⌕Meniu

Intervenția creditorului într-un partaj în curs

Creditorul poate interveni, pe cheltuiala sa, într-un partaj început de coproprietari sau de alt creditor. Opoziția documentează solicitarea de participare, iar cererea adresată instanței este supusă admiterii în principiu. Forma intervenției, momentul depunerii și limitele căilor de atac depind de pretenția concretă; creditorul nu poate cere separația judiciară de bunuri a soților, deși poate interveni în cauza existentă. [1] [4] [14] [6] [7] [29]

ACTUALIZAT
TIMP DE CITIRE
14 minute
CATEGORIE
Credite, creditori și garanții patrimoniale
Cuprins · 15 secțiuni
  1. 01Cui se adresează
  2. 02Ce poate face creditorul înainte de terminarea partajului
  3. 03Opoziția: ce trebuie comunicat și ce efect nu produce singură
  4. 04Intervenția accesorie și intervenția principală au condiții diferite
  5. 05Până când se depune cererea și când se cer probele
  6. 06Cererea și înscrisurile care justifică interesul creditorului
  7. 07Ce se întâmplă după depunere
  8. 08Respingerea intervenției și calea de atac
  9. 09Cheltuieli și situația separației judiciare de bunuri
  10. 10Model de opoziție și model de intervenție accesorie
  11. 11Dacă nu am intervenit înainte de încheierea partajului
  12. 12Termene și repere
  13. 13Lista de pași
  14. 14Întrebări frecvente
  15. 15Surse și trimiteri

Cui se adresează

✓ SE APLICĂ DACĂ

  • Creditorii personali ai unui coproprietar sau soț.

  • Creditorii cu garanție asupra bunului comun ori creanțe din conservarea sau administrarea lui.

  • Participarea preventivă într-un partaj sau într-o cauză de separație judiciară de bunuri deja pornită.

✕ NU ACOPERĂ

Ce poate face creditorul înainte de terminarea partajului

Creditorul personal al unui coproprietar poate interveni, pe cheltuiala sa, în partajul cerut de coproprietari sau de un alt creditor. Scopul este să își protejeze interesul față de împărțirea patrimoniului debitorului, cât timp rezultatul încă poate fi discutat în procedura în curs. Regula se aplică și creditorului cu o garanție asupra bunului comun, precum și celui a cărui creanță provine din conservarea sau administrarea bunului. Dispozițiile despre partaj se aplică și bunurilor deținute în devălmășie, inclusiv când cotele nu erau individualizate înaintea împărțelii. [1] [2] [3]

Primul pas este să identifici procedura: dosar judiciar în curs, negocieri sau act notarial în pregătire, ori partaj deja încheiat. În proces, participarea se cere instanței prin intervenție. Înaintea încheierii unei împărțeli amiabile, opoziția adusă la cunoștința copartajanților documentează interesul și solicitarea de a participa; ea nu echivalează cu admiterea unei intervenții judiciare. Această distincție rezultă din coroborarea art. 679 din Codul civil cu regula potrivit căreia intervenientul devine parte numai după admiterea în principiu. [4] [17]

Dacă urmărești să inițiezi tu împărțeala, traseul este descris în Creditorul unui soț cere partajul: apărarea celuilalt soț. Dacă actul de împărțeală este deja încheiat, consultă Creditorul contestă un partaj deja făcut.

Opoziția: ce trebuie comunicat și ce efect nu produce singură

Art. 679 leagă una dintre posibilitățile de contestare ulterioară de un partaj efectuat în lipsa creditorului, fără să se țină seama de opoziția sa. Textul nu stabilește un formular unic de opoziție și nu îi atribuie, prin simpla trimitere, efect de suspendare a împărțelii. Prin urmare, o opoziție utilă trebuie să identifice creanța, debitorul, bunul sau partajul vizat și protecția cerută, iar comunicarea sa trebuie să poată fi dovedită. Recomandarea de a folosi un înscris și o modalitate de transmitere care păstrează dovada este una practică, întemeiată pe necesitatea probării opoziției, nu o condiție formală suplimentară introdusă de lege. [1] [4] [37]

Poți solicita să primești informații despre procedură, să nu se finalizeze împărțeala fără examinarea opoziției și să fie păstrate drepturile rezultate din creanță ori garanție. Comunică înscrisul coproprietarilor și, dacă procedura notarială este cunoscută, depune-l și în acel dosar. Păstrează exemplarul transmis, anexele și confirmarea primirii. Într-un proces deja identificat, depune cererea de intervenție la instanță; simpla notificare a debitorului nu înlocuiește cererea și controlul de admisibilitate. [4] [13] [14] [17]

Opoziția nu îi oferă creditorului puterea de a alege singur loturile și nici nu transformă automat bunul comun în proprietatea sa. Protecția sa se exercită prin cererile și apărările compatibile cu forma intervenției și, dacă există un drept de garanție ori o creanță din conservarea sau administrarea bunului, prin drepturile speciale prevăzute pentru acea categorie de creditor. [4] [6] [7] [19] [36]

Intervenția accesorie și intervenția principală au condiții diferite

Oricine justifică un interes poate cere să intervină într-un proces dintre alte persoane. Forma cererii depinde însă de ceea ce solicită efectiv creditorul; existența unei creanțe împotriva unuia dintre soți nu înseamnă, prin ea însăși, că creditorul pretinde proprietatea bunului împărțit. [5] [6] [7]

Ce urmărește cererea Forma procedurală și limita sa
Sprijinirea apărării unei părți, fără o pretenție proprie asupra dreptului litigios ori a unui drept strâns legat de acesta Intervenție accesorie. Trebuie arătată partea susținută și interesul propriu al creditorului. Actele procesuale nu pot contraveni interesului părții susținute. [7] [19]
Recunoașterea pentru intervenient a dreptului dedus judecății, în tot sau în parte, ori a unui drept strâns legat de acesta Intervenție principală, în forma cererii de chemare în judecată. Pretenția proprie și legătura cu procesul trebuie precizate, nu presupuse din denumirea dată înscrisului. [6] [8]

Dacă debitorul susține o împărțeală pe care creditorul o consideră prejudiciabilă, limitele intervenției accesorii devin esențiale: această formă nu permite acte contrare interesului procesual al părții sprijinite. Creditorul trebuie să explice protecția proprie urmărită prin art. 679 și să coreleze cererea cu condițiile formei procedurale folosite; nu este suficient să numească orice demers „intervenție principală” pentru a evita aceste limite. [1] [6] [7] [19]

Până când se depune cererea și când se cer probele

Pentru intervenția principală, regula este depunerea în fața primei instanțe, înainte de închiderea dezbaterilor în fond. În apel este necesar acordul expres al părților. Intervenția accesorie poate fi formulată până la închiderea dezbaterilor în tot cursul judecății, inclusiv în căile extraordinare de atac. Aceste limite sunt momente ale procesului; nu există un număr general de zile care începe automat când creditorul află despre partaj. [9] [10] [12]

Pregătește probele odată cu cererea. După admiterea în principiu, intervenientul preia procedura în starea în care se află, dar poate cere administrarea probelor prin intervenție sau cel mai târziu la primul termen de judecată ulterior admiterii. Intrarea târzie în proces nu obligă instanța să reia automat toate actele îndeplinite anterior. [18]

