automat că întreaga rată este contribuție la copil sau că are prioritate față de întreținere. Instanța trebuie să poată aprecia împreună sarcinile reale și dreptul copilului. [35] [8] [17]

Venituri variabile, bonusuri, dividende și investiții

Calculul nu se limitează la salariul de bază. În Decizia nr. 21 din 19 octombrie 2015, ÎCCJ arată că noțiunea de venit poate cuprinde surse precum chirii, redevențe, dividende și fructele bunurilor. Totodată, considerentele disting veniturile cu continuitate de cele ocazionale; dispozitivul acelei decizii rezolvă punctual problema normei de hrană, fără să stabilească o formulă universală pentru orice investiție. [36] [37] [38]

Dezlegarea din Decizia nr. 21 este obligatorie. [39]

Situația venitului	Ce trebuie lămurit
Salariu variabil, comisioane sau bonusuri recurente	Componentele nete, frecvența și continuitatea, chiar dacă suma diferă lunar
Chirii, dobânzi ori dividende primite repetat	Încasările reale, perioada și caracterul repetitiv; denumirea venitului nu este suficientă
Bonus izolat, dividend ocazional sau câștig unic din investiții	Caracterul ocazional și delimitarea față de un flux regulat de venit
Bunuri ori capital deținut	Posibilitatea lor de a produce mijloace, distinct de tratarea fiecărei valori de capital ca venit lunar

Distincțiile din tabel aplică regulile privind mijloacele și continuitatea venitului. Paragraful 35 al deciziei reține cerința continuității și neincluderea veniturilor ocazionale în calculul pensiei. O încasare realmente izolată nu se transformă într-un venit periodic prin simpla împărțire pe luni. Bunurile sau sumele rămase în patrimoniu se pot analiza separat ca mijloace; această analiză nu transformă valoarea lor în venit lunar net. În cazul unei încasări din investiții, separă câștigul de capitalul restituit și arată documentele care justifică fiecare componentă. [36] [37] [26] [40]

Prezintă o perioadă suficientă pentru a explica fluctuațiile și propune, dacă este utilă, o medie argumentată. Articolele privind întreținerea nu impun în toate cazurile o medie unică de șase sau douăsprezece luni. Instanța apreciază ce interval este reprezentativ și ce venituri au continuitate; un extras bancar izolat nu explică singur natura unei încasări. [40] [17] [18]

Părintele fără venituri declarate

Lipsa unui salariu declarat nu dovedește, singură, lipsa mijloacelor. Poate fi obligat la întreținere cel care are mijloace sau posibilitatea de a le dobândi; legea cere și examinarea bunurilor și a posibilităților de realizare a veniturilor. În același timp, nu este suficientă simpla acuzație că părintele ascunde bani. [25] [26] [18]

Sunt relevante dovezile obținute legal privind activitatea efectivă, încasările, bunurile, calificarea, istoricul profesional și situația medicală. Pot fi folosite înscrisuri, martori, interogatoriul și celelalte mijloace admise de lege. Cere punctual documentele aflate la angajatori, terți sau autorități, explicând ce fapt trebuie demonstrat; datele fiscale nu epuizează toate posibilitățile de probă. [17] [20] [22] [23]

Salariul minim nu este o bază automată impusă de art. 527 pentru orice persoană fără venit declarat. Dacă este propus ca reper al capacității de câștig, trebuie justificat prin împrejurările concrete. Vârsta, sănătatea, capacitatea de muncă și posibilitățile reale de obținere a veniturilor nu pot fi înlocuite de o presupunere uniformă. Această concluzie privește evaluarea probelor, fără a exclude folosirea unui reper justificat într-un caz concret. [41] [26]

Când nu există un venit lunar stabil pe care să se aplice practic un procent, se poate cere o sumă fixă argumentată prin nevoi și mijloace. Alegerea formei nu înlătură limitele legale și nici obligația de probă. [4] [42] [2]

Prestațiile pentru dizabilitate și pensia de invaliditate

Identifică fiecare sumă din decizia de acordare și din documentul de plată. Pensia de invaliditate, indemnizația lunară pentru persoana cu handicap, bugetul personal complementar și indemnizația pentru însoțitor au temeiuri și funcții diferite. Faptul că intră în același cont nu le transformă într-o singură categorie. Legea pensiilor separă expres indemnizația pentru însoțitor de pensia de invaliditate. [43] [44] [45] [46] [47]

Bugetul personal complementar este exclus expres: art. 58 alin. (12) din Legea nr. 448/2006 prevede că nu este luat în calcul la stabilirea altor drepturi și obligații. Această dispoziție nu trebuie extinsă automat la orice sumă primită de o persoană cu dizabilitate. [48]

Pensia de invaliditate se examinează ca venit periodic în cadrul regulilor despre mijloace, cu separarea prestațiilor distincte și cu aprecierea cheltuielilor necesare ale părintelui. Indemnizația lunară de handicap are propriul regim; excluderea expresă a bugetului complementar nu decide, prin ea însăși, tratamentul acelei indemnizații. Pentru o sumă destinată însoțitorului trebuie examinată destinația ei legală de îngrijire, nu asimilată automat salariului disponibil. Încadrarea fiecărei componente trebuie motivată, fără concluzia generală că toate prestațiile sunt incluse sau toate sunt excluse. [49] [26] [46] [48] [50] [44]

Nici regulile de poprire nu rezolvă automat baza de calcul a pensiei de întreținere. ÎCCJ a explicat că urmărirea silită presupune existența unui titlu și nu poate fi transpusă direct în etapa stabilirii cuantumului. Separă, așadar, întrebarea „ce mijloace și venituri se iau în calcul?” de întrebarea „ce sumă poate fi urmărită?”. [51]

Depune documentele medicale și dovezile costurilor necesare de tratament ori îngrijire. Capacitatea de a obține venituri trebuie apreciată concret: Legea nr. 360/2023 permite ca, în funcție de diminuarea capacității și de activitate, să existe capacitate de muncă păstrată pentru anumite activități. Aceasta nu justifică atribuirea automată a unui salariu minim și nici presupunerea că orice invaliditate înseamnă imposibilitate totală de câștig. [25] [26] [52] [41]

Norma de hrană militară sau polițienească

Pentru echivalentul valoric al normei de hrană prevăzute de art. 2 alin. (4) și art. 4 alin. (4) din Ordonanța Guvernului nr. 26/1994, Decizia ÎCCJ nr. 21 din 19 octombrie 2015 stabilește excluderea din totalul veniturilor nete lunare în raport cu care se calculează întreținerea datorată de părinte copilului. Regula privește această prestație identificată prin temeiul său legal. [38]

Cere o adeverință defalcată: salariu, sporuri, alte drepturi și norma de hrană, cu indicarea temeiului fiecărei sume. Nu elimina toate drepturile primite de un militar sau polițist și nu extinde automat soluția la orice indemnizație numită „hrană”, la bonusuri sau la alte avantaje. Dispozitivul nu decide regimul tuturor componentelor salariale. [38] [36] [17]

Motivarea hotărârii distinge stabilirea întreținerii de executarea silită. De aceea, explicația excluderii nu se reduce la afirmația că prestația ar fi neurmăribilă. Pentru aplicare contează identificarea exactă a dreptului analizat în decizie. [51] [38]

Copilul care are venituri sau bunuri proprii

Minorul care cere întreținere de la părinți se află în nevoie dacă nu se poate întreține din munca sa, chiar dacă are bunuri. Nu i se aplică automat condiția de a-și consuma ori vinde mai întâi patrimoniul pentru a primi întreținere. Dacă venitul propriu nu este îndestulător, părinții trebuie să asigure condițiile necesare creșterii, educării și pregătirii sale. [53] [54]

Arată natura și regularitatea veniturilor copilului, suma efectiv disponibilă și nevoile pe care aceasta le acoperă. Un venit ocazional sau insuficient nu dovedește automat că întreaga întreținere poate înceta. Suma cerută trebuie explicată prin partea de nevoie rămasă neacoperită și prin mijloacele părinților. [54] [2] [17]

Există o excepție strictă pentru bunuri: dacă părinții nu ar putea presta întreținerea fără a-și primejdui propria existență, instanța de tutelă poate încuviința asigurarea întreținerii prin valorificarea bunurilor minorului, cu excepția celor de strictă necesitate. Nu este o decizie pe care părintele o poate substitui prin simplul refuz de a plăti. [55]

