Despăgubiri când primăria sau notarul refuză abuziv divorțul

Oricare dintre soți poate cere separat repararea prejudiciului produs prin refuzul abuziv al ofițerului de stare civilă sau al notarului de a constata divorțul. Nu orice refuz justifică despăgubiri: trebuie identificate conduita ilicită, paguba, cauzalitatea și vinovăția cerută, inclusiv reaua-credință în regimul profesional al notarului. Ghidul explică alegerea pârâtului și instanței, prescripția, probele, taxa, ajutorul judiciar, dobânda și costurile, fără a confunda această acțiune cu noul divorț sau cu plângerea notarială obișnuită. [1] [2] [189] [14]

ACTUALIZAT: 20 octombrie 2026
TIMP DE CITIRE: 38 de minute
CATEGORIE: Divorțul: alegerea procedurii și desfacerea căsătoriei

Cuprins · 29 de secțiuni

01Cui se adresează
02Răspunsul scurt: despăgubirile se cer separat, nu printr-un „apel la refuz”
03Mai întâi: refuz legal, nefinalizare sau refuz abuziv?
04Cele patru elemente care trebuie legate prin probe
05La notar: condiția specială a relei-credințe
06Prejudiciul material: calculul pierderii suplimentare produse de refuz
07Prejudiciul moral: atingerea concretă, nu doar nemulțumirea
08Cauzalitatea și cronologia: ce s-ar fi întâmplat fără refuz?
09Cine poate fi pârât când refuzul aparține unui notar
10La starea civilă: autorul refuzului, persoana juridică și delegarea
11Ce fel de acțiune este și de ce competența se verifică separat
12Judecătorie sau tribunal? Unde introduc cererea?
13Prescripția: regula de trei ani și cele două cunoașteri necesare
14Termenele altor plângeri și cereri nu sunt termenul despăgubirilor
15Dosarul de acte pregătit înainte de chemarea în judecată
16Propunerea probelor: fiecare mijloc trebuie legat de o afirmație
17Structura cererii și capetele de pretenții
18Taxa de timbru: nu există o sumă unică pentru orice refuz abuziv
19Cele două taxe de 100 lei și scutirile: ipoteze diferite
20Dacă taxa este greșită sau nu o pot plăti
21După depunere: regularizarea și primele apărări
22Dobânda legală: ce stabilește Decizia ÎCCJ nr. 3/2026
23Cheltuielile procesului și riscul de a plăti costurile adversarului
24Trei exemple de analiză, fără rezultat garantat
25Sursele și limitele acestui ghid
26Termene și repere
27Lista de pași
28Întrebări frecvente
29Surse și trimiteri

✓ SE APLICĂ DACĂ

Cererea separată de despăgubiri formulată de oricare dintre soți în condițiile art. 378 alin. (3) din Codul civil.
Identificarea conduitei, persoanelor răspunzătoare, probelor, instanței, prescripției, taxelor, ajutorului public judiciar, dobânzii și costurilor.

✕ NU ACOPERĂ

Soluționarea individuală a unui dosar fără actele refuzului, organizării/delegării, prejudiciului și datelor relevante.
Calculul complet al tuturor prescripțiilor istorice, al dobânzilor pe perioade ori al condițiilor unei polițe individuale.
Anularea unui act deja întocmit, contenciosul administrativ pe alt temei, răspunderea penală și procedura disciplinară integrală.
Despăgubirile dintre soți potrivit art. 388 și procedura completă a unui nou divorț.

Răspunsul scurt: despăgubirile se cer separat, nu printr-un „apel la refuz”

Dacă ofițerul de stare civilă sau notarul a refuzat abuziv să constate divorțul prin acord și să emită certificatul, oricare dintre soți poate cere instanței repararea prejudiciului. Art. 378 alin. (3) din Codul civil instituie această cale separată. Nu trebuie să depui cererea împreună cu celălalt soț doar pentru că divorțul extrajudiciar presupunea acordul amândurora: fiecare trebuie însă să arate propriul prejudiciu și pretențiile pe care le formulează. [1]

Separă de la început patru obiective:

Să obții divorțul: art. 378 alin. (2) permite o cerere de divorț în instanță, prin acord sau pe alt temei legal. Aceasta nu este o contestație care obligă la emiterea certificatului refuzat. [2]
Să recuperezi paguba refuzului abuziv: este obiectul acestei acțiuni distincte. Refuzul nu este desființat și căsătoria nu este desfăcută prin simpla acordare a banilor. [1]
Să contești un alt act notarial ori refuzul unui act obișnuit: se verifică regulile proprii, nu se ocolește interdicția specială de atacare a refuzului certificatului de divorț. [190] [3] [4] [2]
Să ceri bani celuilalt soț pentru prejudiciul desfacerii căsătoriei: art. 388 are altă cauză și alte condiții. Nu este temeiul automat al răspunderii notarului ori ofițerului. [5]

Traseul practic este: documentezi refuzul → îl compari cu legea aplicabilă atunci → identifici autorul și persoanele răspunzătoare → dovedești și evaluezi paguba → verifici instanța, prescripția și taxa → formulezi cererea cu probe. O denumire precum „refuz abuziv” nu înlocuiește niciuna dintre aceste verificări. [1] [189] [6] [7] [8]

Mai întâi: refuz legal, nefinalizare sau refuz abuziv?

Un refuz neplăcut nu este, prin el însuși, ilicit. Art. 378 alin. (1) obligă la respingerea cererii când nu sunt îndeplinite condițiile legale. Prin urmare, nu porni de la presupunerea că orice sumă cheltuită într-o procedură nereușită trebuie restituită ca despăgubire. [9] [1]

Identifică exact ce s-a întâmplat: o discuție preliminară, o solicitare de completări, o încheiere de respingere, refuzul certificatului la final sau închiderea procedurii dintr-un motiv legal. Păstrează cererea și numărul ei, actele existente atunci, programările, dovada prezentării, răspunsul motivat și dovada comunicării. Aceste înscrisuri îți permit să arăți care obligație a fost încălcată, nu doar că rezultatul te-a dezamăgit. [7] [8] [10]

Verificarea legalității trebuie făcută la data conduitei imputate. Un exemplu important este numele după divorț: potrivit Legii nr. 57/2026, fiecare soț poate alege păstrarea numelui din căsătorie ori revenirea la numele anterior; în lipsa alegerii, păstrează numele din căsătorie. Legea a eliminat vechiul motiv de respingere legat de neînțelegerea asupra numelui. Pentru o situație supusă regulii noi, refuzul întemeiat exclusiv pe necesitatea acordului celuilalt soț pentru păstrarea numelui trebuie analizat critic. Aceasta nu dovedește automat și prejudiciul, cauzalitatea ori reaua-credință a notarului. [11] [12] [13] [14]

La notar, când există copii minori comuni, rămâne necesar acordul asupra aspectelor referitoare la copii prevăzute de art. 375 alin. (2), iar acordul privind autoritatea părintească și locuința trebuie să respecte interesul copilului. Lipsa acestor condiții nu se confundă cu vechea problemă a numelui. Măsurile de consiliere judiciară sau tutelă specială au, la rândul lor, regimul extrajudiciar prevăzut de Legea nr. 140/2022. Nu aplica retroactiv unei fapte vechi condițiile actuale și nu echivala un diagnostic cu existența unei măsuri judiciare. [15] [11] [16] [17]

Cele patru elemente care trebuie legate prin probe

Art. 378 alin. (3) se citește cu regulile răspunderii civile. Art. 1357 leagă obligația de reparare de prejudiciul produs altuia printr-o faptă ilicită săvârșită cu vinovăție. Pentru fiecare pârât, construiește un raționament complet, nu o simplă listă de articole. [1] [191] [192] [189]

Fapta ilicită: ce anume s-a refuzat, cine a refuzat, când, ce obligație legală ori profesională trebuia îndeplinită și de ce motivul invocat nu o justifica. O interpretare greșită, o procedură incompletă și un abuz trebuie analizate după împrejurările lor, nu tratate ca sinonime.
Prejudiciul: ce pierdere materială sau atingere nepatrimonială ai suferit efectiv și care este întinderea ei.
Legătura de cauzalitate: de ce acea pierdere provine din conduita reproșată, nu din conflictul conjugal, dintr-un impediment legal real sau din alte împrejurări.
Vinovăția cerută de regimul aplicabil: intenție ori culpă în cadrul general, cu păstrarea standardului special al relei-credințe pentru răspunderea profesională a notarului. [189] [193] [194] [195] [196] [14]

Pentru fiecare afirmație, indică proba: document, comunicare, martor, interogatoriu ori expertiză, după caz. Regula este că persoana care face o susținere trebuie să o dovedească, cu excepțiile legale. Faptul că instanța cunoaște dreptul român din oficiu nu te scutește de dovedirea faptelor. [10] [18] [19]

La notar: condiția specială a relei-credințe

Art. 73 din Legea nr. 36/1995 prevede răspunderea civilă pentru încălcarea obligațiilor profesionale atunci când notarul a cauzat un prejudiciu cu vinovăție sub forma relei-credințe, în condițiile legii civile, elementele fiind stabilite prin hotărâre judecătorească definitivă. Nu este corect să înlocuiești această condiție specială cu formula generală „răspunde pentru cea mai ușoară culpă”. [14] [189] [197]

Arată, concret, împrejurările pe care îți întemeiezi susținerea relei-credințe: ce informații și documente erau disponibile notarului, ce explicații i-ai dat, ce răspunsuri a formulat și de ce consideri că nu este vorba doar despre o eroare. Corespondența contradictorie, ignorarea explicată a unei dispoziții relevante ori un motiv aparent străin procedurii pot fi elemente de analizat, dacă sunt probate. Niciun asemenea exemplu nu creează singur o prezumție automată de rea-credință; instanța apreciază situația dovedită. [14] [10] [18]

Textul art. 73 nu cere o condamnare penală prealabilă a notarului. Referirea la hotărârea definitivă nu trebuie transformată într-o obligație de a câștiga mai întâi un alt proces penal. Totodată, simpla lipsă a unei condiții penale nu te dispensează de proba condițiilor civile și a relei-credințe. O sesizare disciplinară are alt scop și nu acordă, prin ea însăși, despăgubirile cerute în temeiul art. 378 alin. (3). [14] [1]

Prejudiciul material: calculul pierderii suplimentare produse de refuz

Principiul este repararea integrală a prejudiciului, dacă legea nu dispune altfel. Art. 1385 cuprinde pierderea suferită, câștigul de care persoana a fost lipsită și cheltuielile făcute pentru evitarea sau limitarea prejudiciului. Nu este o amendă fixă plătită solicitantului și nici un premiu pentru constatarea unei nereguli. [198] [199] [200] [201]

Pregătește un inventar al sumelor, fiecare cu data, explicația, documentul justificativ și legătura cu refuzul. Pot fi discutate, numai dacă sunt necesare, reale și cauzate de conduita imputată, deplasări repetate devenite inutile, documente refăcute, costuri suplimentare ale remedierii situației sau venituri pierdute. Pentru venitul nerealizat, arată baza concretă: activitatea, venitul obișnuit, intervalul și motivul imposibilității de a-l realiza. O estimare fără suport nu devine prejudiciu cert doar fiind trecută în cerere. [199] [6] [10]

Compară cu scenariul în care procedura s-ar fi desfășurat legal. Taxele și onorariile care ar fi fost datorate oricum, costurile obișnuite ale divorțului sau cheltuielile fără legătură cu refuzul nu sunt automat recuperabile. Pentru o sumă deja restituită ori acoperită, explică ce pierdere mai rămâne, ca să nu ceri aceeași reparație de două ori. [198] [199] [202]

Un prejudiciu viitor poate fi reparat dacă producerea lui este neîndoielnică. Pierderea unei șanse nu justifică automat întreaga valoare a avantajului sperat: reparația este proporțională cu probabilitatea obținerii avantajului ori evitării pagubei, în împrejurările concrete. Art. 1386 reglementează și caracterul continuu ori modificarea prejudiciului viitor; acestea nu permit o sumă arbitrară fără descriere și probă. [203] [204] [205] [206] [207]

Prejudiciul moral: atingerea concretă, nu doar nemulțumirea

Reparația delictuală poate privi atât prejudiciul patrimonial, cât și pe cel nepatrimonial. Decizia nr. 3/2026 a Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ), pronunțată în recurs în interesul legii, explică faptul că principiul reparării integrale nu distinge între aceste categorii. Pentru refuzul abuziv trebuie însă dovedită atingerea produsă prin conduita imputată, nu presupusă din simpla existență a divorțului. [208] [209] [1]

Descrie natura, intensitatea și durata efectelor invocate: de exemplu, o atingere adusă demnității, consecințe concrete asupra vieții personale sau o afectare psihică, dacă acestea au existat și pot fi legate de refuz. Separă-le de suferința provocată de destrămarea relației. Indică suma cerută și explică proporționalitatea ei prin fapte. Nu există în aceste texte un tarif universal al suferinței pentru un refuz de divorț. [189] [208] [209] [6] [7]

Probele pot include comunicări, martori care au perceput consecințele, documente relevante și, când natura prejudiciului o cere, documentație medicală ori expertiză. Nu există obligația de a inventa un diagnostic pentru a cere daune morale; în sens invers, invocarea unei vătămări psihice trebuie susținută potrivit naturii ei. Folosește datele intime necesare dovedirii cererii, nu informații fără legătură cu litigiul. Admisibilitatea și utilitatea probelor sunt controlate de instanță. [18] [20] [21]

Nu prelua automat regulile speciale ale vătămării corporale și nici art. 388, care privește despăgubirile dintre soți. Calificarea exactă a prejudiciului moral influențează și taxa: o atingere adusă onoarei, demnității ori reputației și o vătămare a integrității psihice sunt ipoteze legale distincte. [5] [22] [23]

Cauzalitatea și cronologia: ce s-ar fi întâmplat fără refuz?

Construiește o cronologie cu cel puțin patru coloane: data, evenimentul, documentul care îl dovedește și efectul patrimonial sau personal. Marchează separat data refuzului, data fiecărei pagube, momentul la care ai cunoscut ori trebuia să cunoști paguba și persoana răspunzătoare. Aceste repere servesc unor întrebări juridice diferite. [189] [210] [211] [212]

Pentru fiecare sumă, întreabă-te: s-ar fi produs această cheltuială și fără conduita reproșată? A intervenit, între timp, retragerea acordului de către celălalt soț, lipsa unei condiții legale sau un alt eveniment care explică întârzierea? Arată contribuția reală a refuzului la prejudiciu și răspunde documentat explicațiilor alternative. Simplul fapt că o cheltuială este ulterioară refuzului nu dovedește că acesta a cauzat-o. [9] [189] [10]

Dacă soliciți costuri de evitare ori limitare a pagubei, explică de ce măsurile au fost necesare și ce efect au avut. Păstrează separat cheltuielile procesului de despăgubiri: acelea se cer ca cheltuieli de judecată, potrivit regulilor proprii, fără dublarea aceleiași sume ca prejudiciu principal. [199] [213] [214]

Cine poate fi pârât când refuzul aparține unui notar

Identifică notarul care a instrumentat cererea și a emis refuzul, nu numai denumirea înscrisă pe firmă ori pe chitanță. Legea nr. 36/1995 califică funcția notarială drept autonomă, de interes public. Într-o societate profesională, notarii asociați își exercită personal funcția și răspund individual pentru activitatea lor. Asocierea nu îi transformă automat pe toți în debitori ai aceleiași despăgubiri. [215] [216] [217] [218] [219] [220] [221] [222] [223] [14]

În cerere trebuie explicat temeiul răspunderii persoanei chemate în judecată: propria conduită profesională, contribuția la faptă ori, dacă este cazul, un alt raport juridic dovedit. Biroul, societatea profesională, Camera Notarilor Publici, Uniunea sau Ministerul Justiției nu devin automat pârâți corecți doar prin apartenența profesională sau caracterul public al serviciului. Caracterul public al serviciului nu dovedește singur un raport de prepușenie față de minister. [215] [216] [217] [218] [219] [224] [225] [226]

Verifică distinct mecanismul concret de asigurare sau garantare, persoana asigurată, perioada, riscul acoperit și modalitatea în care se poate valorifica acoperirea. Nu presupune că un asigurător poate fi chemat direct în judecată în orice situație ori că răspunde identic unui asigurător de răspundere civilă auto obligatorie (RCA). Fără documentele profesionale și de asigurare ale speței, ghidul nu poate desemna un asigurător sau garanta plata. Acțiunea trebuie susținută față de fiecare persoană indicată, pe temeiul ei. [14] [24] [7] [8]

Regula potrivit căreia notarul nu are calitate procesuală în soluționarea plângerii obișnuite împotriva încheierii de respingere, din art. 144, nu înseamnă imunitate într-un proces distinct de răspundere civilă. Obiectele sunt diferite. [227] [14] [1]

La starea civilă: autorul refuzului, persoana juridică și delegarea

Pentru refuzul ofițerului de stare civilă, notează numele și calitatea semnatarului, serviciul în care lucrează, autoritatea care a aprobat ori emis răspunsul și actele de delegare relevante. Legea nr. 119/1996 arată că atribuțiile se îndeplinesc în structuri diferite și permite delegarea anumitor atribuții. Această organizare trebuie verificată concret; nu este suficientă adresa sediului. [25] [26] [27] [28] [29] [30] [31]

Distinge două mecanisme civile, fără a le confunda:

Faptele organelor persoanei juridice: art. 219 leagă răspunderea persoanei juridice de legătura faptei cu atribuțiile sau scopul funcțiilor încredințate și prevede, pentru faptele ilicite, și răspunderea personală și solidară a autorilor. Art. 221 extinde, în lipsa unei norme contrare, regulile la persoanele juridice de drept public. [228] [229] [230] [231] [32]
Răspunderea comitentului pentru prepus: art. 1373 cere raportul de direcție, supraveghere și control și legătura faptei cu atribuțiile ori scopul funcției, cu excepția prevăzută la alin. (3). Calitatea de funcționar nu înlocuiește examinarea acestor condiții. [224] [225] [226]

Cere ori identifică actul de înființare și organizare al serviciului, dacă are personalitate juridică, cine îl reprezintă, cine exercită atribuțiile și în ce temei. Dacă înscrisuri relevante nu îți sunt disponibile și necesită intervenția instanței, explică acest lucru și cere obținerea lor prin mecanismele procesuale. Nu trebuie inventate datele necunoscute. [24] [33] [34]

Nu scrie automat „Primăria X” ca persoană juridică pârâtă. Denumirea uzuală a unei structuri administrative și persoana juridică titulară a obligației nu sunt neapărat același lucru. Art. 222 exclude, în lipsa unei norme contrare, răspunderea automată între persoane juridice aflate în raport de subordonare. Art. 223 privește participarea statului și, corespunzător, a unităților administrativ-teritoriale în raporturile civile proprii, prin organele legale. [35] [232] [233]

Art. 224 păstrează, cu rezerva legii speciale, o răspundere subsidiară a statului și, corespunzător, a unităților administrativ-teritoriale pentru obligațiile entităților distincte indicate în text. Nu este nici garanție universală a statului pentru orice refuz, nici imunitate absolută a unității administrativ-teritoriale. Personalitatea juridică a serviciului, caracterul propriu ori subsidiar al răspunderii și norma specială pot schimba soluția. [234] [235] [36]

Dacă sunt chemați mai mulți pârâți, precizează de ce răspunde fiecare și în ce relație. Art. 1382 prevede solidaritatea celor care răspund pentru aceeași faptă prejudiciabilă, dar nu te scutește de stabilirea condițiilor răspunderii fiecăruia. Nu adăuga pârâți doar „ca să fie cineva obligat să plătească”. [37] [7] [8]

Ce fel de acțiune este și de ce competența se verifică separat

Pentru o cerere care urmărește numai repararea în bani a prejudiciului refuzului abuziv, calificarea de acțiune civilă patrimonială separată rezultă din coroborarea art. 378 alin. (3), a regulilor răspunderii civile și a regulilor competenței pentru pretenții evaluabile în bani. Aceasta este o interpretare motivată a textelor, nu soluția unei hotărâri obligatorii privind competența în toate litigiile întemeiate pe art. 378 alin. (3). [38] [236] [39] [40]

Nu se aplică automat instanța divorțului doar pentru că paguba a apărut în contextul divorțului. Nici calitatea de ofițer de stare civilă a autorului nu transformă automat orice pretenție în contencios administrativ. Contează obiectul real, temeiul fiecărui capăt și existența unei norme speciale. Dacă soliciți anularea unui alt act, recunoașterea unui drept pe un regim special ori alte măsuri decât despăgubirea analizată aici, trebuie reverificate competența, procedura prealabilă, termenele și taxa. [2] [1] [41] [42] [43]

Art. 378 alin. (3) nu instituie, în textul său, obligația de a epuiza mai întâi o reclamație profesională sau de a obține o condamnare penală. Regula procesuală a procedurii prealabile se aplică atunci când legea o prevede expres. Nu transforma o cerere utilă de explicații într-o condiție legală universală de acces la acțiunea în despăgubiri. [1] [14] [43]

Judecătorie sau tribunal? Unde introduc cererea?

Potrivit calificării civile patrimoniale descrise anterior și în lipsa unei norme speciale, art. 94 pct. 1 lit. k) din Codul de procedură civilă dă judecătoriei cererile evaluabile în bani de până la 200.000 lei inclusiv. Peste acest prag intervine regula competenței de primă instanță a tribunalului din art. 95 pct. 1, pentru cererile nedate altor instanțe. [41] [42]

Valoarea se analizează potrivit art. 98–100. Pentru capătul principal contează valoarea obiectului indicată în cerere; accesoriile, precum dobânzile și cheltuielile, nu intră în calculul prevăzut de art. 98 alin. (2). Dacă există mai multe capete principale, pretenții ale ambilor soți sau mai mulți pârâți, nu aduna ori separa mecanic sumele: natura raporturilor, cauza comună și legătura dintre pretenții influențează analiza. Pentru capetele legate descrise la art. 99 alin. (2), contează pretenția care atrage instanța de grad mai înalt. [44] [45] [46] [47] [48] [49] [50]

Teritorial, verifică succesiv:

regula generală: instanța domiciliului sau sediului pârâtului; [51]
opțiunea pentru delict: instanța locului unde s-a săvârșit fapta ilicită sau s-a produs prejudiciul; [52] [53]
dacă pârâtul intră în categoria statului, autorităților, instituțiilor ori altor persoane juridice de drept public: opțiunile art. 111, inclusiv domiciliul ori sediul reclamantului; funcția de interes public a notarului nu îl transformă, prin ea însăși, în persoană juridică de drept public; [54] [215]
dacă pârâtul exercită statornic o activitate profesională în alt loc decât domiciliul: condițiile art. 113 alin. (2), pentru obligațiile patrimoniale născute sau care urmează să fie executate acolo. [55]

Reclamantul alege între instanțe deopotrivă competente, nu orice instanță convenabilă. La mai mulți pârâți există regula art. 112, dar introducerea artificială a unui pârât numai pentru alegerea instanței poate fi contestată. Competența internațională, când există elemente transfrontaliere, se analizează separat. [56] [57] [58]

Prescripția: regula de trei ani și cele două cunoașteri necesare

În regimul general al Codului civil, termenul de prescripție este de trei ani, dacă legea nu prevede alt termen. Pentru repararea pagubei cauzate printr-o faptă ilicită, art. 2528 alin. (1) leagă începutul de data la care păgubitul a cunoscut sau trebuia să cunoască atât paguba, cât și persoana care răspunde de ea. Nu este un termen special de trei ani creat de art. 378. [59] [210]

Nu presupune că termenul curge întotdeauna din data scrisă pe refuz, din data comunicării, de la divorțul ulterior sau de la momentul la care ai aflat de posibilitatea acțiunii. Verifică faptele și documentele care arată cunoașterea efectivă ori momentul când trebuia să cunoști cele două elemente. Identificarea tardivă a temeiului juridic nu este, în text, un nou început automat. [210]

Fă verificarea înainte de a aștepta răspunsuri la reclamații, închiderea noului divorț ori clarificarea completă a relației dintre posibilii pârâți. Nu considera o sesizare la primărie, Cameră sau alt organism ca suspendare ori întrerupere automată. Cauzele legale de suspendare și întrerupere, recunoașterile, cererile judiciare anterioare și soluțiile lor trebuie analizate individual. Acest ghid nu înlocuiește calculul juridic al unei situații concrete. [59] [210] [237] [238] [239] [240] [241]

Pentru fapte și prescripții istorice, Legea nr. 71/2011 impune verificări distincte: obligațiile extracontractuale sunt supuse legii de la data producerii ori săvârșirii faptei, iar prescripțiile începute și neîmplinite la intrarea în vigoare a Codului civil rămân, în principiu, supuse legii care le-a instituit, cu dispozițiile tranzitorii proprii. Nu proiecta automat noul regim asupra unui termen început înainte de 1 octombrie 2011. [17] [237] [238] [239]

Prescripția nu operează de plin drept; art. 2506 și 2513 reglementează efectele și invocarea sa în primă instanță. Această regulă nu este o strategie sigură de a depune târziu: pârâtul o poate invoca potrivit legii. Când termenul este apropiat sau disputat, solicită imediat analiza actelor și a unui demers care conservă dreptul. [242] [243] [241]

După stabilirea începutului potrivit art. 2528, termenul material de trei ani se împlinește în ziua calendaristică corespunzătoare din al treilea an; dacă luna finală nu are acea zi, în ultima zi a lunii. Dacă ultima zi este nelucrătoare, împlinirea se mută la sfârșitul primei zile lucrătoare următoare. Verifică separat suspendarea, întreruperea și legea aplicabilă în timp; nu calcula cei trei ani prin regula zilelor procedurale libere. [59] [210] [168] [169] [170] [171]

Termenele altor plângeri și cereri nu sunt termenul despăgubirilor

Plângerea obișnuită împotriva refuzului unui act notarial are două formulări, care trebuie luate ca atare: art. 144 alin. (1) din Legea nr. 36/1995 arată 10 zile de la comunicare, iar art. 159 alin. (2) arată 10 zile de la data când partea a luat cunoștință. Nu le reduce la un termen unic presupus și nu transfera niciuna asupra acțiunii speciale din art. 378 alin. (3). [190] [4] [1]

Pentru refuzul certificatului de divorț, art. 378 alin. (2) exclude calea de atac și permite noua cerere de divorț în instanță. În schimb, anularea unui act notarial deja întocmit are alt obiect, prevăzut de art. 159 alin. (1); cele 10 zile din alin. (2) nu sunt un termen general de anulare a oricărui act notarial. Dacă disputa privește un acord parental autentificat, valabilitatea lui trebuie analizată distinct, nu numită „apel la divorț”. [2] [3] [4]

Nici regula generală din art. 9 al Legii nr. 119/1996 privind refuzul întocmirii unui act ori înscrierii unei mențiuni nu trebuie folosită pentru a ignora regimul special al refuzului de constatare a divorțului. Obiectul concret al demersului este decisiv. [60] [2] [1]