Pentru procesele vechi, legea procedurală aplicabilă se stabilește în raport cu începutul procesului: legea nouă privește, ca regulă, procesele și executările începute după intrarea ei în vigoare, iar cele în curs rămân supuse legii sub care au început. Data la care creditorul depune intervenția nu autorizează aplicarea automată a tuturor modificărilor procedurale unui proces mai vechi. [25] [26]

Legea materială a partajului are propriile repere: art. 669–686 din Codul civil se aplică convențiilor de partaj încheiate după intrarea acestuia în vigoare și partajelor judiciare pentru care cererea a fost introdusă după această dată. Data la care creditorul intervine nu înlocuiește data convenției ori a cererii de partaj. [46] [47]

Cererea și înscrisurile care justifică interesul creditorului

Cererea se depune în dosarul de partaj și identifică instanța, părțile, creditorul și datele de comunicare, obiectul concret, motivele și semnătura. Intervenția accesorie este formulată în scris și respectă cerințele generale ale art. 148 alin. (1) din Codul de procedură civilă; cea principală trebuie să respecte forma cererii de chemare în judecată. [11] [21] [8]

Explică separat: din ce izvorăște creanța; cine este debitorul; ce bunuri fac obiectul partajului; cum ar afecta împărțirea propusă interesul invocat; ce anume ceri instanței. Atașează, potrivit situației, contractul sau alt înscris al creanței, titlul executoriu dacă există, situația plăților, documentele garanției, actele privind bunul și opoziția deja comunicată. Nu toate aceste acte sunt obligatorii în fiecare caz; selecția rezultă din interesul și susținerile care trebuie dovedite. [5] [1] [2] [37]

Depune exemplare pentru comunicare și unul pentru instanță, cu excepțiile legale referitoare la reprezentarea comună sau cumulul calităților. La exemplarele cererii se atașează copiile înscrisurilor folosite, certificate de parte pentru conformitate cu originalul. Pentru copiile transmise electronic, textul modificat prin Legea nr. 216/2025 permite conformarea cu originalul prin aplicarea semnăturii electronice. Identifică fiecare probă și împrejurarea pe care o dovedește; o listă de acte fără legătură cu interesul invocat nu ține locul motivării. [22] [23] [24] [37]

Ce se întâmplă după depunere

Instanța comunică părților cererea și copiile înscrisurilor. După ascultarea intervenientului și a părților, se pronunță prin încheiere motivată asupra admisibilității în principiu. Creditorul devine parte numai după admiterea în principiu; simpla înregistrare a cererii nu este o hotărâre de admitere și nu dovedește fondul pretențiilor sale. [13] [14] [17]

După admitere, actele de procedură ulterioare se îndeplinesc și față de intervenient, care preia procesul în starea existentă. Dacă intervine accesoriu, el poate face numai acte care nu contravin interesului părții susținute. În plus, calea sa de atac se socotește neavenită dacă partea susținută nu a exercitat calea de atac, a renunțat la ea ori aceasta a fost anulată, perimată sau respinsă fără cercetarea fondului. Acest risc trebuie luat în calcul înainte de alegerea formei intervenției. [18] [19] [20]

Respingerea intervenției și calea de atac

În regimul art. 64 modificat prin Legea nr. 310/2018, încheierea asupra admisibilității intervenției se atacă odată cu fondul. Dacă este admisă calea de atac împotriva încheierii care a respins intervenția ca inadmisibilă, hotărârea pronunțată este desființată de drept și cauza se rejudecă de la momentul discutării admisibilității în principiu. Vechiul apel sau recurs separat în 5 zile nu este regula pentru procesele supuse acestei forme a legii. [15] [16] [33]

Curtea Constituțională, prin Decizia nr. 163 din 8 aprilie 2025, publicată la 16 decembrie 2025, a respins criticile de neconstituționalitate privind modificarea art. 64. Curtea a explicat că admiterea căii de atac permite reluarea judecății și exercitarea efectivă a drepturilor procesuale ale intervenientului. Decizia privește mecanismul procedural; nu stabilește că orice creditor trebuie primit într-un anumit partaj. [34] [35]

Pentru un partaj cerut pe cale principală, hotărârea este supusă numai apelului, iar termenul general este de 30 de zile de la comunicarea hotărârii, dacă legea nu dispune altfel. Ca regulă, când partajul este incidental, căile de atac și termenul urmează cererea principală. Pentru partajul cerut în contestația la executare se verifică însă regula specială a art. 718 alin. (1): hotărârile întemeiate pe art. 712 alin. (4) pot fi atacate în condițiile dreptului comun. [48] Critica împotriva respingerii intervenției trebuie raportată la hotărârea și procedura concretă; ea nu conferă terțului respins calitatea de coproprietar. [38] [39] [17]

La calculul termenului pe zile nu se includ ziua de început și ziua împlinirii; dacă ultima zi cade într-o zi nelucrătoare, termenul se prelungește până în prima zi lucrătoare următoare. Apelul depus înaintea comunicării face ca hotărârea să fie socotită comunicată la data depunerii lui. Depășirea termenului atrage, ca regulă, decăderea; repunerea în termen presupune motive temeinic justificate și îndeplinirea actului împreună cu cererea de repunere în intervalul legal. Pentru o cale de atac, intervalul de la încetarea împiedicării are aceeași durată ca termenul acelei căi de atac. [41] [42] [40] [43] [44] [45]

Cheltuieli și situația separației judiciare de bunuri

Art. 679 prevede intervenția creditorului pe cheltuiala sa. Pentru intervenția principală, taxa de timbru se stabilește după regulile aplicabile obiectului cererii dacă acesta ar fi fost cerut pe cale principală. Cuantumul este determinat de instanță. Nu se poate calcula o taxă unică pentru toate intervențiile creditorilor fără a identifica obiectul și forma cererii. [1] [28] [27]

Separația judiciară de bunuri are o regulă proprie: creditorii soților nu pot cere ei separația, dar pot interveni în cauza deja pornită. Dreptul de a interveni nu trebuie confundat cu dreptul creditorului personal de a cere partajul în condițiile aplicabile realizării creanței sale. [29]

Pentru efectele separației față de creditori, art. 372 trimite și la protecția prevăzută de art. 369 alin. (3) și (4): acțiunea revocatorie pentru schimbarea sau lichidarea prejudiciabilă a regimului matrimonial și excepția de inopozabilitate în caz de fraudă. Aceste mijloace au condițiile proprii; nu transformă intervenția preventivă într-o acțiune de separație introdusă de creditor. Pentru atacarea unui rezultat deja încheiat, vezi Creditorul contestă un partaj deja făcut. [29] [30] [31] [32]

Model de opoziție și model de intervenție accesorie

Opoziție comunicată înaintea împărțelii. Textul de mai jos servește documentării opoziției și solicitării de participare. Nu înlocuiește cererea adresată instanței și nu afirmă existența unui efect automat de suspendare. Completează numai împrejurări și sume care pot fi susținute prin acte. [4] [37]

Către [numele coproprietarilor; biroul notarial, dacă procedura este identificată]

Subsemnatul/Subscrisa [nume/denumire, adresă, date de contact], creditor al [debitor], comunic prin prezenta opoziția mea față de efectuarea partajului privind [bunurile și identificarea lor] în lipsa mea și fără examinarea interesului pe care îl justific.

