Creditorul unui soț cere partajul: apărarea celuilalt soț
Creditorul personal al unui soț poate cere partajul bunurilor comune după urmărirea bunurilor proprii ale debitorului și numai în limita necesară acoperirii creanței. Soțul neîndatorat își poate apăra bunurile, cota și legalitatea urmăririi. Partajul poate fi cerut separat sau, în condițiile legii, în cadrul unei contestații la executare; suspendarea depinde de cine cere partajul, de creditor și de bunul urmărit. [10] [9] [14] [33] [44] [45] [65]
- ACTUALIZAT
- TIMP DE CITIRE
- 15 minute
Cuprins · 16 secțiuni
- 01Cui se adresează
- 02Punctul de pornire
- 03Datoria este personală sau comună?
- 04Ce trebuie să demonstreze creditorul personal
- 05Cerere separată sau partaj în contestația la executare?
- 06Ce poate invoca soțul neîndatorat
- 07Când se suspendă urmărirea și când trebuie cerută suspendarea
- 08Ce se întâmplă dacă există și un creditor pentru o datorie comună
- 09Cota deja înscrisă și efectul divorțului
- 10Termenele care pot schimba alegerea căii
- 11Cererea, înscrisurile și costurile
- 12Când trec la procedura specială sau la altă etapă?
- 13Termene și repere
- 14Lista de pași
- 15Întrebări frecvente
- 16Surse și trimiteri
Cui se adresează
Creditorul personal al unui soț ori fost soț care solicită partajul pentru realizarea creanței.
Soțul sau fostul soț neîndatorat care își apără dreptul asupra bunurilor urmărite.
Executare silită civilă și cerere de partaj, separată ori incidentală unei contestații admisibile.
Procedura specială a executării fiscale.
Procedura insolvenței persoanei fizice ori a profesionistului.
Contestarea măsurilor asigurătorii penale.
Atacarea partajului deja încheiat și intervenția într-un partaj inițiat de altă persoană, tratate separat.
Punctul de pornire
Creditorul personal al unuia dintre soți poate cere partajul bunurilor comune după urmărirea bunurilor proprii ale soțului debitor și numai în măsura necesară acoperirii creanței. Bunurile comune nu pot fi urmărite direct pentru acea datorie personală. Prin partaj, bunurile atribuite devin proprii, iar urmărirea se îndreaptă asupra bunului sau sumei care revine debitorului. [9] [10] [11] [20]
Soțul neîndatorat își apără dreptul asupra bunurilor și cota de contribuție. El nu poate împiedica orice partaj doar pentru că nu este debitor, dar poate contesta neîndeplinirea condițiilor cererii și poate dovedi că bunuri proprii ori o parte mai mare din masa comună îi aparțin. Întinderea partajului și atribuirea bunurilor se stabilesc în proces, pe baza probelor. [10] [13] [14] [30]
Lămurește separat trei probleme: cine datorează suma, ce bun poate fi urmărit și ce cerere trebuie depusă în stadiul actual al executării. Natura datoriei și condițiile art. 353 din Codul civil nu dispar prin alegerea unei cereri de partaj sau a unei contestații la executare. [3] [9] [10] [33]
Datoria este personală sau comună?
Faptul că numai unul dintre soți a semnat un act nu dovedește singur că datoria este personală. Soții răspund cu bunurile comune pentru obligațiile legate de conservarea, administrarea sau dobândirea bunurilor comune; obligațiile contractate împreună; cheltuielile obișnuite ale căsătoriei asumate de oricare dintre ei; și repararea prejudiciului produs prin însușirea bunurilor unui terț, în măsura în care prin aceasta au sporit bunurile comune. Fiecare categorie are propriile condiții. [3] [4] [5] [6] [7]
Pentru o datorie comună, creditorul urmărește bunurile comune; dacă acestea nu acoperă obligația, soții răspund solidar cu bunurile proprii. Pentru o datorie personală, ordinea relevantă este cea din art. 353: bunurile proprii ale debitorului, apoi partajul în limita necesară. Aceste două trasee nu trebuie inversate. [3] [8] [9] [10]
Verifică actul din care provine datoria, scopul finanțării, persoanele obligate și data nașterii obligației. Pentru căsătoriile deja existente la intrarea în vigoare a noului Cod civil, art. 351–354 se aplică dacă datoria s-a născut după această intrare în vigoare; datoriile anterioare cer examinarea regimului temporal propriu. [63]
Detaliile calificării datoriei și ale regresului între soți sunt explicate în Datorii comune sau personale după divorț și cine le plătește.
Ce trebuie să demonstreze creditorul personal
Creditorul trebuie să identifice creanța și debitul rămas, soțul debitor, bunurile comune vizate și motivul pentru care partajul este necesar. Pentru actele de executare silită este necesar un titlu executoriu; la cererea de partaj se prezintă și actele relevante ale urmăririi bunurilor proprii. Partea care afirmă îndeplinirea condițiilor trebuie să le dovedească. [31] [10] [30] [49]
Dovezile utile sunt titlul executoriu și calculul soldului, somațiile și actele dosarului de executare, rezultatele urmăririi bunurilor proprii, actele de dobândire a bunurilor comune și documentele de identificare și evaluare. Dacă invocă lipsa ori insuficiența bunurilor proprii, creditorul trebuie să explice și să probeze situația concretă; o afirmație generică nu înlocuiește verificarea condiției din art. 353. [10] [49] [30]
Limita „în măsura necesară” privește raportul dintre creanță, bunurile urmărite și rezultatul urmăririi anterioare. Nu rezultă că orice datorie, indiferent de mărime, justifică automat lichidarea întregului patrimoniu comun. În același timp, dacă bunul necesar este indivizibil, partajul poate presupune atribuirea lui cu sultă sau vânzarea, în condițiile legii; protecția soțului neîndatorat se păstrează asupra valorii și dreptului care îi revin. [10] [15] [16] [17] [20]
Cerere separată sau partaj în contestația la executare?