Întreținerea în natură, suma fixă și procentul

Legea prevede executarea în natură, prin asigurarea celor necesare traiului și a cheltuielilor de educare, învățătură și pregătire profesională. Dacă obligația nu este executată de bunăvoie în natură, instanța dispune plata unei pensii în bani. Înțelegerea trebuie să fie suficient de clară pentru a arăta ce nevoi acoperă fiecare părinte; dreptul copilului la întreținere pentru viitor nu poate fi abandonat. [8] [56] [57]

Pensia în bani poate fi stabilită într-o sumă fixă sau într-o cotă procentuală din venitul net lunar. Pentru ambele forme rămân aplicabile plafoanele din art. 529. O sumă fixă poate fi propusă pentru previzibilitate ori când veniturile nu formează un flux lunar ușor de urmărit; procentul poate reflecta mai direct variația unui venit identificabil. Acestea sunt argumente practice pentru alegere, nu criterii legale care impun automat una dintre forme. [4] [42]

Pensia stabilită în sumă fixă se indexează de drept, trimestrial, în funcție de rata inflației. Indexarea nu este aceeași operațiune cu majorarea sau micșorarea cerută pentru schimbarea nevoilor ori a mijloacelor. Procentul, în schimb, se aplică bazei de venit stabilite prin titlu; comparația dintre forme trebuie să țină seama și de această diferență. [58] [34] [4]

Plata unor produse sau a unor facturi în locul pensiei bănești deja stabilite nu trebuie tratată unilateral ca schimbare a formei obligației. Efectul unei plăți se verifică în raport cu titlul și dovezile, iar o modificare a pensiei se soluționează în condițiile legii. [33] [34]

Compensarea când fiecare părinte locuiește cu alt copil

Faptul că fiecare părinte îngrijește un copil nu stinge automat întreținerile reciproce. ÎCCJ, prin Decizia nr. 6 din 11 februarie 2019, a stabilit că instanța de tutelă poate dispune compensarea obligațiilor datorate de fiecare părinte copilului care nu locuiește cu el, până la limita celei mai mici obligații și numai dacă măsura nu contravine interesului superior al copilului. [59]

Dezlegarea din Decizia nr. 6 este obligatorie. [60]

Instanța stabilește mai întâi obligațiile care ar reveni fiecărui părinte, ținând seama de venituri, nevoile fiecărui copil și contribuțiile reale. Abia apoi examinează compensarea și motivează măsura pentru cazul concret. Nu este suficient calculul „un copil la fiecare, deci zero”, mai ales când mijloacele părinților sau nevoile copiilor diferă. [61]

Exemplu pur aritmetic: dacă instanța stabilește o obligație de 900 lei într-un sens și de 600 lei în celălalt, iar compensarea respectă interesul copiilor, diferența este de 300 lei. Exemplul nu stabilește cuantumuri pentru o familie concretă și nu permite părinților să înceteze unilateral plățile din titlurile existente. Compensarea trebuie examinată în condițiile hotărârii, după stabilirea obligațiilor fiecăruia. [59] [61]

Scadențele și plata anticipată prin sumă globală

Pensia se plătește în rate periodice, la termenele convenite de părți sau, în lipsa acordului, la termenele stabilite prin hotărâre judecătorească. Nu există în art. 533 o zi unică a lunii valabilă pentru toate familiile. Propunerea trebuie să precizeze periodicitatea, scadența și perioada pentru care se face plata. [6]

Întreținerea poate fi executată și prin plata anticipată a unei sume globale: părțile pot conveni astfel sau instanța poate decide dacă există motive temeinice. Suma poate acoperi o perioadă mai îndelungată ori întreaga perioadă pentru care se datorează întreținere, în măsura în care debitorul are mijloacele necesare. Acordul părților și hotărârea instanței pentru motive temeinice sunt cele două căi prevăzute de text. [62]

Explică perioada acoperită, nevoile avute în vedere, calculul și existența mijloacelor pentru plata efectivă. O sumă globală nu poate fi folosită ca renunțare pentru viitor la dreptul copilului. Nici o donație ori o achiziție făcută unilateral nu devine, numai prin denumirea dată de plătitor, convenția de plată anticipată prevăzută de lege. [62] [57] [17]

Pentru plățile curente, identificarea lunii și păstrarea dovezii transferului ori a primirii banilor ajută la stabilirea perioadei executate. Este o măsură de claritate probatorie; scadența și întinderea obligației rezultă din acord sau din hotărâre. [6] [17]

De când se datorează pensia și când poate acoperi trecutul

Regula este că pensia de întreținere se datorează de la data cererii de chemare în judecată. Nu se pornește automat de la data separării, de la prima discuție dintre părinți sau de la data pronunțării hotărârii. Cere expres data de început și arată perioada la care se referă pretenția. [5] [63]

Pentru o perioadă anterioară, art. 532 alin. (2) permite acordarea pensiei dacă introducerea cererii a fost întârziată din culpa debitorului. Trebuie explicate conduita imputată, intervalul și felul în care acea conduită a întârziat sesizarea instanței. Pot fi relevante înscrisuri, mesaje obținute legal și alte probe admisibile. Simpla neplată nu dovedește automat și cauza întârzierii cererii. [64] [65] [18] [20]

Prin urmare, nu există o acordare automată pentru toate lunile anterioare sau pentru un număr prestabilit de ani doar pentru că părinții au locuit separat. Cererea pentru trecut trebuie justificată prin condiția specială a culpei și prin nevoile și mijloacele relevante perioadei solicitate. Recuperarea ratelor deja stabilite printr-un titlu existent este o problemă distinctă de prima stabilire a pensiei. [5] [64] [2] [51]

Cererea separată la instanță: ce trebuie pregătit

Pentru o cerere internă separată privind întreținerea minorului, competența materială revine, ca regulă, judecătoriei, pentru cererile atribuite instanței de tutelă și de familie, cu excepțiile expres prevăzute de lege. Pe lângă instanța domiciliului pârâtului, Codul de procedură civilă permite și instanța domiciliului creditorului reclamant; reclamantul alege între instanțele deopotrivă competente. Aceste repere privesc cererea separată, fără a înlocui regulile aplicabile unui divorț sau unui litigiu internațional. [66] [67] [68] [69] [70] [71] [72]

Cererea trebuie să identifice părțile și, după caz, reprezentantul legal și dovada calității sale; să precizeze obiectul, suma ori forma solicitată și calculul; să arate motivele de fapt și de drept, probele și semnătura. Identifică minorul pentru care se cere întreținere și explică fiecare capăt de cerere, inclusiv perioada anterioară dacă o soliciți. [73] [74] [75] [63] [76] [24] [77] [64]

Acțiunile și cererile referitoare la obligațiile legale de întreținere sunt scutite de taxa judiciară de timbru, inclusiv pentru căile de atac menționate în lege. Această scutire privește obiectul de întreținere și nu înseamnă că orice altă cerere formulată împreună cu ea are automat același regim. [78] [79]

Hotărârea primei instanțe privind sumele datorate ca întreținere este executorie de drept, iar executarea are caracter provizoriu. Aceasta este o regulă despre executorialitate, distinctă de caracterul definitiv al hotărârii. [80] [81] [82]

Acordul părinților și formalizarea notarială

În divorțul notarial cu copii minori, acordul cerut de Codul civil include contribuția părinților la cheltuielile de creștere, educare, învățătură și pregătire profesională. Regula actuală a art. 375 alin. (2), astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 57/2026, trebuie citită împreună cu celelalte condiții ale procedurii. Acordul privind întreținerea nu este singura condiție a unui divorț notarial. [83]

Regulamentul notarial prevede transmiterea proiectului de acord către autoritatea competentă și depunerea raportului de anchetă socială. În condițiile procedurii, acordul părinților este autentificat înainte de încheierea de admitere a divorțului. Legea nr. 36/1995 cere, pentru valabilitatea acordului parental autentificat, raport de anchetă psihosocială și ascultarea minorului în condițiile art. 264 din Codul civil. [84] [85] [86]

Acordul parental autentificat cu ocazia divorțului sau ulterior, în condițiile art. 101 alin. (2) din Legea nr. 36/1995, constituie titlu executoriu. Pentru creanța constatată prin înscris autentic, legea leagă puterea executorie de caracterul cert și lichid și de exigibilitate. De aceea, precizează obligația, cuantumul ori criteriul determinabil, periodicitatea și scadența; o înțelegere informală nu trebuie confundată cu acest titlu autentic. [87] [88] [6]