Poți cere explicații ori documente și poți continua demersul pentru divorț, dar ține un calendar separat pentru despăgubiri. Niciunul dintre aceste demersuri nu dovedește singur că prescripția a fost oprită. [59] [210]

Dosarul de acte pregătit înainte de chemarea în judecată

Organizează documentele după ceea ce trebuie să dovedească, nu numai cronologic:

Solicitarea inițială: cererea de divorț, înregistrarea, înscrisurile anexate, dovezile taxelor ori onorariilor, solicitările de completare și răspunsurile soților. Ele arată ce i-a fost efectiv prezentat autorului refuzului. [7] [8]
Conduita imputată: încheierea ori răspunsul motivat, dovada comunicării, corespondența, programările și dovezile prezentării. Dacă refuzul a fost numai verbal, cere consemnarea ori explicația scrisă și documentează ce poți proba, fără a atribui autorității un act pe care nu l-a emis. [1] [10] [18]
Condițiile procedurii: actele și împrejurările care arată de ce, la data relevantă, consideri că refuzul nu era justificat. Pentru notar, adaugă probele distincte ale relei-credințe invocate. [9] [14]
Persoanele răspunzătoare: identitatea notarului ori ofițerului, organizarea serviciului, personalitatea juridică, delegarea, raportul cu autorul și, dacă sunt invocate, documentele asigurării. [216] [217] [218] [244] [245] [219] [30] [228] [229] [224] [225] [226]
Prejudiciul și cauzalitatea: facturi, chitanțe, plăți, venituri pierdute, documente și martori ai consecințelor nepatrimoniale; pentru fiecare, arată legătura cu conduita imputată. [198] [199] [10] [18]
Datele și demersurile ulterioare: momentul cunoașterii pagubei și responsabilului, reclamații, răspunsuri, eventuale recunoașteri, restituiri și litigii anterioare. Acestea nu au toate același efect asupra prescripției. [210] [237] [238] [239] [240] [241]

Păstrează documentele complete și dovada depunerii ori transmiterii lor. Solicită legal copii din dosarul relevant. Dacă o informație indispensabilă se află la autoritate și nu o poți obține direct, identifică documentul, deținătorul și faptul pe care îl dovedește, pentru a cere intervenția instanței. Art. 200 alin. (4¹) interzice solicitarea, în regularizare, a unor date de care reclamantul nu dispune personal și pentru obținerea cărora este necesară intervenția instanței. [33] [34]

Propunerea probelor: fiecare mijloc trebuie legat de o afirmație

Art. 250 din Codul de procedură civilă (CPC) permite, în condițiile legii, înscrisuri, martori, prezumții, mărturisirea inclusiv prin interogatoriu, expertiză și celelalte mijloace prevăzute de lege. Nu este suficient să scrii la final „orice probe necesare”: indică ce urmărește să dovedească fiecare probă. [18] [8]

În cererea inițială, propune probele pentru fiecare capăt. Pentru martori, indică numele, prenumele și adresa; pentru interogatoriu, respectă forma corespunzătoare persoanei chemate în judecată; pentru expertiză, explică chestiunea care necesită cunoștințe de specialitate. Instanța verifică admisibilitatea și utilitatea probelor și poate limita numărul martorilor. [8] [20] [21] [61] [62]

Regula art. 254 este propunerea probelor de către reclamant prin cerere și de către pârât prin întâmpinare, sub sancțiunea decăderii. Există excepțiile legale, precum necesitatea apărută din modificarea cererii, imposibilitatea temeinic justificată de a propune proba la timp ori acordul expres al tuturor părților. Nu planifica însă dosarul presupunând că orice probă omisă va fi acceptată ulterior. [63] [246] [247] [248] [249]

Dacă se amână pentru administrarea unei probe în condițiile art. 254 alin. (2), apar obligații distincte: lista martorilor în cinci zile de la încuviințare, înscrisurile cu cel puțin cinci zile înaintea termenului, interogatoriul de comunicat în cinci zile și plata expertizei în termenul legal ori cel stabilit de instanță. Verifică încheierea și obligația exactă primită. Inițiativa probatorie a judecătorului nu înlocuiește diligența părții. [64] [65] [66] [67] [68] [69] [70]

Pentru obligațiile de cinci zile de la încuviințarea probei, punctul de plecare rămâne încuviințarea, nu o comunicare presupusă. Cu excepția unei reguli speciale, numără zilele fără ziua de început și fără ziua împlinirii: între aceste două repere trebuie să existe integral numărul de zile al termenului. Dacă ultima zi este nelucrătoare, termenul se prelungește până în prima zi lucrătoare următoare. Regula este împlinirea la ora 24,00; pentru depunerea fizică, ține seama de ora legală a închiderii locului, cu aplicarea art. 183 pentru transmiterile admise. [172] [173] [174] [175] [176] [177]

Pentru înscrisurile cerute cu cel puțin cinci zile înaintea termenului de judecată, numără intervalul înapoi de la acel termen, lăsând cinci zile întregi între depunere și ședință, fără a socoti aceste două zile. Nu transforma acest interval minim într-un termen de cinci zile după încuviințare și nu îl scurta prin alegerea unei date tardive de transmitere. [64] [66] [172] [173]

Păstrează recipisa ori atestarea prevăzută de art. 183 alin. (3). Pentru fax sau e-mail contează data și ora primirii atestate de calculatorul ori faxul instanței, nu numai dovada expedierii. Decizia ÎCCJ nr. 45/2020 (hotărâre prealabilă) admite transmiterea după închiderea programului în ultima zi, până la ora 24,00, în condițiile legii; înregistrarea administrativă ulterioară nu mută data primirii. Respectă destinația, forma și cerințele legale ale canalului folosit. [177] [178] [179] [180] [181] [182]

Structura cererii și capetele de pretenții

Cererea se întemeiază pe situația ta și trebuie să îndeplinească cerințele art. 194 CPC. Include:

instanța aleasă și explicația competenței;
numele, domiciliul ori reședința părților sau denumirea și sediul persoanei juridice, elementele de identificare cerute de lege în măsura în care îți sunt cunoscute, reprezentantul și dovada calității sale;
obiectul fiecărui capăt, suma și modul de calcul;
faptele în ordine clară, condiția încălcată, prejudiciul, cauzalitatea și forma de vinovăție relevantă;
temeiurile juridice, probele fiecărui capăt, anexele și semnătura. [24] [71] [6] [7] [8] [72]

O structură orientativă a solicitărilor bănești poate fi:

obligarea pârâtului identificat la suma de [X lei] pentru prejudiciul material, defalcat în cheltuielile și pierderile dovedite;
obligarea la suma de [Y lei] pentru prejudiciul moral descris și justificat;
dobânda legală penalizatoare pentru sumele datorate, de la data producerii prejudiciului stabilită pentru fiecare componentă și până la plată, în condițiile legii;
cheltuielile de judecată solicitate și dovedite. [6] [1] [211] [212] [214]

Aceasta este o schemă, nu un formular gata de depus. Dacă invoci solidaritate, subsidiaritate sau un alt mecanism de răspundere, precizează raportul și temeiul pentru fiecare pârât. Nu cere aceeași despăgubire integrală de mai multe ori pentru aceeași pagubă. Pentru pretenții distincte ale ambilor soți, individualizează fiecare prejudiciu și titularul său. [228] [229] [234] [235] [37] [1]

Art. 195 cere numărul de exemplare prevăzut de regulile procesuale, iar dovada taxei se atașează când cererea este taxabilă. Lipsa numelui ori denumirii părții, a obiectului, motivelor de fapt sau semnăturii are consecințe de nulitate, în condițiile regularizării. Lipsa semnăturii are și mecanismul de acoperire prevăzut de art. 196; nu o trata ca motiv de a depune deliberat o cerere incompletă. [73] [74] [75] [76] [77]

Taxa de timbru: nu există o sumă unică pentru orice refuz abuziv

Taxa depinde de obiectul real al pretenției și de scutirea ori regula specială efectiv aplicabilă. Pentru o cerere evaluabilă în bani care nu intră într-o asemenea ipoteză, reperul este art. 3 din OUG nr. 80/2013, nu taxa de divorț. Instanța stabilește cuantumul. [78] [79]

Grila valorică din art. 3 alin. (1) este:

până la 500 lei: 8%, dar nu mai puțin de 20 lei; [80]
501–5.000 lei: 40 lei plus 7% din ce depășește 500 lei; [81]
5.001–25.000 lei: 355 lei plus 5% din ce depășește 5.000 lei; [82]
25.001–50.000 lei: 1.355 lei plus 3% din ce depășește 25.000 lei; [83]
50.001–250.000 lei: 2.105 lei plus 2% din ce depășește 50.000 lei; [84]
peste 250.000 lei: 6.105 lei plus 1% din ce depășește 250.000 lei. [85]

Exemplu pur de calcul: dacă o singură pretenție de 10.000 lei este taxată potrivit art. 3 și nu beneficiază de alt regim, rezultă 355 + 5% × 5.000 = 605 lei. Exemplul nu fixează taxa unei cereri care cumulează prejudicii diferite ori intră la art. 7 sau într-o scutire. [82]

Nu confunda: cei 50 lei prevăzuți la art. 15 lit. c) pentru despăgubirile din materia raporturilor de familie și prestația compensatorie nu se transferă automat acțiunii împotriva notarului/ofițerului; nici cei 20 lei ai plângerii notariale obișnuite nu devin taxa acestei cereri. Obiectul art. 388 este distinct de art. 378 alin. (3). [86] [87] [88] [5] [1]

Art. 16 are reguli pentru contenciosul administrativ: nu îl aplica doar fiindcă autorul refuzului lucrează într-un serviciu public. Mai întâi trebuie stabilită calificarea acțiunii. Dacă există mai multe capete cu finalități diferite, art. 34 poate impune taxarea fiecăruia după natura sa; nu presupune că o singură plată acoperă orice combinație de solicitări. [89] [90] [91] [92]

Cele două taxe de 100 lei și scutirile: ipoteze diferite

Art. 7 din OUG nr. 80/2013 cuprinde două reguli care nu sunt interschimbabile:

Alin. (1): 100 lei pentru stabilirea și acordarea despăgubirilor pentru daunele morale aduse onoarei, demnității sau reputației unei persoane fizice. Trebuie să existe acest obiect, susținut de faptele invocate. [22]
Alin. (2): 100 lei pentru despăgubirile civile, materiale și morale, care decurg din vătămări ale integrității fizice și/sau psihice. Simplul fapt că o persoană este supărată ori denumește cererea „daune morale” nu stabilește automat o vătămare a integrității psihice. [23]

Niciuna nu instituie o taxă universală de 100 lei pentru orice daună morală sau orice refuz abuziv. În sens invers, nu trebuie aplicată necondiționat taxa la valoare atunci când cererea intră efectiv într-o normă specială ori într-o scutire. Prezintă corect faptele, apoi justifică încadrarea, nu remodela artificial prejudiciul pentru o taxă mai mică. [78] [22] [23] [79]

Verifică scutirile efectiv incidente. Art. 29 alin. (1) lit. i) privește cauzele penale, inclusiv despăgubirile civile pentru prejudiciile materiale și morale decurgând din acestea. Decizia Curții Constituționale nr. 387 din 27 mai 2015 a analizat situația faptelor care erau infracțiuni la săvârșire, dar au fost ulterior dezincriminate: pierderea scutirii numai din cauza acestei schimbări și a stadiului procedurii producea tratamentul discriminatoriu examinat. Dispozitivul păstrează scutirea pentru prejudiciile decurgând din cauza penală atunci când fapta cauzatoare era prevăzută ca infracțiune la data săvârșirii. Nu reduce decizia la o condiție de punere în mișcare a acțiunii penale aplicată invariabil și cazului dezincriminării; verifică faptele și situația procesuală. Nici simpla etichetare penală a refuzului, nici depunerea unei plângeri nu sunt, prin ele însele, o garanție de scutire. [93] [94] [147] [144] [145] [146]

Decizia ÎCCJ nr. 22 din 11 octombrie 2021 (recurs în interesul legii), publicată la 9 decembrie 2021, privea scutirea după clasarea cauzei ca urmare a decesului făptuitorului. ÎCCJ a respins sesizarea ca inadmisibilă: problema concretă nu permitea dezlegarea abstractă solicitată, iar cerința practicii divergente nu era îndeplinită. Această decizie nu este Decizia ÎCCJ nr. 22/2021 pronunțată în procedura hotărârii prealabile și nu hotărăște că orice asemenea clasare acordă sau exclude scutirea; nici întrebarea dacă simpla plângere este suficientă nu primește o dezlegare nouă de fond. [148] [149] [150] [151] [152] [153] [154]

Pot exista și alte scutiri prevăzute de lege, dacă sunt întrunite condițiile lor. Scutirea specială pentru cererile de divorț și partaj formulate de victimele infracțiunii de violență în familie împotriva agresorilor lor nu exonerează automat o cerere distinctă de daune împotriva notarului ori altui responsabil. Nu confunda scutirea legală cu facilitățile individuale acordate prin ajutor public judiciar. [95] [96] [97]

Dacă taxa este greșită sau nu o pot plăti

Taxa se plătește anticipat, cu excepțiile legale. Pentru o cerere netimbrată ori insuficient timbrată, instanța comunică obligația de plată și de trimitere a dovezii într-un termen de cel mult 10 zile de la primirea comunicării. Aceeași comunicare arată posibilitatea solicitării facilităților la plată în 5 zile. Verifică separat fiecare obligație, nu doar suma. [98] [99]

Dacă problema este modul de stabilire a taxei, poți cere reexaminarea la aceeași instanță în 3 zile de la comunicarea taxei datorate. Cererea este scutită de taxă și o soluționează alt complet, fără citarea părților, prin încheiere definitivă. Motivează încadrarea, baza valorică ori scutirea pretinsă și anexează documentele utile. Reexaminarea taxei nu este același lucru cu ajutorul public judiciar și nu elimină obligația de a completa celelalte lipsuri. [100] [101] [102]

Dacă problema este capacitatea financiară, persoanele fizice pot cere scutire, reducere, eșalonare ori amânare în condițiile OUG nr. 51/2008. Ajutorul poate include, după caz, avocat, expert, traducător/interpret și executor, în formele legii; nu se acordă automat fiindcă procesul are legătură cu un divorț. [97] [103] [104] [105] [106] [107] [108]

Art. 8 raportează venitul mediu net lunar pe membru de familie din ultimele două luni la salariul de bază minim brut pe țară: sub 25%, avansare integrală de către stat; sub 50%, avansare în proporție de 50%, în condițiile textului. Există și analiza proporțională a altor situații în care costurile limitează accesul efectiv la justiție. Verifică salariul minim aplicabil la data cererii; o sumă nominală memorată dintr-un an anterior poate fi greșită. [109] [110] [111]

Cererea scrisă de ajutor descrie procesul, situația solicitantului și a familiei, veniturile și obligațiile dovedite și include declarația privind ajutorul primit în ultimele 12 luni. Împotriva respingerii există reexaminare în 5 zile de la comunicare. Ajutorul nu te protejează automat de cheltuielile celeilalte părți dacă pierzi procesul. Pentru o cale de atac este necesară o nouă cerere, cu regulile speciale ale art. 13; nu presupune că ajutorul inițial se extinde singur. [112] [113] [114] [115] [116] [117] [118]

După depunere: regularizarea și primele apărări

Păstrează dovada depunerii și numărul dosarului. Art. 199 CPC prevede înregistrarea cererii depuse personal sau prin reprezentant, poștă, curier, fax ori mijloacele electronice indicate în text. Verifică adresa oficială și cerințele de transmitere ale instanței; faptul că ai expediat un mesaj nu înseamnă că toate lipsurile cererii sunt acoperite. [119] [120]

Completul verifică cererea și competența. Dacă sunt lipsuri, comunicarea scrisă poate acorda cel mult 10 zile de la primire pentru completări. Neîndeplinirea obligațiilor indicate de art. 200 alin. (4) poate duce la anulare. Nu porni de la ideea că orice omisiune juridică ori probatorie produce automat anularea: textul delimitează cerințele sancționate și păstrează garanția pentru informațiile care necesită intervenția instanței. [121] [122] [123] [33]

Împotriva încheierii de anulare în regularizare poți formula cerere de reexaminare în 15 zile de la comunicare, motivând eroarea ori îndeplinirea la timp a obligațiilor. O soluționează alt complet, cu citarea reclamantului, prin încheiere definitivă. Nu o confunda cu reexaminarea taxei de trei zile sau cu plângerea notarială obișnuită. [124] [125] [126] [127]

După regularizare, pârâtului i se comunică cererea, cu termenul general de 25 de zile pentru întâmpinare. Reclamantul poate răspunde în 10 zile de la comunicarea întâmpinării. Există ajustările legale pentru cauze urgente și pârâtul domiciliat în străinătate. Verifică răspunsul pentru excepții de prescripție, necompetență ori lipsă a calității procesuale, dar și pentru contestarea relei-credințe, pagubei și cauzalității. Nedepunerea întâmpinării nu înseamnă câștig automat; sancțiunile art. 208 nu înlocuiesc dovada cererii. [128] [129] [130] [131] [132] [133] [134] [10]

Dacă trebuie modificată cererea, art. 204 are, în principiu, ca reper primul termen la care reclamantul este legal citat, cu excepțiile textului. Mărirea ori micșorarea cuantumului are regimul distinct al alin. (2), iar modificarea peste termen, în afara ipotezelor legale, cere acordul expres al tuturor părților. Nu amâna identificarea pârâtului și probelor presupunând că orice schimbare va fi posibilă ulterior. [135] [136] [137] [138]

Dobânda legală: ce stabilește Decizia ÎCCJ nr. 3/2026

ÎCCJ, prin Decizia nr. 3 din 23 februarie 2026, publicată în Monitorul Oficial nr. 223 din 23 martie 2026, a stabilit că, pentru despăgubirile materiale și/sau morale acordate pentru prejudiciul cauzat prin faptă ilicită, indiferent dacă fapta este sau nu infracțiune, dobânda legală penalizatoare curge de la data producerii prejudiciului. Dispozitivul indică caracterul obligatoriu potrivit art. 474 alin. (4) din Codul de procedură penală. Nu este necesar să existe un proces penal pentru a înțelege regula generală formulată de decizie. [250] [212]

Analiza ÎCCJ distinge nașterea obligației de reparare de constatarea ei prin hotărâre. Hotărârea are, pentru creanța discutată, caracter declarativ; faptul că suma nu era încă stabilită definitiv nu mută automat începutul dobânzii la data hotărârii. Debitorul obligației delictuale se află de drept în întârziere în condițiile art. 1523 alin. (2) lit. e), iar dobânda este penalizatoare, nu remuneratorie. [251] [252] [253] [254] [255] [256] [257] [258] [259] [260]

Data prejudiciului nu este automat data refuzului. La paragraful 87, ÎCCJ lasă instanței fiecărei cauze determinarea momentului efectiv al pagubei, care poate coincide sau nu cu fapta și poate avea particularități pentru un prejudiciu viitor cert. De aceea, pentru cheltuieli suportate la date diferite, explică fiecare componentă și data ei. Nu cere mecanic dobândă de la primul refuz pentru orice sumă apărută ulterior. [211]

Formulează distinct capătul de dobândă, perioada și baza la care îl raportezi. Procentul și calculul pe intervale trebuie verificate potrivit regimului legal aplicabil și ratelor relevante; ghidul nu atribuie întregului interval o rată fixă a Băncii Naționale a României. Nici referirile deciziei la asigurători RCA nu fac aplicabile în acest litigiu penalități speciale de asigurare auto. [254] [255] [261] [262] [212] [6]

Tratează separat prescripția, care are reperul cunoașterii sau al cunoașterii datorate a pagubei și responsabilului. Stabilirea datei de la care se datorează dobândă nu rezolvă singură începutul ori împlinirea prescripției. [210] [263] [211] [212]

Cheltuielile procesului și riscul de a plăti costurile adversarului

Cere cheltuielile de judecată și păstrează dovezile existenței și întinderii lor. Art. 451 include taxa de timbru, onorarii, expertize și celelalte costuri necesare procesului. Regula art. 453 este obligarea părții care pierde, la cererea celei care câștigă. La admitere parțială, instanța stabilește distribuirea și poate compensa cheltuielile; nu există garanția recuperării integrale a tuturor sumelor plătite. [213] [264] [214] [265]

Onorariul avocatului vădit disproporționat poate fi redus motivat în sarcina adversarului, ținând seama de valoare, complexitate, activitate și împrejurări. Reducerea nu modifică obligația contractuală dintre client și avocat. La mai mulți reclamanți ori pârâți, repartizarea costurilor poate fi egală, proporțională sau solidară, potrivit poziției și raportului juridic. [266] [139]

Dovada costurilor se face, ca regulă, până la închiderea dezbaterilor asupra fondului. Decizia ÎCCJ nr. 34 din 17 iunie 2024 (hotărâre prealabilă) precizează situația în care cheltuielile au fost solicitate la prima instanță, dar plata nu a fost dovedită până atunci: înscrisuri noi privind plata pot fi depuse în apelul împotriva respingerii cererii de cheltuieli. Regimul dovezii cheltuielilor și cel al probelor noi în apel se citesc împreună. Nu este o permisiune de a cere pentru prima dată oricând costuri ori de a ignora regulile propunerii probelor în apel. [264] [155] [156] [157] [158] [159]

Recunoașterea pretențiilor la primul termen la care părțile sunt legal citate nu îl exonerează întotdeauna pe pârât. Art. 454 păstrează excepțiile punerii în întârziere anterioare și întârzierii de drept. Decizia ÎCCJ nr. 21 din 17 octombrie 2022 (recurs în interesul legii) arată caracterul cumulativ al condițiilor: recunoașterea trebuie să poată conduce ea însăși la soluționarea litigiului, nu să fie numai o probă într-o cauză ce necesită alte verificări. Dispozitivul exclude exonerarea atunci când litigiul nu este susceptibil de punere în întârziere ori hotărârea nu se poate pronunța numai pe baza recunoașterii. Verificarea rămâne concretă, fără promisiunea recuperării integrale a costurilor. [267] [160] [161] [162] [163] [164] [165] [166]

Pentru obligațiile născute din fapte ilicite extracontractuale, art. 1523 alin. (2) lit. e) prevede întârzierea de drept, regulă analizată în aceste hotărâri. Nu presupune că o recunoaștere în proces înlătură automat cheltuielile într-o acțiune delictuală; se verifică totodată cererea, dovada, necesitatea și întinderea costurilor. [167] [258]

Onorariul de succes: Decizia ÎCCJ nr. 7 din 20 aprilie 2026 (recurs în interesul legii), publicată la 1 iulie 2026, a respins ca inadmisibilă sesizarea despre recuperarea pe cale separată a acestui onorariu. Paragrafele 55–61 din considerente explică dependența de particularitățile faptice și de caracterul justificat și rezonabil al costurilor. Decizia nu garantează recuperarea integrală și nici nu stabilește o interdicție abstractă pentru toate cazurile. [268] [269] [270] [271] [272]

Include în evaluarea oportunității procesului și riscul propriu: dacă acțiunea este respinsă, poți datora cheltuielile pârâtului, solicitate și dovedite. Ajutorul public judiciar nu elimină acest risc. Nu trece aceeași factură atât în prejudiciul principal, cât și în cheltuielile procesului, pentru o dublă recuperare. [214] [113] [198] [199]

Trei exemple de analiză, fără rezultat garantat

Exemplul 1: condiție legală neîndeplinită. Soții solicită despăgubiri pentru că divorțul nu s-a finalizat, dar actele arată că nu erau îndeplinite condițiile procedurii. Primul obstacol nu este cuantumul cerut, ci demonstrarea unei conduite ilicite: art. 378 alin. (1) impune respingerea când condițiile lipsesc. Costurile suportate nu transformă singure refuzul legal în abuz. [9] [189]

Exemplul 2: motiv de refuz bazat exclusiv pe vechea regulă a numelui. Pentru o situație supusă Legii nr. 57/2026, unul dintre soți dorește să păstreze numele, iar celălalt nu consimte. Regula actuală face alegerea individuală și elimină vechiul motiv de respingere. Analiza continuă însă: cine a refuzat, ce i s-a adus la cunoștință, ce pagubă suplimentară s-a produs și, dacă este notar, ce probe susțin reaua-credință? O problemă de legalitate nu stabilește singură toate condițiile despăgubirilor. [11] [12] [13] [14] [189]

Exemplul 3: refuz în iunie, cheltuială suplimentară în iulie, responsabil identificat ulterior. Nu este suficient să folosești data din iunie pentru toate calculele. Trebuie stabilite data producerii pagubei, momentul cunoașterii ori al cunoașterii datorate a pagubei și responsabilului și eventualele particularități ale fiecărei sume. Dobânda și prescripția răspund unor reguli diferite. Exemplul nu decide că identificarea ulterioară a fost inevitabilă și nici că termenul începe atunci. [210] [263] [211] [212]

Acestea sunt scenarii explicative, nu hotărâri judecătorești și nu estimări ale șansei de câștig. Pentru cazul tău, concluzia trebuie construită din actele și probele reale.

Sursele și limitele acestui ghid

Ghidul descrie regulile în forma de la 20 octombrie 2026. Legalitatea refuzului și răspunderea civilă trebuie raportate la legea aplicabilă faptei, iar procedura la regulile de aplicare în timp ale procesului. Procesele începute anterior nu sunt trecute automat sub legea procedurală nouă. [17] [140] [141]

Art. 219 și 221–224 din Codul civil sunt explicate aici în formularea lor inițială din Legea nr. 287/2009. Regimul persoanelor juridice rezultă și din Legea nr. 71/2011 și din dispozițiile de republicare și intrare în vigoare. Înainte de a te baza pe aceste texte, verifică forma lor în vigoare; ghidul nu stabilește personalitatea juridică a unui serviciu local concret. [228] [229] [32] [35] [232] [233] [234] [235] [36] [142] [273] [230] [231]

Unele norme civile sunt citate aici așa cum apar în alte hotărâri judecătorești. Soluțiile acelor litigii, privind asigurarea auto, prestații sociale ori întreprinderi individuale, nu sunt precedente pentru refuzul divorțului. Pentru art. 1385–1386, verifică forma în vigoare. [191] [192] [189] [59] [210] [198] [199] [202] [274] [207] [200] [201]

Regula despre dobândă explicată aici se sprijină pe raționamentul și dispozitivul Deciziei ÎCCJ nr. 3/2026. [251] [275] [212]

Rămân necesare în orice speță actele refuzului, organizarea și delegarea, condițiile eventualei asigurări, probele pagubei și datele relevante. Ghidul explică traseul general; nu poate decide aceste fapte în absența lor și nu înlocuiește analiza individuală, mai ales când se apropie prescripția.