Cererea separată de partaj este calea prin care creditorul solicită împărțirea necesară valorificării creanței, în condițiile art. 353. Pentru imobilul comun, art. 818 alin. (1) din Codul de procedură civilă cere, ca regulă, partajul înainte de urmărirea părții debitorului. Cererea trebuie să îi identifice pe toți coproprietarii și bunurile vizate. [10] [44] [49]
Partajul în cadrul contestației la executare este permis expres de art. 712 alin. (4), la cererea părții interesate. Este util când există o executare și o contestație admisibilă în care stabilirea drepturilor asupra bunului și împărțirea lui sunt necesare. Textul permite și această cale; nu obligă creditorul să introducă orice partaj numai prin contestație. Existența unei creanțe personale nu dispensează de justificarea interesului și a obiectului propriu contestației. [32] [33] [69]
Cererea incidentală nu repară expirarea termenului pentru contestarea unui act și nu face inaplicabilă condiția urmăririi prealabile a bunurilor proprii. Dacă se contestă un act de executare și se cere și partajul, precizează distinct actul criticat, motivul nelegalității, bunurile de împărțit și soluția urmărită pentru fiecare capăt de cerere. [10] [36] [37] [32] [33] [49]
Pentru cererea separată de partaj, competența materială revine judecătoriei, indiferent de valoare. Partajul unui imobil care nu provine din succesiune urmează regula teritorială a locului imobilului. Contestația se introduce la instanța de executare, cu alternativa prevăzută de art. 714 alin. (2) pentru anumite executări imobiliare atunci când imobilul se află în circumscripția altei curți de apel; partajul incidental urmează competența cererii principale, în condițiile art. 123. [22] [23] [24] [34] [35] [25]
Ce poate invoca soțul neîndatorat
Apărarea trebuie legată de condiția concretă încălcată: datoria nu aparține soțului indicat; creanța ori soldul cerut nu sunt dovedite; bunurile proprii ale debitorului nu au fost urmărite conform art. 353; cererea depășește necesarul acoperirii creanței; sau bunul inclus nu este comun. Fiecare susținere trebuie însoțită de actele și probele disponibile. Dacă există un titlu executoriu, apărările de fond se formulează în limitele legale ale căii alese: contestația nu redeschide automat judecata asupra creanței. Dreptul propriu al soțului asupra bunului trebuie identificat și probat distinct. [9] [10] [30] [70] [71] [38]
La lichidare, fiecare soț își preia bunurile proprii. De exemplu, bunul primit prin moștenire ori donație rămâne propriu în condițiile art. 340 lit. a), iar valorile care înlocuiesc un bun propriu pot păstra această calificare potrivit lit. g). Pentru masa comună, contribuția se apreciază atât la dobândirea bunurilor, cât și la îndeplinirea obligațiilor comune; egalitatea este o prezumție care poate fi răsturnată prin probe. Nu este suficientă solicitarea unei cote mai mari fără explicarea contribuției. [13] [1] [2] [14] [30]
În procedura de partaj, soțul poate formula observații asupra masei, cotei, valorii și modalității de atribuire, poate propune probe și poate combate evaluarea. Dacă sunt necesare cunoștințe de specialitate, expertiza de partaj privește valoarea bunurilor și posibilitatea formării loturilor. La atribuirea loturilor, instanța ia în considerare criteriile legale, inclusiv mărimea cotei, natura bunurilor și împrejurările concrete prevăzute de art. 988. [50] [51] [52] [30]
Dacă executarea atinge propriul său drept asupra bunului, soțul poate cere protecție pe calea contestației, inclusiv împărțirea bunului atunci când sunt îndeplinite condițiile acestei căi. Nu este suficient să trimită numai o obiecție creditorului dacă trebuie oprit sau desființat un act de executare. [32] [33] [38]
Când se suspendă urmărirea și când trebuie cerută suspendarea
În ipoteza art. 818 alin. (1)–(2), când creditorul personal cere partajul imobilului comun pentru a putea urmări partea debitorului, urmărirea acelui imobil este suspendată de drept până la soluționarea partajului prin hotărâre definitivă. Dacă s-a făcut numai cererea de partaj, textul prevede suspendarea prescripției dreptului la acțiune contra debitorului coproprietar sau devălmaș. Identifică în dosar cererea, imobilul și ipoteza legală; nu echivala această regulă cu oprirea tuturor executărilor debitorului. [44] [45] [68]
Când partajul este cerut de celălalt coproprietar, fără calitatea de creditor, suspendarea de drept nu rezultă numai din existența partajului. Curtea Constituțională a confirmat această distincție prin Decizia nr. 531 din 24 octombrie 2023: terțul coproprietar poate solicita suspendarea în condițiile art. 719. Cererea de partaj a soțului neîndatorat și cererea creditorului personal nu au automat același efect asupra urmăririi. [64] [65] [66]
Suspendarea judiciară din art. 719 alin. (1) se solicită instanței competente, împreună cu contestația sau separat, pentru motive temeinice. Cauțiunea este distinctă de taxa de timbru și este, ca regulă, necesară; excepțiile sunt cele prevăzute de lege. În caz urgent, dacă a fost plătită cauțiunea prevăzută, după caz, de art. 719 alin. (2) sau (3), instanța poate dispune fără citarea părților suspendarea provizorie până la soluționarea cererii de suspendare, potrivit alin. (7). Depunerea contestației sau plata unei cauțiuni nu înseamnă, singure, că suspendarea a fost dispusă. [40] [41] [73] [42] [43] [59]
Duratele sunt diferite: potrivit Deciziei Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 2 din 8 februarie 2021, pronunțată în recurs în interesul legii, suspendarea dispusă conform art. 719 alin. (1), în legătură cu contestația la executare, este limitată până la soluționarea contestației în primă instanță. Regula specială din art. 818 alin. (2) se referă expres la hotărârea definitivă de partaj. Nu presupune că prima suspendare continuă automat în apel. [67] [45]
Ce se întâmplă dacă există și un creditor pentru o datorie comună
Existența creditorului personal nu transformă creditorul comun într-un creditor obligat să aștepte partajul pentru a urmări bunurile comune. Pentru datoria comună, temeiul urmăririi rămâne art. 351–352; pentru datoria personală se aplică art. 353 și, la imobile, art. 818. De aceea, cererea creditorului personal nu trebuie prezentată ca suspendând automat și executarea pornită legal pentru datoria comună. Efectul fiecărei cereri se raportează la creditor, titlu, bun și dosarul de executare. [3] [8] [10] [44] [68]