Creanța invocată rezultă din [act, dată, clauze sau alt izvor], în cuantumul de [sumă și modul de calcul], iar garanția invocată, dacă există, este [descriere]. Anexez [documentele relevante].

Interesul meu este afectat concret prin [împărțirea propusă și efectul indicat]. Solicit comunicarea datelor procedurii și examinarea opoziției și a solicitării mele de participare înaintea încheierii partajului. Nu exprim acordul cu o împărțeală încheiată fără luarea în considerare a prezentei opoziții.

Anexe: [lista]. Data: [data]. Semnătura: [semnătura]. [1] [4]

Intervenție accesorie într-un dosar de partaj. Acest model este potrivit numai când creditorul sprijină apărarea unei părți. Dacă formulează o pretenție proprie, cererea trebuie construită potrivit regulilor intervenției principale; nu se adaugă pur și simplu o cerere de plată într-un model de intervenție accesorie. [6] [7] [8] [11]

Către [instanța], dosar nr. [număr]

Intervenient: [nume/denumire, domiciliu/sediu, date pentru comunicare]. Părți în dosar: [identificare]. Parte în sprijinul căreia intervin: [identificare și calitate procesuală].

Cerere de intervenție accesorie

Solicit admiterea în principiu a intervenției, comunicarea cererii către părți și încuviințarea probelor de mai jos. Sprijin apărarea [părții] privind [poziția concretă asupra bunurilor, cotelor ori operațiunii de împărțire], pentru următoarele motive.

Interesul meu rezultă din creanța față de [debitor], întemeiată pe [act/izvor], și din legătura dintre rezultatul partajului și [efectul concret asupra interesului invocat]. Apărarea susținută este justificată prin [fapte și explicații].

În drept: art. 679 din Codul civil și art. 61 alin. (3), art. 63–65 din Codul de procedură civilă, precum și [normele pertinente situației].

Probe: [înscris și fapt dovedit pentru fiecare document; alte probe solicitate și obiectul lor]. Anexe: [lista]. Solicit comunicarea actelor la [adresa indicată]. Data: [data]. Semnătura: [semnătura]. [1] [7] [11] [13] [14] [18] [21]

Anexează copii pentru comunicare și certifică înscrisurile pentru conformitate cu originalul. Păstrează dovada depunerii și urmărește soluția asupra admisibilității; modelul nu constituie admiterea cererii de către instanță. [22] [23] [24] [17]

Dacă nu am intervenit înainte de încheierea partajului

Regula art. 679 este că creditorul nu poate ataca un partaj efectuat. Excepțiile privesc partajul făcut în lipsa sa și fără luarea în considerare a opoziției, partajul simulat și partajul organizat astfel încât creditorul să nu poată interveni în proces. Simplul fapt că împărțeala este nefavorabilă nu dovedește, singur, una dintre aceste ipoteze. De aceea, opoziția și participarea în timp util trebuie susținute prin acte, iar împiedicarea intervenției trebuie descrisă și probată concret. [1] [37]

Pentru un creditor cu garanție asupra bunului comun ori cu o creanță din conservarea sau administrarea acestuia, dreptul de urmărire prevăzut de art. 678 alin. (3) trebuie analizat separat de contestarea partajului: textul permite urmărirea bunului, în mâinile oricui s-ar găsi, înainte și după partaj. Intervenția în partaj nu este singurul mecanism de protecție al acestor creditori. [36] [2]

Executare fiscală. Dacă imobilul comun este urmărit fiscal, titularii drepturilor reale și ai sarcinilor asupra lui trebuie înștiințați și chemați la termenele stabilite pentru vânzare și distribuirea prețului. Ceilalți creditori ai debitorului au obligația distinctă de a comunica în scris organului de executare titlurile pe care le au pentru acel imobil, în condițiile și termenul art. 242 alin. (10) din Codul de procedură fiscală. [49] [50] Comunicarea opoziției la partaj nu înlocuiește demersul față de organul fiscal. [51]

Insolvență. Pentru creanțele asupra averii profesionistului supus Legii nr. 85/2014, art. 75 alin. (1) impune valorificarea drepturilor în procedura colectivă, prin cererea de admitere a creanței; simpla intervenție în partaj nu substituie această cerere. [52] În lichidarea de active a persoanei fizice reglementată de Legea nr. 151/2015, lichidatorul cere partajul bunurilor deținute în comun, iar instanța insolvenței soluționează cererea potrivit regulii speciale de competență. [53] Pentru un partaj deja realizat, trebuie verificată separat acțiunea privind actele frauduloase: art. 60 din Legea nr. 151/2015 se aplică numai în situațiile prevăzute acolo, iar Legea nr. 85/2014 prevede propriul cadru pentru actele din domeniul art. 122 alin. (7). [54] [55]

Sechestru penal. Opoziția ori intervenția civilă nu înlocuiește contestația împotriva actului prin care organul penal s-a pronunțat asupra luării măsurii asigurătorii. Art. 250 alin. (1) și art. 250¹ alin. (1) din Codul de procedură penală (CPP) recunosc această cale și persoanei interesate, în condițiile lor. [56] [57] Menținerea, restrângerea, extinderea ori ridicarea măsurii face și obiectul verificării periodice prevăzute de art. 250² CPP; efectul asupra unui bun concret trebuie stabilit în procedura corespunzătoare. [58]

Termene și repere procedurale

REGULĂIntervenția principală în prima instanță
Interval

Înainte de închiderea dezbaterilor în fond. [9]

De când începe

Procesul de partaj se află pe rolul primei instanțe. [9]

Cum se aplică

Limita se raportează la un moment al procesului, nu la un număr de zile de la aflarea despre dosar. [9]

Consecințe

Depășirea momentului legal împiedică primirea cererii în acea etapă, în afara situației expres permise în apel. [9] [10]

[9][10][6][25][26]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

  • În apel este necesar acordul expres al părților. [10]

  • Forma principală presupune o pretenție proprie în condițiile art. 61 alin. (2). [6]

REGULĂIntervenția accesorie
Interval

Până la închiderea dezbaterilor în etapa în care este formulată, inclusiv în căile extraordinare de atac. [12]

De când începe

Există un proces în curs și un interes în sprijinirea apărării unei părți. [5] [7]

Cum se aplică

Se verifică stadiul dezbaterilor; nu există un termen general de zile calculat de la cunoașterea partajului. [12]

Consecințe

Cererea formulată după închiderea dezbaterilor nu îndeplinește limita temporală a art. 63 alin. (2). [12]

[12][7][19][20][5][25][26]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

  • Cererea trebuie să sprijine numai apărarea unei părți. [7]

  • Drepturile intervenientului sunt limitate de art. 67, inclusiv în privința căilor de atac. [19] [20]

REGULĂSolicitarea probelor de către intervenient
Interval

În cererea de intervenție sau cel mai târziu până la primul termen de judecată ulterior admiterii cererii. [18]