Orice soluție trebuie să respecte interesul superior al copilului și interdicția renunțării pentru viitor la întreținere. Dacă există deja un titlu, arată-l notarului sau instanței, împreună cu schimbările invocate, pentru a stabili forma juridică potrivită noii înțelegeri. [89] [57] [34]

Lista de pași

Întocmește bugetul copilului, separând costurile lunare de cele periodice, și adună documentele medicale și școlare relevante. [17] [19]
Descrie veniturile, bunurile, posibilitățile de câștig și obligațiile ambilor părinți; identifică separat veniturile recurente și sumele cu regim special. [25] [26] [36] [48]
Arată ceilalți copii și creditori legali de întreținere și explică îngrijirea și cheltuielile asigurate efectiv de fiecare părinte. [3] [27] [8]
Formulează suma sau procentul cerut, data de început, scadențele și eventualele motive pentru o plată globală ori pentru perioada anterioară cererii. [4] [5] [64] [6] [62]
Indică probele pentru fiecare capăt de cerere și documentele pe care soliciți instanței să le obțină de la celălalt părinte, terți sau autorități. [24] [21] [22] [23]
Păstrează titlul existent și dovezile plăților; schimbările de îngrijire sau venit nu modifică singure pensia deja stabilită. [6] [17] [33]

De reținut

Arată cele 20 de idei principale ale ghidului

Ambii părinți datorează întreținere; contribuțiile se apreciază potrivit mijloacelor, iar neînțelegerea inițială se soluționează pe baza raportului de anchetă psihosocială. [1] [7] [9]
Plafoanele sunt până la o pătrime pentru un copil, o treime pentru doi și o jumătate pentru trei sau mai mulți, fără depășirea plafonului cumulat de jumătate cu ceilalți creditori legali. [3] [27]
Nevoile copilului și mijloacele obligatului determină suma concretă; plafonul nu este o cotă automată. [2] [3]
Timpul de îngrijire influențează contribuția reală, fără formulă legală generală pe nopți și fără modificarea automată a unui titlu existent. [32] [33]
Ratele și chiria se apreciază între obligații, fără scădere aritmetică generală din venitul net folosit la plafon. [35] [3]
Sursele de venit depășesc salariul; continuitatea și caracterul ocazional se disting, fără o medie universală obligatorie. [36] [37] [40]
Lipsa venitului declarat nu exclude evaluarea mijloacelor și a capacității concrete de câștig; salariul minim nu este automat impus de art. 527 din Codul civil. [25] [26] [41]
Bugetul personal complementar nu se ia în calcul la stabilirea altor drepturi și obligații; regula nu este o excludere a tuturor prestațiilor de dizabilitate. [48] [49]
Normele de urmărire silită nu pot fi aplicate direct pentru a stabili baza pensiei înaintea obținerii titlului. [51]
Norma de hrană identificată prin art. 2 alin. (4) și art. 4 alin. (4) din Ordonanța Guvernului nr. 26/1994 este exclusă potrivit dispozitivului Deciziei ÎCCJ nr. 21/2015 (recurs în interesul legii). [38]
Bunurile minorului nu înlătură prin ele însele nevoia; valorificarea lor pentru întreținere are condiția specială a primejduirii existenței părinților și încuviințarea instanței. [53] [55]
Întreținerea se execută în natură; dacă nu este astfel executată de bunăvoie, se dispune pensie în bani, fixă sau procentuală, cu păstrarea plafoanelor. [8] [56] [4]
Pensia în sumă fixă se indexează de drept trimestrial în funcție de rata inflației. [58]
Compensarea întreținerilor poate fi dispusă până la limita celei mai mici, după stabilirea concretă a obligațiilor și numai cu respectarea interesului superior al copilului. [59] [61]
Scadențele ratelor periodice se convin ori sunt stabilite de instanță; suma globală anticipată presupune acord sau motive temeinice pentru hotărârea instanței și mijloacele necesare. [6] [62]
Pensia se datorează de la cerere; anterior poate fi acordată dacă întârzierea sesizării este imputabilă debitorului. [5] [64]
Decizia ÎCCJ nr. 36/2026 (hotărâre prealabilă) înlătură caracterul obligatoriu al anchetei și ascultării în majorarea unei pensii existente. Cerința raportului din procedura inițială întemeiată pe art. 499 alin. (4) din Codul civil se păstrează; ascultarea depinde de procedura concretă, nu numai de vârstă. [12] [9] [14] [11]
Acordul parental autentic are condiții proprii de valabilitate și executorialitate; dreptul la întreținere pentru viitor nu poate fi abandonat. [88] [86] [57]
Cererile privind obligațiile legale de întreținere sunt scutite de taxa judiciară de timbru în condițiile art. 29 din OUG nr. 80/2013. [78] [79]
Hotărârea primei instanțe privind întreținerea este executorie de drept cu caracter provizoriu. [80] [81] [82]

De pregătit: bugetul copilului și documentele privind mijloacele părinților

Ghidul descrie regulile în vigoare la data actualizării, 21 octombrie 2026. Dacă situația ta este mai veche, unele reguli pot fi diferite.