Dacă există o garanție asupra bunului comun ori o creanță născută pentru conservarea sau administrarea lui, art. 678 alin. (3) permite urmărirea bunului în condițiile acelui text atât înainte, cât și după partaj. Împărțirea între soți nu trebuie confundată cu radierea garanției sau cu achitarea creditorului garantat. Vezi Ipoteca și celelalte garanții după partaj. [21]
În dosare concurente, verifică întâi dacă este necesară conexarea executărilor asupra aceluiași bun, apoi dreptul fiecărui creditor la distribuire. Ordinea plății este cea a regulilor aplicabile creanțelor și garanțiilor; simplul fapt că un creditor a cerut primul partajul nu îi creează un rang de preferință. Depunerea titlurilor și contestarea distribuirii au pași proprii, descriși în Creditorul la împărțirea banilor din vânzarea silită și Contestarea proiectului de distribuire a banilor din executare. [47] [48]
Datoriile născute în legătură cu coproprietatea pot fi stinse din preț în condițiile art. 677, la cererea coproprietarului și în limitele acelui text. Aceasta este o chestiune distinctă de ordinea generală de distribuire între toți creditorii. Vezi Plata datoriilor legate de bun din prețul vânzării. [18] [19] [47]
Cota deja înscrisă și efectul divorțului
Creditorul personal poate urmări direct cota debitorului dintr-un imobil, fără partaj prealabil, dacă această cotă este neîndoielnic stabilită și lămurită și este înscrisă în cartea funciară printr-o fracțiune, potrivit art. 818 alin. (3). Această excepție nu permite tratarea bunului încă aflat în devălmășia soților ca și cum fiecare ar avea deja o jumătate individualizată. Pentru bunurile comune ale soților trebuie corelată regula procedurală cu protecția specială din art. 353. [46] [9] [10]
Divorțul nu individualizează singur cotele asupra fiecărui bun. Foștii soți rămân coproprietari în devălmășie asupra bunurilor comune până la stabilirea cotei fiecăruia. După partaj, creditorul personal urmărește bunul ori suma revenită debitorului, nu valoarea atribuită celuilalt soț pentru simplul motiv că bunul a fost anterior comun. [12] [11] [20] [53]
Termenele care pot schimba alegerea căii
Pentru contestarea unui act de executare, termenul general este de 15 zile, dacă legea nu dispune altfel, calculat de la data la care contestatorul a luat cunoștință de actul contestat. Există puncte de pornire distincte pentru alte forme ale contestației; identifică exact actul și comunicarea care îl privesc. Cererea separată de partaj nu prelungește termenul contestației. [36] [37] [69]
Pentru terțul care pretinde un drept de proprietate ori un alt drept real asupra bunului urmărit, contestația poate fi introdusă pe durata executării, dar, dacă legea nu prevede altfel, cel târziu în 15 zile de la vânzare ori de la predarea silită. După expirarea acestui termen, rămâne posibilă o cerere separată în condițiile legii, cu rezerva drepturilor definitiv dobândite de adjudecatari; aceasta nu justifică așteptarea licitației pentru formularea apărării. [38] [39]
La termenele pe zile nu se includ ziua de început și ziua împlinirii; dacă ultima zi este nelucrătoare, termenul se prelungește până în prima zi lucrătoare următoare. Respectă și regulile privind ora depunerii și modalitatea folosită; păstrează dovada expedierii ori depunerii. [26] [27] [28] [29]
Pentru căile de atac, trebuie citite împreună regulile partajului și ale contestației. Art. 995 alin. (3) prevede, ca regulă, numai apelul pentru hotărârea de partaj și trimite partajul incidental la căile și termenul cererii principale. Dar art. 718 alin. (1) exceptează expres hotărârile pronunțate în temeiul art. 712 alin. (4) și art. 715 alin. (4) de la regula proprie contestației și le supune condițiilor dreptului comun. Verifică obiectul soluționat, dispozitivul și comunicarea; nu aplica mecanic unui partaj din contestație termenul unei contestații obișnuite. [54] [72]
Cererea, înscrisurile și costurile
Cererea de partaj trebuie să identifice persoanele între care se face împărțirea, titlul partajului, bunurile, valoarea și locul lor, precum și persoana care le deține ori administrează. Pentru creditorul personal, explică suplimentar creanța, urmărirea bunurilor proprii și proporția în care partajul este necesar. Pentru contestație, individualizează și dosarul execuțional și actul sau executarea criticată. [49] [10] [32]
Pregătește o cronologie scurtă și documentele aferente: actul de creanță și titlul executoriu folosit, situația actuală a debitului, actele de urmărire, dovezile comunicărilor, actele matrimoniale relevante, titlurile de proprietate, extrasul de carte funciară, înscrisurile privind proveniența fondurilor și contribuția, precum și evaluările. Selectarea documentelor urmărește dovedirea condițiilor cererii și a drepturilor fiecărui soț. [49] [10] [14] [30]
Pentru partajul judiciar, art. 5 din OUG nr. 80/2013 prevede, pentru cererile enumerate la alin. (1), jumătate din taxa valorică stabilită de art. 3 alin. (1); partajul propriu-zis se raportează la valoarea masei partajabile. Dacă acele cereri se cumulează în aceeași acțiune, se aplică o singură taxă calculată la valoarea cea mai mare, în condițiile alin. (2). Stabilirea calității și a cotei de coproprietar are regula de 50 lei pentru fiecare coproprietar, potrivit alin. (3). [55] [56] [57] [58]
Contestația la executare și suspendarea au reguli proprii de taxare. Pentru contestația evaluabilă în bani, art. 10 alin. (2) raportează taxa la bunurile urmărite ori la debit, când acesta este mai mic, și prevede plafonul de 1.000 lei. Dacă sunt invocate și motive de fond în condițiile art. 10 alin. (3), se aplică taxa valorică din art. 3 alin. (1), fără a transfera acel plafon. Cererea de suspendare se taxează cu 50 lei. Nu presupune că includerea unui partaj incidental reduce întreaga taxă la plafonul contestației: capetele cu finalitate diferită se taxează după natura lor, în condițiile art. 34, iar cauțiunea suspendării se examinează separat. [60] [61] [59] [62] [41]
Când trec la procedura specială sau la altă etapă?