De când începe

Admiterea în principiu a intervenției. [18]

Cum se aplică

Se identifică primul termen de judecată după admitere, nu se numără un interval fix de zile. [18]

Consecințe

O cerere tardivă de probe nu se poate întemeia pe posibilitatea specială din art. 65 alin. (2). [18]

[18][25][26]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

  • Intervenientul preia procedura în starea în care aceasta se află. [18]

  • Cererea de intervenție poate cuprinde chiar de la depunere solicitarea de administrare a probelor. [18]

REGULĂApelul în partajul cerut pe cale principală și critica respingerii intervenției
Interval

30 de zile de la comunicarea hotărârii, dacă legea nu dispune altfel. [39]

De când începe

Comunicarea hotărârii supuse apelului; încheierea de respingere a intervenției se critică odată cu fondul. [39] [15]

Cum se aplică

La calculul termenului nu se includ ziua de început și cea a împlinirii; dacă ultima zi este nelucrătoare, termenul se prelungește până în prima zi lucrătoare următoare. Apelul anterior comunicării face ca hotărârea să se socotească comunicată la depunerea lui. [41] [42] [40]

Consecințe

Ca regulă, termenul depășit atrage decăderea. Admiterea căii de atac împotriva respingerii intervenției ca inadmisibilă atrage desființarea hotărârii și rejudecarea de la discutarea admisibilității în principiu. [43] [16]

[15][16][38][39][40][41][42][43][44][45][25][26][48]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

  • Ca regulă, pentru partajul incidental, calea de atac și termenul urmează cererea principală. Partajul cerut în contestația la executare are rezerva art. 718 alin. (1), care trimite hotărârile întemeiate pe art. 712 alin. (4) la condițiile dreptului comun. [38] [48]

  • Pentru un proces vechi se aplică legea procedurală în vigoare la începutul său. [25] [26]

  • Repunerea în termen necesită motive temeinic justificate; actul și cererea de repunere se fac într-un interval egal cu termenul căii de atac, socotit de la încetarea împiedicării. [44] [45]

Lista de pași

  • Identifică dosarul sau procedura de partaj și momentul până la care forma de intervenție aleasă mai poate fi formulată. [9] [10] [12]

  • Pregătește documentele creanței și explică interesul concret, fără a presupune că ai un drept de proprietate asupra bunului. [5] [6] [37]

  • Comunică opoziția înaintea încheierii împărțelii și păstrează dovada primirii; în proces, formulează distinct intervenția. [4] [14]

  • Alege între sprijinirea apărării unei părți și formularea unei pretenții proprii; verifică limitele intervenției accesorii. [6] [7] [19] [20]

  • Propune probele în cerere sau cel mai târziu la primul termen de judecată ulterior admiterii în principiu. [18]

  • Anexează exemplarele pentru comunicare și copiile certificate ale înscrisurilor. [22] [23] [24]

  • Dacă intervenția este respinsă, identifică hotărârea, calea de atac și termenul aplicabile; nu folosi mecanic vechea regulă de 5 zile. [15] [38] [39] [33]

Întrebări frecvente

Sunt parte în proces imediat ce depun intervenția?

Nu. Calitatea de parte se dobândește după admiterea în principiu. Instanța comunică cererea și înscrisurile, ascultă intervenientul și părțile, apoi pronunță o încheiere motivată. [13] [14] [17]

Pot interveni pentru prima dată în apel?

Intervenția principală cere acordul expres al părților. Intervenția accesorie poate fi formulată până la închiderea dezbaterilor și în apel, dar rămâne limitată la sprijinirea apărării unei părți. [10] [12] [7]

Opoziția trimisă notarului oprește automat împărțeala?

Art. 679 nu atribuie simplei opoziții un efect automat de suspendare. Ea documentează solicitarea creditorului de a nu se face împărțeala în lipsa sa și fără examinarea opoziției; intervenția judiciară și orice măsură procedurală necesară se formulează distinct. [4] [17]

Creditorul poate solicita separația judiciară de bunuri a soților?

Nu. Art. 372 alin. (1) interzice creditorilor să ceară separația, dar le permite să intervină într-o asemenea cauză. Această regulă nu se confundă cu cererea de partaj pentru realizarea unei creanțe, care are alt obiect. [29]

Pot contesta separat, în 5 zile, respingerea intervenției?

Pentru procesele supuse art. 64 în forma modificată prin Legea nr. 310/2018, încheierea se atacă odată cu fondul. Termenul separat de 5 zile aparține reglementării anterioare; pentru un proces vechi se stabilește mai întâi legea procedurală aplicabilă. [15] [33] [25] [26]

De reținut

Arată cele 14 idei principale ale ghidului

  • Creditorul personal poate interveni pe cheltuiala sa în partajul cerut de coproprietari sau de alt creditor.

    [1]

  • Protecția art. 679 se aplică și creditorilor cu garanție asupra bunului comun și celor cu creanțe din conservarea sau administrarea acestuia.

    [2]

  • Opoziția nu este echivalentă cu admiterea intervenției și nu primește din art. 679 un efect automat de suspendare.

    [4][17]

  • Forma principală cere o pretenție proprie; forma accesorie sprijină apărarea unei părți și are limite procesuale.

    [6][7][19]

  • Intervenția principală se formulează înainte de închiderea dezbaterilor în prima instanță; în apel cere acordul expres al părților.

    [9][10]

  • Intervenția accesorie este permisă până la închiderea dezbaterilor, inclusiv în căile extraordinare de atac.

    [12]

  • Calitatea de parte apare după admiterea în principiu, iar probele se cer în intervenție sau la primul termen ulterior admiterii.

    [17][18]

  • În forma art. 64 modificată în 2018, încheierea de respingere se atacă odată cu fondul, iar admiterea criticii impune rejudecarea de la admisibilitatea în principiu.

    [15][16]

  • Creditorii nu pot cere separația judiciară de bunuri a soților, dar pot interveni în cauza existentă.

    [29]

  • Contestarea partajului efectuat rămâne limitată de art. 679 la opoziția ignorată în lipsa creditorului, simulația partajului sau împiedicarea intervenției.

    [1]

  • Intervenția principală se taxează potrivit obiectului ei, iar instanța determină cuantumul taxei.

    [28][27]

  • În urmărirea fiscală, opoziția la partaj nu înlocuiește comunicarea titlurilor și participarea la etapele executării în condițiile art. 242 din Codul de procedură fiscală.

    [49][50][51]

  • Intervenția în partaj nu substituie valorificarea creanței în insolvență; partajul și actele frauduloase urmează regulile speciale ale procedurii aplicabile.

    [52][53][54][55]

  • Opoziția ori intervenția civilă nu substituie contestația și verificarea periodică a măsurii asigurătorii penale.

    [56][57][58]

Cum pregătesc opoziția, cererea și dovezile înaintea termenului relevant

Ghidul descrie regulile în vigoare la data actualizării, 29 octombrie 2026. Dacă situația ta este mai veche, unele reguli pot fi diferite.