Surse și trimiteri

Sursa 1: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 499 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 499 alin. (1)
(1) Tatăl și mama sunt obligați, în solidar, să dea întreținere copilului lor minor, asigurându-i cele necesare traiului, precum și educația, învățătura și pregătirea sa profesională.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 2: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 529 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 529 alin. (1)
(1) Întreținerea este datorată potrivit cu nevoia celui care o cere și cu mijloacele celui care urmează a o plăti.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 3: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 529 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 529 alin. (2)
(2) Când întreținerea este datorată de părinte, ea se stabilește până la o pătrime din venitul său lunar net pentru un copil, o treime pentru 2 copii și o jumătate pentru 3 sau mai mulți copii.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 4: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 530 alin. (3) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 530 alin. (3)
(3) Pensia de întreținere se poate stabili sub forma unei sume fixe sau într-o cotă procentuală din venitul net lunar al celui care datorează întreținere. Dispozițiile art. 529 alin. (2) și (3) rămân aplicabile.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 5: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 532 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 532 alin. (1)
(1) Pensia de întreținere se datorează de la data cererii de chemare în judecată.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 6: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 533 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 533 alin. (1)
(1) Pensia de întreținere se plătește în rate periodice, la termenele convenite de părți sau, în lipsa acordului lor, la cele stabilite prin hotărâre judecătorească.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 7: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 521 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 521 alin. (1)
(1) În cazul în care mai multe dintre persoanele prevăzute la art. 516 sunt obligate să întrețină aceeași persoană, ele vor contribui la plata întreținerii, proporțional cu mijloacele pe care le au.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 8: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 530 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 530 alin. (1)
(1) Obligația de întreținere se execută în natură, prin asigurarea celor necesare traiului și, după caz, a cheltuielilor pentru educare, învățătură și pregătire profesională.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 9: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 499 alin. (4) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 499 alin. (4)
(4) În caz de neînțelegere, întinderea obligației de întreținere, felul și modalitățile executării, precum și contribuția fiecăruia dintre părinți se stabilesc de instanța de tutelă pe baza raportului de anchetă psihosocială.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 10: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 402 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 402 alin. (1)
(1) Instanța de tutelă, prin hotărârea de divorț, stabilește contribuția fiecărui părinte la cheltuielile de creștere, educare, învățătură și pregătire profesională a copiilor.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 11: Decizia ÎCCJ nr. 36/2026 (hotărâre prealabilă)Hotărâre · par. 124 · forma din 16 iunie 2026Înalta Curte de Casație și Justiție · 36 · 23 februarie 2026 · Caracter definitiv neprecizatTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
par. 124
124. Prin urmare, în considerarea scopului și rațiunii adoptării prevederilor art. 264 alin. (1) și (2) din Codul civil , de a asigura copilului ce urmează a fi ascultat posibilitatea de a-și exprima liber opiniile și ca acestea să fie obținute adecvat de către instanța de judecată, aceste prevederi legale nu pot constitui, în sine, temei juridic pentru adoptarea de către instanța de judecată a deciziei de ascultare obligatorie a copilului care a împlinit vârsta de 10 ani în niciuna dintre procedurile administrative și judiciare care îl privesc.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 12: Decizia ÎCCJ nr. 36/2026 (hotărâre prealabilă)Hotărâre · dispozitiv · forma din 16 iunie 2026Înalta Curte de Casație și Justiție · 36 · 23 februarie 2026 · Caracter definitiv neprecizatTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
dispozitiv
Admite sesizarea formulată de Tribunalul Brăila - Secția I civilă în Dosarul nr. 16.162/196/2023 pentru pronunțarea unei hotărâri prealabile.În interpretarea art. 531 alin. (1) raportat la art. 264 alin. (1) și (2) și la art. 499 alin. (4) din Codul civil stabilește următoarele:În procedurile judiciare având ca obiect cereri de majorare a pensiei de întreținere datorate de părinte copilului nu este obligatorie nici ascultarea copilului care a împlinit vârsta de 10 ani, nici efectuarea anchetei psihosociale.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 13: Decizia ÎCCJ nr. 36/2026 (hotărâre prealabilă)Hotărâre · par. 135 · forma din 16 iunie 2026Înalta Curte de Casație și Justiție · 36 · 23 februarie 2026 · Caracter definitiv neprecizatTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
par. 135
135. Cum norma menționată nu poate fi coroborată cu o altă normă cu aplicabilitate generală ce ar obliga instanța de judecată să se pronunțe pe baza concluziilor unui raport de anchetă psihosocială în procedurile ce privesc raporturile dintre părinți și copii, împrejurarea că solicitarea de majorare privește pensia de întreținere datorată copilului nu impune altă concluzie, efectuarea anchetei psihosociale fiind lăsată la aprecierea instanței, care are a decide ținând seama de principiul interesului superior al copilului, prevăzut de art. 263 din Codul civil .
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 14: Decizia ÎCCJ nr. 36/2026 (hotărâre prealabilă)Hotărâre · par. 136 · forma din 16 iunie 2026Înalta Curte de Casație și Justiție · 36 · 23 februarie 2026 · Caracter definitiv neprecizatTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
par. 136
136. Spre deosebire de norma prevăzută de art. 531 alin. (1) din Codul civil , cea prevăzută de art. 499 alin. (4) din Codul civil prevede că în procedurile judiciare ce se desfășoară pe temeiul său instanța de tutelă va pronunța hotărârea pe baza raportului de anchetă psihosocială.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 15: Decizia ÎCCJ nr. 36/2026 (hotărâre prealabilă)Hotărâre · par. 141 · forma din 16 iunie 2026Înalta Curte de Casație și Justiție · 36 · 23 februarie 2026 · Caracter definitiv neprecizatTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
par. 141
141. Formularea în cadrul procedurii judiciare ce se desfășoară pe temeiul art. 531 alin. (1) din Codul civil de către părintele obligat la plata pensiei de întreținere a unei pretenții în legătură cu modalitatea de executare a propriei obligații de întreținere, cazul litigiului care a generat formularea sesizării pendinte, în care tatăl copilului a formulat, pe cale reconvențională, o astfel de solicitare, obligă la clarificarea cadrului procesual obiectiv al cauzei, prin stabilirea existenței sau inexistenței legăturii dintre pretențiile formulate prin cele două cereri, principală și reconvențională, și la identificarea normelor juridice aplicabile fiecărei pretenții, chestiune ce excedează prezentei examinări.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 16: Decizia ÎCCJ nr. 36/2026 (hotărâre prealabilă)Hotărâre · context: obligativitate, pronunțare și semnături · forma din 16 iunie 2026Înalta Curte de Casație și Justiție · 36 · 23 februarie 2026 · Caracter definitiv neprecizatTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
context: obligativitate, pronunțare și semnături
Obligatorie, conform art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă .Pronunțată în ședință publică astăzi, 23 februarie 2026. PREȘEDINTELE SECȚIEI I CIVILE ELENA CARMEN POPOIAG Magistrat-asistent-șef, Marina Daniela Ungureanu------
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 17: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 528 · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 528
Starea de nevoie a persoanei îndreptățite la întreținere, precum și mijloacele celui care datorează întreținere pot fi dovedite prin orice mijloc de probă.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 18: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 249 · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 249
Cel care face o susținere în cursul procesului trebuie să o dovedească, în afară de cazurile anume prevăzute de lege.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 19: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 528 · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 528
Starea de nevoie a persoanei îndreptățite la întreținere, precum și mijloacele celui care datorează întreținere pot fi dovedite prin orice mijloc de probă.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 20: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 250 · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 250
Dovada unui act juridic sau a unui fapt se poate face prin înscrisuri, martori, prezumții, mărturisirea uneia dintre părți, făcută din proprie inițiativă sau obținută la interogatoriu, prin expertiză, prin mijloacele materiale de probă, prin cercetarea la fața locului sau prin orice alte mijloace prevăzute de lege.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 21: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 293 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 293 alin. (1)
(1) Când partea învederează că partea adversă deține un înscris probatoriu, referitor la proces, instanța poate ordona înfățișarea lui.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 22: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 297 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 297 alin. (1)
(1) Când se arată că un înscris necesar soluționării procesului se află în posesia unui terț, acesta va putea fi citat ca martor, punându-i-se în vedere să aducă înscrisul în instanță.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 23: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 298 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 298 alin. (1)
(1) Dacă înscrisul se găsește în păstrarea unei autorități sau instituții publice, instanța va lua măsuri, la cererea uneia dintre părți sau din oficiu, pentru aducerea lui, în termenul fixat în acest scop, punând în vedere conducătorului autorității sau instituției publice deținătoare măsurile ce se pot dispune în caz de neconformare.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 24: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 194 lit. e) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 194 lit. e)
e) arătarea dovezilor pe care se sprijină fiecare capăt de cerere. Când dovada se face prin înscrisuri, se vor aplica, în mod corespunzător, dispozițiile art. 150. Când reclamantul dorește să își dovedească cererea sau vreunul dintre capetele acesteia prin interogatoriul pârâtului, va cere înfățișarea în persoană a acestuia, dacă pârâtul este o persoană fizică. În cazurile în care legea prevede că pârâtul va răspunde în scris la interogatoriu, acesta va fi atașat cererii de chemare în judecată. Când se va cere dovada cu martori, se vor arăta numele, prenumele și adresa martorilor, dispozițiile art. 148 alin. (1) teza a II-a fiind aplicabile în mod corespunzător;
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 25: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 527 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 527 alin. (1)
(1) Poate fi obligat la întreținere numai cel care are mijloacele pentru a o plăti sau are posibilitatea de a dobândi aceste mijloace.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 26: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 527 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 527 alin. (2)
(2) La stabilirea mijloacelor celui care datorează întreținerea se ține seama de veniturile și bunurile acestuia, precum și de posibilitățile de realizare a acestora; de asemenea, vor fi avute în vedere celelalte obligații ale sale.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 27: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 529 alin. (3) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 529 alin. (3)
(3) Cuantumul întreținerii datorate copiilor, împreună cu întreținerea datorată altor persoane, potrivit legii, nu poate depăși jumătate din venitul net lunar al celui obligat.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 28: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 523 · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 523