Analiza de mai sus pornește de la condițiile cererii creditorului personal și de la urmărirea civilă a imobilului comun. [10] [44]
Dacă urmărirea este fiscală, orientarea specifică se află în Executarea fiscală a datoriei unui soț și partajul bunului comun. Pentru o procedură de insolvență personală, consultă Partajul în insolvența persoanei fizice. Dacă bunul este sechestrat într-un dosar penal, traseul relevant este Partajul când există sechestru penal. Identifică procedura din actele primite înainte de alegerea ghidului; condițiile și termenele de mai sus privesc partajul și contestația în regimul civil analizat. [44] [36]
Dacă altcineva a deschis deja partajul și creditorul urmărește să participe, vezi Intervenția creditorului într-un partaj în curs. Dacă împărțirea este deja încheiată, vezi Creditorul contestă un partaj deja făcut. Art. 679 distinge participarea creditorului la partaj de posibilitatea atacării partajului efectuat; alege ghidul după stadiul real și măsura urmărită. [79]
Executare fiscală. Pentru imobilul comun, art. 242 alin. (1) din Codul de procedură fiscală limitează executarea la bunurile atribuite debitorului prin partaj judiciar sau la sultă. [80] La cererea părții interesate, instanța poate decide împărțirea bunurilor comune chiar în cadrul contestației la executarea fiscală. [81] Această contestație are reguli proprii, iar suspendarea provizorie reglementată de Codul de procedură civilă este exclusă. [82]
Insolvență. În lichidarea de active a persoanei fizice reglementată de Legea nr. 151/2015, lichidatorul formulează cererea de partaj a bunurilor comune pentru valorificare, iar instanța competentă în acea procedură soluționează și partajul, prin derogare de la regulile obișnuite de competență. [83] Deschiderea acestei proceduri suspendă de drept executările individuale împotriva averii debitorului, în limitele legii; suspendarea nu se extinde la executarea codebitorilor ori a terților garanți. [84] [85] În insolvența profesionistului supus Legii nr. 85/2014, art. 75 alin. (1) stabilește suspendarea demersurilor pentru realizarea creanțelor asupra averii debitorului și valorificarea acestora prin cererea de admitere a creanței. Verifică această regulă și excepțiile ei înainte de a continua un demers individual; acțiunile împotriva codebitorilor ori a terților garanți sunt exceptate expres. [86] [87]
Sechestru penal. Pentru a stabili dacă bunul poate fi valorificat și ce demers este necesar, identifică organul care a dispus măsura, actul comunicat și stadiul procesului penal. Persoana interesată are căile de contestație din art. 250 alin. (1) și art. 250¹ alin. (1) din Codul de procedură penală (CPP), în condițiile fiecărei norme. [88] [89] Partajul civil nu ține locul hotărârii organului penal privind menținerea ori ridicarea măsurii, soluții care se examinează și la verificarea periodică prevăzută de art. 250² CPP. [90]
Termene și repere procedurale
Lista de pași
Întrebări frecvente
Este suficient să arăt că nu am semnat împrumutul?
Creditorul poate vinde direct jumătate din locuința noastră?
Nu poate presupune că o jumătate este deja individualizată într-un bun aflat în devălmășie. Pentru creditorul personal funcționează condițiile art. 353 și, la imobile, regula partajului prealabil. Excepția art. 818 alin. (3) cere o cotă neîndoielnic stabilită și înscrisă prin fracțiune în cartea funciară. [9] [10] [44] [46]
Dacă cer partajul, deși datoria nu este a mea, se oprește automat licitația?
Trebuie creditorul să introducă întotdeauna o contestație ca să obțină partajul?
Partajul cerut de creditorul personal șterge ipoteca băncii?
Nu. Art. 678 alin. (3) protejează, în condițiile sale, urmărirea bunului comun de către creditorul garantat înainte și după partaj. Repartizarea bunului între soți nu echivalează cu stingerea creanței sau radierea garanției. [21]
De reținut
Arată cele 14 idei principale ale ghidului
Contribuția soților se prezumă egală până la proba contrară și se raportează la dobândirea bunurilor și îndeplinirea obligațiilor comune.
Suspendarea judiciară conform art. 719 alin. (1), în legătură cu contestația, este limitată până la soluționarea acesteia în primă instanță.
Urmărirea directă a unei cote imobiliare în condițiile art. 818 alin. (3) presupune o fracțiune neîndoielnic stabilită și înscrisă în cartea funciară.