Calculul prescripției pe ani se sprijină pe art. 2551, art. 2552 alin. (1)–(2) și art. 2554 din Codul civil; verifică forma lor în vigoare. Calculul termenelor procedurale și transmiterea actelor de procedură au temei distinct în art. 181–184 CPC și în Decizia ÎCCJ nr. 45/2020 (hotărâre prealabilă); regula e-mailului procedural nu se aplică automat unui termen material. [168] [169] [170] [171] [172] [173] [177] [178] [182]

Termene și repere procedurale

REGULĂPrescripția acțiunii civile în despăgubiri

Interval: Regula generală: 3 ani [59] [210]
De când începe: De la data când ai cunoscut sau trebuia să cunoști atât paguba, cât și persoana care răspunde. [59] [210]
Cum se aplică: După stabilirea începutului potrivit art. 2528, termenul material de trei ani se împlinește în ziua calendaristică corespunzătoare din al treilea an; dacă luna finală nu are acea zi, în ultima zi a lunii. Dacă ultima zi este nelucrătoare, împlinirea se mută la sfârșitul primei zile lucrătoare următoare. Verifică separat suspendarea, întreruperea și legea aplicabilă în timp; nu calcula cei trei ani prin regula zilelor procedurale libere. [59] [210] [168] [169] [170] [171]
Consecințe: Pârâtul poate opune prescripția în condițiile legii; nu aștepta expirarea pentru a verifica apărarea dreptului. [59] [210] [242] [243] [241]

[59][210][168][169][170][171][237][238][239][241][242][243][17][140][141]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

Verifică norma aplicabilă, situațiile istorice și cauzele legale de suspendare ori întrerupere. [59] [210] [237] [238] [239] [241]
Reclamația profesională nu trebuie presupusă drept cauză automată de oprire a termenului. [59] [210] [237] [238] [239] [241]

REGULĂCompletarea cererii în regularizare

Interval: Cel mult 10 zile [122] [123] [33]
De când începe: De la primirea comunicării scrise a lipsurilor. [122] [123] [33]
Cum se aplică: Urmează obligațiile și termenul efectiv comunicate potrivit art. 200 CPC. [122] [123] [33] Cu excepția unei reguli speciale, numără zilele fără ziua de început și fără ziua împlinirii: între aceste două repere trebuie să existe integral numărul de zile al termenului. Dacă ultima zi este nelucrătoare, termenul se prelungește până în prima zi lucrătoare următoare. Regula este împlinirea la ora 24,00; pentru depunerea fizică, ține seama de ora legală a închiderii locului, cu aplicarea art. 183 pentru transmiterile admise. [172] [173] [174] [175] [176] [177]
Consecințe: Neîndeplinirea la timp a obligațiilor prevăzute de lege poate duce la anularea cererii. [122] [123] [33]

[122][123][33][172][173][174][175][176][177][178][179][180][181][182][183][184][185][186][187][188][17][140][141]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

Anularea privește cerințele delimitate de alin. (4); nu orice omisiune atrage automat această sancțiune. [122] [123] [33]
Nu pot fi cerute date de care reclamantul nu dispune personal și care necesită intervenția instanței. [122] [123] [33]
Păstrează recipisa ori atestarea prevăzută de art. 183 alin. (3). Pentru fax sau e-mail contează data și ora primirii atestate de calculatorul ori faxul instanței, nu numai dovada expedierii. Decizia ÎCCJ nr. 45/2020 (hotărâre prealabilă) admite transmiterea după închiderea programului în ultima zi, până la ora 24,00, în condițiile legii; înregistrarea administrativă ulterioară nu mută data primirii. Respectă destinația, forma și cerințele legale ale canalului folosit. [177] [178] [179] [180] [181] [182]
Începutul rezultă din reperul special de mai sus; regula comunicării din art. 184 alin. (1) operează dacă legea nu dispune altfel. Situațiile de comunicare echivalentă, capacitate și deces prevăzute de art. 184 se verifică individual. [183] [184] [185] [186] [187] [188]

REGULĂReexaminarea anulării în regularizare

Interval: 15 zile [124] [125] [126] [127]
De când începe: De la comunicarea încheierii de anulare. [124] [125] [126] [127]
Cum se aplică: Formulează cererea motivată potrivit art. 200 alin. (5)–(7), distinct de reexaminarea taxei. [124] [125] [126] [127] Cu excepția unei reguli speciale, numără zilele fără ziua de început și fără ziua împlinirii: între aceste două repere trebuie să existe integral numărul de zile al termenului. Dacă ultima zi este nelucrătoare, termenul se prelungește până în prima zi lucrătoare următoare. Regula este împlinirea la ora 24,00; pentru depunerea fizică, ține seama de ora legală a închiderii locului, cu aplicarea art. 183 pentru transmiterile admise. [172] [173] [174] [175] [176] [177]
Consecințe: Alt complet soluționează cererea prin încheiere definitivă; la admitere, cauza revine completului inițial. [124] [125] [126] [127]

[124][125][126][127][172][173][174][175][176][177][178][179][180][181][182][183][184][185][186][187][188][17][140][141]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

Măsura poate fi înlăturată dacă a fost eronată ori dacă neregularitățile au fost remediate în termenul acordat. [124] [125] [126] [127]
Păstrează recipisa ori atestarea prevăzută de art. 183 alin. (3). Pentru fax sau e-mail contează data și ora primirii atestate de calculatorul ori faxul instanței, nu numai dovada expedierii. Decizia ÎCCJ nr. 45/2020 (hotărâre prealabilă) admite transmiterea după închiderea programului în ultima zi, până la ora 24,00, în condițiile legii; înregistrarea administrativă ulterioară nu mută data primirii. Respectă destinația, forma și cerințele legale ale canalului folosit. [177] [178] [179] [180] [181] [182]
Începutul rezultă din reperul special de mai sus; regula comunicării din art. 184 alin. (1) operează dacă legea nu dispune altfel. Situațiile de comunicare echivalentă, capacitate și deces prevăzute de art. 184 se verifică individual. [183] [184] [185] [186] [187] [188]

REGULĂPlata taxei comunicate și dovada ei

Interval: Cel mult 10 zile [99] [92] [143] [77]
De când începe: De la primirea comunicării privind taxa insuficientă ori neachitată. [99] [92] [143] [77]
Cum se aplică: Transmite dovada plății în termenul comunicat de instanță, potrivit art. 33 alin. (2) din OUG nr. 80/2013. [99] [92] [143] [77] Cu excepția unei reguli speciale, numără zilele fără ziua de început și fără ziua împlinirii: între aceste două repere trebuie să existe integral numărul de zile al termenului. Dacă ultima zi este nelucrătoare, termenul se prelungește până în prima zi lucrătoare următoare. Regula este împlinirea la ora 24,00; pentru depunerea fizică, ține seama de ora legală a închiderii locului, cu aplicarea art. 183 pentru transmiterile admise. [172] [173] [174] [175] [176] [177]
Consecințe: Netimbrarea poate atrage anularea în condițiile legii, inclusiv numai a capetelor netimbrate când textul o prevede. [99] [92] [143] [77]

[99][92][143][77][172][173][174][175][176][177][178][179][180][181][182][183][184][185][186][187][188][17][140][141]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

Reexaminarea taxei și cererea de facilități au termene distincte. [99] [92] [143] [77]
Pentru capete cu finalități diferite, efectele netimbrării se verifică potrivit art. 34. [99] [92] [143] [77]
Păstrează recipisa ori atestarea prevăzută de art. 183 alin. (3). Pentru fax sau e-mail contează data și ora primirii atestate de calculatorul ori faxul instanței, nu numai dovada expedierii. Decizia ÎCCJ nr. 45/2020 (hotărâre prealabilă) admite transmiterea după închiderea programului în ultima zi, până la ora 24,00, în condițiile legii; înregistrarea administrativă ulterioară nu mută data primirii. Respectă destinația, forma și cerințele legale ale canalului folosit. [177] [178] [179] [180] [181] [182]
Începutul rezultă din reperul special de mai sus; regula comunicării din art. 184 alin. (1) operează dacă legea nu dispune altfel. Situațiile de comunicare echivalentă, capacitate și deces prevăzute de art. 184 se verifică individual. [183] [184] [185] [186] [187] [188]

REGULĂSolicitarea facilităților după comunicarea taxei

Interval: 5 zile [99] [97] [112]
De când începe: De la primirea comunicării care arată această posibilitate. [99] [97] [112]
Cum se aplică: Formulează cererea corespunzătoare situației financiare și atașează înscrisurile cerute de lege. [99] [97] [112] Cu excepția unei reguli speciale, numără zilele fără ziua de început și fără ziua împlinirii: între aceste două repere trebuie să existe integral numărul de zile al termenului. Dacă ultima zi este nelucrătoare, termenul se prelungește până în prima zi lucrătoare următoare. Regula este împlinirea la ora 24,00; pentru depunerea fizică, ține seama de ora legală a închiderii locului, cu aplicarea art. 183 pentru transmiterile admise. [172] [173] [174] [175] [176] [177]
Consecințe: Cererea introductivă nu se comunică pârâtului înainte de soluționarea cererii de facilități, potrivit art. 33 alin. (2). [99] [97] [112]

[99][97][112][172][173][174][175][176][177][178][179][180][181][182][183][184][185][186][187][188][17][140][141]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

Nu confunda cererea de facilități cu critica modului de stabilire a taxei. [99] [97] [112]
Păstrează recipisa ori atestarea prevăzută de art. 183 alin. (3). Pentru fax sau e-mail contează data și ora primirii atestate de calculatorul ori faxul instanței, nu numai dovada expedierii. Decizia ÎCCJ nr. 45/2020 (hotărâre prealabilă) admite transmiterea după închiderea programului în ultima zi, până la ora 24,00, în condițiile legii; înregistrarea administrativă ulterioară nu mută data primirii. Respectă destinația, forma și cerințele legale ale canalului folosit. [177] [178] [179] [180] [181] [182]
Începutul rezultă din reperul special de mai sus; regula comunicării din art. 184 alin. (1) operează dacă legea nu dispune altfel. Situațiile de comunicare echivalentă, capacitate și deces prevăzute de art. 184 se verifică individual. [183] [184] [185] [186] [187] [188]

REGULĂReexaminarea modului de stabilire a taxei

Interval: 3 zile [100] [101]
De când începe: De la comunicarea taxei datorate. [100] [101]
Cum se aplică: Depune cererea motivată la aceeași instanță; este scutită de taxă. [100] [101] Cu excepția unei reguli speciale, numără zilele fără ziua de început și fără ziua împlinirii: între aceste două repere trebuie să existe integral numărul de zile al termenului. Dacă ultima zi este nelucrătoare, termenul se prelungește până în prima zi lucrătoare următoare. Regula este împlinirea la ora 24,00; pentru depunerea fizică, ține seama de ora legală a închiderii locului, cu aplicarea art. 183 pentru transmiterile admise. [172] [173] [174] [175] [176] [177]
Consecințe: Alt complet soluționează fără citarea părților, prin încheiere definitivă. [100] [101]

[100][101][172][173][174][175][176][177][178][179][180][181][182][183][184][185][186][187][188][17][140][141]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

Celelalte lipsuri ale cererii trebuie în continuare completate potrivit legii. [100] [101]
Păstrează recipisa ori atestarea prevăzută de art. 183 alin. (3). Pentru fax sau e-mail contează data și ora primirii atestate de calculatorul ori faxul instanței, nu numai dovada expedierii. Decizia ÎCCJ nr. 45/2020 (hotărâre prealabilă) admite transmiterea după închiderea programului în ultima zi, până la ora 24,00, în condițiile legii; înregistrarea administrativă ulterioară nu mută data primirii. Respectă destinația, forma și cerințele legale ale canalului folosit. [177] [178] [179] [180] [181] [182]
Începutul rezultă din reperul special de mai sus; regula comunicării din art. 184 alin. (1) operează dacă legea nu dispune altfel. Situațiile de comunicare echivalentă, capacitate și deces prevăzute de art. 184 se verifică individual. [183] [184] [185] [186] [187] [188]

REGULĂReexaminarea respingerii ajutorului public judiciar

Interval: 5 zile [115] [116] [100]
De când începe: De la comunicarea încheierii de respingere a ajutorului. [115] [116] [100]
Cum se aplică: Folosește procedura de reexaminare din art. 15 din OUG nr. 51/2008. [115] [116] [100] Cu excepția unei reguli speciale, numără zilele fără ziua de început și fără ziua împlinirii: între aceste două repere trebuie să existe integral numărul de zile al termenului. Dacă ultima zi este nelucrătoare, termenul se prelungește până în prima zi lucrătoare următoare. Regula este împlinirea la ora 24,00; pentru depunerea fizică, ține seama de ora legală a închiderii locului, cu aplicarea art. 183 pentru transmiterile admise. [172] [173] [174] [175] [176] [177]
Consecințe: Cererea este soluționată de un alt complet, în camera de consiliu, potrivit textului special. [115] [116] [100]

[115][116][100][172][173][174][175][176][177][178][179][180][181][182][183][184][185][186][187][188][17][140][141]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

Este o procedură diferită de reexaminarea taxei de timbru. [115] [116] [100]
Păstrează recipisa ori atestarea prevăzută de art. 183 alin. (3). Pentru fax sau e-mail contează data și ora primirii atestate de calculatorul ori faxul instanței, nu numai dovada expedierii. Decizia ÎCCJ nr. 45/2020 (hotărâre prealabilă) admite transmiterea după închiderea programului în ultima zi, până la ora 24,00, în condițiile legii; înregistrarea administrativă ulterioară nu mută data primirii. Respectă destinația, forma și cerințele legale ale canalului folosit. [177] [178] [179] [180] [181] [182]
Începutul rezultă din reperul special de mai sus; regula comunicării din art. 184 alin. (1) operează dacă legea nu dispune altfel. Situațiile de comunicare echivalentă, capacitate și deces prevăzute de art. 184 se verifică individual. [183] [184] [185] [186] [187] [188]

REGULĂÎntâmpinarea pârâtului și răspunsul reclamantului

Interval: 25 de zile pentru întâmpinare; 10 zile pentru răspuns [128] [129] [130] [131] [134] [10]
De când începe: Întâmpinarea se raportează la comunicarea cererii, iar răspunsul reclamantului la comunicarea întâmpinării. [128] [129] [130] [131] [134] [10]
Cum se aplică: Verifică fiecare comunicare și rolul procesual; acestea nu sunt termene de prescripție. [128] [129] [130] [131] [134] [10] Cu excepția unei reguli speciale, numără zilele fără ziua de început și fără ziua împlinirii: între aceste două repere trebuie să existe integral numărul de zile al termenului. Dacă ultima zi este nelucrătoare, termenul se prelungește până în prima zi lucrătoare următoare. Regula este împlinirea la ora 24,00; pentru depunerea fizică, ține seama de ora legală a închiderii locului, cu aplicarea art. 183 pentru transmiterile admise. [172] [173] [174] [175] [176] [177]
Consecințe: Lipsa întâmpinării are sancțiunile art. 208, fără a garanta admiterea unei cereri nedovedite. [128] [129] [130] [131] [134] [10]

[128][129][130][131][134][10][172][173][174][175][176][177][178][179][180][181][182][183][184][185][186][187][188][17][140][141]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

Termenele pot fi reduse în cauze urgente; pentru pârâtul domiciliat în străinătate este prevăzut un termen rezonabil mai îndelungat. [128] [129] [130] [131] [134] [10]
Păstrează recipisa ori atestarea prevăzută de art. 183 alin. (3). Pentru fax sau e-mail contează data și ora primirii atestate de calculatorul ori faxul instanței, nu numai dovada expedierii. Decizia ÎCCJ nr. 45/2020 (hotărâre prealabilă) admite transmiterea după închiderea programului în ultima zi, până la ora 24,00, în condițiile legii; înregistrarea administrativă ulterioară nu mută data primirii. Respectă destinația, forma și cerințele legale ale canalului folosit. [177] [178] [179] [180] [181] [182]
Începutul rezultă din reperul special de mai sus; regula comunicării din art. 184 alin. (1) operează dacă legea nu dispune altfel. Situațiile de comunicare echivalentă, capacitate și deces prevăzute de art. 184 se verifică individual. [183] [184] [185] [186] [187] [188]

REGULĂPropunerea probelor și modificarea cererii

Interval: Probele, ca regulă, odată cu cererea; modificarea, până la primul termen la care reclamantul este legal citat [63] [246] [247] [276] [248] [277] [249] [135] [136] [137] [138]
De când începe: La formularea cererii și, pentru modificări, la reperul art. 204 alin. (1). [63] [246] [247] [276] [248] [277] [249] [135] [136] [137] [138]
Cum se aplică: Identifică proba fiecărui capăt; verifică distinct excepțiile pentru probe ulterioare și pentru modificări. [63] [246] [247] [276] [248] [277] [249] [135] [136] [137] [138]
Consecințe: Omiterea termenelor poate atrage decăderea în condițiile textelor aplicabile. [63] [246] [247] [276] [248] [277] [249] [135] [136] [137] [138]

[63][246][247][276][248][277][249][135][136][137][138][17][140][141]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

Art. 254 alin. (2) și art. 204 alin. (2)–(3) au ipoteze proprii; nu există drept necondiționat de completare oricând. [63] [246] [247] [276] [248] [277] [249] [135] [136] [137] [138]

REGULĂDovada cheltuielilor de judecată

Interval: Ca regulă, până la închiderea dezbaterilor asupra fondului [264] [214]
De când începe: În procesul în care se solicită cheltuielile. [264] [214]
Cum se aplică: Depune dovezile existenței și întinderii costurilor. [264] [214]
Consecințe: Cheltuielile se acordă la cerere și pe baza probelor, cu verificarea întinderii și a rezultatului procesului. [264] [214]

[264][214][155][157][158][159][17][140][141]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

Decizia ÎCCJ nr. 34/2024 (hotărâre prealabilă) permite dovada plății prin înscrisuri noi în apelul împotriva respingerii cheltuielilor solicitate deja la prima instanță, dar nedovedite până la închiderea dezbaterilor. Nu permite formularea oricând a unei cereri noi de cheltuieli și nu înlătură regulile probelor în apel. [155] [157] [158] [159]

REGULĂReperul de început al dobânzii legale

Interval: Data producerii prejudiciului, stabilită concret [211] [212] [210]
De când începe: Paguba materială sau morală rezultată din fapta ilicită. [211] [212] [210]
Cum se aplică: Individualizează data fiecărei componente; nu înlocui această analiză cu data refuzului ori a hotărârii definitive. [211] [212] [210]
Consecințe: Cere și justifică dobânda legală penalizatoare până la plată, potrivit regimului aplicabil. [254] [255] [280] [212] [210]

[211][212][210][263][279][254][255][280][17][140][141]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

Este un reper al dobânzii, nu începutul automat al prescripției. [263] [211] [212] [210]
Pentru prejudiciul viitor cert, data poate avea particularitățile explicate la paragraful 87 din Decizia ÎCCJ nr. 3/2026. [279] [211] [210]

Întrebări frecvente

Trebuie să cerem despăgubiri amândoi?

Nu. Art. 378 alin. (3) permite oricăruia dintre soți să se adreseze separat instanței. Fiecare trebuie să individualizeze prejudiciul propriu; dacă ambii soți formulează pretenții, valoarea, probele și raporturile juridice se analizează pentru cererile efective. [1] [49] [6]

Trebuie să divorțez mai întâi în instanță?

Art. 378 alin. (3) nu instituie condiția câștigării mai întâi a unui proces de divorț. Cererea pentru desfacerea căsătoriei și cererea pentru paguba refuzului au obiecte distincte. Nu amâna verificarea prescripției despăgubirilor până la terminarea divorțului. [2] [1] [210]

Pot obliga notarul să emită certificatul prin procesul de despăgubiri?

Acțiunea din art. 378 alin. (3) urmărește repararea prejudiciului, nu o cale de atac împotriva refuzului. Art. 378 alin. (2) exclude acea cale și permite cererea de divorț în instanță. Nu folosi regula generală a reparației în natură pentru a transforma această acțiune într-un apel pe care textul special nu îl permite. [2] [1] [202] [274]

Dacă notarul a greșit, este suficient pentru a obține bani?

Nu automat. Trebuie dovedite încălcarea obligațiilor profesionale, prejudiciul, cauzalitatea și vinovăția în forma specială a relei-credințe prevăzută de art. 73. O eroare nu echivalează, prin simpla etichetare, cu îndeplinirea tuturor condițiilor. [14] [189] [10]

Am nevoie de o condamnare penală anterioară?

Art. 73 din Legea nr. 36/1995 nu cere o condamnare penală prealabilă. Cerința stabilirii prin hotărâre definitivă nu trebuie transformată într-un proces penal obligatoriu anterior cererii civile. Dovada răspunderii civile rămâne însă necesară. [14] [1]

Pot chema direct „primăria” în judecată?

Nu fără verificarea persoanei juridice, a autorului refuzului, a organizării și delegării, a reprezentării și a temeiului răspunderii. Denumirea administrativă uzuală nu identifică automat debitorul. Statul ori unitatea administrativ-teritorială nu răspund universal pentru orice structură distinctă; regulile speciale și subsidiaritatea trebuie analizate. [30] [228] [229] [35] [232] [233] [234] [235]

Dacă notarul lucrează într-o societate profesională, răspund toți asociații?

Nu automat. Art. 4 alin. (4) spune că notarii asociați își exercită personal funcția și răspund individual pentru activitatea lor. Pentru a chema o altă persoană trebuie motivată răspunderea ei proprie ori raportul juridic care o obligă, nu doar asocierea. [216] [217] [218] [219] [189] [224] [225] [226]

Reclamația la Cameră sau la autoritate oprește prescripția?

Nu presupune acest efect. Termenul și începutul lui se verifică separat, iar suspendarea sau întreruperea trebuie să aibă un temei legal aplicabil împrejurărilor. Păstrează reclamația și răspunsul, dar nu aștepta soluționarea lor pentru a verifica apărarea dreptului la despăgubiri. [59] [210] [237] [238] [239] [241]

Am doar 10 zile pentru despăgubiri?

Nu se transferă automat cele 10 zile ale plângerii notariale obișnuite la acțiunea separată din art. 378 alin. (3). În regimul civil general, reperul este prescripția de trei ani cu începutul prevăzut de art. 2528, după verificarea normelor aplicabile în timp. [190] [4] [1] [59] [210]

Pot recupera toate taxele și toate drumurile făcute pentru divorț?

Numai cheltuielile și pierderile reparabile potrivit regimului aplicabil, reale și legate cauzal de refuz. Costurile care ar fi existat oricum sau sumele deja restituite nu sunt automat o pierdere suplimentară. Defalcă și probează fiecare componentă. [198] [199] [202] [274] [10]

Orice daună morală se taxează cu 100 lei?

Nu. Art. 7 alin. (1) privește onoarea, demnitatea sau reputația persoanei fizice; alin. (2) privește despăgubirile care decurg din vătămări ale integrității fizice și/sau psihice. Faptele și obiectul trebuie să se încadreze în ipoteza invocată. Se păstrează și scutirile efectiv aplicabile, nu numai taxa valorică. [22] [23] [94] [144] [145] [146] [95]

Pot solicita și daune materiale, și morale, și dobândă?

Da, dacă fiecare componentă este justificată și nu dublează aceeași reparație. Individualizează sumele și cere distinct dobânda legală penalizatoare, raportată la datele reale ale prejudiciului. Taxa și competența se stabilesc după structura concretă a cererii. [211] [212] [6] [44] [45] [48] [92]

Dobânda începe la data refuzului sau la hotărârea definitivă?

Decizia ÎCCJ nr. 3/2026 indică data producerii prejudiciului, stabilită concret de instanță. Ea poate coincide sau nu cu refuzul. Hotărârea definitivă nu este începutul automat, iar regula dobânzii nu înlocuiește începutul prescripției bazat pe cunoașterea pagubei și responsabilului. [263] [211] [212] [210]

Dacă primesc ajutor public judiciar, nu mai risc cheltuieli?

Ajutorul privește formele și condițiile prevăzute de lege; nu elimină automat obligația de a suporta cheltuielile părții adverse dacă pierzi procesul. OUG nr. 51/2008 cere informarea solicitantului despre acest risc. [104] [108] [113] [214]

Pot aduce mai târziu toate probele care îmi lipsesc?

Nu există această garanție. Probele se propun, ca regulă, prin cererea de chemare în judecată; cele ulterioare intră în excepțiile legale. Dacă un document necesită intervenția instanței, identifică-l și explică situația de la început. [63] [246] [247] [276] [248] [277] [249] [33] [34]

O hotărâre privind RCA dovedește cât trebuie să plătească notarul?

Nu. Faptul că asemenea hotărâri citează normele civile nu transferă automat soluțiile speciale de asigurare, penalitățile sau pârâtul. Decizia ÎCCJ nr. 3/2026 are o regulă generală privind data dobânzii delictuale, dar nu stabilește răspunderea sau cuantumul într-un dosar de refuz al divorțului. [189] [211] [212] [14]

De reținut

Arată cele 13 idei principale ale ghidului

Refuzul certificatului nu are cale de atac, dar soții pot cere instanței divorțul prin acord ori pe alt temei legal; noua cerere nu este apel împotriva refuzului. [2]
Plângerea notarială obișnuită și anularea unui act deja întocmit sunt distincte de refuzul certificatului; cele două formulări ale termenului de 10 zile nu sunt transferate acțiunii speciale. [190] [3] [4] [2] [1]
Oricare dintre soți poate cere separat paguba refuzului abuziv, fără confundarea cu art. 388 ori cu o anulare automată a refuzului. [1] [5]
Cererea identifică fapta, responsabilul, prejudiciul, cauzalitatea, vinovăția aplicabilă, sumele și probele; competența se califică după pretenția efectivă. [189] [14] [24] [6] [7] [8] [41] [42]
Despăgubirile nu sunt automate; condițiile răspunderii trebuie dovedite, cu standardul special al relei-credințe la notar, fără inventarea unei condamnări penale prealabile. [189] [14] [10]
Prejudiciile materiale și morale trebuie individualizate, cuantificate și legate de refuz; reparația nu este o sancțiune fixă și nu dublează costurile procesului. [198] [203] [199] [204] [202] [274] [205] [206] [278] [208] [209] [213]
Pârâtul depinde de autor, organizare, personalitate juridică, delegare și raportul de răspundere; nu există un pârât universal numit primărie, stat, Cameră sau asigurător. [215] [216] [217] [218] [244] [245] [219] [30] [228] [229] [35] [232] [233] [234] [235] [224] [225] [226]
Calificarea civilă patrimonială a pretenției separate rezultă din interpretarea textelor, nu dintr-o dezlegare obligatorie dată special pentru art. 378 alin. (3); pragul general al judecătoriei este 200.000 lei inclusiv, cu rezerva normelor speciale și a regulilor de valoare și teritoriu. [38] [39] [40] [44] [48] [51] [54] [53]
Prescripția generală este de trei ani, iar începutul privește cunoașterea ori cunoașterea datorată a pagubei și responsabilului, cu verificarea tranziției și a cauzelor legale relevante. [59] [210] [17] [237] [241]
Cererea și probele respectă art. 194 și regulile regularizării și probatoriului; simpla etichetare a refuzului ca abuziv nu dovedește faptele. [24] [6] [7] [8] [72] [122] [123] [33] [10] [63]
Taxa se determină după obiect și eventualele scutiri: art. 3, art. 7 alin. (1) și alin. (2) au ipoteze distincte, iar scutirile aplicabile nu sunt înlăturate; nu există 100 lei universal pentru daune morale. [78] [22] [23] [94] [144] [145] [146] [95] [79] [92]
Ajutorul judiciar și cheltuielile procesului se acordă în condițiile legii; costurile se cer și se dovedesc, cu excepția delimitată privind dovada în apel și riscul costurilor adversarului. Decizia ÎCCJ nr. 7/2026 (recurs în interesul legii) a respins sesizarea ca inadmisibilă; nu este o garanție a recuperării onorariului de succes. [109] [110] [111] [113] [213] [264] [214] [267] [268] [269] [270] [271] [272] Excepția privind dovada în apel și condițiile cumulative ale exonerării prin recunoaștere rezultă din Decizia ÎCCJ nr. 34/2024 (hotărâre prealabilă) și din Decizia ÎCCJ nr. 21/2022 (recurs în interesul legii). [155] [159] [161] [164] [166]
Decizia ÎCCJ nr. 3/2026 (recurs în interesul legii) fixează începutul dobânzii legale penalizatoare la data reală a prejudiciului, stabilită în speță, nu automat la refuz ori hotărârea definitivă; prescripția are reper distinct. [263] [211] [212] [210]

Actul refuzului, pârâtul, prejudiciul și prescripția: verificări înainte de depunere

Ghidul descrie regulile în vigoare la data actualizării, 20 octombrie 2026. Dacă situația ta este mai veche, unele reguli pot fi diferite.