Când cel obligat nu poate presta, în același timp, întreținere tuturor celor îndreptățiți să o ceară, instanța de tutelă, ținând seama de nevoile fiecăreia dintre aceste persoane, poate hotărî fie ca întreținerea să se plătească numai uneia dintre ele, fie ca întreținerea să se împartă între mai multe sau toate persoanele îndreptățite să o ceară. În acest caz, instanța hotărăște, totodată, modul în care se împarte întreținerea între persoanele care urmează a o primi.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 29: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 522 · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 522
În cazul în care cel obligat în primul rând la întreținere nu are mijloace îndestulătoare pentru a acoperi nevoile celui care o cere, instanța de tutelă le poate obliga pe celelalte persoane îndatorate la întreținere să o completeze, în ordinea stabilită la art. 519.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 30: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 519 lit. b) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 519 lit. b)
b) descendentul este obligat la întreținere înaintea ascendentului, iar dacă sunt mai mulți descendenți sau mai mulți ascendenți, cel în grad mai apropiat înaintea celui mai îndepărtat;
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 31: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 519 lit. c) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 519 lit. c)
c) frații și surorile își datorează întreținere după părinți, însă înaintea bunicilor.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 32: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 529 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 529 alin. (1)
(1) Întreținerea este datorată potrivit cu nevoia celui care o cere și cu mijloacele celui care urmează a o plăti.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 33: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 531 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 531 alin. (1)
(1) Dacă se ivește o schimbare în ceea ce privește mijloacele celui care prestează întreținerea și nevoia celui care o primește, instanța de tutelă, potrivit împrejurărilor, poate mări sau micșora pensia de întreținere sau poate hotărî încetarea plății ei.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 34: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 531 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 531 alin. (1)
(1) Dacă se ivește o schimbare în ceea ce privește mijloacele celui care prestează întreținerea și nevoia celui care o primește, instanța de tutelă, potrivit împrejurărilor, poate mări sau micșora pensia de întreținere sau poate hotărî încetarea plății ei.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 35: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 527 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 527 alin. (2)
(2) La stabilirea mijloacelor celui care datorează întreținerea se ține seama de veniturile și bunurile acestuia, precum și de posibilitățile de realizare a acestora; de asemenea, vor fi avute în vedere celelalte obligații ale sale.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 36: Decizia ÎCCJ nr. 21/2015 (recurs în interesul legii)Hotărâre · par. 34 · forma din 21 decembrie 2015Înalta Curte de Casație și Justiție · 21 · 19 octombrie 2015 · Caracter definitiv neprecizatTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
par. 34
34. În ceea ce priveşte noţiunea de "venit" este de observat că reglementarea din Codul civil referitoare la baza de calcul al pensiei de întreţinere datorate de către părinte copilului nu mai face referire doar la "câştigul din muncă" al debitorului [fostul art. 94 alin. (3) din Codul familiei], ci are în vedere, generic, toate veniturile acestuia, indiferent de sursă, respectiv din muncă ori din alte surse (de exemplu, chirii, redevenţe, dividende, depozite bancare, fructe civile şi industriale ale bunurilor proprii etc.).
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 37: Decizia ÎCCJ nr. 21/2015 (recurs în interesul legii)Hotărâre · par. 35 · forma din 21 decembrie 2015Înalta Curte de Casație și Justiție · 21 · 19 octombrie 2015 · Caracter definitiv neprecizatTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
par. 35
35. Niciuna dintre instanţele care au dezlegat în mod diferit problema de drept nu a infirmat caracterul de continuitate pe care trebuie să îl aibă venitul luat în calculul pensiei de întreţinere, nefiind incluse veniturile ocazionale, astfel încât nu se vor dezvolta considerente pe acest aspect, reţinut în mod constant în practica judiciară şi în doctrină, atât în reglementarea Codului familiei, cât şi în actuala reglementare a Codului civil.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 38: Decizia ÎCCJ nr. 21/2015 (recurs în interesul legii)Hotărâre · dispozitiv · forma din 21 decembrie 2015Înalta Curte de Casație și Justiție · 21 · 19 octombrie 2015 · Caracter definitiv neprecizatTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
dispozitiv
Admite recursurile în interesul legii formulate de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de Colegiul de conducere al Curţii de Apel Suceava şi, în consecinţă, stabileşte că:În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 527 alin. (2) şi art. 529 alin. (1) şi (2) din Codul civil, echivalentul valoric al normei de hrană prevăzute de art. 2 alin. (4) şi art. 4 alin. (4) din Ordonanţa Guvernului nr. 26/1994 privind drepturile de hrană, în timp de pace, ale personalului din sectorul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, nu se include în totalul veniturilor nete lunare în raport de care se stabileşte pensia de întreţinere datorată de către părinte copilului.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 39: Decizia ÎCCJ nr. 21/2015 (recurs în interesul legii)Hotărâre · context: obligativitate, pronunțare și semnături · forma din 21 decembrie 2015Înalta Curte de Casație și Justiție · 21 · 19 octombrie 2015 · Caracter definitiv neprecizatTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
context: obligativitate, pronunțare și semnături
Obligatorie, potrivit art. 517 alin. (4) din Codul de procedură civilă.Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 19 octombrie 2015. VICEPREŞEDINTELE ÎNALTEI CURŢI DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE Iulia Cristina Tarcea Magistrat-asistent, Adriana Stamatescu-----
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 40: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 527 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 527 alin. (2)
(2) La stabilirea mijloacelor celui care datorează întreținerea se ține seama de veniturile și bunurile acestuia, precum și de posibilitățile de realizare a acestora; de asemenea, vor fi avute în vedere celelalte obligații ale sale.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 41: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 527 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 527 alin. (1)
(1) Poate fi obligat la întreținere numai cel care are mijloacele pentru a o plăti sau are posibilitatea de a dobândi aceste mijloace.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 42: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 530 alin. (3) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 530 alin. (3)
(3) Pensia de întreținere se poate stabili sub forma unei sume fixe sau într-o cotă procentuală din venitul net lunar al celui care datorează întreținere. Dispozițiile art. 529 alin. (2) și (3) rămân aplicabile.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 43: Legea nr. 360/2023 privind sistemul public de pensiiLege · Legea nr. 360/2023, art. 61 alin. (1), teza introductivă · forma din 28 iulie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
Legea nr. 360/2023, art. 61 alin. (1), teza introductivă
(1) Pensia de invaliditate se cuvine persoanelor care au realizat stagii de cotizare contributive în sistemul public de pensii, care nu au împlinit vârsta standard de pensionare și care au capacitatea de muncă diminuată din cauza:
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 44: Legea nr. 360/2023 privind sistemul public de pensiiLege · Legea nr. 360/2023, art. 67 alin. (1) · forma din 28 iulie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
Legea nr. 360/2023, art. 67 alin. (1)
(1) Pensionarii de invaliditate încadrați în gradul I de invaliditate au dreptul, în afara pensiei, la o indemnizație pentru însoțitor.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 45: Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicapLege · Legea nr. 448/2006, art. 58 alin. (4), teza introductivă · forma din 31 august 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
Legea nr. 448/2006, art. 58 alin. (4), teza introductivă
(4) Adultul cu handicap beneficiază, în condițiile prezentei legi, de următoarele prestații sociale:
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 46: Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicapLege · Legea nr. 448/2006, art. 58 alin. (4) lit. a), teza introductivă · forma din 31 august 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
Legea nr. 448/2006, art. 58 alin. (4) lit. a), teza introductivă
a) indemnizație lunară, indiferent de venituri:
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 47: Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicapLege · Legea nr. 448/2006, art. 58 alin. (4) lit. b), teza introductivă · forma din 31 august 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
Legea nr. 448/2006, art. 58 alin. (4) lit. b), teza introductivă
b) buget personal complementar lunar, indiferent de venituri:
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 48: Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicapLege · Legea nr. 448/2006, art. 58 alin. (12) · forma din 31 august 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
Legea nr. 448/2006, art. 58 alin. (12)
(12) Bugetul personal complementar prevăzut la alin. (4) lit. b) nu este luat în calcul la stabilirea altor drepturi și obligații.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 49: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 527 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 527 alin. (2)
(2) La stabilirea mijloacelor celui care datorează întreținerea se ține seama de veniturile și bunurile acestuia, precum și de posibilitățile de realizare a acestora; de asemenea, vor fi avute în vedere celelalte obligații ale sale.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 50: Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicapLege · Legea nr. 448/2006, art. 58 alin. (3) · forma din 31 august 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
Legea nr. 448/2006, art. 58 alin. (3)
(3) Adultul cu handicap vizual grav primește pentru plata însoțitorului o indemnizație echivalentă cu salariul net al asistentului personal gradația 0, stabilit potrivit prevederilor Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 51: Decizia ÎCCJ nr. 21/2015 (recurs în interesul legii)Hotărâre · par. 62 · forma din 21 decembrie 2015Înalta Curte de Casație și Justiție · 21 · 19 octombrie 2015 · Caracter definitiv neprecizatTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
par. 62
62. Această concluzie este relevantă şi pentru executarea silită a sumelor datorate cu titlu de obligaţie de întreţinere, deoarece, potrivit art. 729 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă, în cazul acestor creanţe, salariile şi alte venituri periodice ale debitorului întreţinerii pot fi urmărite până la jumătate din venitul lunar net. Este de precizat că, în unele hotărâri judecătoreşti dintre cele anexate prezentelor sesizări, normele de procedură referitoare la urmărirea mobiliară a debitorului au fost aplicate în mod direct, în sensul că, din moment ce echivalentul valoric al normei de hrană din Ordonanţa Guvernului nr. 26/1994 , republicată, cu modificările şi completările ulterioare, este insesizabil (fie pentru că nu este inclus în venitul salarial, fie în considerarea afectaţiunii speciale), acesta nu poate fi luat în considerare la calcularea pensiei de întreţinere. Acest argument este greşit, deoarece aplicarea dispoziţiilor referitoare la urmărirea silită a bunurilor debitorului implică un titlu executoriu, respectiv o hotărâre judecătorească ce conţine obligaţia de plată a pensiei de întreţinere, calculată în funcţie de venitul lunar net al debitorului. Ca atare, normele nu pot fi aplicate şi în cazul stabilirii cuantumului pensiei de întreţinere, cu finalitatea obţinerii unui titlu executoriu.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 52: Legea nr. 360/2023 privind sistemul public de pensiiLege · Legea nr. 360/2023, art. 62 alin. (2) · forma din 28 iulie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
Legea nr. 360/2023, art. 62 alin. (2)