Cum pregătesc actele pentru creanță, bunuri și executare
Ghidul descrie regulile în vigoare la data actualizării, 29 octombrie 2026. Dacă situația ta este mai veche, unele reguli pot fi diferite.
Surse și trimiteri
- Sursa 1: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 340 lit. a)a) bunurile dobândite prin moștenire legală, legat sau donație, cu excepția cazului în care dispunătorul a prevăzut, în mod expres, că ele vor fi comune;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 2: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 340 lit. g)g) bunurile, sumele de bani sau orice valori care înlocuiesc un bun propriu, precum și bunul dobândit în schimbul acestora;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 3: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
- Sursa 4: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 351 lit. a)a) obligațiile născute în legătură cu conservarea, administrarea sau dobândirea bunurilor comune;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 5: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
- Sursa 6: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 351 lit. c)c) obligațiile asumate de oricare dintre soți pentru acoperirea cheltuielilor obișnuite ale căsătoriei;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 7: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 351 lit. d)d) repararea prejudiciului cauzat prin însușirea, de către unul dintre soți, a bunurilor aparținând unui terț, în măsura în care, prin aceasta, au sporit bunurile comune ale soților.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 8: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 352 alin. (1)(1) În măsura în care obligațiile comune nu au fost acoperite prin urmărirea bunurilor comune, soții răspund solidar, cu bunurile proprii. În acest caz, cel care a plătit datoria comună se subrogă în drepturile creditorului pentru ceea ce a suportat peste cota-parte ce i-ar reveni din comunitate dacă lichidarea s-ar face la data plății datoriei.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 9: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 353 alin. (1)(1) Bunurile comune nu pot fi urmărite de creditorii personali ai unuia dintre soți.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 10: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 353 alin. (2)(2) Cu toate acestea, după urmărirea bunurilor proprii ale soțului debitor, creditorul său personal poate cere partajul bunurilor comune, însă numai în măsura necesară pentru acoperirea creanței sale.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 11: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
- Sursa 12: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 356Dacă regimul comunității de bunuri încetează prin desfacerea căsătoriei, foștii soți rămân coproprietari în devălmășie asupra bunurilor comune până la stabilirea cotei-părți ce revine fiecăruia.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 13: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 357 alin. (1)(1) În cadrul lichidării comunității, fiecare dintre soți preia bunurile sale proprii, după care se va proceda la partajul bunurilor comune și la regularizarea datoriilor.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 14: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 357 alin. (2)(2) În acest scop, se determină mai întâi cota-parte ce revine fiecărui soț, pe baza contribuției sale atât la dobândirea bunurilor comune, cât și la îndeplinirea obligațiilor comune. Până la proba contrară, se prezumă că soții au avut o contribuție egală.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 15: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 676 alin. (2) teza introductivă(2) Dacă bunul este indivizibil ori nu este comod partajabil în natură, partajul se va face în unul dintre următoarele moduri:
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 16: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 676 alin. (2) lit. a)a) atribuirea întregului bun, în schimbul unei sulte, în favoarea unuia ori a mai multor coproprietari, la cererea acestora;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 17: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 676 alin. (2) lit. b)b) vânzarea bunului în modul stabilit de coproprietari ori, în caz de neînțelegere, la licitație publică, în condițiile legii, și distribuirea prețului către coproprietari proporțional cu cota-parte a fiecăruia dintre ei.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 18: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 677 alin. (1)(1) Oricare dintre coproprietari poate cere stingerea datoriilor născute în legătură cu coproprietatea și care sunt scadente ori devin scadente în cursul anului în care are loc partajul.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 19: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 677 alin. (2)(2) Suma necesară pentru stingerea acestor obligații va fi preluată, în lipsa unei stipulații contrare, din prețul vânzării bunului comun cu ocazia partajului și va fi suportată de către coproprietari proporțional cu cota-parte a fiecăruia.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 20: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 678 alin. (1)(1) Creditorii unui coproprietar pot urmări silit cota lui parte din dreptul asupra bunului comun sau pot cere instanței împărțeala bunului, caz în care urmărirea se va face asupra părții de bun sau, după caz, asupra sumei de bani cuvenite debitorului.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 21: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 678 alin. (3)(3) Creditorii care au un drept de garanție asupra bunului comun ori cei a căror creanță s-a născut în legătură cu conservarea sau administrarea acestuia au dreptul să urmărească silit bunul, în mâinile oricui s-ar găsi, atât înainte, cât și după partaj.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 22: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 94 pct. 1 lit. j)j) cererile de împărțeală judiciară, indiferent de valoare; ...
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 23: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 117 alin. (1)(1) Cererile privitoare la drepturile reale imobiliare se introduc numai la instanța în a cărei circumscripție este situat imobilul.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 24: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 117 alin. (3)(3) Dispozițiile alin. (1) și (2) se aplică, prin asemănare, și în cazul acțiunilor posesorii, acțiunilor în grănițuire, acțiunilor privitoare la îngrădirile dreptului de proprietate imobiliară, precum și în cazul celor de împărțeală judiciară a unui imobil, când indiviziunea nu rezultă din succesiune.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 25: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 123 alin. (1)(1) Cererile accesorii, adiționale, precum și cele incidentale se judecă de instanța competentă pentru cererea principală, chiar dacă ar fi de competența materială sau teritorială a altei instanțe judecătorești, cu excepția cererilor prevăzute la art. 120.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 26: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 181 alin. (1) pct. 22. când termenul se socotește pe zile, nu intră în calcul ziua de la care începe să curgă termenul, nici ziua când acesta se împlinește; ...