Surse și trimiteri

Sursa 1: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 378 alin. (3) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 378 alin. (3)
(3) Pentru repararea prejudiciului prin refuzul abuziv al ofițerului de stare civilă sau notarului public de a constata desfacerea căsătoriei prin acordul soților și de a emite certificatul de divorț, oricare dintre soți se poate adresa, pe cale separată, instanței competente.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 2: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 378 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 378 alin. (2)
(2) Împotriva refuzului ofițerului de stare civilă sau notarului public nu există cale de atac, dar soții se pot adresa cu cererea de divorț instanței de judecată, pentru a dispune desfacerea căsătoriei prin acordul lor sau în baza unui alt temei prevăzut de lege.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 3: Legea nr. 36/1995 a notarilor publici și a activității notarialeLege · art. 159 alin. (1) · forma din 6 decembrie 2024Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 159 alin. (1)
(1) Actele notariale pot fi atacate de părți sau de orice persoană interesată prin acțiune în anulare la instanța judecătorească, în conformitate cu prevederile Codului de procedură civilă, republicat , cu modificările ulterioare.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 4: Legea nr. 36/1995 a notarilor publici și a activității notarialeLege · art. 159 alin. (2) · forma din 6 decembrie 2024Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 159 alin. (2)
(2) Totodată, partea nemulțumită poate introduce plângere împotriva încheierii de respingere a cererii de îndeplinire a unui act notarial, în termen de 10 zile de la data când a luat cunoștință, la judecătoria în circumscripția căreia își are sediul biroul notarial care a refuzat îndeplinirea actului.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 5: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 388 · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 388
Distinct de dreptul la prestația compensatorie prevăzut la art. 390, soțul nevinovat, care suferă un prejudiciu prin desfacerea căsătoriei, poate cere soțului vinovat să îl despăgubească. Instanța de tutelă soluționează cererea prin hotărârea de divorț.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 6: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 194 lit. c) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 194 lit. c)
c) obiectul cererii și valoarea lui, după prețuirea reclamantului, atunci când acesta este evaluabil în bani, precum și modul de calcul prin care s-a ajuns la determinarea acestei valori, cu indicarea înscrisurilor corespunzătoare. Pentru imobile se aplică în mod corespunzător dispozițiile art. 104. Pentru identificarea imobilelor se vor arăta localitatea și județul, strada și numărul, iar în lipsă, vecinătățile, etajul și apartamentul, precum și, când imobilul este înscris în cartea funciară, numărul de carte funciară și numărul cadastral sau topografic, după caz. La cererea de chemare în judecată se va anexa extrasul de carte funciară, cu arătarea titularului înscris în cartea funciară, eliberat de biroul de cadastru și publicitate imobiliară în raza căruia este situat imobilul, iar în cazul în care imobilul nu este înscris în cartea funciară, se va anexa un certificat emis de același birou, care atestă acest fapt; ...
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 7: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 194 lit. d) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 194 lit. d)
d) arătarea motivelor de fapt și de drept pe care se întemeiază cererea; ...
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 8: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 194 lit. e) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 194 lit. e)
e) arătarea dovezilor pe care se sprijină fiecare capăt de cerere. Când dovada se face prin înscrisuri, se vor aplica, în mod corespunzător, dispozițiile art. 150. Când reclamantul dorește să își dovedească cererea sau vreunul dintre capetele acesteia prin interogatoriul pârâtului, va cere înfățișarea în persoană a acestuia, dacă pârâtul este o persoană fizică. În cazurile în care legea prevede că pârâtul va răspunde în scris la interogatoriu, acesta va fi atașat cererii de chemare în judecată. Când se va cere dovada cu martori, se vor arăta numele, prenumele și adresa martorilor, dispozițiile art. 148 alin. (1) teza a II-a fiind aplicabile în mod corespunzător; ...
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 9: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 378 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 378 alin. (1)
(1) Dacă nu sunt îndeplinite condițiile art. 375, ofițerul de stare civilă sau, după caz, notarul public respinge cererea de divorț.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 10: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 249 · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 249
Cel care face o susținere în cursul procesului trebuie să o dovedească, în afară de cazurile anume prevăzute de lege.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 11: Legea nr. 57/2026 pentru modificarea Legii nr. 287/2009 privind Codul civilLege · articol unic pct. 2 (Cod civil art. 376) alin. (5) · forma din 30 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
articol unic pct. 2 (Cod civil art. 376) alin. (5)
(5) Dispozițiile art. 383 se aplică în mod corespunzător. Dacă soții nu se înțeleg, în cazul prevăzut la art. 375 alin. (2), asupra exercitării în comun a drepturilor părintești, ofițerul de stare civilă sau, după caz, notarul public emite o dispoziție de respingere a cererii de divorț și îndrumă soții să se adreseze instanței de judecată, potrivit prevederilor art. 374. ...
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 12: Legea nr. 57/2026 pentru modificarea Legii nr. 287/2009 privind Codul civilLege · articol unic pct. 3 (Cod civil art. 383) alin. (1) · forma din 30 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
articol unic pct. 3 (Cod civil art. 383) alin. (1)
(1) La desfacerea căsătoriei prin divorț, fiecare dintre soți poate alege să păstreze numele purtat în timpul căsătoriei sau să revină la numele purtat anterior. Instanța ia act de această manifestare de voință prin hotărârea de divorț.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 13: Legea nr. 57/2026 pentru modificarea Legii nr. 287/2009 privind Codul civilLege · articol unic pct. 3 (Cod civil art. 383) alin. (2) · forma din 30 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
articol unic pct. 3 (Cod civil art. 383) alin. (2)
(2) Dacă soții nu aleg numele pe care îl vor purta după divorț, fiecare dintre foștii soți va păstra numele purtat în timpul căsătoriei. ...
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 14: Legea nr. 36/1995 a notarilor publici și a activității notarialeLege · art. 73 · forma din 6 decembrie 2024Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 73
Articolul 73 Răspunderea civilă a notarului public poate fi angajată în condițiile legii civile, pentru încălcarea obligațiilor sale profesionale, atunci când acesta a cauzat cu vinovăție sub forma relei-credințe un prejudiciu, stabilite prin hotărâre judecătorească definitivă.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 15: Legea nr. 57/2026 pentru modificarea Legii nr. 287/2009 privind Codul civilLege · articol unic pct. 1 (Cod civil art. 375) alin. (2) · forma din 30 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
articol unic pct. 1 (Cod civil art. 375) alin. (2)
(2) Divorțul prin acordul soților poate fi constatat de notarul public și în cazul în care există copii minori născuți din căsătorie, din afara căsătoriei sau adoptați, dacă soții convin asupra tuturor aspectelor referitoare la exercitarea autorității părintești de către ambii părinți, stabilirea locuinței copiilor după divorț, modalitatea de păstrare a legăturilor personale dintre părintele separat și fiecare dintre copii, precum și stabilirea contribuției părinților la cheltuielile de creștere, educare, învățătură și pregătire profesională a copiilor. Dacă din raportul de anchetă socială rezultă că acordul soților privind exercitarea în comun a autorității părintești sau cel privind stabilirea locuinței copiilor nu este în interesul copilului, sunt aplicabile prevederile art. 376 alin. (5). ...
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 16: Legea nr. 140/2022 privind unele măsuri de ocrotire pentru persoanele cu dizabilități intelectuale și psihosociale și modificarea și completarea unor acte normativeLege · art. 7 pct. 51, textul nou: alin. (3) · forma din 20 mai 2022Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 7 pct. 51, textul nou: alin. (3)
(3) Divorțul prin acordul soților nu poate fi admis dacă unul dintre soți beneficiază de consiliere judiciară sau tutelă specială. ...
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 17: Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civilLege · art. 103 · forma din 1 octombrie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 103
Articolul 103 Obligaţiile născute din faptele juridice extracontractuale sunt supuse dispoziţiilor legii în vigoare la data producerii ori, după caz, a săvârşirii lor.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 18: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 250 · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 250
Dovada unui act juridic sau a unui fapt se poate face prin înscrisuri, martori, prezumții, mărturisirea uneia dintre părți, făcută din proprie inițiativă sau obținută la interogatoriu, prin expertiză, prin mijloacele materiale de probă, prin cercetarea la fața locului sau prin orice alte mijloace prevăzute de lege.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 19: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 252 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 252 alin. (1)
(1) Instanța de judecată trebuie să ia cunoștință din oficiu de dreptul în vigoare în România.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 20: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 255 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 255 alin. (1)
(1) Probele trebuie să fie admisibile potrivit legii și să ducă la soluționarea procesului.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 21: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 258 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 258 alin. (1)
(1) Probele se pot încuviința numai dacă sunt întrunite cerințele prevăzute la art. 255, în afară de cazul când ar exista pericolul ca ele să se piardă prin întârziere.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 22: OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbruLege · art. 7 alin. (1) · forma din 1 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 7 alin. (1)
(1) Acțiunile privind stabilirea și acordarea de despăgubiri pentru daunele morale aduse onoarei, demnității sau reputației unei persoane fizice se taxează cu 100 lei.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 23: OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbruLege · art. 7 alin. (2) · forma din 1 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 7 alin. (2)
(2) Acțiunile și cererile având ca obiect despăgubiri civile pentru prejudiciile materiale și morale decurgând din vătămări ale integrității fizice și/sau psihice se taxează cu 100 lei.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 24: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 194 lit. a) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 194 lit. a)
a) numele și prenumele, domiciliul sau reședința părților ori, pentru persoane juridice, denumirea și sediul lor. De asemenea, cererea va cuprinde și codul numeric personal sau, după caz, codul unic de înregistrare ori codul de identificare fiscală, numărul de înmatriculare în registrul comerțului sau de înscriere în registrul persoanelor juridice și contul bancar ale reclamantului, precum și ale pârâtului, dacă părțile posedă ori li s-au atribuit aceste elemente de identificare potrivit legii, în măsura în care acestea sunt cunoscute de reclamant. Dispozițiile art. 148 alin. (1) teza a II-a sunt aplicabile. Dacă reclamantul locuiește în străinătate, va arăta și domiciliul ales în România unde urmează să i se facă toate comunicările privind procesul; ...
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 25: Legea nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilăLege · art. 3 alin. (1) teza introductivă · forma din 27 martie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 3 alin. (1) teza introductivă
(1) Atribuțiile de stare civilă se îndeplinesc în cadrul:
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 26: Legea nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilăLege · art. 3 alin. (1) lit. b) · forma din 27 martie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 3 alin. (1) lit. b)
b) serviciilor publice comunitare locale de evidență a persoanelor; ...
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 27: Legea nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilăLege · art. 3 alin. (1) lit. c) · forma din 27 martie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 3 alin. (1) lit. c)
c) primăriilor unităților administrativ-teritoriale unde nu sunt constituite servicii publice comunitare locale de evidență a persoanelor; ...
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 28: Legea nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilăLege · art. 3 alin. (2) lit. a) · forma din 27 martie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 3 alin. (2) lit. a)
a) la nivelul unităților administrativ-teritoriale din cadrul județelor: primarii municipiilor, orașelor și comunelor, precum și personalul care are atribuții de stare civilă; ...
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 29: Legea nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilăLege · art. 3 alin. (2) lit. b) · forma din 27 martie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 3 alin. (2) lit. b)
b) la nivelul municipiului București: primarul general al municipiului București, primarii sectoarelor și personalul care are atribuții de stare civilă din cadrul sectoarelor municipiului București; ...
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 30: Legea nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilăLege · art. 3 alin. (5) · forma din 27 martie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 3 alin. (5)
(5) Primarii și șefii misiunilor diplomatice și ai oficiilor consulare de carieră ale României pot delega sau retrage, după caz, exercitarea atribuțiilor de ofițer de stare civilă viceprimarului sau secretarului unității administrativ-teritoriale ori altor funcționari publici din aparatul propriu, respectiv diplomatului care îndeplinește funcții consulare ori unuia dintre funcționarii consulari.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 31: Legea nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilăLege · art. 3 alin. (5¹) · forma din 27 martie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 3 alin. (5¹)
(5^1) Secretarul general al unității administrativ-teritoriale verifică și semnează documentele care stau la baza emiterii aprobării de către primar a procedurilor în materie de stare civilă potrivit prezentei legi.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 32: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 221, forma istorică a legii adoptate de Parlament în 2009 · forma din 17 iulie 2009Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 221, forma istorică a legii adoptate de Parlament în 2009
Art. 221. - Dacă prin lege nu se dispune altfel, persoanele juridice de drept public sunt obligate pentru faptele licite sau ilicite ale organele lor, în aceleaşi condiţii ca persoanele juridice de drept privat.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 33: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 200 alin. (4¹) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 200 alin. (4¹)
(4^1) Reclamantului nu i se poate cere să completeze sau să modifice cererea de chemare în judecată cu date sau informații de care acesta nu dispune personal și pentru obținerea cărora este necesară intervenția instanței.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 34: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 255 alin. (4) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 255 alin. (4)
(4) La cererea instanței, autoritățile competente sunt obligate să îi comunice, în termenul stabilit, toate informațiile, înscrisurile ori reglementările solicitate.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 35: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 222, forma istorică a legii adoptate de Parlament în 2009 · forma din 17 iulie 2009Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 222, forma istorică a legii adoptate de Parlament în 2009
Art. 222. – Persoana juridică având în subordine o altă persoană juridică nu răspunde pentru neexecutarea obligaţiilor acesteia din urmă şi nici persoana juridică subordonată nu răspunde pentru persoana juridică faţă de care este subordonată, dacă prin lege nu se dispune altfel.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 36: Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civilLege · art. 18: persoanele juridice existente · forma din 1 octombrie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 18: persoanele juridice existente
Articolul 18 Dispoziţiile Codului civil privitoare la regimul juridic general aplicabil persoanelor juridice se aplică şi persoanelor juridice în fiinţă la data intrării sale în vigoare, însă numai în măsura în care prin legile aplicabile fiecărei persoane juridice nu se prevede altfel.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 37: Decizia ÎCCJ nr. 1/2016 (recurs în interesul legii)Hotărâre · Codul civil, art. 1382, reprodus integral în cadrul legal · forma din 6 aprilie 2016Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
Codul civil, art. 1382, reprodus integral în cadrul legal
Articolul 1.382 Răspunderea solidară Cei care răspund pentru o faptă prejudiciabilă sunt ținuți solidar la reparație față de cel prejudiciat.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 38: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 378 alin. (3) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 378 alin. (3)
(3) Pentru repararea prejudiciului prin refuzul abuziv al ofițerului de stare civilă sau notarului public de a constata desfacerea căsătoriei prin acordul soților și de a emite certificatul de divorț, oricare dintre soți se poate adresa, pe cale separată, instanței competente.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 39: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 94 pct. 1 lit. k) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 94 pct. 1 lit. k)
k) orice alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la 200.000 lei inclusiv, indiferent de calitatea părților, profesioniști sau neprofesioniști; ...
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 40: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 95 pct. 1 · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 95 pct. 1
1. în primă instanță, toate cererile care nu sunt date prin lege în competența altor instanțe; ...
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 41: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 94 pct. 1 lit. k) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 94 pct. 1 lit. k)
k) orice alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la 200.000 lei inclusiv, indiferent de calitatea părților, profesioniști sau neprofesioniști; ...
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 42: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 95 pct. 1 · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 95 pct. 1
1. în primă instanță, toate cererile care nu sunt date prin lege în competența altor instanțe; ...
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 43: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 193 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 193 alin. (1)
(1) Sesizarea instanței se poate face numai după îndeplinirea unei proceduri prealabile, dacă legea prevede în mod expres aceasta. Dovada îndeplinirii procedurii prealabile se va anexa la cererea de chemare în judecată.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 44: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 98 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 98 alin. (1)
(1) Competența se determină după valoarea obiectului cererii arătată în capătul principal de cerere.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 45: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 98 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 98 alin. (2)
(2) Pentru stabilirea valorii, nu se vor avea în vedere accesoriile pretenției principale, precum dobânzile, penalitățile, fructele, cheltuielile sau altele asemenea, indiferent de data scadenței, și nici prestațiile periodice ajunse la scadență în cursul judecății.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 46: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 98 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 98 alin. (3)
(3) În caz de contestație, valoarea se stabilește după înscrisurile prezentate și explicațiile date de părți.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 47: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 99 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 99 alin. (1)
(1) Când reclamantul a sesizat instanța cu mai multe capete principale de cerere întemeiate pe fapte ori cauze diferite, competența se stabilește în raport cu valoarea sau, după caz, cu natura ori obiectul fiecărei pretenții în parte. Dacă unul dintre capetele de cerere este de competența altei instanțe, instanța sesizată va dispune disjungerea și își va declina în mod corespunzător competența.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 48: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 99 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 99 alin. (2)
(2) În cazul în care mai multe capete principale de cerere întemeiate pe un titlu comun ori având aceeași cauză sau chiar cauze diferite, dar aflate în strânsă legătură, au fost deduse judecății printr-o unică cerere de chemare în judecată, instanța competentă să le soluționeze se determină ținându-se seama de acea pretenție care atrage competența unei instanțe de grad mai înalt.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 49: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 100 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 100 alin. (1)
(1) Dacă mai mulți reclamanți, prin aceeași cerere de chemare în judecată, formulează pretenții proprii împotriva aceluiași pârât, invocând raporturi juridice distincte și neaflate într-o legătură care să facă necesară judecarea lor împreună, determinarea instanței competente se face cu observarea valorii sau, după caz, a naturii ori obiectului fiecărei pretenții în parte.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 50: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 100 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 100 alin. (2)
(2) Dispozițiile alin. (1) sunt aplicabile și atunci când unul sau mai mulți reclamanți formulează, prin aceeași cerere de chemare în judecată, pretenții împotriva mai multor pârâți, invocând raporturi juridice distincte și fără legătură între ele.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 51: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 107 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 107 alin. (1)
(1) Cererea de chemare în judecată se introduce la instanța în a cărei circumscripție domiciliază sau își are sediul pârâtul, dacă legea nu prevede altfel.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 52: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 113 alin. (1) teza introductivă · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 113 alin. (1) teza introductivă
(1) În afară de instanțele prevăzute la art. 107-112, mai sunt competente:
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 53: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 113 alin. (1) pct. 9 · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 113 alin. (1) pct. 9
9. instanța în a cărei circumscripție s-a săvârșit fapta ilicită sau s-a produs prejudiciul, pentru cererile privind obligațiile izvorâte dintr-o asemenea faptă. ...
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 54: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 111 · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 111
Cererile îndreptate împotriva statului, autorităților și instituțiilor centrale sau locale, precum și a altor persoane juridice de drept public pot fi introduse la instanța de la domiciliul sau sediul reclamantului ori la instanța de la sediul pârâtului.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 55: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 113 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 113 alin. (2)
(2) Când pârâtul exercită în mod statornic, în afara domiciliului său, o activitate profesională ori o activitate agricolă, comercială, industrială sau altele asemenea, cererea de chemare în judecată se poate introduce și la instanța în circumscripția căreia se află locul activității respective, pentru obligațiile patrimoniale născute sau care urmează să se execute în acel loc.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 56: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 116 · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 116
Reclamantul are alegerea între mai multe instanțe deopotrivă competente.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 57: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 112 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 112 alin. (1)
(1) Cererea de chemare în judecată a mai multor pârâți poate fi introdusă la instanța competentă pentru oricare dintre aceștia; în cazul în care printre pârâți sunt și obligați accesoriu, cererea se introduce la instanța competentă pentru oricare dintre debitorii principali.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 58: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 112 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 112 alin. (2)
(2) Dacă un pârât a fost chemat în judecată numai în scopul sesizării instanței competente pentru el, oricare dintre pârâți poate invoca necompetența la primul termen de judecată la care părțile sunt legal citate în fața primei instanțe.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 59: Decizia ÎCCJ nr. 39/2020 (hotărâre prealabilă)Hotărâre · Codul civil, art. 2517, reproducere integrală · forma din 9 iulie 2020Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
Codul civil, art. 2517, reproducere integrală
Articolul 2.517 Termenul prescripției este de 3 ani, dacă legea nu prevede un alt termen. [...]
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 60: Legea nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilăLege · art. 9 · forma din 27 martie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 9
În cazul în care ofițerul de stare civilă sau funcționarul cu atribuții de stare civilă refuză să întocmească un act sau să înscrie o mențiune ce intră în atribuțiile sale, persoana nemulțumită poate sesiza instanța competentă, potrivit legii.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 61: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 258 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 258 alin. (2)
(2) Încheierea prin care se încuviințează probele va arăta faptele ce vor trebui dovedite, mijloacele de probă încuviințate, precum și obligațiile ce revin părților în legătură cu administrarea acestora.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 62: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 258 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 258 alin. (3)
(3) Instanța va putea limita numărul martorilor propuși.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 63: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 254 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 254 alin. (1)
(1) Probele se propun, sub sancțiunea decăderii, de către reclamant prin cererea de chemare în judecată, iar de către pârât prin întâmpinare, dacă legea nu dispune altfel. Ele pot fi propuse și oral, în cazurile anume prevăzute de lege.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 64: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 254 alin. (4) teza introductivă · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 254 alin. (4) teza introductivă
(4) În cazul amânării, pentru motivele prevăzute la alin. (2), partea este obligată, sub sancțiunea decăderii din dreptul de a administra proba încuviințată:
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 65: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 254 alin. (4) lit. a) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 254 alin. (4) lit. a)
a) să depună lista martorilor în termen de 5 zile de la încuviințarea probei, când se cere proba cu martori; ...
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 66: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 254 alin. (4) lit. b) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 254 alin. (4) lit. b)
b) să depună copii certificate de pe înscrisurile invocate cu cel puțin 5 zile înainte de termenul fixat pentru judecată, dacă s-a încuviințat proba cu înscrisuri; ...
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 67: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 254 alin. (4) lit. c) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 254 alin. (4) lit. c)
c) să depună interogatoriul în termen de 5 zile de la încuviințarea acestei probe, în cazurile în care interogatoriul trebuie comunicat, potrivit legii; ...
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 68: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 254 alin. (4) lit. d) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 254 alin. (4) lit. d)
d) să depună dovada plății cheltuielilor necesare efectuării expertizei, în termen de 5 zile de la numirea expertului sau în termenul stabilit de instanță potrivit dispozițiilor art. 331 alin. (2), dacă s-a încuviințat proba expertizei. ...
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 69: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 254 alin. (5) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 254 alin. (5)
(5) Dacă probele propuse nu sunt îndestulătoare pentru lămurirea în întregime a procesului, instanța va dispune ca părțile să completeze probele. De asemenea, judecătorul poate, din oficiu, să pună în discuția părților necesitatea administrării altor probe, pe care le poate ordona chiar dacă părțile se împotrivesc.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 70: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 254 alin. (6) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 254 alin. (6)
(6) Cu toate acestea, părțile nu pot invoca în căile de atac omisiunea instanței de a ordona din oficiu probe pe care ele nu le-au propus și administrat în condițiile legii.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 71: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 194 lit. b) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 194 lit. b)
b) numele, prenumele și calitatea celui care reprezintă partea în proces, iar în cazul reprezentării prin avocat, numele, prenumele acestuia și sediul profesional. Dispozițiile art. 148 alin. (1) teza a II-a sunt aplicabile în mod corespunzător. Dovada calității de reprezentant, în forma prevăzută la art. 151, se va alătura cererii; ...
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 72: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 194 lit. f) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 194 lit. f)
f) semnătura. ...
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 73: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 195 · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 195
Cererea de chemare în judecată se va face în numărul de exemplare stabilit la art. 149 alin. (1).
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 74: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 196 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 196 alin. (1)
(1) Cererea de chemare în judecată care nu cuprinde numele și prenumele sau, după caz, denumirea oricăreia dintre părți, obiectul cererii, motivele de fapt ale acesteia ori semnătura părții sau a reprezentantului acesteia este nulă. Dispozițiile art. 200 sunt aplicabile.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 75: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 196 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 196 alin. (2)
(2) Cu toate acestea, lipsa semnăturii se poate acoperi în tot cursul judecății în fața primei instanțe. Dacă se invocă lipsa de semnătură, reclamantul care lipsește la acel termen va trebui să semneze cererea cel mai târziu la primul termen următor, fiind înștiințat în acest sens prin citație. În cazul în care reclamantul este prezent în instanță, acesta va semna chiar în ședința în care a fost invocată nulitatea.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 76: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 196 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 196 alin. (3)
(3) Orice altă neregularitate în legătură cu semnarea cererii de chemare în judecată va fi îndreptată de reclamant în condițiile prevăzute la alin. (2).
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 77: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 197 · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 197
În cazul în care cererea este supusă timbrării, dovada achitării taxelor datorate se atașează cererii. Netimbrarea sau timbrarea insuficientă atrage anularea cererii de chemare în judecată, în condițiile legii.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 78: OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbruLege · art. 3 alin. (1) teza introductivă · forma din 1 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 3 alin. (1) teza introductivă
(1) Acțiunile și cererile evaluabile în bani, introduse la instanțele judecătorești, se taxează astfel:
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 79: OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbruLege · art. 31 alin. (1) · forma din 1 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 31 alin. (1)
(1) Determinarea cuantumului taxelor judiciare de timbru pentru acțiunile și cererile introduse la instanțele judecătorești se face de către instanța de judecată.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 80: OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbruLege · art. 3 alin. (1) lit. a) · forma din 1 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 3 alin. (1) lit. a)
a) până la valoarea de 500 lei - 8%, dar nu mai puțin de 20 lei; ...
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 81: OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbruLege · art. 3 alin. (1) lit. b) · forma din 1 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 3 alin. (1) lit. b)
b) între 501 lei și 5.000 lei - 40 lei + 7% pentru ce depășește 500 lei; ...
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 82: OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbruLege · art. 3 alin. (1) lit. c) · forma din 1 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 3 alin. (1) lit. c)
c) între 5.001 lei și 25.000 lei - 355 lei + 5% pentru ce depășește 5.000 lei; ...
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 83: OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbruLege · art. 3 alin. (1) lit. d) · forma din 1 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 3 alin. (1) lit. d)
d) între 25.001 lei și 50.000 lei - 1.355 lei + 3% pentru ce depășește 25.000 lei; ...
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 84: OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbruLege · art. 3 alin. (1) lit. e) · forma din 1 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 3 alin. (1) lit. e)
e) între 50.001 lei și 250.000 lei - 2.105 lei +2% pentru ce depășește 50.000 lei; ...
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 85: OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbruLege · art. 3 alin. (1) lit. f) · forma din 1 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 3 alin. (1) lit. f)
f) peste 250.000 lei - 6.105 lei + 1% pentru ce depășește 250.000 lei. ...
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 86: OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbruLege · art. 15 teza introductivă · forma din 1 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 15 teza introductivă
Taxele judiciare de timbru pentru unele acțiuni și cereri referitoare la raporturile de familie sunt următoarele:
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 87: OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbruLege · art. 15 lit. c) · forma din 1 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 15 lit. c)
c) pentru cererea privind acordarea despăgubirilor sau pentru stabilirea prestației compensatorii - 50 lei; ...
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 88: OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbruLege · art. 17 lit. b) · forma din 1 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 17 lit. b)
b) plângerile împotriva încheierii de respingere a cererii de îndeplinire a unui act notarial - 20 lei. ...
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 89: OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbruLege · art. 16 teza introductivă · forma din 1 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 16 teza introductivă
În materia contenciosului administrativ, cererile introduse de cei vătămați în drepturile lor printr-un act administrativ sau prin refuzul nejustificat al unei autorități administrative de a le rezolva cererea referitoare la un drept recunoscut de lege se taxează după cum urmează:
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 90: OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbruLege · art. 16 lit. a) · forma din 1 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 16 lit. a)