(2) Pentru oricare dintre gradele de invaliditate prevăzute la alin. (1), în funcție de diminuarea capacității de muncă și tipul raportului de muncă, capacitatea de muncă poate fi considerată păstrată pentru anumite activități profesionale, în condițiile art. 64.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 53: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 525 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 525 alin. (1)
(1) Minorul care cere întreținere de la părinții săi se află în nevoie dacă nu se poate întreține din munca sa, chiar dacă ar avea bunuri.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 54: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 499 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 499 alin. (2)
(2) Dacă minorul are un venit propriu care nu este îndestulător, părinții au obligația de a-i asigura condițiile necesare pentru creșterea, educarea și pregătirea sa profesională.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 55: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 525 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 525 alin. (2)
(2) Cu toate acestea, în cazul în care părinții n-ar putea presta întreținerea fără a-și primejdui propria lor existență, instanța de tutelă poate încuviința ca întreținerea să se asigure prin valorificarea bunurilor pe care acesta le are, cu excepția celor de strictă necesitate.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 56: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 530 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 530 alin. (2)
(2) Dacă obligația de întreținere nu se execută de bunăvoie, în natură, instanța de tutelă dispune executarea ei prin plata unei pensii de întreținere, stabilită în bani.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 57: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 515 · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 515
Nimeni nu poate renunța pentru viitor la dreptul său la întreținere.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 58: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 531 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 531 alin. (2)
(2) Pensia de întreținere stabilită într-o sumă fixă se indexează de drept, trimestrial, în funcție de rata inflației.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 59: Decizia ÎCCJ nr. 6/2019 (recurs în interesul legii)Hotărâre · dispozitiv · forma din 12 martie 2019Înalta Curte de Casație și Justiție · 6 · 11 februarie 2019 · Caracter definitiv neprecizatTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
dispozitiv
Admite recursul în interesul legii promovat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și, în consecință, stabilește că:În interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 1.616-1.618 lit. c) raportat la art. 499, art. 514 alin. (1) și (3), art. 515, art. 525 alin. (1), art. 529-531 din Codul civil și art. 729 alin. (3) și (7) din Codul de procedură civilă , instanța de tutelă va putea dispune compensația obligațiilor de întreținere datorate de fiecare părinte copilului care nu locuiește cu acesta, până la limita celei mai mici dintre ele și în măsura în care compensația nu contravine interesului superior al copilului.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 60: Decizia ÎCCJ nr. 6/2019 (recurs în interesul legii)Hotărâre · context: obligativitate, pronunțare și semnături · forma din 12 martie 2019Înalta Curte de Casație și Justiție · 6 · 11 februarie 2019 · Caracter definitiv neprecizatTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
context: obligativitate, pronunțare și semnături
Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 517 alin. (4) din Codul de procedură civilă .Pronunțată în ședință publică astăzi, 11 februarie 2019. VICEPREȘEDINTELE ÎNALTEI CURȚI DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE GABRIELA ELENA BOGASIU Magistrat-asistent, Elena Adriana Stamatescu----
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 61: Decizia ÎCCJ nr. 6/2019 (recurs în interesul legii)Hotărâre · par. 21 · forma din 12 martie 2019Înalta Curte de Casație și Justiție · 6 · 11 februarie 2019 · Caracter definitiv neprecizatTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
par. 21
21. Compensația legală, compensația convențională și compensația judiciară, ca modalități de executare, prin stingere, a obligației de întreținere Reglementată între modurile de stingere a obligațiilor în art. 1.615 din Codul civil , compensația a primit o consacrare distinctă în art. 1.616 din același cod , care prevede că „datoriile reciproce se sting prin compensație până la concurența celei mai mici dintre ele“.Astfel, dacă obligațiile sunt egale, se sting în întregime, iar dacă nu sunt de aceeași valoare, se sting până la concurența celei mai mici dintre ele.În opinia jurisprudențială minoritară, care a respins posibilitatea compensării obligațiilor de întreținere ce incumbă părinților divorțați, motivul principal pentru care compensația nu ar putea să opereze în această materie a constat, de fapt, în lipsa caracterului reciproc al obligației de întreținere dintre părinți și copiii lor minori, obligația de întreținere revenind doar părinților. S-a reținut în acest sens că este de esența compensației caracterul reciproc al datoriilor, așa cum se desprinde din definiția dată acesteia de art. 1.616 din Codul civil .Această opinie ignoră însă faptul că atât definiția dată compensației de art. 1.616 din Codul civil , cât și condițiile de existență ale acesteia prevăzute de art. 1.617 din Codul civil (datorii certe, lichide și exigibile având ca obiect o sumă de bani sau o anumită cantitate de bunuri fungibile de aceeași natură) trebuie considerate ca referindu-se doar la compensația legală, aspect care rezultă din utilizarea în art. 1.617 alin. (1) din Codul civil a sintagmei „compensația operează de plin drept“, noul Cod civil , la fel ca și cel din 1865, nefăcând referiri la compensația convențională, care operează prin acordul de voință al părților, sau la cea judiciară, care este hotărâtă de instanța de judecată competentă, aceste noțiuni fiind dezvoltate în doctrină și jurisprudență.Faptul că legea civilă nu reglementează decât compensația legală se explică prin aceea că existența compensației convenționale nu este altceva decât rezultatul libertății contractuale și al autonomiei de voință a datornicilor mutuali, părțile fiind libere să încheie orice act juridic prin care să pună capăt unor obligații reciproce într-un alt mod decât prin plată efectivă, iar compensația judiciară intervine atunci când instanța, constatând dovedite pretenții reciproce în cauză, procedează la compensarea datoriilor pe care părțile le au una față de alta până la valoarea celei mai mici și dispune obligarea debitorului având cea mai mare datorie la plata diferenței rămase neacoperite prin compensare, în aplicarea art. 1.616 din Codul civil .Rostul compensației convenționale este acela de a acoperi tocmai acele situații în care compensația legală nu poate fi operațională, cum ar fi faptul că datoriile nu sunt ajunse încă la maturitate, nu sunt certe sau cuantumul nu rezultă cu exactitate din titlul lor, pe când rațiunea compensației judiciare este aceea de a facilita executarea obligațiilor reciproce între părțile litigiului, astfel cum acestea au rezultat din probele administrate în cauză.Efectul esențial care se produce între beneficiarii compensației este că obligațiile se sting reciproc și concomitent, ca și când ar fi fost făcută o plată a fiecărei obligații în parte.În cazul compensației legale efectul extinctiv se produce automat, ope legis, deci fără să mai fie necesară vreo manifestare de voință din partea debitorilor reciproci, în schimb, în cazul compensației convenționale, stingerea datoriilor se produce după cum au convenit părțile prin contractul lor, iar în cazul compensației judiciare, stingerea obligațiilor se realizează în temeiul dispozițiilor instanței.Aplicând aceste principii problemei de drept de dezlegat, se impune acceptarea opiniei conform căreia, în ipoteza în care părinții sunt separați și fiecăruia dintre ei i-au fost încredințați copii în întreținere, se va dispune compensarea judiciară a obligațiilor lor reciproce de către instanță, în funcție de circumstanțele particulare ale fiecărei cauze și cu respectarea principiului interesului superior al copilului.Astfel, după îndeplinirea condițiilor impuse de art. 499 alin. (4) din Codul civil, compensația judiciară, ca modalitate de executare a obligațiilor reciproce, se poate dispune de către instanță, scopul său fiind acela de a stinge reciproc și concomitent obligațiile dintre părți, până la limita celei mai mici dintre ele, astfel încât niciun copil să nu primească mai puțin decât alt copil și să se evite proceduri inutile, precum plăți lunare reciproce ale unor sume de bani având aceeași destinație.În consecință, dreptul fiind un instrument viu, realitățile practice trebuie să primească consacrări juridice, printr-o interpretare evolutivă, sociologică a dispozițiilor legale care guvernează o anumită materie, chiar dacă, strict formal, această situație nu este reglementată în mod expres.În acest context, deși, în opinia minoritară, s-a susținut că obligația de întreținere nu poate face obiectul compensației, din cauza insesizabilității generate de caracterul său personal, în literatura de specialitate s-a arătat că este admisibilă compensația judiciară ce poate fi dispusă de instanță numai cu privire la creanțe de întreținere, ceea ce se întâmplă în cazul părinților divorțați, când fiecăruia i s-au încredințat copii spre creștere și educare. În situația compensării, pensia de întreținere se stabilește exclusiv în sarcina părintelui căruia îi revine obligația pensiei celei mai mari, suma reducându-se corespunzător cu suma pe care celălalt părinte o datorează pentru copilul încredințat debitorului pensiei respective.Mai mult, se poate observa că, în jurisprudența fostului Tribunal Suprem, se accepta inclusiv ca instanța de judecată să poată încuviința înțelegerea părților în sensul ca întreținerea să fie suportată numai de părintele în îngrijirea căruia se afla minorul, dacă acest părinte avea posibilitățile materiale îndestulătoare pentru aceasta. Numai în cazurile în care toate nevoile copilului erau acoperite cu posibilitățile materiale îndestulătoare ale părintelui căruia i-a fost încredințat, instanța judecătorească era îndreptățită să încuviințeze înțelegerea potrivit căreia întreținerea va fi suportată numai de persoana în cauză, pentru că, într-o asemenea situație, copilul nu se mai afla, temporar, în nevoie (Tribunalul Suprem - Secția civilă, Decizia nr. 214 din 1 februarie 1983, în Culegerea de decizii, 1983, pagina 111).Împrejurarea că este posibilă compensația convențională nu poate semnifica în niciun caz că părintele renunță la pensia de întreținere cuvenită copilului, întrucât, astfel cum s-a arătat anterior, dreptul la pensie de întreținere aparține acestuia, iar nu părintelui căruia i-a fost încredințat spre creștere și educare, iar compensația urmează a se face până la limita celei mai mici dintre obligațiile de întreținere, evitându-se astfel prejudicierea intereselor copilului. Cu atât mai mult, compensația judiciară, prin care instanța consfințește compensația convențională, nu poate fi considerată ca renunțare la pensia de întreținere cuvenită copilului.Este necesar însă ca, în ipoteza descrisă, dar și în situația în care părțile solicită expres compensarea convențională a obligațiilor de întreținere, instanța să verifice in concreto elementele fiecărei cereri de chemare în judecată, pe baza anchetelor sociale dispuse în cauză, stabilind veniturile fiecărui părinte și, în funcție de aceste venituri și de nevoile copiilor, pensia de întreținere ce urmează a fi plătită copiilor minori sau celor aflați în continuarea studiilor, în limitele și cuantumurile legale, tinzând a asigura fiecărui copil încredințat unuia dintre părinți un nivel de viață corespunzător și fără disproporții.În plus, ca o exigență a procesului echitabil, reglementat de art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale , Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii consideră că dispunerea de către instanța de judecată a măsurii compensării judiciare ar trebui motivată în fiecare caz în parte cu expunerea ansamblului argumentelor de fapt și drept care determină o asemenea măsură.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 62: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 533 alin. (3) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 533 alin. (3)
(3) De asemenea, părțile pot conveni sau, dacă sunt motive temeinice, instanța de tutelă poate hotărî ca întreținerea să se execute prin plata anticipată a unei sume globale care să acopere nevoile de întreținere ale celui îndreptățit pe o perioadă mai îndelungată sau pe întreaga perioadă în care se datorează întreținerea, în măsura în care debitorul întreținerii are mijloacele necesare acoperirii acestei obligații.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 63: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 194 lit. c) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 194 lit. c)