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 27: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 181 alin. (2)(2) Când ultima zi a unui termen cade într-o zi nelucrătoare, termenul se prelungește până în prima zi lucrătoare care urmează.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 28: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 182 alin. (1)(1) Termenul care se socotește pe zile, săptămâni, luni sau ani se împlinește la ora 24,00 a ultimei zile în care se poate îndeplini actul de procedură.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 29: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 183 alin. (1)(1) Actul de procedură, depus înăuntrul termenului prevăzut de lege prin scrisoare recomandată la oficiul poștal sau depus la un serviciu de curierat rapid ori la un serviciu specializat de comunicare ori trimis prin fax sau e-mail, este socotit a fi făcut în termen.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 30: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 249Cel care face o susţinere în cursul procesului trebuie să o dovedească, în afară de cazurile anume prevăzute de lege.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 31: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 632 alin. (1)(1) Executarea silită se poate efectua numai în temeiul unui titlu executoriu.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 32: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 712 alin. (1)(1) Împotriva executării silite, a încheierilor date de executorul judecătoresc, precum și împotriva oricărui act de executare se poate face contestație de către cei interesați sau vătămați prin executare. De asemenea, se poate face contestație la executare și în cazul în care executorul judecătoresc refuză să efectueze o executare silită sau să îndeplinească un act de executare silită în condițiile legii.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 33: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 712 alin. (4)(4) Împărțirea bunurilor proprietate comună pe cote-părți sau în devălmășie poate fi hotărâtă, la cererea părții interesate, și în cadrul judecării contestației la executare.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 34: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 714 alin. (1)(1) Contestația se introduce la instanța de executare.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 35: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 714 alin. (2)(2) În cazul urmăririi silite a imobilelor, al urmăririi silite a fructelor și a veniturilor generale ale imobilelor, precum și în cazul predării silite a bunurilor imobile, dacă imobilul se află în circumscripția altei curți de apel decât cea în care se află instanța de executare, contestația se poate introduce și la judecătoria de la locul situării imobilului.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 36: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 715 alin. (1) teza introductivă(1) Dacă prin lege nu se prevede altfel, contestația privitoare la executarea silită propriu-zisă se poate face în termen de 15 zile de la data când:
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 37: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 715 alin. (1) pct. 11. contestatorul a luat cunoștință de actul de executare pe care-l contestă; ...
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 38: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 715 alin. (4)(4) Dacă prin lege nu se prevede altfel, contestația prin care o terță persoană pretinde că are un drept de proprietate sau un alt drept real asupra bunului urmărit poate fi introdusă în tot cursul executării silite, dar nu mai târziu de 15 zile de la efectuarea vânzării ori de la data predării silite a bunului.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 39: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 715 alin. (5)(5) Neintroducerea contestației în termenul prevăzut la alin. (4) nu îl împiedică pe cel de-al treilea să își realizeze dreptul pe calea unei cereri separate, în condițiile legii, sub rezerva drepturilor definitiv dobândite de către terții adjudecatari în cadrul vânzării silite a bunurilor urmărite.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 40: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 719 alin. (1)(1) Până la soluționarea contestației la executare sau a altei cereri privind executarea silită, la solicitarea părții interesate și numai pentru motive temeinice, instanța competentă poate suspenda executarea. Suspendarea se poate solicita odată cu contestația la executare sau prin cerere separată.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 41: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 719 alin. (2) teza introductivă(2) Pentru a se dispune suspendarea, cel care o solicită trebuie să dea în prealabil o cauțiune, calculată la valoarea obiectului contestației, după cum urmează:
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 42: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 719 alin. (4) teza introductivă(4) Suspendarea executării este obligatorie și cauțiunea nu este necesară dacă:
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 43: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 719 alin. (7)(7) Dacă există urgență și dacă, în cazurile prevăzute la alin. (2), respectiv alin. (3), s-a plătit cauțiunea, instanța poate dispune, prin încheiere și fără citarea părților, suspendarea provizorie a executării până la soluționarea cererii de suspendare. Încheierea nu este supusă niciunei căi de atac. Cauțiunea depusă potrivit prezentului alineat rămâne indisponibilizată chiar dacă cererea de suspendare provizorie este respinsă și este deductibilă din cauțiunea finală stabilită de instanță, dacă este cazul.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 44: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 818 alin. (1)(1) Creditorii personali ai unui debitor coproprietar sau codevălmaș nu vor putea să urmărească partea acestuia din imobilele aflate în proprietate comună, ci vor trebui să ceară mai întâi partajul acestora. La cererea creditorului, acțiunea în împărțeală poate fi notată în cartea funciară.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 45: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 818 alin. (2)(2) Până la soluționarea partajului, prin hotărâre rămasă definitivă, urmărirea imobilului este de drept suspendată. Dacă nu s-a făcut decât cerere de partaj, până la soluționarea acesteia, prin hotărâre rămasă definitivă, se suspendă prescripția dreptului la acțiune contra debitorului coproprietar sau devălmaș.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 46: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 818 alin. (3)(3) Creditorii personali pot urmări însă cota-parte determinată a debitorului lor din dreptul de proprietate asupra imobilului, fără a mai fi necesar să ceară partajul, dacă ea este neîndoielnic stabilită și lămurită și este înscrisă, prin arătarea unei fracțiuni, în cartea funciară. În acest caz, coproprietarii vor putea cere punerea în vânzare a întregului imobil aflat în coproprietate în condițiile prevăzute la art. 823.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 47: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 865 alin. (1) teza introductivă(1) În cazul în care urmărirea silită a fost pornită de mai mulți creditori sau când, până la eliberarea sau distribuirea sumei rezultate din executare, au depus și alți creditori titlurile lor, executorul judecătoresc procedează la distribuirea sumei potrivit următoarei ordini de preferință, dacă legea nu prevede altfel:
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 48: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 867Dacă există creditori care, asupra bunului vândut, au drepturi de gaj, ipotecă sau alte drepturi de preferință conservate, în condițiile prevăzute de lege, la distribuirea sumei rezultate din vânzarea bunului, creanțele lor vor fi plătite înaintea creanțelor prevăzute la art. 865 alin. (1) lit. c).