a) cererile pentru anularea actului sau, după caz, recunoașterea dreptului pretins, precum și pentru eliberarea unui certificat, a unei adeverințe sau a oricărui altui înscris - 50 lei; ...
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 91: OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbruLege · art. 16 lit. b) · forma din 1 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 16 lit. b)
b) cererile cu caracter patrimonial, prin care se solicită și repararea pagubelor suferite printr-un act administrativ - 10% din valoarea pretinsă, dar nu mai mult de 300 lei. ...
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 92: OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbruLege · art. 34 alin. (1) · forma din 1 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 34 alin. (1)
(1) Când o acțiune are mai multe capete de cerere, cu finalitate diferită, taxa judiciară de timbru se datorează pentru fiecare capăt de cerere în parte, după natura lui, cu excepția cazurilor în care prin lege se prevede altfel.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 93: OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbruLege · art. 29 alin. (1) teza introductivă · forma din 1 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 29 alin. (1) teza introductivă
(1) Sunt scutite de la plata taxei judiciare de timbru acțiunile și cererile, inclusiv cele pentru exercitarea căilor de atac, ordinare și extraordinare, referitoare la:
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 94: OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbruLege · art. 29 alin. (1) lit. i) · forma din 1 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 29 alin. (1) lit. i)
i) cauzele penale, inclusiv despăgubirile civile pentru prejudiciile materiale și morale decurgând din acestea;*) ...
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 95: OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbruLege · art. 29 alin. (1) lit. l) · forma din 1 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 29 alin. (1) lit. l)
l) orice alte acțiuni, cereri sau acte de procedură pentru care se prevăd, prin legi speciale, scutiri de taxă judiciară de timbru. ...
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 96: OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbruLege · art. 29 alin. (6) · forma din 1 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 29 alin. (6)
(6) Sunt scutite de plata taxei judiciare de timbru cererile de divorț și partaj privind bunurile comune atunci când sunt formulate de victime ale infracțiunii de violență în familie, astfel cum sunt definite la art. 3^4 lit. a) din Legea nr. 211/2004 privind unele măsuri pentru asigurarea informării, sprijinirii și protecției victimelor infracțiunilor, cu modificările și completările ulterioare, împotriva agresorilor lor.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 97: OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbruLege · art. 42 alin. (1) · forma din 1 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 42 alin. (1)
(1) Persoanele fizice pot beneficia de scutiri, reduceri, eșalonări sau amânări pentru plata taxelor judiciare de timbru, în condițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 193/2008 , cu modificările și completările ulterioare.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 98: OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbruLege · art. 33 alin. (1) · forma din 1 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 33 alin. (1)
(1) Taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat, cu excepțiile prevăzute de lege.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 99: OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbruLege · art. 33 alin. (2) · forma din 1 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 33 alin. (2)
(2) Dacă cererea de chemare în judecată este netimbrată sau insuficient timbrată, reclamantului i se pune în vedere, în condițiile art. 200 alin. (2) teza I din Codul de procedură civilă , obligația de a timbra cererea în cuantumul stabilit de instanță și de a transmite instanței dovada achitării taxei judiciare de timbru, în termen de cel mult 10 zile de la primirea comunicării instanței. Prin aceeași comunicare instanța îi pune în vedere reclamantului posibilitatea de a formula, în condițiile legii, cerere de acordare a facilităților la plata taxei judiciare de timbru, în termen de 5 zile de la primirea comunicării. Dispozițiile art. 200 alin. (2) teza I din Codul de procedură civilă rămân aplicabile în ceea ce privește complinirea celorlalte lipsuri ale cererii de chemare în judecată. Instanța însă nu va proceda la comunicarea cererii de chemare în judecată în condițiile art. 201 alin. (1) din Codul de procedură civilă , decât după soluționarea cererii de acordare a facilităților la plata taxei judiciare de timbru.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 100: OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbruLege · art. 39 alin. (1) · forma din 1 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 39 alin. (1)
(1) Împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru, reclamantul poate face cerere de reexaminare, la aceeași instanță, în termen de 3 zile de la data comunicării taxei datorate. Cererea de reexaminare este scutită de la plata taxei judiciare de timbru.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 101: OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbruLege · art. 39 alin. (2) · forma din 1 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 39 alin. (2)
(2) Cererea se soluționează în camera de consiliu de un alt complet, fără citarea părților, prin încheiere definitivă. Dispozițiile art. 200 alin. (2) teza I din Codul de procedură civilă rămân aplicabile în ceea ce privește complinirea celorlalte lipsuri ale cererii de chemare în judecată. Instanța va proceda la comunicarea cererii de chemare în judecată, în condițiile art. 201 alin. (1) din Codul de procedură civilă , numai după soluționarea cererii de reexaminare.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 102: OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbruLege · art. 39 alin. (3) · forma din 1 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 39 alin. (3)
(3) În cazul admiterii integrale sau parțiale a cererii de reexaminare, instanța va dispune restituirea taxei de timbru total ori, după caz, proporțional cu reducerea sumei contestate.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 103: OUG nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilăLege · art. 4 alin. (1) · forma din 3 noiembrie 2024Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 4 alin. (1)
(1) Poate solicita acordarea ajutorului public judiciar, în condițiile prezentei ordonanțe de urgență, orice persoană fizică, în situația în care nu poate face față cheltuielilor unui proces sau celor pe care le implică obținerea unor consultații juridice în vederea apărării unui drept sau interes legitim în justiție, fără a pune în pericol întreținerea sa ori a familiei sale.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 104: OUG nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilăLege · art. 6 teza introductivă · forma din 3 noiembrie 2024Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 6 teza introductivă
Ajutorul public judiciar se poate acorda în următoarele forme:
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 105: OUG nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilăLege · art. 6 lit. a) · forma din 3 noiembrie 2024Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 6 lit. a)
a) plata onorariului pentru asigurarea reprezentării, asistenței juridice și, după caz, a apărării, printr-un avocat numit sau ales, pentru realizarea sau ocrotirea unui drept ori interes legitim în justiție sau pentru prevenirea unui litigiu, denumită în continuare asistență prin avocat; ...
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 106: OUG nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilăLege · art. 6 lit. b) · forma din 3 noiembrie 2024Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 6 lit. b)
b) plata expertului, traducătorului sau interpretului folosit în cursul procesului, cu încuviințarea instanței sau a autorității cu atribuții jurisdicționale, dacă această plată incumbă, potrivit legii, celui ce solicită ajutorul public judiciar; ...
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 107: OUG nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilăLege · art. 6 lit. c) · forma din 3 noiembrie 2024Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 6 lit. c)
c) plata onorariului executorului judecătoresc; ...
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 108: OUG nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilăLege · art. 6 lit. d) · forma din 3 noiembrie 2024Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 6 lit. d)
d) scutiri, reduceri, eșalonări sau amânări de la plata taxelor judiciare prevăzute de lege, inclusiv a celor datorate în faza de executare silită. ...
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 109: OUG nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilăLege · art. 8 alin. (1) · forma din 3 noiembrie 2024Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 8 alin. (1)
(1) Beneficiază de ajutor public judiciar în formele prevăzute la art. 6 persoanele al căror venit mediu net lunar pe membru de familie, în ultimele două luni anterioare formulării cererii, se situează sub nivelul echivalentului a 25% din salariul de bază minim brut pe țară. În acest caz, sumele care constituie ajutor public judiciar se avansează în întregime de către stat.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 110: OUG nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilăLege · art. 8 alin. (2) · forma din 3 noiembrie 2024Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 8 alin. (2)
(2) Dacă venitul mediu net lunar pe membru de familie, în ultimele două luni anterioare formulării cererii, se situează sub nivelul echivalentului a 50% din salariul de bază minim brut pe țară, sumele de bani care constituie ajutor public judiciar se avansează de către stat în proporție de 50%.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 111: OUG nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilăLege · art. 8 alin. (3) · forma din 3 noiembrie 2024Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 8 alin. (3)
(3) Ajutorul public judiciar se acordă și în alte situații, proporțional cu nevoile solicitantului, în cazul în care costurile certe sau estimate ale procesului sunt de natură să îi limiteze accesul efectiv la justiție, prin raportare la veniturile realizate și cheltuielile dovedite, inclusiv din cauza diferențelor de cost al vieții dintre statul membru în care acesta își are domiciliul sau reședința obișnuită și cel din România.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 112: OUG nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilăLege · art. 14 alin. (1) · forma din 3 noiembrie 2024Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 14 alin. (1)
(1) Cererea pentru acordarea ajutorului public judiciar se formulează în scris și va cuprinde mențiuni privind obiectul și natura procesului pentru care se solicită ajutorul public judiciar, identitatea, codul numeric personal, domiciliul și starea materială a solicitantului și a familiei sale, atașându-se înscrisuri doveditoare ale veniturilor acestuia și ale familiei sale, precum și dovezi cu privire la obligațiile de întreținere sau de plată. Cererea va fi însoțită și de o declarație pe propria răspundere a solicitantului în sensul de a preciza dacă în cursul ultimelor 12 luni a mai beneficiat de ajutor public judiciar, în ce formă, pentru ce cauză, precum și cuantumul acestui ajutor.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 113: OUG nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilăLege · art. 14 alin. (2) · forma din 3 noiembrie 2024Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 14 alin. (2)
(2) La primirea cererii pentru acordarea ajutorului public judiciar solicitantului i se va pune în vedere faptul că, în cazul pierderii procesului, cheltuielile de judecată ale celeilalte părți vor fi în sarcina sa, precum și posibilitatea restituirii sumelor primite cu titlu de ajutor public judiciar în cazul prevăzut la art. 17 alin. (2).
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 114: OUG nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilăLege · art. 15 alin. (1) · forma din 3 noiembrie 2024Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 15 alin. (1)
(1) Asupra cererii de ajutor public judiciar instanța se pronunță, fără citarea părților, prin încheiere motivată dată în camera de consiliu.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 115: OUG nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilăLege · art. 15 alin. (2) · forma din 3 noiembrie 2024Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 15 alin. (2)
(2) Împotriva încheierii prin care se respinge cererea de acordare a ajutorului public judiciar cel interesat poate face cerere de reexaminare, în termen de 5 zile de la data comunicării încheierii.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 116: OUG nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilăLege · art. 15 alin. (3) · forma din 3 noiembrie 2024Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 15 alin. (3)
(3) Cererea de reexaminare se soluționează în camera de consiliu de un alt complet, instanța pronunțându-se prin încheiere irevocabilă.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 117: OUG nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilăLege · art. 13 alin. (1) · forma din 3 noiembrie 2024Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 13 alin. (1)
(1) Ajutorul public judiciar pentru exercitarea unei căi de atac se poate acorda în urma unei noi cereri.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 118: OUG nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilăLege · art. 13 alin. (2) · forma din 3 noiembrie 2024Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 13 alin. (2)
(2) Cererea pentru acordarea ajutorului public judiciar în vederea exercitării unei căi de atac se adresează instanței a cărei hotărâre se atacă, în mod obligatoriu, înăuntrul termenului pentru exercitarea căii de atac și se soluționează de urgență de un alt complet decât cel care a soluționat cauza pe fond.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 119: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 199 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 199 alin. (1)
(1) Cererea de chemare în judecată, depusă personal sau prin reprezentant, sosită prin poștă, curier, fax sau scanată și transmisă prin poștă electronică ori prin înscris în formă electronică, se înregistrează și primește dată certă prin aplicarea ștampilei de intrare.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 120: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 199 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 199 alin. (2)
(2) După înregistrare, cererea și înscrisurile care o însoțesc, la care sunt atașate, când este cazul, dovezile privind modul în care acestea au fost transmise către instanță, se predau președintelui instanței sau persoanei desemnate de acesta, care va lua de îndată măsuri în vederea stabilirii în mod aleatoriu a completului de judecată, potrivit legii.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 121: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 200 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 200 alin. (1)
(1) Completul căruia i s-a repartizat aleatoriu cauza verifică, de îndată, dacă cererea de chemare în judecată este de competența sa și dacă aceasta îndeplinește cerințele prevăzute la art. 194-197.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 122: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 200 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 200 alin. (3)
(3) Când cererea nu îndeplinește cerințele prevăzute la art. 194-197, reclamantului i se vor comunica în scris lipsurile, cu mențiunea că, în termen de cel mult 10 zile de la primirea comunicării, trebuie să facă completările sau modificările dispuse, sub sancțiunea anulării cererii. Se exceptează de la această sancțiune obligația de a se desemna un reprezentant comun, caz în care sunt aplicabile dispozițiile art. 202 alin. (3).
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 123: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 200 alin. (4) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 200 alin. (4)
(4) Dacă obligațiile privind completarea sau modificarea cererii prevăzute la art. 194 lit. a)-c), d) numai în cazul motivării în fapt și f), precum și art. 195-197 nu sunt îndeplinite în termenul prevăzut la alin. (3), prin încheiere se dispune anularea cererii.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 124: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 200 alin. (5) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 200 alin. (5)
(5) Împotriva încheierii de anulare, reclamantul va putea face numai cerere de reexaminare, solicitând motivat să se revină asupra măsurii anulării.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 125: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 200 alin. (6) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 200 alin. (6)
(6) Cererea de reexaminare se face în termen de 15 zile de la data comunicării încheierii.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 126: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 200 alin. (7) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 200 alin. (7)
(7) Cererea se soluționează prin încheiere definitivă dată în camera de consiliu, cu citarea reclamantului, de către un alt complet al instanței respective, desemnat prin repartizare aleatorie, care va putea reveni asupra măsurii anulării dacă aceasta a fost dispusă eronat sau dacă neregularitățile au fost înlăturate în termenul acordat potrivit alin. (3).
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 127: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 200 alin. (8) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 200 alin. (8)
(8) În caz de admitere, cauza se retrimite completului inițial învestit.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 128: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 201 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 201 alin. (1)
(1) Judecătorul, de îndată ce constată că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege pentru cererea de chemare în judecată, dispune, prin rezoluție, comunicarea acesteia către pârât, punându-i-se în vedere că are obligația de a depune întâmpinare, sub sancțiunea prevăzută de lege, care va fi indicată expres, în termen de 25 de zile de la comunicarea cererii de chemare în judecată, în condițiile art. 165.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 129: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 201 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 201 alin. (2)
(2) Întâmpinarea se comunică de îndată reclamantului, care poate depune răspuns la întâmpinare în termen de 10 zile de la comunicare. Pârâtul va lua cunoștință de răspunsul la întâmpinare de la dosarul cauzei.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 130: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 201 alin. (5) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 201 alin. (5)
(5) În procesele urgente, termenele prevăzute la alin. (1)-(4) pot fi reduse de judecător în funcție de circumstanțele cauzei.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 131: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 201 alin. (6) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 201 alin. (6)
(6) În cazul în care pârâtul domiciliază în străinătate, judecătorul va fixa un termen mai îndelungat, rezonabil, în raport cu împrejurările cauzei. Citarea se va face cu respectarea dispozițiilor art. 156.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 132: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 205 alin. (2) lit. b) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 205 alin. (2) lit. b)
b) excepțiile procesuale pe care pârâtul le invocă față de cererea reclamantului; ...
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 133: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 205 alin. (2) lit. c) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 205 alin. (2) lit. c)
c) răspunsul la toate pretențiile și motivele de fapt și de drept ale cererii; ...
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 134: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 208 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 208 alin. (2)
(2) Nedepunerea întâmpinării în termenul prevăzut de lege atrage decăderea pârâtului din dreptul de a mai propune probe și de a invoca excepții, în afara celor de ordine publică, dacă legea nu prevede altfel.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 135: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 204 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 204 alin. (1)
(1) Reclamantul poate să își modifice cererea și să propună noi dovezi, sub sancțiunea decăderii, numai până la primul termen la care acesta este legal citat. În acest caz, instanța dispune amânarea pricinii și comunicarea cererii modificate pârâtului, în vederea formulării întâmpinării, care, sub sancțiunea decăderii, va fi depusă cu cel puțin 10 zile înaintea termenului fixat, urmând a fi cercetată de reclamant la dosarul cauzei.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 136: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 204 alin. (2) teza introductivă · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 204 alin. (2) teza introductivă
(2) Cu toate acestea, nu se va da termen, ci se vor trece în încheierea de ședință declarațiile verbale făcute în instanță când:
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 137: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 204 alin. (2) pct. 2 · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 204 alin. (2) pct. 2
2. reclamantul mărește sau micșorează cuantumul obiectului cererii; ...
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 138: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 204 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 204 alin. (3)
(3) Modificarea cererii de chemare în judecată peste termenul prevăzut la alin. (1) poate avea loc numai cu acordul expres al tuturor părților.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 139: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 455, împreună cu notele oficiale alăturate · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 455, împreună cu notele oficiale alăturate
Articolul 455 Situația mai multor reclamanți sau pârâți Dacă în cauză sunt mai mulți reclamanți sau mai mulți pârâți, ei vor putea fi obligați să plătească cheltuielile de judecată în mod egal, proporțional sau solidar, potrivit cu poziția lor în proces ori cu natura raportului juridic existent între ei.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 140: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 24 · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 24
Dispozițiile legii noi de procedură se aplică numai proceselor și executărilor silite începute după intrarea acesteia în vigoare.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 141: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 25 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 25 alin. (1)
(1) Procesele în curs de judecată, precum și executările silite începute sub legea veche rămân supuse acelei legi.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 142: Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civilLege · art. 218: dispoziția de republicare · forma din 1 octombrie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 218: dispoziția de republicare
Articolul 218 În termen de 4 luni de la data publicării prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I, legile, inclusiv Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, precum şi ordonanţele de urgenţă ale Guvernului şi ordonanţele Guvernului modificate şi/sau completate prin prezenta lege vor fi republicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, dându-se textelor o nouă numerotare.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 143: OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbruLege · art. 34 alin. (2) · forma din 1 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 34 alin. (2)
(2) Dacă la momentul înregistrării cererii au fost timbrate doar o parte din capetele de cerere, acțiunea va fi anulată în parte, numai pentru acele capete de cerere pentru care nu a fost achitată taxa judiciară de timbru.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 144: Decizia CCR nr. 387/2015Hotărâre · par. 21 · forma din 27 iulie 2015Curtea Constituțională · 387/2015 · 27 mai 2015 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
par. 21
21. În acest caz, Curtea reţine că tratamentul juridic diferit aplicat persoanelor care se află în aceeaşi situaţie juridică, respectiv solicită recuperarea prejudiciului suferit ca urmare a săvârşirii unei fapte care constituia infracţiune la data săvârşirii, dar care nu mai face obiectul acţiunii penale, este determinat, în principiu, de celeritatea cu care a fost efectuată urmărirea penală şi judecarea cauzelor. Stabilirea unui asemenea criteriu, aleatoriu şi exterior conduitei persoanei, este în contradicţie cu principiul egalităţii în faţa legii, consacrat de art. 16 alin. (1) din Constituţie, conform căruia, în situaţii egale, tratamentul juridic aplicat nu poate fi diferit. Cu privire la incidenţa art. 16 alin. (1) din Constituţie, Curtea reţine că, potrivit jurisprudenţei sale, principiul egalităţii în drepturi presupune instituirea unui tratament egal pentru situaţii care, în funcţie de scopul urmărit, nu sunt diferite (Decizia Plenului Curţii Constituţionale nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994). De asemenea, potrivit jurisprudenţei constante a Curţii Constituţionale, situaţiile în care se află anumite categorii de persoane trebuie să difere în esenţă pentru a se justifica deosebirea de tratament juridic, iar această deosebire de tratament trebuie să se bazeze pe un criteriu obiectiv şi raţional (a se vedea, în acest sens, cu titlu exemplificativ, Decizia nr. 755 din 16 decembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 101 din 9 februarie 2015 sau Decizia nr. 67 din 26 februarie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 185 din 18 martie 2015). Aşadar, Curtea reţine că nesocotirea principiului egalităţii în drepturi are drept consecinţă neconstituţionalitatea normei care instituie un privilegiu ori o discriminare. În acest sens, Curtea constată că, potrivit jurisprudenţei sale, discriminarea se bazează pe noţiunea de excludere de la un drept/beneficiu (Decizia Curţii Constituţionale nr. 62 din 21 octombrie 1993, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 49 din 25 februarie 1994), iar remediul constituţional specific, în cazul constatării neconstituţionalităţii discriminării, îl reprezintă acordarea sau accesul la beneficiul dreptului (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 685 din 28 iunie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 470 din 11 iulie 2012 sau Decizia nr. 681 din 13 noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 889 din 8 decembrie 2014). În cauză, Curtea reţine aplicabilitatea tezei referitoare la interzicerea discriminării din cuprinsul art. 16 alin. (1) din Constituţie, având în vedere că textul criticat consacră o excludere de la acordarea beneficiului scutirii de la plata taxei judiciare de timbru (a se vedea în acest sens paragraful 11 din prezenta decizie) a persoanelor care au suferit un prejudiciu material/moral decurgând dintr-o cauză penală în condiţiile în care fapta cauzatoare de prejudiciu, la momentul săvârşirii acesteia, este prevăzută ca infracţiune. Or, câtă vreme principiul egalităţii în faţa legii presupune instituirea unui tratament egal pentru situaţii care, în funcţie de scopul urmărit, nu sunt diferite, atunci nu există niciun motiv rezonabil pentru care persoana vătămată prin săvârşirea unei fapte care la data comiterii sale constituia infracţiune, dar cauza a fost clasată motivat de dezincriminarea infracţiunii respective să nu beneficieze de scutirea de la plata taxei judiciare de timbru pentru promovarea unei acţiuni pentru recuperarea prejudiciului civil cauzat. Prin urmare, durata cercetării penale sau, după caz, a procesului şi finalizarea acestora depind adesea de o serie de factori cum sunt data producerii faptei, gradul de operativitate a organelor de cercetare penală sau judiciare, incidente legate de administrarea probelor sau întocmirea expertizelor, îndeplinirea procedurii de citare, complexitatea cazului, exercitarea sau neexercitarea căilor de atac prevăzute de lege şi alte împrejurări care pot să întârzie soluţionarea cauzei. De asemenea, în numeroase situaţii, durata cauzelor şi, în consecinţă, data rămânerii definitive a hotărârilor nu depind numai de atitudinea persoanei, ci se datorează şi unor alte circumstanţe, care ţin de organizarea justiţiei şi de gradul de încărcare a rolurilor instanţelor judecătoreşti.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 145: Decizia CCR nr. 387/2015Hotărâre · par. 22 · forma din 27 iulie 2015Curtea Constituțională · 387/2015 · 27 mai 2015 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
par. 22
22. Or, Curtea constată că acţiunea civilă în recuperarea prejudiciului cauzat de o faptă care la data săvârşirii constituia infracţiune este supusă dispoziţiilor procedurale comune, aşa cum s-a arătat şi la paragrafele 17 - 19 din prezenta decizie, ceea ce impune justiţiabililor aflaţi în aceeaşi situaţie un tratament juridic diferenţiat, care se concretizează în cheltuielile de judecată suplimentare care includ şi taxele judiciare de timbru, precum şi la costurile legale faţă de cei care îşi recuperează prejudiciul cauzat de o infracţiune prevăzută de legea actuală. În consecinţă, Curtea, prin prezenta decizie, constată neconstituţionalitatea situaţiei de discriminare în care se află justiţiabilii menţionaţi, ceea ce echivalează cu acordarea beneficiului scutirii de la plata taxei judiciare de timbru reglementată de art. 29 alin. (1) lit. i) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 146: Decizia CCR nr. 387/2015Hotărâre · dispozitiv: soluția pronunțată · forma din 27 iulie 2015Curtea Constituțională · 387/2015 · 27 mai 2015 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
dispozitiv: soluția pronunțată
Admite excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Gigi Rusu şi Moise Rusu în Dosarul nr. 13.470/200/2014 al Judecătoriei Buzău - Secţia civilă şi constată că dispoziţiile art. 29 alin. (1) lit. i) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru sunt constituţionale în măsura în care sunt scutite de la plata taxei judiciare de timbru acţiunile şi cererile referitoare la despăgubirile civile pentru prejudiciile materiale şi morale decurgând dintr-o cauză penală în condiţiile în care fapta cauzatoare de prejudiciu, la momentul săvârşirii acesteia, era prevăzută ca infracţiune.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 147: Decizia CCR nr. 387/2015Hotărâre · par. 11 · forma din 27 iulie 2015Curtea Constituțională · 387/2015 · 27 mai 2015 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
par. 11
11. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că textul legal criticat reglementează scutirea de la plata taxelor judiciare de timbru a acţiunilor şi cererilor, inclusiv cele pentru exercitarea căilor de atac, ordinare şi extraordinare, referitoare la cauzele penale, ceea ce înseamnă că nu se plătesc astfel de taxe în cauzele privind tragerea la răspundere penală sau civilă, aşadar, în privinţa exercitării acţiunii penale sau civile în cadrul procesului penal [a se vedea şi art. 20 alin. (8) din Codul de procedură penală]. De asemenea, textul analizat menţionează, în mod expres, că această scutire se aplică şi în privinţa despăgubirilor civile pentru prejudiciile materiale şi morale decurgând din acestea, aşadar, pentru prejudiciul produs prin comiterea faptei care face obiectul acţiunii penale, indiferent că ea face obiectul unei acţiuni civile alăturate celei penale sau separate de aceasta, esenţială fiind existenţa unei cauze penale, mai precis a unei cauze în care s-a pus în mişcare acţiunea penală, acţiune care se pune în mişcare "de procuror, prin ordonanţă, în cursul urmăririi penale, când acesta constată că există probe din care rezultă că o persoană a săvârşit o infracţiune şi nu există vreunul dintre cazurile de împiedicare prevăzute la art. 16 alin. (1)" [art. 309 alin. (1) din Codul de procedură penală]. Numai în acest fel cauza poate fi calificată ca fiind una penală în sensul art. 29 alin. (1) lit. i) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013. O atare formulă redacţională a textului legal criticat exclude, însă, de la scutirea acordată, astfel cum s-a constatat şi în cauza din faţa instanţei judecătoreşti a quo, acţiunile în răspundere civilă delictuală formulate pentru prejudiciul produs prin comiterea faptei care nu mai face obiectul acţiunii penale din cauza dezincriminării infracţiunii respective. În consecinţă, în ipotezele tranzitorii, şi anume atunci când o faptă este săvârşită pe perioada de activitate a legii penale, fiind astfel calificată drept infracţiune, iar, ulterior acestui moment, intervine o lege de dezincriminare în sensul art. 4 teza întâi din Codul penal, acţiunea penală nu poate fi pusă în mişcare, iar când a fost pusă în mişcare nu mai poate fi exercitată [art. 16 alin. (1) lit. b) teza întâi din Codul de procedură penală], ceea ce, sub aspectul pretenţiilor civile, echivalează cu necesitatea promovării unei acţiuni separate în faţa instanţelor civile în vederea acordării de despăgubiri pentru prejudiciul civil cauzat, acţiune care, în temeiul textului legal criticat, este exclusă de la scutirea plăţii taxei judiciare de timbru. Incriminarea/dezincriminarea unor fapte ori reconfigurarea elementelor constitutive ale unei infracţiuni ţin de marja de apreciere a legiuitorului, marjă care nu este absolută, ea fiind limitată de principiile, valorile şi exigenţele constituţionale. Legiuitorul are îndreptăţirea de a plasa protecţia constituţională a valorii care nu intră sub incidenţa penalului în sfera răspunderii civile delictuale.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 148: Decizia ÎCCJ nr. 22/2021 (recurs în interesul legii)Hotărâre · par. 44 · forma din 9 decembrie 2021Înalta Curte de Casație și Justiție · 22/2021 · 11 octombrie 2021 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
par. 44
44. Cu titlu prealabil, se constată că sesizarea instanței supreme a avut ca temei memoriul formulat de petenții A.N. și A.D. și înregistrat la Curtea de Apel București, prin care a fost semnalat că secțiile civile ale acestei curți de apel nu au practică unitară în ceea ce privește aprecierea caracterului timbrabil al acțiunilor civile demarate pentru plata daunelor morale care decurg dintr-o cauză penală în care s-a pronunțat o soluție de clasare, ca urmare a decesului autorului faptei de ucidere din culpă. ...
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 149: Decizia ÎCCJ nr. 22/2021 (recurs în interesul legii)Hotărâre · par. 45 · forma din 9 decembrie 2021Înalta Curte de Casație și Justiție · 22/2021 · 11 octombrie 2021 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
par. 45
45. Plecând de la petiția care semnalează această problemă, Curtea de Apel București a demarat verificări cu privire la practica judiciară proprie, întocmind ulterior sesizarea adresată Înaltei Curți de Casație și Justiție, ale cărei limite sunt circumstanțiate, în contextul întregii reglementări a art. 29 alin. (1) lit. i) din O.U.G. nr. 80/2013 , la interpretarea dispoziției legale menționate delimitate la o ipoteză unică, respectiv „în cauzele în care ca urmare a decesului făptuitorului se pronunță o decizie de clasare de către procuror“. ...
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 150: Decizia ÎCCJ nr. 22/2021 (recurs în interesul legii)Hotărâre · par. 77 · forma din 9 decembrie 2021Înalta Curte de Casație și Justiție · 22/2021 · 11 octombrie 2021 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
par. 77
77. Astfel cum au sesizat judecătorii din cadrul instanțelor judecătorești arondate Curții de Apel București, care au fost consultați în legătură cu interpretarea și aplicarea legii, și cum s-a subliniat în opinia redată pe larg a Institutului Național al Magistraturii, suscită interpretări diferite noțiunea de „acțiune/cerere (...) referitoare la cauzele penale, inclusiv despăgubirile civile pentru prejudiciile materiale și morale decurgând din acestea“, fiind de lămurit în mod esențial dacă noțiunea de cauză penală permite instanței civile, la un moment începător al procesului, să deceleze dacă se pot folosi de repere circumstanțiale minime pentru a stabili dacă fapta imputată pârâtului constituie infracțiune potrivit legii penale ori dacă este suficientă existența unei sesizări cu caracter penal, în scopul de a stabili dacă acțiunea promovată în fața instanței civile este scutită de plata taxelor judiciare de timbru. ...
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 151: Decizia ÎCCJ nr. 22/2021 (recurs în interesul legii)Hotărâre · par. 79 · forma din 9 decembrie 2021Înalta Curte de Casație și Justiție · 22/2021 · 11 octombrie 2021 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
par. 79
79. Aceasta, întrucât se cere instanței supreme să stabilească dacă într-un caz concret, stabilit pe baza circumstanțelor dosarului, legea este sau nu aplicabilă, substituindu-se atribuțiilor care intră și trebuie să rămână în competența instanței care judecă litigiul; legea are întotdeauna caracter general și impersonal, din care judecătorii trebuie să extragă sensul aplicării sale într-un caz concret. ...
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 152: Decizia ÎCCJ nr. 22/2021 (recurs în interesul legii)Hotărâre · par. 80 · forma din 9 decembrie 2021Înalta Curte de Casație și Justiție · 22/2021 · 11 octombrie 2021 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