Surse și trimiteri

  1. Sursa 1: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 679 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 679 alin. (1)
    (1) Creditorii personali ai unui coproprietar vor putea, de asemenea, să intervină, pe cheltuiala lor, în partajul cerut de coproprietari ori de un alt creditor. Ei nu pot însă să atace un partaj efectuat, afară numai dacă acesta s-a făcut în lipsa lor și fără să se țină seama de opoziția pe care au făcut-o, precum și în cazurile când partajul a fost simulat ori s-a făcut astfel încât creditorii nu au putut să intervină în proces.
    Textul în documentul-sursă ↗
  2. Sursa 2: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 679 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 679 alin. (2)
    (2) Dispozițiile alin. (1) sunt aplicabile și în cazul creditorilor care au un drept de garanție asupra bunului comun ori al celor a căror creanță s-a născut în legătură cu conservarea sau administrarea acestuia.
    Textul în documentul-sursă ↗
  3. Sursa 3: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 686 · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 686
    Prevederile prezentei secțiuni sunt aplicabile bunurilor aflate în coproprietate, indiferent de izvorul său, precum și celor aflate în devălmășie.
    Textul în documentul-sursă ↗
  4. Sursa 4: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 679 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 679 alin. (1)
    (1) Creditorii personali ai unui coproprietar vor putea, de asemenea, să intervină, pe cheltuiala lor, în partajul cerut de coproprietari ori de un alt creditor. Ei nu pot însă să atace un partaj efectuat, afară numai dacă acesta s-a făcut în lipsa lor și fără să se țină seama de opoziția pe care au făcut-o, precum și în cazurile când partajul a fost simulat ori s-a făcut astfel încât creditorii nu au putut să intervină în proces.
    Textul în documentul-sursă ↗
  5. Sursa 5: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 61 alin. (1) · forma din 9 martie 2023Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 61 alin. (1)
    (1) Oricine are interes poate interveni într-un proces care se judecă între părțile originare.
    Textul în documentul-sursă ↗
  6. Sursa 6: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 61 alin. (2) · forma din 9 martie 2023Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 61 alin. (2)
    (2) Intervenția este principală, când intervenientul pretinde pentru sine, în tot sau în parte, dreptul dedus judecății sau un drept strâns legat de acesta.
    Textul în documentul-sursă ↗
  7. Sursa 7: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 61 alin. (3) · forma din 9 martie 2023Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 61 alin. (3)
    (3) Intervenția este accesorie, când sprijină numai apărarea uneia dintre părți.
    Textul în documentul-sursă ↗
  8. Sursa 8: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 62 alin. (1) · forma din 9 martie 2023Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 62 alin. (1)
    (1) Cererea de intervenție principală va fi făcută în forma prevăzută pentru cererea de chemare în judecată.
    Textul în documentul-sursă ↗
  9. Sursa 9: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 62 alin. (2) · forma din 9 martie 2023Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 62 alin. (2)
    (2) Cererea poate fi făcută numai în fața primei instanțe, înainte de închiderea dezbaterilor în fond.
    Textul în documentul-sursă ↗
  10. Sursa 10: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 62 alin. (3) · forma din 9 martie 2023Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 62 alin. (3)
    (3) Cu acordul expres al părților, intervenția principală se poate face și în instanța de apel.
    Textul în documentul-sursă ↗
  11. Sursa 11: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 63 alin. (1) · forma din 9 martie 2023Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 63 alin. (1)
    (1) Cererea de intervenție accesorie va fi făcută în scris și va cuprinde elementele prevăzute la art. 148 alin. (1), care se va aplica în mod corespunzător.
    Textul în documentul-sursă ↗
  12. Sursa 12: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 63 alin. (2) · forma din 9 martie 2023Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 63 alin. (2)
    (2) Intervenția accesorie poate fi făcută până la închiderea dezbaterilor, în tot cursul judecății, chiar și în căile extraordinare de atac.
    Textul în documentul-sursă ↗
  13. Sursa 13: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 64 alin. (1) · forma din 9 martie 2023Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 64 alin. (1)
    (1) Instanța va comunica părților cererea de intervenție și copii de pe înscrisurile care o însoțesc.
    Textul în documentul-sursă ↗
  14. Sursa 14: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 64 alin. (2) · forma din 9 martie 2023Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 64 alin. (2)
    (2) După ascultarea intervenientului și a părților, instanța se va pronunța asupra admisibilității în principiu a intervenției, printr-o încheiere motivată.
    Textul în documentul-sursă ↗
  15. Sursa 15: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 64 alin. (3) · forma din 9 martie 2023Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 64 alin. (3)
    (3) Încheierea nu se poate ataca decât odată cu fondul.
    Textul în documentul-sursă ↗
  16. Sursa 16: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 64 alin. (4) · forma din 9 martie 2023Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 64 alin. (4)
    (4) În cazul admiterii căii de atac exercitate împotriva încheierii prin care instanța a respins ca inadmisibilă cererea de intervenție, hotărârea pronunțată este desființată de drept, iar cauza se va rejudeca de instanța în fața căreia s-a formulat cererea de intervenție de la momentul discutării admisibilității în principiu a acesteia.
    Textul în documentul-sursă ↗
  17. Sursa 17: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 65 alin. (1) · forma din 9 martie 2023Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 65 alin. (1)
    (1) Intervenientul devine parte în proces numai după admiterea în principiu a cererii sale.
    Textul în documentul-sursă ↗
  18. Sursa 18: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 65 alin. (2) · forma din 9 martie 2023Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 65 alin. (2)
    (2) Intervenientul va prelua procedura în starea în care se află în momentul admiterii intervenției, dar va putea solicita administrarea de probe prin cererea de intervenție sau cel mai târziu până la primul termen de judecată ulterior admiterii cererii de intervenție. Actele de procedură ulterioare vor fi îndeplinite și față de el.
    Textul în documentul-sursă ↗
  19. Sursa 19: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 67 alin. (2) · forma din 9 martie 2023Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 67 alin. (2)
    (2) Intervenientul accesoriu poate să săvârșească numai actele de procedură care nu contravin interesului părții în favoarea căreia a intervenit.
    Textul în documentul-sursă ↗
  20. Sursa 20: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 67 alin. (4) · forma din 9 martie 2023Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 67 alin. (4)
    (4) Calea de atac exercitată de intervenientul accesoriu se socotește neavenită dacă partea pentru care a intervenit nu a exercitat calea de atac, a renunțat la calea de atac exercitată ori aceasta a fost anulată, perimată sau respinsă fără a fi cercetată în fond.
    Textul în documentul-sursă ↗
  21. Sursa 21: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 148 alin. (1) · forma din 9 martie 2023Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 148 alin. (1)
    (1) Orice cerere adresată instanțelor judecătorești trebuie să fie formulată în scris și să cuprindă indicarea instanței căreia îi este adresată, numele, prenumele, domiciliul sau reședința părților ori, după caz, denumirea și sediul lor, numele și prenumele, domiciliul sau reședința reprezentanților lor, dacă este cazul, obiectul, valoarea pretenției, dacă este cazul, motivele cererii, precum și semnătura. De asemenea, cererea va cuprinde, dacă este cazul, și adresa electronică sau coordonatele care au fost indicate în acest scop de părți, precum numărul de telefon, numărul de fax ori altele asemenea.
    Textul în documentul-sursă ↗
  22. Sursa 22: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 149 alin. (1) · forma din 9 martie 2023Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 149 alin. (1)
    (1) Când cererea urmează a fi comunicată, ea se va face în atâtea exemplare câte sunt necesare pentru comunicare, în afară de cazurile în care părțile au un reprezentant comun sau partea figurează în mai multe calități juridice, când se va face într-un singur exemplar. În toate cazurile este necesar și un exemplar pentru instanță.
    Textul în documentul-sursă ↗
  23. Sursa 23: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 150 alin. (1) · forma din 9 martie 2023Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 150 alin. (1)
    (1) La fiecare exemplar al cererii se vor alătura copii de pe înscrisurile de care partea înțelege a se folosi în proces.
    Textul în documentul-sursă ↗
  24. Sursa 24: Legea nr. 216/2025 pentru modificarea art. 150 alin. (2) din Codul de procedură civilăLege · articol unic, textul nou: art. 150 alin. (2) · forma din 11 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    articol unic, textul nou: art. 150 alin. (2)
    (2) Copiile vor fi certificate de parte pentru conformitate cu originalul. Dacă copiile sunt transmise în format electronic, partea le va putea conforma cu originalul, prin aplicarea semnăturii electronice.
    Textul în documentul-sursă ↗