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 49: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 981+ Articolul 981 Cuprinsul cererii Reclamantul este obligat să arate în cerere, pe lângă mențiunile prevăzute la art. 194, persoanele între care urmează a avea loc partajul, titlul pe baza căruia acesta este cerut, toate bunurile supuse partajului, valoarea lor, locul unde acestea se află, precum și persoana care le deține sau le administrează.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 50: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 984 alin. (1)(1) Dacă părțile nu ajung la o înțelegere sau nu încheie o tranzacție potrivit celor arătate la art. 983, instanța va stabili bunurile supuse împărțelii, calitatea de coproprietar, cota-parte ce se cuvine fiecăruia și creanțele născute din starea de proprietate comună pe care coproprietarii le au unii față de alții. Dacă se împarte o moștenire, instanța va mai stabili datoriile transmise prin moștenire, datoriile și creanțele comoștenitorilor față de defunct, precum și sarcinile moștenirii.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 51: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 985 alin. (3)(3) Prin aceeași încheiere, instanța va dispune efectuarea unei expertize pentru formarea loturilor. Raportul de expertiză va arăta valoarea bunurilor și criteriile avute în vedere la stabilirea acestei valori, va indica dacă bunurile sunt comod partajabile în natură și în ce mod, propunând, la solicitarea instanței, loturile ce urmează a fi atribuite.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 52: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 988+ Articolul 988 Criteriile partajului La formarea și atribuirea loturilor, instanța va ține seama, după caz, și de acordul părților, mărimea cotei-părți ce se cuvine fiecăreia din masa bunurilor de împărțit, natura bunurilor, domiciliul și ocupația părților, faptul că unii dintre coproprietari, înainte de a se cere împărțeala, au făcut construcții sau îmbunătățiri cu acordul celorlalți coproprietari sau altele asemenea.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 53: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 994 alin. (2)(2) Sumele depuse de unul dintre coproprietari pentru ceilalți, precum și cele rezultate din vânzare vor fi împărțite de instanță potrivit dreptului fiecărui coproprietar.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 54: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 995 alin. (3)(3) Hotărârea de partaj este supusă numai apelului. Cu toate acestea, dacă partajul s-a cerut pe cale incidentală, hotărârea este supusă acelorași căi de atac ca și hotărârea dată asupra cererii principale. Același este și termenul pentru exercitarea căii de atac, chiar dacă se atacă numai soluția dată asupra partajului. Aplicarea criteriilor prevăzute la art. 988 nu poate fi cenzurată pe calea recursului.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 55: OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbruTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 5 alin. (1) teza introductivă(1) În materia partajului judiciar, se taxează cu jumătate din taxa stabilită potrivit art. 3 alin. (1) cererile care privesc:
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 56: OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbruTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 5 alin. (1) lit. e)e) partajul propriu-zis, indiferent de modalitatea de realizare a acestuia, la valoarea masei partajabile. ...
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 57: OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbruTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 5 alin. (2)(2) Dacă cererile în materia partajului judiciar prevăzute la alin. (1) se formulează în cadrul aceleiași acțiuni, aceasta se taxează cu o singură taxă, stabilită potrivit alin. (1), calculată la valoarea cea mai mare.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 58: OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbruTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 5 alin. (3)(3) Cererile privind stabilirea calității de coproprietar și stabilirea cotei-părți ce se cuvine fiecărui coproprietar, precum și cererile privind stabilirea calității de moștenitor și a cotei-părți ce se cuvine fiecărui moștenitor se taxează cu 50 lei pentru fiecare coproprietar sau, după caz, moștenitor.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 59: OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbruTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 10 alin. (1) lit. b)b) cereri de suspendare a executării silite, inclusiv a executării provizorii - 50 lei. ...
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 60: OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbruTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 10 alin. (2)(2) În cazul contestației la executarea silită, taxa se calculează la valoarea bunurilor a căror urmărire se contestă sau la valoarea debitului urmărit, când acest debit este mai mic decât valoarea bunurilor urmărite. Taxa aferentă acestei contestații nu poate depăși suma de 1.000 lei, indiferent de valoarea contestată. În cazul în care obiectul executării silite nu este evaluabil în bani, contestația la executare se taxează cu 100 lei.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 61: OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbruTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 10 alin. (3)(3) În cazul în care prin contestația la executare silită se invocă, în condițiile art. 712 alin. (2) din Codul de procedură civilă , și motive de fapt sau de drept privitoare la fondul dreptului, taxa de timbru se stabilește potrivit art. 3 alin. (1).
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 62: OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbruTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 34 alin. (1)(1) Când o acțiune are mai multe capete de cerere, cu finalitate diferită, taxa judiciară de timbru se datorează pentru fiecare capăt de cerere în parte, după natura lui, cu excepția cazurilor în care prin lege se prevede altfel.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 63: Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civilTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 35Dispozițiile art. 351-354 din Codul civil sunt aplicabile și căsătoriilor în ființă la data intrării în vigoare a Codului civil, dacă datoria s-a născut după această dată.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 64: Decizia CCR nr. 531/2023Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
par. 1616. Autorii excepției de neconstituționalitate, terți interesați în cadrul raportului execuțional, sunt nemulțumiți de faptul că dispozițiile legale criticate - cu referire la suspendarea de drept a executării silite - au aplicabilitate doar în situația în care creditorii personali ai debitorului solicită partajul bunului aflat în coproprietate, iar nu și în situația în care partajul este solicitat, în cadrul judecării contestației la executare, de către un terț care invocă un drept de coproprietate cu privire la bun. Terții interesați au posibilitatea de a solicita instanței judecătorești suspendarea executării silite cu plata prealabilă a unei cauțiuni în condițiile art. 719 din Codul de procedură civilă. ...