c) obiectul cererii și valoarea lui, după prețuirea reclamantului, atunci când acesta este evaluabil în bani, precum și modul de calcul prin care s-a ajuns la determinarea acestei valori, cu indicarea înscrisurilor corespunzătoare. Pentru imobile se aplică în mod corespunzător dispozițiile art. 104. Pentru identificarea imobilelor se vor arăta localitatea și județul, strada și numărul, iar în lipsă, vecinătățile, etajul și apartamentul, precum și, când imobilul este înscris în cartea funciară, numărul de carte funciară și numărul cadastral sau topografic, după caz. La cererea de chemare în judecată se va anexa extrasul de carte funciară, cu arătarea titularului înscris în cartea funciară, eliberat de biroul de cadastru și publicitate imobiliară în raza căruia este situat imobilul, iar în cazul în care imobilul nu este înscris în cartea funciară, se va anexa un certificat emis de același birou, care atestă acest fapt;
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 64: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 532 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 532 alin. (2)
(2) Cu toate acestea, pensia poate fi acordată și pentru o perioadă anterioară, dacă introducerea cererii de chemare în judecată a fost întârziată din culpa debitorului.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 65: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 532 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 532 alin. (2)
(2) Cu toate acestea, pensia poate fi acordată și pentru o perioadă anterioară, dacă introducerea cererii de chemare în judecată a fost întârziată din culpa debitorului.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 66: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 94 teza introductivă · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 94 teza introductivă
Judecătoriile judecă:
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 67: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 94 pct. 1 teza introductivă · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 94 pct. 1 teza introductivă
1. în primă instanță, următoarele cereri al căror obiect este evaluabil sau, după caz, neevaluabil în bani:
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 68: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 94 pct. 1 lit. a) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 94 pct. 1 lit. a)
a) cererile date de Codul civil în competența instanței de tutelă și de familie, în afară de cazurile în care prin lege se prevede în mod expres altfel;
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 69: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 107 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 107 alin. (1)
(1) Cererea de chemare în judecată se introduce la instanța în a cărei circumscripție domiciliază sau își are sediul pârâtul, dacă legea nu prevede altfel.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 70: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 113 alin. (1) teza introductivă · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 113 alin. (1) teza introductivă
(1) În afară de instanțele prevăzute la art. 107-112, mai sunt competente:
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 71: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 113 alin. (1) pct. 2 · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 113 alin. (1) pct. 2
2. instanța în a cărei circumscripție domiciliază creditorul reclamant, în cererile referitoare la obligația de întreținere, inclusiv cele privind alocațiile de stat pentru copii;
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 72: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 116 · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 116
Reclamantul are alegerea între mai multe instanțe deopotrivă competente.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 73: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 194 teza introductivă · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 194 teza introductivă
Cererea de chemare în judecată va cuprinde:
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 74: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 194 lit. a) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 194 lit. a)
a) numele și prenumele, domiciliul sau reședința părților ori, pentru persoane juridice, denumirea și sediul lor. De asemenea, cererea va cuprinde și codul numeric personal sau, după caz, codul unic de înregistrare ori codul de identificare fiscală, numărul de înmatriculare în registrul comerțului sau de înscriere în registrul persoanelor juridice și contul bancar ale reclamantului, precum și ale pârâtului, dacă părțile posedă ori li s-au atribuit aceste elemente de identificare potrivit legii, în măsura în care acestea sunt cunoscute de reclamant. Dispozițiile art. 148 alin. (1) teza a II-a sunt aplicabile. Dacă reclamantul locuiește în străinătate, va arăta și domiciliul ales în România unde urmează să i se facă toate comunicările privind procesul;
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 75: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 194 lit. b) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 194 lit. b)
b) numele, prenumele și calitatea celui care reprezintă partea în proces, iar în cazul reprezentării prin avocat, numele, prenumele acestuia și sediul profesional. Dispozițiile art. 148 alin. (1) teza a II-a sunt aplicabile în mod corespunzător. Dovada calității de reprezentant, în forma prevăzută la art. 151, se va alătura cererii;
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 76: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 194 lit. d) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 194 lit. d)
d) arătarea motivelor de fapt și de drept pe care se întemeiază cererea;
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 77: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 194 lit. f) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 194 lit. f)
f) semnătura.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 78: OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbruLege · art. 29 alin. (1) teza introductivă · forma din 1 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 29 alin. (1) teza introductivă
(1) Sunt scutite de la plata taxei judiciare de timbru acțiunile și cererile, inclusiv cele pentru exercitarea căilor de atac, ordinare și extraordinare, referitoare la:
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 79: OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbruLege · art. 29 alin. (1) lit. c) · forma din 1 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 29 alin. (1) lit. c)
c) obligațiile legale și contractuale de întreținere, inclusiv acțiunile în constatarea nulității, în anularea, rezoluțiunea sau rezilierea contractului de întreținere;
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 80: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 448 alin. (1) teza introductivă · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 448 alin. (1) teza introductivă
(1) Hotărârile primei instanțe sunt executorii de drept când au ca obiect:
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 81: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 448 alin. (1) pct. 4 · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 448 alin. (1) pct. 4
4. rente ori sume datorate cu titlu de obligație de întreținere sau alocație pentru copii, precum și pensii acordate în cadrul asigurărilor sociale;
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 82: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 448 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 448 alin. (2)
(2) Executarea hotărârilor prevăzute la alin. (1) are caracter provizoriu.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 83: Legea nr. 57/2026 pentru modificarea Legii nr. 287/2009 privind Codul civilLege · articol unic pct. 1 (Cod civil art. 375) alin. (2) · forma din 30 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
articol unic pct. 1 (Cod civil art. 375) alin. (2)
(2) Divorțul prin acordul soților poate fi constatat de notarul public și în cazul în care există copii minori născuți din căsătorie, din afara căsătoriei sau adoptați, dacă soții convin asupra tuturor aspectelor referitoare la exercitarea autorității părintești de către ambii părinți, stabilirea locuinței copiilor după divorț, modalitatea de păstrare a legăturilor personale dintre părintele separat și fiecare dintre copii, precum și stabilirea contribuției părinților la cheltuielile de creștere, educare, învățătură și pregătire profesională a copiilor. Dacă din raportul de anchetă socială rezultă că acordul soților privind exercitarea în comun a autorității părintești sau cel privind stabilirea locuinței copiilor nu este în interesul copilului, sunt aplicabile prevederile art. 376 alin. (5).
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 84: Regulamentul de aplicare a Legii notarilor publici și a activității notariale nr. 36/1995, aprobat prin Ordinul ministrului justiției nr. 2333/C/2013Normă · art. 272 · forma din 25 noiembrie 2020Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 272
În vederea admiterii cererii de divorț în cazul în care există copii minori, notarul public sesizează autoritatea competentă, atașând cererii proiectul acordului soților cu privire la exercitarea autorității părintești, locuința copiilor, modalitatea de păstrare a legăturilor personale și stabilirea contribuției fiecăruia dintre părinți la creșterea, educarea, învățătura și pregătirea profesională a copiilor după divorț. La dosarul cauzei se depune raportul de anchetă socială, în vederea soluționării procedurii de divorț pe cale notarială.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 85: Regulamentul de aplicare a Legii notarilor publici și a activității notariale nr. 36/1995, aprobat prin Ordinul ministrului justiției nr. 2333/C/2013Normă · art. 273 · forma din 25 noiembrie 2020Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 273
Dacă soții stăruie în cererea de divorț și dacă, în acest sens, consimțământul lor este liber și neviciat, după autentificarea acordului părinților cu privire la copiii minori, notarul public întocmește o încheiere de admitere a cererii de divorț prin acordul părților, încheiere prin care constată că aceștia își exprimă consimțământul liber și neviciat și sunt îndeplinite, cumulativ, și celelalte condiții legale prevăzute de Codul civil pentru desfacerea căsătoriei.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 86: Legea nr. 36/1995 a notarilor publici și a activității notarialeLege · art. 102 · forma din 6 decembrie 2024Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 102
Pentru valabilitatea acordului parental încheiat în procedura divorțului sau în orice alte situații, notarul public, cu ocazia autentificării, este obligat să obțină raportul de anchetă psihosocială și să procedeze la ascultarea minorului în condițiile art. 264 din Codul civil, republicat , cu modificările ulterioare.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 87: Legea nr. 36/1995 a notarilor publici și a activității notarialeLege · art. 101 alin. (1) · forma din 6 decembrie 2024Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 101 alin. (1)
(1) Înscrisul autentificat de notarul public care constată o creanță certă și lichidă are putere de titlu executoriu la data exigibilității acesteia. În lipsa înscrisului original poate constitui titlu executoriu duplicatul sau copia legalizată de pe exemplarul din arhiva notarului public.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 88: Legea nr. 36/1995 a notarilor publici și a activității notarialeLege · art. 101 alin. (2) · forma din 6 decembrie 2024Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 101 alin. (2)
(2) Constituie, de asemenea, titlu executoriu acordul parental încheiat prin înscris autentificat cu ocazia divorțului sau ulterior acestui moment, în care, exercitând împreună autoritatea părintească, părinții se înțeleg cu privire la aspecte cum sunt: stabilirea locuinței copilului, modalitatea de păstrare a legăturilor personale cu minorul ale părintelui cu care acesta nu locuiește, precum și alte măsuri asupra cărora părinții pot să dispună în condițiile art. 375 alin. (2) din Codul civil, republicat , cu modificările ulterioare.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 89: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 263 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 263 alin. (1)
(1) Orice măsură privitoare la copil, indiferent de autorul ei, trebuie să fie luată cu respectarea interesului superior al copilului.
Textul în documentul-sursă ↗