  25. Sursa 25: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 24 · forma din 9 martie 2023Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 24
    +  Articolul 24 Legea aplicabilă proceselor noi Dispozițiile legii noi de procedură se aplică numai proceselor și executărilor silite începute după intrarea acesteia în vigoare.
    Textul în documentul-sursă ↗
  26. Sursa 26: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 25 alin. (1) · forma din 9 martie 2023Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 25 alin. (1)
    (1) Procesele în curs de judecată, precum și executările silite începute sub legea veche rămân supuse acelei legi.
    Textul în documentul-sursă ↗
  27. Sursa 27: OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbruLege · art. 31 alin. (1) · forma din 1 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 31 alin. (1)
    (1) Determinarea cuantumului taxelor judiciare de timbru pentru acțiunile și cererile introduse la instanțele judecătorești se face de către instanța de judecată.
    Textul în documentul-sursă ↗
  28. Sursa 28: OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbruLege · art. 34 alin. (3) · forma din 1 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 34 alin. (3)
    (3) Cererile reconvenționale, cererile de intervenție principală, precum cererile de chemare în garanție se taxează după regulile aplicabile obiectului cererii, dacă aceasta ar fi fost exercitată pe cale principală.
    Textul în documentul-sursă ↗
  29. Sursa 29: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 372 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 372 alin. (1)
    (1) Creditorii soților nu pot cere separația de bunuri, dar pot interveni în cauză.
    Textul în documentul-sursă ↗
  30. Sursa 30: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 372 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 372 alin. (2)
    (2) Dispozițiile art. 369 alin. (3) și (4) se aplică în mod corespunzător.
    Textul în documentul-sursă ↗
  31. Sursa 31: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 369 alin. (3) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 369 alin. (3)
    (3) Creditorii prejudiciați prin schimbarea sau lichidarea regimului matrimonial pot formula acțiunea revocatorie în termen de un an de la data la care au fost îndeplinite formalitățile de publicitate sau, după caz, de când au luat cunoștință mai înainte de aceste împrejurări pe altă cale.
    Textul în documentul-sursă ↗
  32. Sursa 32: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 369 alin. (4) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 369 alin. (4)
    (4) Creditorii prevăzuți la alin. (3) pot invoca oricând, pe cale de excepție, inopozabilitatea modificării sau lichidării regimului matrimonial făcute în frauda intereselor lor.
    Textul în documentul-sursă ↗
  33. Sursa 33: Decizia CCR nr. 163/2025Hotărâre · par. 31 · forma din 16 decembrie 2025Curtea Constituțională a României · 163 · 8 aprilie 2025 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    par. 31
    31. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că dispozițiile criticate prevăd calea de atac pe care intervenientul o poate formula împotriva încheierii de respingere ca inadmisibilă a cererii sale. Noua reglementare prevede că încheierea poate fi atacată odată cu fondul, spre deosebire de soluția legislativă anterioară care stabilea că aceasta putea fi atacată în termen de 5 zile. Față de această împrejurare, Curtea reține că dispozițiile legale criticate sunt norme de procedură, edictate de legiuitor în temeiul mandatului său constituțional conferit de art. 126 alin. (2) și art. 129 din Legea fundamentală. În sensul jurisprudenței Curții Constituționale (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 110 din 24 februarie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 240 din 22 martie 2005), accesul liber la justiție presupune accesul la mijloacele procedurale prin care se înfăptuiește actul de justiție, a căror stabilire este de competența exclusivă a legiuitorului, așa cum reiese din dispozițiile art. 126 alin. (2) din Constituție, republicată, potrivit cărora „Competența instanțelor judecătorești și procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege“. Accesul liber la justiție este compatibil cu instituirea unor proceduri speciale, pentru situații deosebite, și implică existența unor proceduri unice pentru situații deosebite, iar mijloacele procedurale prin care se înfăptuiește justiția presupun și instituirea regulilor de desfășurare a procesului în fața instanțelor judecătorești. Legiuitorul are legitimarea constituțională de a stabili prin lege procedura de judecată, iar art. 129 din Constituție prevede posibilitatea exercitării căilor de atac în condițiile legii, ceea ce nu implică obligativitatea stabilirii unor căi de atac împotriva tuturor actelor îndeplinite de judecător în cursul procesului, ci libera exercitare de către părțile interesate și Ministerul Public a căilor de atac prevăzute de lege (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 410 din 16 iunie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 714 din 15 septembrie 2016, paragraful 27). ...
    Textul în documentul-sursă ↗
  34. Sursa 34: Decizia CCR nr. 163/2025Hotărâre · par. 34 · forma din 16 decembrie 2025Curtea Constituțională a României · 163 · 8 aprilie 2025 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    par. 34
    34. În acest context, Curtea observă că autorii excepției au posibilitatea de a contesta încheierea primei instanțe, iar, în cazul admiterii căii de atac, aceasta va fi desființată și se va relua judecata de la momentul discutării admisibilității în principiu a cererii de intervenție. Astfel, autorii excepției pot participa în mod direct la derularea procesului, formulând cereri în probațiune, și pot dezbate toate aspectele de interes, în condiții de contradictorialitate și egalitate cu celelalte părți din proces. Prin urmare, odată ce se statuează definitiv că intervenția formulată i-a fost greșit respinsă ca inadmisibilă, i se recunoaște intervenientului implicit și calitatea de parte în proces, fapt ce nu se realizează doar la un nivel teoretic, ci în mod concret și efectiv, întrucât îl repune pe intervenient în toate drepturile de care trebuie să se bucure o parte a unui litigiu civil. ...
    Textul în documentul-sursă ↗
  35. Sursa 35: Decizia CCR nr. 163/2025Hotărâre · dispozitiv · forma din 16 decembrie 2025Curtea Constituțională a României · 163 · 8 aprilie 2025 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    dispozitiv
    CURTEA CONSTITUȚIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Emanuiel Simion Mureșan-Petran și de Eugen Nicodim Lupea în Dosarul nr. 586/117/2019/a1 al Curții de Apel Cluj - Secția a IV-a pentru litigii de muncă și asigurări sociale și în Dosarul nr. 5.536/197/2020/a7 al Tribunalului Brașov - Secția I civilă și constată că dispozițiile art. I pct. 3 din Legea nr. 310/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative sunt constituționale în raport cu criticile formulate.
    Textul în documentul-sursă ↗
  36. Sursa 36: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 678 alin. (3) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 678 alin. (3)
    (3) Creditorii care au un drept de garanție asupra bunului comun ori cei a căror creanță s-a născut în legătură cu conservarea sau administrarea acestuia au dreptul să urmărească silit bunul, în mâinile oricui s-ar găsi, atât înainte, cât și după partaj.
    Textul în documentul-sursă ↗
  37. Sursa 37: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 249 · forma din 15 februarie 2017Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 249
    Cel care face o susţinere în cursul procesului trebuie să o dovedească, în afară de cazurile anume prevăzute de lege.
    Textul în documentul-sursă ↗
  38. Sursa 38: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 995 alin. (3) · forma din 9 martie 2023Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 995 alin. (3)
    (3) Hotărârea de partaj este supusă numai apelului. Cu toate acestea, dacă partajul s-a cerut pe cale incidentală, hotărârea este supusă acelorași căi de atac ca și hotărârea dată asupra cererii principale. Același este și termenul pentru exercitarea căii de atac, chiar dacă se atacă numai soluția dată asupra partajului. Aplicarea criteriilor prevăzute la art. 988 nu poate fi cenzurată pe calea recursului.
    Textul în documentul-sursă ↗
  39. Sursa 39: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 468 alin. (1) · forma din 9 martie 2023Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 468 alin. (1)
    (1) Termenul de apel este de 30 de zile de la comunicarea hotărârii, dacă legea nu dispune altfel.
    Textul în documentul-sursă ↗
  40. Sursa 40: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 468 alin. (3) · forma din 9 martie 2023Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 468 alin. (3)
    (3) Dacă o parte face apel înainte de comunicarea hotărârii, aceasta se socotește comunicată la data depunerii cererii de apel.
    Textul în documentul-sursă ↗
  41. Sursa 41: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 181 alin. (1) pct. 2 · forma din 9 martie 2023Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 181 alin. (1) pct. 2
    2. când termenul se socotește pe zile, nu intră în calcul ziua de la care începe să curgă termenul, nici ziua când acesta se împlinește; ...
    Textul în documentul-sursă ↗
  42. Sursa 42: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 181 alin. (2) · forma din 9 martie 2023Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 181 alin. (2)
    (2) Când ultima zi a unui termen cade într-o zi nelucrătoare, termenul se prelungește până în prima zi lucrătoare care urmează.
    Textul în documentul-sursă ↗