par. 80
80. Astfel, stabilirea caracterului timbrabil al acțiunii civile în despăgubiri în situația în care sesizarea cu caracter penal a fost clasată ca urmare a decesului făptuitorului prin pronunțarea unei hotărâri de principiu cu valoare obligatorie nu reprezintă decât o ipoteză a aplicării textului de lege; a statua dacă în acest caz acțiunea civilă are sau nu caracter timbrabil semnifică implicit o rescriere a textului legii ca efect al enumerării situațiilor posibil cuprinse de art. 29 alin. (1) lit. i) din O.U.G. nr. 80/2013 , ceea ce instanței sesizate nu îi este permis, fiind neconcordant scopului recursului în interesul legii (în același sens sunt și dezlegările date de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii, prin Decizia nr. 11 din 23 mai 2016 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 525 din 13 iulie 2016). ...
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 153: Decizia ÎCCJ nr. 22/2021 (recurs în interesul legii)Hotărâre · par. 82 · forma din 9 decembrie 2021Înalta Curte de Casație și Justiție · 22/2021 · 11 octombrie 2021 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
par. 82
82. Or, existența unei singure hotărâri judecătorești definitive, în care a fost analizată problema de drept ce formează obiectul prezentei sesizări, nu are aptitudinea de a dovedi existența unei practici judiciare neunitare. ...
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 154: Decizia ÎCCJ nr. 22/2021 (recurs în interesul legii)Hotărâre · dispozitiv: soluția pronunțată · forma din 9 decembrie 2021Înalta Curte de Casație și Justiție · 22/2021 · 11 octombrie 2021 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
dispozitiv: soluția pronunțată
Respinge, ca inadmisibil, recursul în interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Curții de Apel București cu privire la următoarea problemă de drept:Interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 29 alin. (1) lit. i) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, cu modificările și completările ulterioare, în cauzele în care ca urmare a decesului făptuitorului se pronunță o soluție de clasare de către procuror.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 155: Decizia ÎCCJ nr. 34/2024 (hotărâre prealabilă)Hotărâre · par. 66 · forma din 7 august 2024Înalta Curte de Casație și Justiție · 34/2024 · 17 iunie 2024 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
par. 66
66. Pentru argumentele care urmează a fi expuse, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept reține că dispozițiile art. 452 raportate la art. 470 din Codul de procedură civilă, astfel cum au fost interpretate prin Decizia nr. 9 din 30 martie 2020, se interpretează în sensul că, în ipoteza în care au fost solicitate cheltuieli de judecată în fața primei instanțe, dar nu s-a făcut dovada achitării lor până la data închiderii dezbaterilor asupra fondului cauzei, se poate face, prin înscrisuri noi, această dovadă, în apelul declarat împotriva soluției de respingere a cererii de acordare a cheltuielilor de judecată. ...
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 156: Decizia ÎCCJ nr. 34/2024 (hotărâre prealabilă)Hotărâre · par. 68 · forma din 7 august 2024Înalta Curte de Casație și Justiție · 34/2024 · 17 iunie 2024 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
par. 68
68. Dacă în ceea ce privește probatoriul necesar dovedirii susținerilor făcute pe fondul litigiului, art. 254 alin. (1) din Codul de procedură civilă prevede că probele se propun, sub sancțiunea decăderii, de către reclamant prin cererea de chemare în judecată, iar de către pârât prin întâmpinare, dacă legea nu dispune altfel, ele putând fi propuse și oral, în cazurile anume prevăzute de lege, iar potrivit alin. (2), dovezile care nu au fost propuse în condițiile alin. (1) nu vor mai putea fi cerute și încuviințate în cursul procesului, în afară de cazurile acolo menționate, se constată că legiuitorul instituie un regim mai permisiv pentru administrarea dovezilor referitoare la cheltuielile de judecată, acestea putând fi propuse și administrate inclusiv în timpul sau ulterior cercetării procesului, cel mai târziu la data închiderii dezbaterilor asupra fondului cauzei. ...
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 157: Decizia ÎCCJ nr. 34/2024 (hotărâre prealabilă)Hotărâre · par. 73 · forma din 7 august 2024Înalta Curte de Casație și Justiție · 34/2024 · 17 iunie 2024 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
par. 73
73. Prin urmare, câtă vreme intenția legiuitorului a fost aceea de a deroga de la un regim general mai strict al probatoriului cauzei, printr-un regim special mai permisiv în materia dovezilor referitoare la cheltuielile de judecată, nu se poate considera că o normă care s-a dorit a fi în favoarea părții ar trebui să fie interpretată ca având un caracter restrictiv, în sensul de a răpi acesteia posibilitatea de a aduce probe noi în apel cu privire la cheltuielile de judecată - fie când acestea au fost omise la prima instanță, fie când au fost considerate incomplete - în condițiile în care celelalte aspecte ale cauzei, deseori mai importante decât problema cheltuielilor de judecată, pot face obiectul probelor noi în calea ordinară de atac. ...
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 158: Decizia ÎCCJ nr. 34/2024 (hotărâre prealabilă)Hotărâre · par. 78 · forma din 7 august 2024Înalta Curte de Casație și Justiție · 34/2024 · 17 iunie 2024 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
par. 78
78. Așadar, se regăsesc întru totul, inclusiv în cazul art. 452 din Codul de procedură civilă, rațiunile pentru care, prin Decizia nr. 9 din 30 martie 2020, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii a statuat, în privința art. 254 din Codul de procedură civilă, că „73. Limitările aduse de dispozițiile art. 254 din Codul de procedură civilă nu sunt de natură să conducă la o altă concluzie, câtă vreme regulile privind judecata în primă instanță se aplică în apel doar în măsura compatibilității cu art. 479 din Codul de procedură civilă, care acordă posibilitatea instanței ca, în mod necondiționat, să refacă și să completeze probe administrate la prima instanță, dar și să administreze probe noi. ... 74. Rezultă deci că instanța de apel poate administra orice probe noi, indiferent dacă au fost sau nu solicitate în fața primei instanțe, cerința impusă de către legiuitor pentru etapa procesuală a apelului fiind ca acestea să se fi propus în condiții procedurale prin cererea de apel sau prin întâmpinare, iar instanța de apel să aprecieze că sunt necesare soluționării cauzei.“ ...
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 159: Decizia ÎCCJ nr. 34/2024 (hotărâre prealabilă)Hotărâre · dispozitiv: prima propoziție a soluției · forma din 7 august 2024Înalta Curte de Casație și Justiție · 34/2024 · 17 iunie 2024 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
dispozitiv: prima propoziție a soluției
Dispozițiile art. 452 raportate la cele ale art. 470 din Codul de procedură civilă, astfel cum au fost interpretate prin Decizia nr. 9 din 30 martie 2020, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 548 din 25 iunie 2020, se interpretează în sensul că, în ipoteza în care au fost solicitate cheltuieli de judecată în fața primei instanțe, dar nu s-a făcut dovada achitării lor până la data închiderii dezbaterilor asupra fondului cauzei, se poate face, prin înscrisuri noi, această dovadă, în apelul declarat împotriva soluției de respingere a cererii de acordare a cheltuielilor de judecată.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 160: Decizia ÎCCJ nr. 21/2022 (recurs în interesul legii)Hotărâre · par. 57 · forma din 11 noiembrie 2022Înalta Curte de Casație și Justiție · 21/2022 · 17 octombrie 2022 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
par. 57
57. De la regula enunțată, dispozițiile art. 454 din Codul de procedură civilă instituie o excepție, cea a exonerării pârâtului de la plata cheltuielilor de judecată: „Pârâtul care a recunoscut, la primul termen de judecată la care părțile sunt legal citate, pretențiile reclamantului nu va putea fi obligat la plata cheltuielilor de judecată, cu excepția cazului în care, prealabil pornirii procesului, a fost pus în întârziere de către reclamant sau se afla de drept în întârziere. Dispozițiile art. 1.522 alin. (5) din Codul civil rămân aplicabile.“ ...
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 161: Decizia ÎCCJ nr. 21/2022 (recurs în interesul legii)Hotărâre · par. 61 · forma din 11 noiembrie 2022Înalta Curte de Casație și Justiție · 21/2022 · 17 octombrie 2022 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
par. 61
61. Ca atare, pentru ca pârâtul să beneficieze de exonerare de la plata cheltuielilor de judecată trebuie îndeplinite cumulativ condițiile impuse de legiuitor, doar în acest mod putând fi preîntâmpinat comportamentul abuziv al ambelor părți, încurajându-se executarea voluntară a obligațiilor și soluționarea amiabilă a litigiilor. Prin urmare, ori de câte ori recunoașterea pârâtului, prin modalitatea sau momentul realizării sale, nu poate servi ab initio scopurilor urmărite de legiuitor prin instituirea excepției, acesta nu poate beneficia de aplicarea dispoziției exoneratoare. ...
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 162: Decizia ÎCCJ nr. 21/2022 (recurs în interesul legii)Hotărâre · par. 62 · forma din 11 noiembrie 2022Înalta Curte de Casație și Justiție · 21/2022 · 17 octombrie 2022 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
par. 62
62. În scopul determinării sferei de aplicare a dispozițiilor ce fac obiectul prezentei sesizări, alternativ interpretării teleologice expuse anterior, Înalta Curte de Casație și Justiție urmează a proceda la analiza sistematică, logică și gramaticală a textului art. 454 din Codul de procedură civilă, care în prima sa teză face trimitere la recunoașterea pretențiilor reclamantului de către pârât. Ca atare, aceste dispoziții, derogatorii de la regula achitării de către partea căzută în pretenții a cheltuielilor de judecată, sunt aplicabile doar în cazurile în care litigiul vizează o pretenție a reclamantului care să poată fi recunoscută și în care, din punct de vedere legal, recunoașterea pârâtului poate avea ca efect stingerea procesului. Exonerarea prevăzută de art. 454 din Codul de procedură civilă acționează în favoarea pârâtului care a recunoscut pretențiile reclamantului în forma și până la termenele prevăzute de acest text, cu condiția ca litigiul să fie de natură a se stinge prin simpla recunoaștere a pretențiilor de către pârât, recunoaștere care prin ea însăși poate conduce la realizarea în substanță a pretențiilor reclamantului, și nu doar la valorificarea ei în plan probatoriu de către instanță. ...
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 163: Decizia ÎCCJ nr. 21/2022 (recurs în interesul legii)Hotărâre · par. 63 · forma din 11 noiembrie 2022Înalta Curte de Casație și Justiție · 21/2022 · 17 octombrie 2022 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
par. 63
63. Textul analizat mai stabilește că este aplicabil în situația în care pârâtul nu a fost pus în întârziere de către reclamant sau nu este de drept în întârziere, fiind deci aplicabil litigiilor compatibile cu aceste noțiuni juridice. Astfel, prin efectul pe care îl produc, acela al exonerării pârâtului de la plata cheltuielilor de judecată, dispozițiile art. 454 din Codul de procedură civilă îndeplinesc o funcție sancționatoare față de reclamant, pentru ușurința manifestată de această parte în ceea ce privește exercitarea dreptului de a sesiza instanța cu cererea de chemare în judecată, fără a uza de instituția punerii în întârziere a debitorului obligației pretinse, pusă de lege la dispoziția sa. Practic, chiar dacă a câștigat procesul, reclamantul, care a acționat intempestiv, va suporta propriile cheltuieli de judecată, fără a avea posibilitatea de a le recupera de la partea adversă, căzută în pretenții, prin clemența legiuitorului, aceasta din urmă fiind exonerată de la plata acestor cheltuieli. ...
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 164: Decizia ÎCCJ nr. 21/2022 (recurs în interesul legii)Hotărâre · par. 68 · forma din 11 noiembrie 2022Înalta Curte de Casație și Justiție · 21/2022 · 17 octombrie 2022 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
par. 68
68. În concluzie, recunoașterea pârâtului, privită ut singuli, este necesară, dar nu și suficientă pentru aplicarea normei de la art. 454 din Codul de procedură civilă, fiind, în plus, obligatorie îndeplinirea și a celorlalte condiții: condiția negativă, aceea ca pârâtul să nu fi fost pus în întârziere prealabil pornirii procesului (ceea ce ar putea pune în discuție culpa procesuală a reclamantului care a acționat intempestiv, fără a încerca să soluționeze disputa anterior sesizării instanței, oferind pârâtului un interval de timp pentru a-și executa obligațiile) sau să nu se fi aflat de drept în întârziere (caz în care culpa procesuală a pârâtului este evidentă), și condiția pozitivă, ca hotărârea ce va fi pronunțată în cauză să poată fi dată doar pe baza recunoașterii pârâtului, adică poziția procesuală a acestei părți să aibă un efect util, în sensul de a fi aptă să conducă, prin ea însăși, la soluționarea rapidă a litigiului, fără administrarea altor probe. ... ... ...
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 165: Decizia ÎCCJ nr. 21/2022 (recurs în interesul legii)Hotărâre · par. 69 · forma din 11 noiembrie 2022Înalta Curte de Casație și Justiție · 21/2022 · 17 octombrie 2022 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
par. 69
69. Dincolo de această interpretare generală a prevederilor art. 454 din Codul de procedură civilă, în raport cu scopul și limitele recursului în interesul legii detaliate anterior, revine instanțelor de drept comun să aplice aceste dispoziții în concret, în fiecare litigiu dedus judecății, în funcție de specificul procedurilor urmate și de efectul conduitei părților asupra cursului procesului. ...
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 166: Decizia ÎCCJ nr. 21/2022 (recurs în interesul legii)Hotărâre · dispozitiv: soluția pronunțată · forma din 11 noiembrie 2022Înalta Curte de Casație și Justiție · 21/2022 · 17 octombrie 2022 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
dispozitiv: soluția pronunțată
În interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 454 din Codul de procedură civilă, pârâtul nu poate fi exonerat de la plata cheltuielilor de judecată în situația în care obiectul acțiunii îl reprezintă un litigiu din categoria celor nesusceptibile de procedura punerii în întârziere sau un litigiu în care hotărârea nu se poate pronunța doar pe baza recunoașterii pârâtului.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 167: Decizia ÎCCJ nr. 21/2022 (recurs în interesul legii)Hotărâre · par. 65 · forma din 11 noiembrie 2022Înalta Curte de Casație și Justiție · 21/2022 · 17 octombrie 2022 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
par. 65
65. De asemenea, cazurile în care debitorul se află de drept în întârziere sunt stabilite de dispozițiile art. 1.523 din Codul civil, respectiv „când s-a stipulat că simpla împlinire a termenului stabilit pentru executare produce un asemenea efect“, „în cazurile anume prevăzute de lege“, precum și când: „a) obligația nu putea fi executată în mod util decât într-un anumit timp, pe care debitorul l-a lăsat să treacă, sau când nu a executat-o imediat, deși exista urgență; b) prin fapta sa, debitorul a făcut imposibilă executarea în natură a obligației sau când a încălcat o obligație de a nu face; c) debitorul și-a manifestat în mod neîndoielnic față de creditor intenția de a nu executa obligația sau când, fiind vorba de o obligație cu executare succesivă, refuză ori neglijează să își execute obligația în mod repetat; d) nu a fost executată obligația de a plăti o sumă de bani, asumată în exercițiul activității unei întreprinderi; e) obligația se naște din săvârșirea unei fapte ilicite extracontractuale“. ...
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 168: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 2551, text integral fără subdiviziuni · forma din 17 iulie 2009Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 2551, text integral fără subdiviziuni
Durata termenelor, fără deosebire de natura şi izvorul lor, se calculează potrivit regulilor stabilite de prezentul titlu.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 169: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 2552 alin. (1) · forma din 17 iulie 2009Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 2552 alin. (1)
(1) Când termenul este stabilit pe săptămâni, luni sau ani, el se împlineşte în ziua corespunzătoare din ultima săptămână ori lună sau din ultimul an.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 170: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 2552 alin. (2) · forma din 17 iulie 2009Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 2552 alin. (2)
(2) Dacă ultima lună nu are o zi corespunzătoare celei în care termenul a început să curgă, termenul se împlineşte în ultima zi a acestei luni.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 171: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 2554, text integral fără subdiviziuni · forma din 17 iulie 2009Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 2554, text integral fără subdiviziuni
Dacă ultima zi a termenului este o zi nelucrătoare, termenul se consideră împlinit la sfârşitul primei zile lucrătoare care îi urmează.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 172: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 181 alin. (1), partea introductivă · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 181 alin. (1), partea introductivă
(1) Termenele, în afară de cazul în care legea dispune altfel, se calculează după cum urmează:
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 173: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 181 alin. (1) pct. 2 · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 181 alin. (1) pct. 2
2. când termenul se socotește pe zile, nu intră în calcul ziua de la care începe să curgă termenul, nici ziua când acesta se împlinește; ...
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 174: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 181 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 181 alin. (2)
(2) Când ultima zi a unui termen cade într-o zi nelucrătoare, termenul se prelungește până în prima zi lucrătoare care urmează.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 175: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 182 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 182 alin. (1)
(1) Termenul care se socotește pe zile, săptămâni, luni sau ani se împlinește la ora 24,00 a ultimei zile în care se poate îndeplini actul de procedură.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 176: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 182 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 182 alin. (2)
(2) Cu toate acestea, dacă este vorba de un act ce trebuie depus la instanță sau într-un alt loc, termenul se va împlini la ora la care activitatea încetează în acel loc în mod legal, dispozițiile art. 183 fiind aplicabile.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 177: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 183 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 183 alin. (1)
(1) Actul de procedură, depus înăuntrul termenului prevăzut de lege prin scrisoare recomandată la oficiul poștal sau depus la un serviciu de curierat rapid ori la un serviciu specializat de comunicare ori trimis prin fax sau e-mail, este socotit a fi făcut în termen.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 178: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 183 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 183 alin. (3)
(3) În cazurile prevăzute la alin. (1) și (2), recipisa oficiului poștal, precum și înregistrarea ori atestarea făcută, după caz, de serviciul de curierat rapid, de serviciul specializat de comunicare, de unitatea militară sau de administrația locului de deținere, pe actul depus, precum și mențiunea datei și orei primirii faxului sau a e-mail-ului, astfel cum acestea sunt atestate de către calculatorul sau faxul de primire al instanței, servesc ca dovadă a datei depunerii actului de către partea interesată.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 179: Decizia ÎCCJ nr. 45/2020 (hotărâre prealabilă)Hotărâre · par. 114 · forma din 20 octombrie 2020Înalta Curte de Casație și Justiție · 45/2020 · 22 iunie 2020 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
par. 114
114. În acest caz, potrivit actualei reglementări, data care produce consecințe juridice cu privire la depunerea în termen a actului de procedură este data și ora atestate de faxul sau de calculatorul instanței, iar nu data certă - a înregistrării actului la instanță, determinată conform art. 199 din Codul de procedură civilă și Regulamentului de ordine interioară al instanțelor judecătorești, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1.375 din 17 decembrie 2015 . ...
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 180: Decizia ÎCCJ nr. 45/2020 (hotărâre prealabilă)Hotărâre · par. 117 · forma din 20 octombrie 2020Înalta Curte de Casație și Justiție · 45/2020 · 22 iunie 2020 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
par. 117
117. Atât în cazul faxului, cât și în cazul poștei electronice operațiunile de transmitere se stochează în memoria acestor aparate aflate în dotarea instanței, fiind asigurată astfel reflectarea cu acuratețe atât a operațiunilor de transmitere și a datei și orei la care acestea au avut loc și, prin urmare, determinarea cu certitudine a acestora. ...
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 181: Decizia ÎCCJ nr. 45/2020 (hotărâre prealabilă)Hotărâre · par. 120 · forma din 20 octombrie 2020Înalta Curte de Casație și Justiție · 45/2020 · 22 iunie 2020 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
par. 120
120. În consecință, se impune a se concluziona că actul de procedură care, potrivit legii, trebuie depus la instanță, înăuntrul unui termen care se socotește pe zile, transmis prin e-mail sau fax, chiar ulterior orei la care încetează programul de lucru al instanței, însă recepționat de faxul sau calculatorul instanței până la ora 24,00 a ultimei zile a termenului procedural, este prezumat de lege ca socotit a fi făcut în termen. ... ... ...
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 182: Decizia ÎCCJ nr. 45/2020 (hotărâre prealabilă)Hotărâre · dispozitiv: prima propoziție a soluției · forma din 20 octombrie 2020Înalta Curte de Casație și Justiție · 45/2020 · 22 iunie 2020 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
dispozitiv: prima propoziție a soluției
În interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 182 și art. 183 alin. (1) ș i (3) din Codul de procedură civilă , modificat prin Legea nr. 310/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă , precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative, actele de procedură transmise prin fax sau e-mail, în ultima zi a termenului procedural care se socotește pe zile, după ora la care activitatea încetează la instanță, este socotit a fi depus în termen.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 183: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 184 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 184 alin. (1)
(1) Termenele încep să curgă de la data comunicării actelor de procedură, dacă legea nu dispune altfel.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 184: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 184 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 184 alin. (2)
(2) Se consideră că actul a fost comunicat părții și în cazul în care aceasta a primit sub semnătură copie de pe act, precum și în cazul în care ea a cerut comunicarea actului unei alte părți.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 185: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 184 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 184 alin. (3)
(3) Termenul procedural nu începe să curgă, iar dacă a început să curgă mai înainte, se întrerupe față de cel lipsit de capacitate de exercițiu ori cu capacitate de exercițiu restrânsă, cât timp nu a fost desemnată o persoană care, după caz, să îl reprezinte sau să îl asiste.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 186: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 184 alin. (4), partea introductivă · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 184 alin. (4), partea introductivă
(4) Termenul procedural se întrerupe și un nou termen începe să curgă de la data noii comunicări în următoarele cazuri:
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 187: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 184 alin. (4) pct. 1 · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 184 alin. (4) pct. 1
1. când a intervenit moartea uneia dintre părți; în acest caz, se face din nou o singură comunicare la ultimul domiciliu al părții decedate, pe numele moștenirii, fără să se arate numele și calitatea fiecărui moștenitor; ...
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 188: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 184 alin. (4) pct. 2 · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 184 alin. (4) pct. 2
2. când a intervenit moartea reprezentantului părții; în acest caz, se face din nou o singură comunicare părții. ...
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 189: Decizia ÎCCJ nr. 1/2016 (recurs în interesul legii)Hotărâre · textul de lege reprodus: Cod civil art. 1357 alin. (1) · forma din 6 aprilie 2016Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
textul de lege reprodus: Cod civil art. 1357 alin. (1)
(1) Cel care cauzează altuia un prejudiciu printr-o faptă ilicită, săvârșită cu vinovăție, este obligat să îl repare.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 190: Legea nr. 36/1995 a notarilor publici și a activității notarialeLege · art. 144 alin. (1) · forma din 6 decembrie 2024Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 144 alin. (1)
(1) Împotriva încheierii de respingere partea nemulțumită poate face plângere, în termen de 10 zile de la comunicare, la judecătoria în a cărei circumscripție teritorială își desfășoară activitatea notarul public.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 191: Decizia ÎCCJ nr. 1/2016 (recurs în interesul legii)Hotărâre · textul de lege reprodus: Cod civil art. 1349 alin. (1) · forma din 6 aprilie 2016Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
textul de lege reprodus: Cod civil art. 1349 alin. (1)
(1) Orice persoană are îndatorirea să respecte regulile de conduită pe care legea sau obiceiul locului le impune și să nu aducă atingere, prin acțiunile ori inacțiunile sale, drepturilor sau intereselor legitime ale altor persoane.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 192: Decizia ÎCCJ nr. 1/2016 (recurs în interesul legii)Hotărâre · textul de lege reprodus: Cod civil art. 1349 alin. (2) · forma din 6 aprilie 2016Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
textul de lege reprodus: Cod civil art. 1349 alin. (2)
(2) Cel care, având discernământ, încalcă această îndatorire răspunde de toate prejudiciile cauzate, fiind obligat să le repare integral.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 193: Decizia ÎCCJ nr. 44/2026 (hotărâre prealabilă)Hotărâre · textul de lege reprodus: Cod civil art. 16 alin. (1) · forma din 27 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
textul de lege reprodus: Cod civil art. 16 alin. (1)
(1) Dacă prin lege nu se prevede altfel, persoana răspunde numai pentru faptele sale săvârșite cu intenție sau din culpă.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 194: Decizia ÎCCJ nr. 44/2026 (hotărâre prealabilă)Hotărâre · textul de lege reprodus: Cod civil art. 16 alin. (2) · forma din 27 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
textul de lege reprodus: Cod civil art. 16 alin. (2)
(2) Fapta este săvârșită cu intenție când autorul prevede rezultatul faptei sale și fie urmărește producerea lui prin intermediul faptei, fie, deși nu îl urmărește, acceptă posibilitatea producerii acestui rezultat.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 195: Decizia ÎCCJ nr. 44/2026 (hotărâre prealabilă)Hotărâre · textul de lege reprodus: Cod civil art. 16 alin. (3) · forma din 27 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
textul de lege reprodus: Cod civil art. 16 alin. (3)
(3) Fapta este săvârșită din culpă când autorul fie prevede rezultatul faptei sale, dar nu îl acceptă, socotind fără temei că nu se va produce, fie nu prevede rezultatul faptei, deși trebuia să îl prevadă. Culpa este gravă atunci când autorul a acționat cu o neglijență sau imprudență pe care nici persoana cea mai lipsită de dibăcie nu ar fi manifestat-o față de propriile interese.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 196: Decizia ÎCCJ nr. 44/2026 (hotărâre prealabilă)Hotărâre · textul de lege reprodus: Cod civil art. 16 alin. (4) · forma din 27 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
textul de lege reprodus: Cod civil art. 16 alin. (4)
(4) Atunci când legea condiționează efectele juridice ale unei fapte de săvârșirea sa din culpă, condiția este îndeplinită și dacă fapta a fost săvârșită cu intenție.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 197: Decizia ÎCCJ nr. 1/2016 (recurs în interesul legii)Hotărâre · textul de lege reprodus: Cod civil art. 1357 alin. (2) · forma din 6 aprilie 2016Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
textul de lege reprodus: Cod civil art. 1357 alin. (2)
(2) Autorul prejudiciului răspunde pentru cea mai ușoară culpă.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 198: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 1385 alin. (1) · forma din 4 februarie 2016Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 1385 alin. (1)
(1) Prejudiciul se repară integral, dacă prin lege nu se prevede altfel.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 199: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 1385 alin. (3) · forma din 4 februarie 2016Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 1385 alin. (3)
(3) Despăgubirea trebuie să cuprindă pierderea suferită de cel prejudiciat, câştigul pe care în condiţii obişnuite el ar fi putut să îl realizeze şi de care a fost lipsit, precum şi cheltuielile pe care le-a făcut pentru evitarea sau limitarea prejudiciului.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 200: Decizia ÎCCJ nr. 3/2026 (recurs în interesul legii)Hotărâre · textul de lege reprodus: Cod civil art. 1.385 alin. (1) · forma din 23 martie 2026Înalta Curte de Casație și Justiție · 3/2026 · 23 februarie 2026 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
textul de lege reprodus: Cod civil art. 1.385 alin. (1)
(1) Prejudiciul se repară integral, dacă prin lege nu se prevede altfel.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 201: Decizia ÎCCJ nr. 3/2026 (recurs în interesul legii)Hotărâre · textul de lege reprodus: Cod civil art. 1.385 alin. (3) · forma din 23 martie 2026Înalta Curte de Casație și Justiție · 3/2026 · 23 februarie 2026 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
textul de lege reprodus: Cod civil art. 1.385 alin. (3)
(3) Despăgubirea trebuie să cuprindă pierderea suferită de cel prejudiciat, câștigul pe care în condiții obișnuite el ar fi putut să îl realizeze și de care a fost lipsit, precum și cheltuielile pe care le-a făcut pentru evitarea sau limitarea prejudiciului.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 202: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 1386 alin. (1) · forma din 4 februarie 2016Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 1386 alin. (1)
(1) Repararea prejudiciului se face în natură, prin restabilirea situaţiei anterioare, iar dacă aceasta nu este cu putinţă ori dacă victima nu este interesată de reparaţia în natură, prin plata unei despăgubiri, stabilite prin acordul părţilor sau, în lipsă, prin hotărâre judecătorească.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 203: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 1385 alin. (2) · forma din 4 februarie 2016Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 1385 alin. (2)
(2) Se vor putea acorda despăgubiri şi pentru un prejudiciu viitor dacă producerea lui este neîndoielnică.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 204: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 1385 alin. (4) · forma din 4 februarie 2016Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 1385 alin. (4)
(4) Dacă fapta ilicită a determinat şi pierderea şansei de a obţine un avantaj sau de a evita o pagubă, reparaţia va fi proporţională cu probabilitatea obţinerii avantajului ori, după caz, a evitării pagubei, ţinând cont de împrejurări şi de situaţia concretă a victimei.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 205: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 1386 alin. (3) · forma din 4 februarie 2016Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 1386 alin. (3)
(3) Dacă prejudiciul are un caracter de continuitate, despăgubirea se acordă sub formă de prestaţii periodice.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 206: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 1386 alin. (4) · forma din 4 februarie 2016Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 1386 alin. (4)
(4) În cazul prejudiciului viitor, despăgubirea, indiferent de forma în care s-a acordat, va putea fi sporită, redusă sau suprimată, dacă, după stabilirea ei, prejudiciul s-a mărit, s-a micşorat ori a încetat.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 207: Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civilLege · Legea nr. 71/2011 art. 190 pct. 42, textul nou: Cod civil art. 1385 alin. (4) · forma din 1 octombrie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
Legea nr. 71/2011 art. 190 pct. 42, textul nou: Cod civil art. 1385 alin. (4)
(4) Dacă fapta ilicită a determinat şi pierderea şansei de a obţine un avantaj sau de a evita o pagubă, reparaţia va fi proporţională cu probabilitatea obţinerii avantajului ori, după caz, a evitării pagubei, ţinând cont de împrejurări şi de situaţia concretă a victimei.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 208: Decizia ÎCCJ nr. 3/2026 (recurs în interesul legii)Hotărâre · Decizia nr. 3/2026 par. 68 · forma din 23 martie 2026Înalta Curte de Casație și Justiție · 3/2026 · 23 februarie 2026 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
Decizia nr. 3/2026 par. 68
68. Prejudiciile ce se pot produce printr-un delict civil pot fi atât de natură patrimonială, cât și morală, dispozițiile legale referitoare la reparația prejudiciului în cazul răspunderii delictuale nefăcând nicio distincție între aceste două categorii sub aspectul caracterului integral al reparării lor, astfel încât, acolo unde legiuitorul nu distinge, nici cel ce interpretează legea nu trebuie să o facă.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 209: Decizia ÎCCJ nr. 3/2026 (recurs în interesul legii)Hotărâre · Decizia nr. 3/2026 par. 69 · forma din 23 martie 2026Înalta Curte de Casație și Justiție · 3/2026 · 23 februarie 2026 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
Decizia nr. 3/2026 par. 69
69. În raport cu cele arătate, rezultă fără dubiu că, în materia răspunderii civile delictuale, orice prejudiciu, indiferent dacă este unul patrimonial sau unul nepatrimonial, conferă persoanei vătămate dreptul la repararea pagubei produse. De altfel, art. 1.381 alin. (1) din Codul civil prevede că „orice prejudiciu dă dreptul la reparație“.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 210: Decizia ÎCCJ nr. 39/2020 (hotărâre prealabilă)Hotărâre · textul de lege reprodus: Cod civil art. 2528 alin. (1) · forma din 9 iulie 2020Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
textul de lege reprodus: Cod civil art. 2528 alin. (1)
(1) Prescripția dreptului la acțiune în repararea unei pagube care a fost cauzată printr-o faptă ilicită începe să curgă de la data când păgubitul a cunoscut sau trebuia să cunoască atât paguba, cât și pe cel care răspunde de ea.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 211: Decizia ÎCCJ nr. 3/2026 (recurs în interesul legii)Hotărâre · Decizia nr. 3/2026 par. 87 · forma din 23 martie 2026Înalta Curte de Casație și Justiție · 3/2026 · 23 februarie 2026 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
Decizia nr. 3/2026 par. 87
87. Stabilirea în concret a momentului producerii prejudiciului, în raport cu particularitățile fiecărei situații juridice deduse judecății, reprezintă un aspect de fapt ce excedează obiectului sesizării de față, instanța supremă putând oferi numai o dezlegare în drept, în scopul interpretării și aplicării unitare a legii. Așa fiind, revine fiecărei instanțe judecătorești misiunea de a determina în cauza concretă cu care a fost învestită care este data producerii prejudiciului, dată care poate să coincidă sau nu cu data comiterii faptei ilicite, putând fi chiar o dată ulterioară momentului soluționării definitive a litigiului, în condițiile în care, spre exemplu, art. 1.385 alin. (2) din Codul civil prevede posibilitatea acordării unor despăgubiri și pentru un prejudiciu viitor, dacă producerea lui este neîndoielnică, iar art. 1.387 alin. (2) din Codul civil reglementează, pentru ipoteza vătămării integrității corporale sau a sănătății unei persoane, acordarea unor despăgubiri sub forma unor prestații bănești periodice în cazul pierderii sau nerealizării câștigului din muncă.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 212: Decizia ÎCCJ nr. 3/2026 (recurs în interesul legii)Hotărâre · Decizia nr. 3/2026 dispozitiv: dezlegarea problemei de drept · forma din 23 martie 2026Înalta Curte de Casație și Justiție · 3/2026 · 23 februarie 2026 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
Decizia nr. 3/2026 dispozitiv: dezlegarea problemei de drept
În interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 19 alin. (1) și (5) din Codul de procedură penală , coroborate cu cele ale art. 1.381 , art. 1.385 , art. 1.386 , art. 1.523 alin. (2) lit. e) și art. 1.535 alin. (1) din Codul civil și ale art. 1 alin. (3) din Ordonanța Guvernului nr. 13/2011 privind dobânda legală remuneratorie și penalizatoare pentru obligații bănești, precum și pentru reglementarea unor măsuri financiar-fiscale în domeniul bancar, stabilește că:În cazul acordării unor despăgubiri materiale și/sau morale pentru acoperirea prejudiciului cauzat prin săvârșirea unei fapte ilicite, indiferent dacă este prevăzută sau nu ca infracțiune, data de la care curge dobânda legală penalizatoare aferentă despăgubirilor acordate este data producerii prejudiciului.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 213: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 451 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 451 alin. (1)
(1) Cheltuielile de judecată constau în taxele judiciare de timbru și timbrul judiciar, onorariile avocaților, ale experților și ale specialiștilor numiți în condițiile art. 330 alin. (3), sumele cuvenite martorilor pentru deplasare și pierderile cauzate de necesitatea prezenței la proces, cheltuielile de transport și, dacă este cazul, de cazare, precum și orice alte cheltuieli necesare pentru buna desfășurare a procesului.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 214: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 453 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 453 alin. (1)
(1) Partea care pierde procesul va fi obligată, la cererea părții care a câștigat, să îi plătească acesteia cheltuieli de judecată.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 215: Legea nr. 36/1995 a notarilor publici și a activității notarialeLege · art. 3 alin. (1) · forma din 6 decembrie 2024Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 3 alin. (1)
(1) Notarul public este învestit să îndeplinească un serviciu de interes public și are statutul unei funcții autonome.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 216: Legea nr. 36/1995 a notarilor publici și a activității notarialeLege · art. 4 alin. (1) teza introductivă · forma din 6 decembrie 2024Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 4 alin. (1) teza introductivă
(1) Notarul public își exercită funcția într-un birou notarial. Formele de exercitare a funcției de notar public sunt:
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 217: Legea nr. 36/1995 a notarilor publici și a activității notarialeLege · art. 4 alin. (1) lit. a) · forma din 6 decembrie 2024Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 4 alin. (1) lit. a)
a) birou individual;
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 218: Legea nr. 36/1995 a notarilor publici și a activității notarialeLege · art. 4 alin. (1) lit. b) · forma din 6 decembrie 2024Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 4 alin. (1) lit. b)
b) societate profesională.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 219: Legea nr. 36/1995 a notarilor publici și a activității notarialeLege · art. 4 alin. (4) · forma din 6 decembrie 2024Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 4 alin. (4)
(4) Notarii publici asociați într-o societate profesională își exercită personal funcția și răspund individual pentru activitatea lor.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 220: Legea nr. 36/1995 a notarilor publici și a activității notarialeLege · art. 5 alin. (1) teza introductivă · forma din 6 decembrie 2024Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 5 alin. (1) teza introductivă
(1) Formele de exercitare a profesiei de notar public vor fi individualizate prin denumire, după cum urmează:
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 221: Legea nr. 36/1995 a notarilor publici și a activității notarialeLege · art. 5 alin. (1) lit. a) · forma din 6 decembrie 2024Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 5 alin. (1) lit. a)
a) în cazul biroului individual - sintagma „birou individual notarial“ urmată fie de numele notarului public titular, fie de denumirea biroului, în cazul în care notarul public și-a ales o denumire;
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 222: Legea nr. 36/1995 a notarilor publici și a activității notarialeLege · art. 5 alin. (1) lit. b) · forma din 6 decembrie 2024Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 5 alin. (1) lit. b)
b) în cazul societății profesionale - sintagma „societate profesională notarială“ urmată fie de numele notarilor publici asociați, fie de denumirea societății profesionale, în cazul în care notarii publici asociați și-au ales o denumire.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 223: Legea nr. 36/1995 a notarilor publici și a activității notarialeLege · art. 5 alin. (2) · forma din 6 decembrie 2024Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 5 alin. (2)
(2) Denumirile prevăzute la alin. (1) vor figura pe însemnele exterioare ale birourilor individuale sau ale societăților profesionale, în condițiile stabilite de statutul profesiei.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 224: Decizia ÎCCJ nr. 1/2016 (recurs în interesul legii)Hotărâre · textul de lege reprodus: Cod civil art. 1373 alin. (1) · forma din 6 aprilie 2016Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
textul de lege reprodus: Cod civil art. 1373 alin. (1)
(1) Comitentul este obligat să repare prejudiciul cauzat de prepușii săi ori de câte ori fapta săvârșită de aceștia are legătură cu atribuțiile sau cu scopul funcțiilor încredințate.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 225: Decizia ÎCCJ nr. 1/2016 (recurs în interesul legii)Hotărâre · textul de lege reprodus: Cod civil art. 1373 alin. (2) · forma din 6 aprilie 2016Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
textul de lege reprodus: Cod civil art. 1373 alin. (2)
(2) Este comitent cel care, în virtutea unui contract sau în temeiul legii, exercită direcția, supravegherea și controlul asupra celui care îndeplinește anumite funcții sau însărcinări în interesul său ori al altuia.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 226: Decizia ÎCCJ nr. 1/2016 (recurs în interesul legii)Hotărâre · textul de lege reprodus: Cod civil art. 1373 alin. (3) · forma din 6 aprilie 2016Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
textul de lege reprodus: Cod civil art. 1373 alin. (3)
(3) Comitentul nu răspunde dacă dovedește că victima cunoștea sau, după împrejurări, putea să cunoască, la data săvârșirii faptei prejudiciabile, că prepusul a acționat fără nicio legătură cu atribuțiile sau cu scopul funcțiilor încredințate.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 227: Legea nr. 36/1995 a notarilor publici și a activității notarialeLege · art. 144 alin. (3) · forma din 6 decembrie 2024Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 144 alin. (3)
(3) Judecarea plângerii se face cu citarea tuturor părților interesate în cauză. În soluționarea plângerii notarul public nu are calitate procesuală.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 228: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 219 alin. (1) · forma din 17 iulie 2009Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 219 alin. (1)
(1) Faptele licite sau ilicite săvârşite de organele persoanei juridice obligă însăşi persoana juridică, însă numai dacă ele au legătură cu atribuţiile sau cu scopul funcţiilor încredinţate.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 229: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 219 alin. (2) · forma din 17 iulie 2009Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 219 alin. (2)
(2) Faptele ilicite atrag şi răspunderea personală şi solidară a celor care le- au săvârşit, atât faţă de persoana juridică, cât şi faţă de terţi.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 230: Decizia ÎCCJ nr. 1/2016 (hotărâre prealabilă)Hotărâre · textul de lege reprodus: Cod civil art. 219 alin. (1) · forma din 13 ianuarie 2016Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
textul de lege reprodus: Cod civil art. 219 alin. (1)
(1) Faptele licite sau ilicite săvârşite de organele persoanei juridice obligă însăşi persoana juridică, însă numai dacă ele au legătură cu atribuţiile sau cu scopul funcţiilor încredinţate.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 231: Decizia ÎCCJ nr. 1/2016 (hotărâre prealabilă)Hotărâre · textul de lege reprodus: Cod civil art. 219 alin. (2) · forma din 13 ianuarie 2016Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
textul de lege reprodus: Cod civil art. 219 alin. (2)
(2) Faptele ilicite atrag şi răspunderea personală şi solidară a celor care le-au săvârşit, atât faţă de persoana juridică, cât şi faţă de terţi.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 232: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 223 alin. (1) · forma din 17 iulie 2009Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 223 alin. (1)
(1) În raporturile civile în care se prezintă nemijlocit, în nume propriu, ca titular de drepturi şi obligaţii, statul participă prin Ministerul Finanţelor Publice, afară de cazul în care legea stabileşte un alt organ în acest sens.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 233: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 223 alin. (2) · forma din 17 iulie 2009Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 223 alin. (2)
(2) Dispoziţiile alin. (1) sunt aplicabile în mod corespunzător şi unităţilor administrativ-teritoriale care participă la raporturile civile în nume propriu, prin organele prevăzute de lege.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 234: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 224 alin. (1) · forma din 17 iulie 2009Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 224 alin. (1)
(1) Dacă prin lege nu se dispune altfel, statul nu răspunde decât în mod subsidiar pentru obligaţiile organelor, autorităţilor şi instituţiilor publice, care sunt persoane juridice şi niciuna dintre aceste persoane juridice nu răspunde pentru obligaţiile statului.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 235: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 224 alin. (2) · forma din 17 iulie 2009Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 224 alin. (2)
(2) Dispoziţiile alin. (1) sunt aplicabile în mod corespunzător şi unităţilor administrativ-teritoriale care nu răspund decât în mod subsidiar pentru obligaţiile organelor, instituţiilor şi serviciilor publice din subordinea acestora atunci când acestea au personalitate juridică.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 236: Decizia ÎCCJ nr. 1/2016 (recurs în interesul legii)Hotărâre · textul de lege reprodus: Cod civil art. 1357 alin. (1) · forma din 6 aprilie 2016Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
textul de lege reprodus: Cod civil art. 1357 alin. (1)
(1) Cel care cauzează altuia un prejudiciu printr-o faptă ilicită, săvârșită cu vinovăție, este obligat să îl repare.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 237: Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civilLege · Legea nr. 71/2011 art. 201, forma din 01.10.2011 · forma din 1 octombrie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
Legea nr. 71/2011 art. 201, forma din 01.10.2011
Prescripţiile începute şi neîmplinite la data intrării în vigoare a Codului civil sunt şi rămân supuse dispoziţiilor legale care le-au instituit.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 238: Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civilLege · Legea nr. 71/2011 art. 203, forma din 01.10.2011 · forma din 1 octombrie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
Legea nr. 71/2011 art. 203, forma din 01.10.2011
Dispoziţiile art. 2.532 pct. 6 şi 7 din Codul civil privitoare la suspendarea cursului prescripţiei se aplică şi în cazul prescripţiilor începute înainte de intrarea în vigoare a Codului civil, dacă împrejurările care atrag suspendarea s-au produs după aceasta din urmă dată.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 239: Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civilLege · Legea nr. 71/2011 art. 204, forma din 01.10.2011 · forma din 1 octombrie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
Legea nr. 71/2011 art. 204, forma din 01.10.2011
Dispoziţiile art. 2.539 alin. (2) teza a II-a din Codul civil se aplică şi în cazul cererii de chemare în judecată sau de arbitrare introduse după intrarea în vigoare a Codului civil.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 240: Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civilLege · Legea nr. 71/2011 art. 206 pct. 2, textul nou: Cod civil art. 2506 alin. (4) · forma din 1 octombrie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
Legea nr. 71/2011 art. 206 pct. 2, textul nou: Cod civil art. 2506 alin. (4)
(4) Recunoaşterea dreptului, făcută printr-un act scris, precum şi constituirea de garanţii în folosul titularului dreptului a cărui acţiune este prescriptibilă sunt valabile, chiar dacă cel care le-a făcut nu ştia că termenul de prescripţie era împlinit. În aceste cazuri sunt aplicabile regulile de la renunţarea la prescripţie.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 241: Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civilLege · Legea nr. 71/2011 art. 206 pct. 3, textul nou: Cod civil art. 2513 · forma din 1 octombrie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
Legea nr. 71/2011 art. 206 pct. 3, textul nou: Cod civil art. 2513
Prescripţia poate fi opusă numai în primă instanţă, prin întâmpinare, sau, în lipsa invocării, cel mai târziu la primul termen de judecată la care părţile sunt legal citate.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 242: Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civilLege · Legea nr. 71/2011 art. 206 pct. 2, textul nou: Cod civil art. 2506 alin. (1) · forma din 1 octombrie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
Legea nr. 71/2011 art. 206 pct. 2, textul nou: Cod civil art. 2506 alin. (1)
(1) Prescripţia nu operează de plin drept.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 243: Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civilLege · Legea nr. 71/2011 art. 206 pct. 2, textul nou: Cod civil art. 2506 alin. (2) · forma din 1 octombrie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
Legea nr. 71/2011 art. 206 pct. 2, textul nou: Cod civil art. 2506 alin. (2)
(2) După împlinirea termenului de prescripţie, cel obligat poate să refuze executarea prestaţiei.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 244: Legea nr. 36/1995 a notarilor publici și a activității notarialeLege · art. 4 alin. (2) · forma din 6 decembrie 2024Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 4 alin. (2)
(2) În cadrul biroului individual își exercită funcția un notar public, angajați cu studii superioare și personal auxiliar, cărora notarul public le poate delega anumite atribuții de natură administrativă, în condițiile stabilite prin regulament.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 245: Legea nr. 36/1995 a notarilor publici și a activității notarialeLege · art. 4 alin. (3) · forma din 6 decembrie 2024Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 4 alin. (3)
(3) Societatea profesională se constituie din 2 sau mai mulți notari publici asociați. În cadrul societății profesionale, notarii publici asociați pot angaja personal cu studii superioare și personal auxiliar, cărora notarii publici le pot delega anumite atribuții de natură administrativă, în condițiile stabilite prin regulament.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 246: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 254 alin. (2) teza introductivă · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 254 alin. (2) teza introductivă
(2) Dovezile care nu au fost propuse în condițiile alin. (1) nu vor mai putea fi cerute și încuviințate în cursul procesului, în afară de cazurile în care:
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 247: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 254 alin. (2) pct. 1 · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 254 alin. (2) pct. 1
1. necesitatea probei rezultă din modificarea cererii; ...
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 248: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 254 alin. (2) pct. 3 · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 254 alin. (2) pct. 3
3. partea învederează instanței că, din motive temeinic justificate, nu a putut propune în termen probele cerute; ...
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 249: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 254 alin. (2) pct. 5 · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 254 alin. (2) pct. 5
5. există acordul expres al tuturor părților. ...
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 250: Decizia ÎCCJ nr. 3/2026 (recurs în interesul legii)Hotărâre · Decizia nr. 3/2026 par. 62 · forma din 23 martie 2026Înalta Curte de Casație și Justiție · 3/2026 · 23 februarie 2026 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
Decizia nr. 3/2026 par. 62
62. De asemenea, este necesar a se proceda la reformularea întrebării adresate, având în vedere că solicitarea vizează stabilirea momentului de început al cursului dobânzii legale penalizatoare aferente despăgubirilor acordate în temeiul răspunderii civile delictuale, însă este indicată doar ipoteza în care persoana vătămată s-a constituit în mod legal parte civilă în procesul penal. Or, modul de soluționare a acțiunii în răspundere civilă delictuală este același, indiferent dacă faptul juridic ilicit este prevăzut și ca infracțiune, iar în acest din urmă caz, fiind lipsit de relevanță dacă acțiunea civilă se exercită în procesul penal sau pe cale separată, în fața instanței civile, deoarece dispozițiile art. 19 alin. (1) și (5) din Codul de procedură penală prevăd cu claritate că „acțiunea civilă exercitată în cadrul procesului penal are ca obiect tragerea la răspundere civilă delictuală a persoanelor responsabile potrivit legii civile pentru prejudiciul produs prin comiterea faptei care face obiectul acțiunii penale“, iar „repararea prejudiciului material și moral se face potrivit dispozițiilor legii civile“.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 251: Decizia ÎCCJ nr. 3/2026 (recurs în interesul legii)Hotărâre · textul de lege reprodus: Cod civil art. 1.381 alin. (2) · forma din 23 martie 2026Înalta Curte de Casație și Justiție · 3/2026 · 23 februarie 2026 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
textul de lege reprodus: Cod civil art. 1.381 alin. (2)
(2) Dreptul la reparație se naște din ziua cauzării prejudiciului, chiar dacă acest drept nu poate fi valorificat imediat.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 252: Decizia ÎCCJ nr. 3/2026 (recurs în interesul legii)Hotărâre · textul de lege reprodus: Cod civil art. 1.523 alin. (2) teza introductivă · forma din 23 martie 2026Înalta Curte de Casație și Justiție · 3/2026 · 23 februarie 2026 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
textul de lege reprodus: Cod civil art. 1.523 alin. (2) teza introductivă
(2) De asemenea, debitorul se află de drept în întârziere în cazurile anume prevăzute de lege, precum și atunci când:
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 253: Decizia ÎCCJ nr. 3/2026 (recurs în interesul legii)Hotărâre · textul de lege reprodus: Cod civil art. 1.523 alin. (2) lit. e) · forma din 23 martie 2026Înalta Curte de Casație și Justiție · 3/2026 · 23 februarie 2026 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
textul de lege reprodus: Cod civil art. 1.523 alin. (2) lit. e)
e) obligația se naște din săvârșirea unei fapte ilicite extracontractuale.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 254: Decizia ÎCCJ nr. 3/2026 (recurs în interesul legii)Hotărâre · textul de lege reprodus: Cod civil art. 1.535 alin. (1) · forma din 23 martie 2026Înalta Curte de Casație și Justiție · 3/2026 · 23 februarie 2026 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
textul de lege reprodus: Cod civil art. 1.535 alin. (1)
(1) În cazul în care o sumă de bani nu este plătită la scadență, creditorul are dreptul la daune moratorii, de la scadență până în momentul plății, în cuantumul convenit de părți sau, în lipsă, în cel prevăzut de lege, fără a trebui să dovedească vreun prejudiciu. În acest caz, debitorul nu are dreptul să facă dovada că prejudiciul suferit de creditor ca urmare a întârzierii plății ar fi mai mic.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 255: Decizia ÎCCJ nr. 3/2026 (recurs în interesul legii)Hotărâre · textul de lege reprodus: OG nr. 13/2011 art. 1 alin. (3) · forma din 23 martie 2026Înalta Curte de Casație și Justiție · 3/2026 · 23 februarie 2026 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
textul de lege reprodus: OG nr. 13/2011 art. 1 alin. (3)
(3) Dobânda datorată de debitorul obligației bănești pentru neîndeplinirea obligației respective la scadență este denumită dobândă penalizatoare.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 256: Decizia ÎCCJ nr. 3/2026 (recurs în interesul legii)Hotărâre · Decizia nr. 3/2026 par. 77 · forma din 23 martie 2026Înalta Curte de Casație și Justiție · 3/2026 · 23 februarie 2026 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
Decizia nr. 3/2026 par. 77
77. Hotărârea judecătorească pronunțată în această materie nu are, pentru dreptul de creanță în discuție, un efect constitutiv, această hotărâre, ca, de altfel, majoritatea hotărârilor judecătorești pronunțate în materie civilă, având efect declarativ. Instanța judecătorească este chemată a rezolva un litigiu între părți cu privire la existența și întinderea dreptului la repararea prejudiciului prin echivalent, pronunțându-se cu privire la un drept subiectiv preexistent și înlăturând starea de incertitudine, de contestare cu privire la existența și/sau întinderea sa prin confirmarea sau infirmarea conținută în soluția pronunțată. Față de dispozițiile neechivoce ale art. 1.381 alin. (2) din Codul civil nu se poate susține că dreptul de creanță al victimei, fie imediate, fie indirecte, are drept cauză, drept temei, hotărârea judecătorească definitivă.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 257: Decizia ÎCCJ nr. 3/2026 (recurs în interesul legii)Hotărâre · Decizia nr. 3/2026 par. 78 · forma din 23 martie 2026Înalta Curte de Casație și Justiție · 3/2026 · 23 februarie 2026 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
Decizia nr. 3/2026 par. 78
78. Așa fiind, din cele anterior expuse rezultă că dreptul persoanei prejudiciate la încasarea despăgubirilor materiale și/sau morale acordate pentru acoperirea prejudiciului cert suferit prin comiterea faptei ilicite se naște de la data producerii prejudiciului, iar hotărârea judecătorească pronunțată cu privire la repararea prin echivalent a pagubei are caracter declarativ, recunoscând un drept subiectiv civil preexistent.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 258: Decizia ÎCCJ nr. 3/2026 (recurs în interesul legii)Hotărâre · Decizia nr. 3/2026 par. 82 · forma din 23 martie 2026Înalta Curte de Casație și Justiție · 3/2026 · 23 februarie 2026 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
Decizia nr. 3/2026 par. 82
82. De asemenea, prezintă relevanță dispozițiile art. 1.523 alin. (2) lit. e) din Codul civil , care prevăd că, atunci când obligația se naște din săvârșirea unei fapte ilicite extracontractuale, debitorul se află de drept în întârziere. Așa fiind, în raport cu dispozițiile art. 1.535 alin. (1) din Codul civil , dreptul de creanță al persoanei prejudiciate, constând în încasarea despăgubirilor materiale și/sau morale cuvenite pentru acoperirea prejudiciului cauzat prin fapta ilicită, este exigibil, nefiind necesară îndeplinirea vreunei alte formalități pentru punerea în întârziere și pentru nașterea dreptului la acordarea daunelor moratorii, ca urmare a întârzierii executării obligației bănești datorate de către debitor, pe teren delictual.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 259: Decizia ÎCCJ nr. 3/2026 (recurs în interesul legii)Hotărâre · Decizia nr. 3/2026 par. 84 · forma din 23 martie 2026Înalta Curte de Casație și Justiție · 3/2026 · 23 februarie 2026 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
Decizia nr. 3/2026 par. 84
84. Față de cele de mai sus, concluzia este că, în cazul răspunderii civile delictuale, debitorul obligației de reparație fiind de drept în întârziere, obligația de reparație fiind scadentă la data cauzării prejudiciului, dobânda legală datorată începând cu acest moment nu poate fi dobânda remuneratorie, prevăzută de art. 1 alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 13/2011 , care, conform acestui text de lege, se datorează de debitorul obligației de a da o sumă de bani pentru perioada anterioară împlinirii termenului scadenței obligației, ci doar dobânda penalizatoare sus-menționată, care se calculează de la scadență. Dobânda legală penalizatoare este cea prin calcularea căreia se determină daunele moratorii pe care le menționează articolul 1.535 alin. (1) din Codul civil .
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 260: Decizia ÎCCJ nr. 3/2026 (recurs în interesul legii)Hotărâre · Decizia nr. 3/2026 par. 85 · forma din 23 martie 2026Înalta Curte de Casație și Justiție · 3/2026 · 23 februarie 2026 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
Decizia nr. 3/2026 par. 85
85. Pentru datorarea acestei dobânzi legale penalizatoare nu prezintă importanță faptul că valoarea debitului principal nu este, deocamdată, stabilită printr-o hotărâre judecătorească definitivă (se invocă, în acest sens, imposibilitatea calculării de daune moratorii, atât timp cât debitorul nu știe ce sumă are de plătit cu titlu de debit principal), aceasta fiind opțiunea legiuitorului, dincolo de culpa debitorului cu privire la întârzierea în acoperirea prejudiciului, pentru a asigura obiectivul pe care la avut în vedere ca fiind prioritar, cel al acoperirii integrale a prejudiciului.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 261: Decizia ÎCCJ nr. 3/2026 (recurs în interesul legii)Hotărâre · Decizia nr. 3/2026 par. 83 · forma din 23 martie 2026Înalta Curte de Casație și Justiție · 3/2026 · 23 februarie 2026 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
Decizia nr. 3/2026 par. 83
83. Evaluarea legală a daunelor moratorii în cazul obligațiilor bănești se realizează potrivit Ordonanței Guvernului nr. 13/2011 privind dobânda legală remuneratorie și penalizatoare pentru obligații bănești, precum și pentru reglementarea unor măsuri financiar-fiscale în domeniul bancar, care prevede, la art. 1 alin. (3) , că „dobânda datorată de debitorul obligației bănești pentru neîndeplinirea obligației respective la scadență este denumită dobândă penalizatoare“, art. 3 alin. (2) din același act normativ prevăzând cum se stabilește rata dobânzii legale penalizatoare (este egală cu rata dobânzii de referință a Băncii Naționale a României, plus 4 puncte procentuale).
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 262: Decizia ÎCCJ nr. 3/2026 (recurs în interesul legii)Hotărâre · Decizia nr. 3/2026 par. 88 · forma din 23 martie 2026Înalta Curte de Casație și Justiție · 3/2026 · 23 februarie 2026 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
Decizia nr. 3/2026 par. 88
88. Având în vedere că, potrivit dispozițiilor art. 10 și art. 14 alin. (1) din Legea nr. 132/2017 privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto pentru prejudicii produse terților prin accidente de vehicule și tramvaie, despăgubirile întemeiate pe contractele de asigurare RCA se acordă în cuantum egal cu întinderea prejudiciului produs terților prin accidente de vehicule și de tramvaie, până la limita maximă de răspundere a asigurătorului RCA (care este egală cu cea mai mare valoare dintre limita de răspundere prevăzută în legislația aplicabilă și cea prevăzută în contractul RCA), iar, potrivit dispozițiilor art. 41 din același act normativ , Legea nr. 132/2017 se completează, între altele, cu dispozițiile Legii nr. 287/2009 privind Codul civil , republicată, cu modificările ulterioare, cele statuate prin prezenta în legătură cu data de la care curge dobânda legală penalizatoare aferentă despăgubirilor materiale și/sau morale datorate pentru acoperirea prejudiciului cauzat prin săvârșirea unei fapte ilicite sunt aplicabile și în ipoteza angajării răspunderii civile a asigurătorilor RCA.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 263: Decizia ÎCCJ nr. 3/2026 (recurs în interesul legii)Hotărâre · Decizia nr. 3/2026 par. 75 · forma din 23 martie 2026Înalta Curte de Casație și Justiție · 3/2026 · 23 februarie 2026 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
Decizia nr. 3/2026 par. 75
75. La aceeași concluzie se ajunge și dacă avem în vedere dispozițiile art. 2.528 alin. (1) din Codul civil , care reglementează momentul de început al cursului prescripției extinctive al dreptului la acțiunea în repararea pagubei cauzate printr-o faptă ilicită, prevăzându-se explicit că prescripția începe să curgă „de la data când păgubitul a cunoscut sau trebuia să cunoască atât paguba, cât și pe cel care răspunde de ea“. Așadar, dreptul material la acțiunea privind acordarea despăgubirilor cuvenite pentru acoperirea prejudiciului cauzat printr-o faptă ilicită se naște în raport cu momentul cunoașterii prejudiciului și al persoanei răspunzătoare.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 264: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 452 · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 452
Partea care pretinde cheltuieli de judecată trebuie să facă, în condițiile legii, dovada existenței și întinderii lor, cel mai târziu la data închiderii dezbaterilor asupra fondului cauzei.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 265: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 453 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 453 alin. (2)
(2) Când cererea a fost admisă numai în parte, judecătorii vor stabili măsura în care fiecare dintre părți poate fi obligată la plata cheltuielilor de judecată. Dacă este cazul, judecătorii vor putea dispune compensarea cheltuielilor de judecată.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 266: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 451 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 451 alin. (2)
(2) Instanța poate, chiar și din oficiu, să reducă motivat partea din cheltuielile de judecată reprezentând onorariul avocaților, atunci când acesta este vădit disproporționat în raport cu valoarea sau complexitatea cauzei ori cu activitatea desfășurată de avocat, ținând seama și de circumstanțele cauzei. Măsura luată de instanță nu va avea niciun efect asupra raporturilor dintre avocat și clientul său.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 267: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 454 · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 454
Pârâtul care a recunoscut, la primul termen de judecată la care părțile sunt legal citate, pretențiile reclamantului nu va putea fi obligat la plata cheltuielilor de judecată, cu excepția cazului în care, prealabil pornirii procesului, a fost pus în întârziere de către reclamant sau se afla de drept în întârziere. Dispozițiile art. 1.522 alin. (5) din Codul civil rămân aplicabile.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 268: Decizia ÎCCJ nr. 7/2026 (recurs în interesul legii)Hotărâre · Decizia nr. 7/2026 par. 55 · forma din 1 iulie 2026Înalta Curte de Casație și Justiție · 7/2026 · 20 aprilie 2026 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
Decizia nr. 7/2026 par. 55
55. Evaluarea posibilității acordării cheltuielilor de judecată presupune, în mod necesar, o analiză circumstanțiată, dependentă de particularitățile fiecărui litigiu, neputând fi redusă la o regulă abstractă și uniformă aptă de dezlegare pe calea recursului în interesul legii.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 269: Decizia ÎCCJ nr. 7/2026 (recurs în interesul legii)Hotărâre · Decizia nr. 7/2026 par. 57 · forma din 1 iulie 2026Înalta Curte de Casație și Justiție · 7/2026 · 20 aprilie 2026 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
Decizia nr. 7/2026 par. 57
57. Or, toate aceste aspecte țin de analiza probatoriului și de aprecierea judecătorului cauzei asupra caracterului justificat al cheltuielilor solicitate, fără a pune în discuție dificultatea reală de interpretare a normelor juridice la care se referă obiectul sesizării pentru pronunțarea recursului în interesul legii.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 270: Decizia ÎCCJ nr. 7/2026 (recurs în interesul legii)Hotărâre · Decizia nr. 7/2026 par. 58 · forma din 1 iulie 2026Înalta Curte de Casație și Justiție · 7/2026 · 20 aprilie 2026 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
Decizia nr. 7/2026 par. 58
58. Mecanismul recursului în interesul legii nu poate fi utilizat pentru a uniformiza modul de apreciere a instanțelor asupra elementelor de fapt specifice fiecărui litigiu și nici pentru a transforma verificarea caracterului rezonabil al cheltuielilor de judecată într-o chestiune de principiu susceptibilă de dezlegare abstractă.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 271: Decizia ÎCCJ nr. 7/2026 (recurs în interesul legii)Hotărâre · Decizia nr. 7/2026 par. 60 · forma din 1 iulie 2026Înalta Curte de Casație și Justiție · 7/2026 · 20 aprilie 2026 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
Decizia nr. 7/2026 par. 60
60. Prin urmare, instanța supremă constată că nu este îndeplinită condiția existenței unei veritabile probleme de drept soluționate diferit prin hotărâri judecătorești definitive, în sensul cerut de art. 515 din Codul de procedură civilă , întrucât pretinsa practică neunitară derivă din particularitățile factuale ale cauzelor și din marja de apreciere recunoscută instanțelor de judecată în materia cheltuielilor de judecată.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 272: Decizia ÎCCJ nr. 7/2026 (recurs în interesul legii)Hotărâre · Decizia nr. 7/2026 dispozitiv: respingere ca inadmisibilă și identificarea întrebării, nu dezlegare pe fond · forma din 1 iulie 2026Înalta Curte de Casație și Justiție · 7/2026 · 20 aprilie 2026 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
Decizia nr. 7/2026 dispozitiv: respingere ca inadmisibilă și identificarea întrebării, nu dezlegare pe fond
Respinge, ca inadmisibil, recursul în interesul legii formulat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție privind următoarea problemă de drept:În interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 451-453 din Codul de procedură civilă , partea care a pierdut procesul poate să fie obligată, pe cale separată, la plata cheltuielilor de judecată constând în onorariul de succes cuvenit avocatului părții care a câștigat procesul?
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 273: Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civilLege · art. 220 alin. (1) · forma din 1 octombrie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 220 alin. (1)
(1) Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 511 din 24 iulie 2009, intră în vigoare la data de 1 octombrie 2011.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 274: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 1386 alin. (2) · forma din 4 februarie 2016Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 1386 alin. (2)
(2) La stabilirea despăgubirii se va avea în vedere, dacă prin lege nu se prevede altfel, data producerii prejudiciului.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 275: Decizia ÎCCJ nr. 3/2026 (recurs în interesul legii)Hotărâre · Decizia nr. 3/2026 par. 71 · forma din 23 martie 2026Înalta Curte de Casație și Justiție · 3/2026 · 23 februarie 2026 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
Decizia nr. 3/2026 par. 71
71. Astfel, în ceea ce privește data la care se naște dreptul la reparația prejudiciului, material sau moral, aceasta este în mod neechivoc prevăzută de art. 1.381 alin. (2) din Codul civil , care dispune în sensul că „dreptul la reparație se naște în ziua cauzării prejudiciului, chiar dacă acest drept nu poate fi valorificat încă“.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 276: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 254 alin. (2) pct. 2 · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 254 alin. (2) pct. 2
2. nevoia administrării probei reiese din cercetarea judecătorească și partea nu o putea prevedea; ...
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 277: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 254 alin. (2) pct. 4 · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 254 alin. (2) pct. 4
4. administrarea probei nu duce la amânarea judecății; ...
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 278: Decizia ÎCCJ nr. 3/2026 (recurs în interesul legii)Hotărâre · Decizia nr. 3/2026 par. 66 · forma din 23 martie 2026Înalta Curte de Casație și Justiție · 3/2026 · 23 februarie 2026 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
Decizia nr. 3/2026 par. 66
66. Repararea prejudiciului în cazul răspunderii civile delictuale este guvernată de principiul reparației integrale, consacrat de art. 1.385 alin. (1) din Codul civil , conform căruia „prejudiciul se repară integral, dacă prin lege nu se prevede altfel“.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 279: Decizia ÎCCJ nr. 3/2026 (recurs în interesul legii)Hotărâre · textul de lege reprodus: Cod civil art. 1.385 alin. (2) · forma din 23 martie 2026Înalta Curte de Casație și Justiție · 3/2026 · 23 februarie 2026 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
textul de lege reprodus: Cod civil art. 1.385 alin. (2)
(2) Se vor putea acorda despăgubiri și pentru un prejudiciu viitor dacă producerea lui este neîndoielnică.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 280: Decizia ÎCCJ nr. 3/2026 (recurs în interesul legii)Hotărâre · Decizia nr. 3/2026 par. 81 · forma din 23 martie 2026Înalta Curte de Casație și Justiție · 3/2026 · 23 februarie 2026 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
Decizia nr. 3/2026 par. 81
81. Totodată, conform art. 1.535 alin. (1) din Codul civil , „în cazul în care o sumă de bani nu este plătită la scadență, creditorul are dreptul la daune moratorii, de la scadență până în momentul plății, în cuantumul convenit de părți sau, în lipsă, în cel prevăzut de lege, fără a trebui să dovedească vreun prejudiciu“.
Textul în documentul-sursă ↗