Ai nevoie de un avocat? Scrie-ne. Găsim pentru tine un avocat colaborator potrivit cazului tău, care te contactează în cel mult 2 zile lucrătoare. Prima consultație este gratuită și nu te obligă la nimic. Când poate fi util un avocat.

Cum se stabilește pensia de întreținere pentru copil

Cum se stabilește contribuția fiecărui părinte

Nevoile copilului și probele pentru cheltuieli și venituri

Plafoanele și efectul altor copii sau creditori de întreținere

Cum contează timpul petrecut la fiecare părinte

Ratele și chiria părintelui: cum influențează calculul

Venituri variabile, bonusuri, dividende și investiții

Părintele fără venituri declarate

Prestațiile pentru dizabilitate și pensia de invaliditate

Norma de hrană militară sau polițienească

Copilul care are venituri sau bunuri proprii

Întreținerea în natură, suma fixă și procentul

Compensarea când fiecare părinte locuiește cu alt copil

Scadențele și plata anticipată prin sumă globală

De când se datorează pensia și când poate acoperi trecutul

Cererea separată la instanță: ce trebuie pregătit

Acordul părinților și formalizarea notarială

Lista de pași

De reținut

Surse și trimiteri

Semnalează o eroare

Instalează pe iPhone sau iPad

Scrie-ne

Mesajul a fost trimis

Cum se stabilește pensia de întreținere pentru copil

Cui se adresează

01Cum se stabilește contribuția fiecărui părinte

02Nevoile copilului și probele pentru cheltuieli și venituri

03Plafoanele și efectul altor copii sau creditori de întreținere

04Cum contează timpul petrecut la fiecare părinte

05Ratele și chiria părintelui: cum influențează calculul

06Venituri variabile, bonusuri, dividende și investiții

07Părintele fără venituri declarate

08Prestațiile pentru dizabilitate și pensia de invaliditate

09Norma de hrană militară sau polițienească

10Copilul care are venituri sau bunuri proprii

11Întreținerea în natură, suma fixă și procentul

12Compensarea când fiecare părinte locuiește cu alt copil

13Scadențele și plata anticipată prin sumă globală

14De când se datorează pensia și când poate acoperi trecutul

15Cererea separată la instanță: ce trebuie pregătit

16Acordul părinților și formalizarea notarială

✓Lista de pași

!De reținut

#Surse și trimiteri

Cum se stabilește contribuția fiecărui părinte

Nevoile copilului și probele pentru cheltuieli și venituri

Plafoanele și efectul altor copii sau creditori de întreținere

Cum contează timpul petrecut la fiecare părinte

Ratele și chiria părintelui: cum influențează calculul

Venituri variabile, bonusuri, dividende și investiții

Părintele fără venituri declarate

Prestațiile pentru dizabilitate și pensia de invaliditate

Norma de hrană militară sau polițienească

Copilul care are venituri sau bunuri proprii

Întreținerea în natură, suma fixă și procentul

Compensarea când fiecare părinte locuiește cu alt copil

Scadențele și plata anticipată prin sumă globală

De când se datorează pensia și când poate acoperi trecutul

Cererea separată la instanță: ce trebuie pregătit

Acordul părinților și formalizarea notarială

Lista de pași

De reținut

Surse și trimiteri