  43. Sursa 43: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 185 alin. (1) · forma din 9 martie 2023Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 185 alin. (1)
    (1) Când un drept procesual trebuie exercitat într-un anumit termen, nerespectarea acestuia atrage decăderea din exercitarea dreptului, în afară de cazul în care legea dispune altfel. Actul de procedură făcut peste termen este lovit de nulitate.
    Textul în documentul-sursă ↗
  44. Sursa 44: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 186 alin. (1) · forma din 9 martie 2023Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 186 alin. (1)
    (1) Partea care a pierdut un termen procedural va fi repusă în termen numai dacă dovedește că întârzierea se datorează unor motive temeinic justificate.
    Textul în documentul-sursă ↗
  45. Sursa 45: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 186 alin. (2) · forma din 9 martie 2023Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 186 alin. (2)
    (2) În acest scop, partea va îndeplini actul de procedură în cel mult 15 zile de la încetarea împiedicării, cerând totodată repunerea sa în termen. În cazul exercitării căilor de atac, această durată este aceeași cu cea prevăzută pentru exercitarea căii de atac.
    Textul în documentul-sursă ↗
  46. Sursa 46: Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civilLege · art. 66 alin. (1) · forma din 16 iulie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 66 alin. (1)
    (1) Dispozițiile art. 669-686 din Codul civil sunt aplicabile convențiilor de partaj încheiate după intrarea în vigoare a Codului civil.
    Textul în documentul-sursă ↗
  47. Sursa 47: Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civilLege · art. 66 alin. (2) · forma din 16 iulie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 66 alin. (2)
    (2) De asemenea, dispozițiile art. 669-686 din Codul civil se aplică și partajului judiciar, atunci când cererea de chemare în judecată a fost introdusă după intrarea în vigoare a Codului civil.
    Textul în documentul-sursă ↗
  48. Sursa 48: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 718 alin. (1) · forma din 9 martie 2023Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 718 alin. (1)
    (1) Hotărârea pronunțată cu privire la contestație poate fi atacată numai cu apel, cu excepția hotărârilor pronunțate în temeiul art. 712 alin. (4) și art. 715 alin. (4) care pot fi atacate în condițiile dreptului comun.
    Textul în documentul-sursă ↗
  49. Sursa 49: Codul de procedură fiscală (Legea nr. 207/2015)Lege · art. 242 alin. (9) · forma din 8 august 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 242 alin. (9)
    (9) Biroul de cadastru și publicitate imobiliară în raza căruia este situat imobilul comunică organului de executare silită, la cererea acestuia, în termen de 10 zile, un extras de carte funciară pentru informare sau un certificat de sarcini, după caz. Titularii drepturilor reale și sarcinilor constituite asupra imobilului urmărit trebuie înștiințați de către organul de executare silită și chemați la termenele fixate pentru vânzarea bunului imobil și distribuirea prețului.
    Textul în documentul-sursă ↗
  50. Sursa 50: Codul de procedură fiscală (Legea nr. 207/2015)Lege · art. 242 alin. (10) · forma din 8 august 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 242 alin. (10)
    (10) Creditorii debitorului, alții decât titularii drepturilor prevăzute la alin. (9), sunt obligați ca, în termen de 30 de zile de la intabularea ipotecii legale în cartea funciară, să comunice în scris organului de executare silită titlurile pe care le au pentru bunul imobil respectiv.
    Textul în documentul-sursă ↗
  51. Sursa 51: Codul de procedură fiscală (Legea nr. 207/2015)Lege · art. 242 alin. (10) · forma din 8 august 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 242 alin. (10)
    (10) Creditorii debitorului, alții decât titularii drepturilor prevăzute la alin. (9), sunt obligați ca, în termen de 30 de zile de la intabularea ipotecii legale în cartea funciară, să comunice în scris organului de executare silită titlurile pe care le au pentru bunul imobil respectiv.
    Textul în documentul-sursă ↗
  52. Sursa 52: Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvențăLege · art. 75 alin. (1) · forma din 18 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 75 alin. (1)
    (1) De la data deschiderii procedurii se suspendă de drept toate acțiunile judiciare, extrajudiciare sau măsurile de executare silită pentru realizarea creanțelor asupra averii debitorului. Valorificarea drepturilor acestora se poate face numai în cadrul procedurii insolvenței, prin depunerea cererilor de admitere a creanțelor. Repunerea pe rol a acestora este posibilă doar în cazul desființării hotărârii de deschidere a procedurii, a revocării încheierii de deschidere a procedurii sau în cazul închiderii procedurii în condițiile art. 178. În cazul în care hotărârea de deschidere a procedurii este desființată sau, după caz, revocată, acțiunile judiciare sau extrajudiciare pentru realizarea creanțelor asupra averii debitorului pot fi repuse pe rol, iar măsurile de executare silită pot fi reluate. La data rămânerii definitive a hotărârii de deschidere a procedurii, atât acțiunea judiciară sau extrajudiciară, cât și executările silite suspendate încetează.
    Textul în documentul-sursă ↗
  53. Sursa 53: Legea nr. 151/2015 privind procedura insolvenței persoanelor fiziceLege · art. 58 alin. (2) · forma din 1 ianuarie 2018Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 58 alin. (2)
    (2) În vederea valorificării bunurilor deținute de debitor în coproprietate sau devălmășie, lichidatorul formulează cerere de partaj. Instanța competentă în procedura de insolvență prin lichidare de active, prin derogare de la regulile de competență referitoare la partaj, soluționează și această cerere, în condițiile art. 980 și următoarelor din Codul de procedură civilă, inclusiv în situația prevăzută la art. 54 alin. (6) din prezenta lege.
    Textul în documentul-sursă ↗
  54. Sursa 54: Legea nr. 151/2015 privind procedura insolvenței persoanelor fiziceLege · art. 60 alin. (1), partea introductivă · forma din 1 ianuarie 2018Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 60 alin. (1), partea introductivă
    (1) În cazul în care procedura judiciară de insolvență se deschide potrivit dispozițiilor art. 43 alin. (6) și art. 46 lit. c) sau debitorul este menținut în procedura de insolvență, ca urmare a exprimării acordului tuturor creditorilor, lichidatorul ori oricare dintre creditori poate cere instanței anularea următoarelor acte sau operațiuni încheiate de debitor în dauna creditorilor, pentru restituirea bunurilor transferate ori a valorii altor prestații executate:
    Textul în documentul-sursă ↗
  55. Sursa 55: Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvențăLege · art. 122 alin. (7) · forma din 18 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 122 alin. (7)
    (7) De la data deschiderii procedurii de insolvență, anularea unor acte încheiate de debitor în cei 2 ani anterior deschiderii procedurii de insolvență, pentru motivul fraudei în dauna creditorilor, se poate face exclusiv prin intermediul acțiunilor prevăzute la art. 117.
    Textul în documentul-sursă ↗
  56. Sursa 56: Legea nr. 70/2025 pentru modificarea și completarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penalăLege · articol unic pct. 4 (art. 250 alin. (1) CPP) · forma din 15 mai 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    articol unic pct. 4 (art. 250 alin. (1) CPP)
    (1) Împotriva ordonanței prin care procurorul a dispus asupra luării măsurii asigurătorii sau a modului de aducere la îndeplinire a acesteia, suspectul, inculpatul, partea civilă sau orice altă persoană interesată poate face contestație, în termen de 3 zile de la data comunicării ordonanței, la judecătorul de drepturi și libertăți de la instanța căreia i-ar reveni competența să judece cauza în fond.
    Textul în documentul-sursă ↗
  57. Sursa 57: Legea nr. 70/2025 pentru modificarea și completarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penalăLege · articol unic pct. 5 (art. 250¹ alin. (1) CPP) · forma din 15 mai 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    articol unic pct. 5 (art. 250¹ alin. (1) CPP)
    (1) Împotriva încheierii prin care s-a pronunțat judecătorul de cameră preliminară, instanța de judecată sau instanța de apel asupra luării măsurii asigurătorii, inculpatul, procurorul, partea civilă sau orice altă persoană interesată poate face contestație, în termen de 48 de ore de la pronunțare sau, după caz, de la comunicare. Contestația se depune, după caz, la judecătorul de cameră preliminară, instanța de judecată sau instanța de apel care a pronunțat încheierea atacată și se înaintează, împreună cu dosarul cauzei, după caz, judecătorului de cameră preliminară de la instanța ierarhic superioară, respectiv instanței ierarhic superioare, în termen de 48 de ore de la înregistrare.
    Textul în documentul-sursă ↗
  58. Sursa 58: Legea nr. 6/2021Lege · art. 19 pct. 2 (art. 250² CPP) · forma din 18 februarie 2021Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 19 pct. 2 (art. 250² CPP)
    În tot cursul procesului penal, procurorul, judecătorul de cameră preliminară sau, după caz, instanța de judecată verifică periodic, dar nu mai târziu de 6 luni în cursul urmăririi penale, respectiv un an în cursul judecății, dacă subzistă temeiurile care au determinat luarea sau menținerea măsurii asigurătorii, dispunând, după caz, menținerea, restrângerea sau extinderea măsurii dispuse, respectiv ridicarea măsurii dispuse, prevederile art. 250 și 250^1 aplicându-se în mod corespunzător.
    Textul în documentul-sursă ↗
Ai nevoie de un avocat? Scrie-ne. Găsim pentru tine un avocat colaborator potrivit cazului tău, care te contactează în cel mult 2 zile lucrătoare. Prima consultație este gratuită și nu te obligă la nimic. Când poate fi util un avocat.