Ai nevoie de un avocat? Scrie-ne. Găsim pentru tine un avocat colaborator potrivit cazului tău, care te contactează în cel mult 2 zile lucrătoare. Prima consultație este gratuită și nu te obligă la nimic. Când poate fi util un avocat.

Ghiduri înrudite

Divorțul la primărie respins sau clasat: ce urmeazăC01 · 11 MIN · GHID Notarul refuză divorțul: ce urmează și calea spre instanțăC01 · 12 MIN · GHID Divorțul la notar: acte, termenul de reflecție și finalizareaC01 · 18 MIN · GHID Acordul părinților despre copil la divorț și copilul din străinătateC01 · 35 MIN · GHID

Despăgubiri când primăria sau notarul refuză abuziv divorțul

Răspunsul scurt: despăgubirile se cer separat, nu printr-un „apel la refuz”

Mai întâi: refuz legal, nefinalizare sau refuz abuziv?

Cele patru elemente care trebuie legate prin probe

La notar: condiția specială a relei-credințe

Prejudiciul material: calculul pierderii suplimentare produse de refuz

Prejudiciul moral: atingerea concretă, nu doar nemulțumirea

Cauzalitatea și cronologia: ce s-ar fi întâmplat fără refuz?

Cine poate fi pârât când refuzul aparține unui notar

La starea civilă: autorul refuzului, persoana juridică și delegarea

Ce fel de acțiune este și de ce competența se verifică separat

Judecătorie sau tribunal? Unde introduc cererea?

Prescripția: regula de trei ani și cele două cunoașteri necesare

Termenele altor plângeri și cereri nu sunt termenul despăgubirilor

Dosarul de acte pregătit înainte de chemarea în judecată

Propunerea probelor: fiecare mijloc trebuie legat de o afirmație

Structura cererii și capetele de pretenții

Taxa de timbru: nu există o sumă unică pentru orice refuz abuziv

Cele două taxe de 100 lei și scutirile: ipoteze diferite

Dacă taxa este greșită sau nu o pot plăti

După depunere: regularizarea și primele apărări

Dobânda legală: ce stabilește Decizia ÎCCJ nr. 3/2026

Cheltuielile procesului și riscul de a plăti costurile adversarului

Trei exemple de analiză, fără rezultat garantat

Sursele și limitele acestui ghid

Termene și repere procedurale

Lista de pași

Întrebări frecvente

De reținut

Surse și trimiteri

Ghiduri înrudite

Semnalează o eroare

Instalează pe iPhone sau iPad

Scrie-ne

Mesajul a fost trimis

Despăgubiri când primăria sau notarul refuză abuziv divorțul

Cui se adresează

01Răspunsul scurt: despăgubirile se cer separat, nu printr-un „apel la refuz”

02Mai întâi: refuz legal, nefinalizare sau refuz abuziv?

03Cele patru elemente care trebuie legate prin probe

04La notar: condiția specială a relei-credințe

05Prejudiciul material: calculul pierderii suplimentare produse de refuz

06Prejudiciul moral: atingerea concretă, nu doar nemulțumirea

07Cauzalitatea și cronologia: ce s-ar fi întâmplat fără refuz?

08Cine poate fi pârât când refuzul aparține unui notar

09La starea civilă: autorul refuzului, persoana juridică și delegarea

10Ce fel de acțiune este și de ce competența se verifică separat

11Judecătorie sau tribunal? Unde introduc cererea?

12Prescripția: regula de trei ani și cele două cunoașteri necesare

13Termenele altor plângeri și cereri nu sunt termenul despăgubirilor

14Dosarul de acte pregătit înainte de chemarea în judecată

15Propunerea probelor: fiecare mijloc trebuie legat de o afirmație

16Structura cererii și capetele de pretenții

17Taxa de timbru: nu există o sumă unică pentru orice refuz abuziv

18Cele două taxe de 100 lei și scutirile: ipoteze diferite

19Dacă taxa este greșită sau nu o pot plăti

20După depunere: regularizarea și primele apărări

21Dobânda legală: ce stabilește Decizia ÎCCJ nr. 3/2026

22Cheltuielile procesului și riscul de a plăti costurile adversarului

23Trei exemple de analiză, fără rezultat garantat

24Sursele și limitele acestui ghid

§Termene și repere procedurale

✓Lista de pași

?Întrebări frecvente

!De reținut

#Surse și trimiteri

Ghiduri înrudite

Răspunsul scurt: despăgubirile se cer separat, nu printr-un „apel la refuz”

Mai întâi: refuz legal, nefinalizare sau refuz abuziv?

Cele patru elemente care trebuie legate prin probe

La notar: condiția specială a relei-credințe

Prejudiciul material: calculul pierderii suplimentare produse de refuz

Prejudiciul moral: atingerea concretă, nu doar nemulțumirea

Cauzalitatea și cronologia: ce s-ar fi întâmplat fără refuz?

Cine poate fi pârât când refuzul aparține unui notar

La starea civilă: autorul refuzului, persoana juridică și delegarea

Ce fel de acțiune este și de ce competența se verifică separat

Judecătorie sau tribunal? Unde introduc cererea?

Prescripția: regula de trei ani și cele două cunoașteri necesare

Termenele altor plângeri și cereri nu sunt termenul despăgubirilor

Dosarul de acte pregătit înainte de chemarea în judecată

Propunerea probelor: fiecare mijloc trebuie legat de o afirmație

Structura cererii și capetele de pretenții

Taxa de timbru: nu există o sumă unică pentru orice refuz abuziv

Cele două taxe de 100 lei și scutirile: ipoteze diferite

Dacă taxa este greșită sau nu o pot plăti

După depunere: regularizarea și primele apărări

Dobânda legală: ce stabilește Decizia ÎCCJ nr. 3/2026

Cheltuielile procesului și riscul de a plăti costurile adversarului

Trei exemple de analiză, fără rezultat garantat

Sursele și limitele acestui ghid

Termene și repere procedurale

Lista de pași

Întrebări frecvente

De reținut

Surse și trimiteri