Ghiduri înrudite

Creditorul contestă un partaj deja făcutC13 · 13 MIN · GHIDCreditorul unui soț cere partajul: apărarea celuilalt soțC13 · 15 MIN · GHID
SURSA
TOATE SURSELE

    Semnalează o eroare

    Spune-ne ce ai observat. Referința de mai jos se adaugă automat în mesaj. Nu include date personale sau detalii despre cazul tău.

    C13-009 · https://divortpartaj.org/ghiduri/interventia-creditorului-intr-un-partaj-in-curs/
    Scrie-ne despre eroare

    Instalează pe iPhone sau iPad

    1. Apasă butonul Distribuie din Safari (pătratul cu săgeata în sus).
    2. Alege Adaugă pe ecranul principal.
    3. Apasă Adaugă. Aplicația apare lângă celelalte.

    Ghidurile principale, checklisturile și glosarul rămân disponibile și fără semnal.

    CONTACT · AVOCAȚI COLABORATORI

    Scrie-ne

    1. Scrii pe scurt ce se întâmplă.
    2. Echipa DivortPartaj.org citește mesajul și alege un avocat colaborator potrivit cazului tău.
    3. Avocatul te contactează în cel mult 2 zile lucrătoare. Prima consultație este gratuită și nu te obligă la nimic. Numele și datele tale de contact îi sunt arătate doar după ce confirmă că preia cererea.

    Site-ul nu primește comision. Dacă vrei să continui după prima consultație, onorariul îl stabilești direct cu avocatul.

    Scrie pe scurt ce se întâmplă și ce întrebare ai. Numele și datele de contact pune-le în câmpurile de mai sus. Nu include CNP, date de card sau de cont, detalii medicale amănunțite sau copii ale actelor: avocatul ți le va cere, dacă e nevoie.

    Cum folosim datele: Confidențialitate.

    Gratuit · fără comision