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 65: Decizia CCR nr. 531/2023Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
par. 2424. Prin urmare, faptul că art. 818 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă reglementează suspendarea de drept a urmăririi imobilului până la soluționarea partajului în situația în care creditorii personali ai debitorului coproprietar sau codevălmaș cer partajul, iar nu și situația în care alți coproprietari ai imobilului cer partajul, fără a avea în același timp și calitatea de creditori, nu este de natură să încalce dispozițiile constituționale ale art. 16. Un terț care invocă un drept de coproprietate cu privire la un bun poate să solicite suspendarea executării în condițiile art. 719 din Codul de procedură civilă, respectiv cu plata unei cauțiuni. ...
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 66: Decizia CCR nr. 531/2023Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
dispozitivRespinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Adriana Ursu și Marian Desliu în Dosarul nr. 26.362/299/2018 al Tribunalului București - Secția a III-a civilă și constată că dispozițiile art. 719 alin. (1), (2) și (4) și ale art. 818 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului București - Secția a III-a civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 24 octombrie 2023.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 67: Decizia ÎCCJ nr. 2/2021 (recurs în interesul legii)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
dispozitiv: operative proposition 1În interpretarea și aplicarea sintagmei „până la soluționarea contestației la executare“ din cuprinsul art. 719 alin. (1) din Codul de procedură civilă , suspendarea executării silite este limitată în timp până la soluționarea în primă instanță a contestației la executare.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 68: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 818 alin. (2)(2) Până la soluționarea partajului, prin hotărâre rămasă definitivă, urmărirea imobilului este de drept suspendată. Dacă nu s-a făcut decât cerere de partaj, până la soluționarea acesteia, prin hotărâre rămasă definitivă, se suspendă prescripția dreptului la acțiune contra debitorului coproprietar sau devălmaș.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 69: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 712 alin. (4)(4) Împărțirea bunurilor proprietate comună pe cote-părți sau în devălmășie poate fi hotărâtă, la cererea părții interesate, și în cadrul judecării contestației la executare.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 70: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 713 alin. (1)(1) Dacă executarea silită se face în temeiul unei hotărâri judecătorești sau arbitrale, debitorul nu va putea invoca pe cale de contestație motive de fapt sau de drept pe care le-ar fi putut opune în cursul judecății în primă instanță sau într-o cale de atac ce i-a fost deschisă.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 71: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 713 alin. (2)(2) În cazul în care executarea silită se face în temeiul unui alt titlu executoriu decât o hotărâre judecătorească, se pot invoca în contestația la executare și motive de fapt sau de drept privitoare la fondul dreptului cuprins în titlul executoriu, numai dacă legea nu prevede în legătură cu acel titlu executoriu o cale procesuală pentru desființarea lui, inclusiv o acțiune de drept comun.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 72: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 718 alin. (1)(1) Hotărârea pronunțată cu privire la contestație poate fi atacată numai cu apel, cu excepția hotărârilor pronunțate în temeiul art. 712 alin. (4) și art. 715 alin. (4) care pot fi atacate în condițiile dreptului comun.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 73: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 719 alin. (3)(3) Dacă obiectul contestației nu este evaluabil în bani, cauțiunea va fi de 1.000 lei, în afară de cazul în care legea dispune altfel.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 74: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 24+ Articolul 24 Legea aplicabilă proceselor noi Dispozițiile legii noi de procedură se aplică numai proceselor și executărilor silite începute după intrarea acesteia în vigoare.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 75: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 25 alin. (1)(1) Procesele în curs de judecată, precum și executările silite începute sub legea veche rămân supuse acelei legi.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 76: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 185 alin. (1)(1) Când un drept procesual trebuie exercitat într-un anumit termen, nerespectarea acestuia atrage decăderea din exercitarea dreptului, în afară de cazul în care legea dispune altfel. Actul de procedură făcut peste termen este lovit de nulitate.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 77: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 715 alin. (1) pct. 22. cel interesat a primit comunicarea ori, după caz, înștiințarea privind înființarea popririi. Dacă poprirea este înființată asupra unor venituri periodice, termenul de contestație pentru debitor începe cel mai târziu la data efectuării primei rețineri din aceste venituri de către terțul poprit; ...
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 78: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 715 alin. (1) pct. 33. debitorul care contestă executarea însăși a primit încheierea de încuviințare a executării sau somația ori de la data când a luat cunoștință de primul act de executare, în cazurile în care nu a primit încheierea de încuviințare a executării și nici somația sau executarea se face fără somație. ...
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 79: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 679 alin. (1)(1) Creditorii personali ai unui coproprietar vor putea, de asemenea, să intervină, pe cheltuiala lor, în partajul cerut de coproprietari ori de un alt creditor. Ei nu pot însă să atace un partaj efectuat, afară numai dacă acesta s-a făcut în lipsa lor și fără să se țină seama de opoziția pe care au făcut-o, precum și în cazurile când partajul a fost simulat ori s-a făcut astfel încât creditorii nu au putut să intervină în proces.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 80: Codul de procedură fiscală (Legea nr. 207/2015)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 242 alin. (1)(1) Sunt supuse executării silite bunurile imobile proprietate a debitorului, dispozițiile art. 238 alin. (7) lit. b) aplicându-se în mod corespunzător. În situația în care debitorul deține bunuri în proprietate comună cu alte persoane, executarea silită se întinde numai asupra bunurilor atribuite debitorului în urma partajului judiciar, respectiv asupra sultei.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 81: Codul de procedură fiscală (Legea nr. 207/2015)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 262 alin. (2)(2) La cererea părții interesate instanța poate decide, în cadrul contestației la executare, asupra împărțirii bunurilor pe care debitorul le deține în proprietate comună cu alte persoane.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 82: Codul de procedură fiscală (Legea nr. 207/2015)Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 260 alin. (2)(2) Dispozițiile privind suspendarea provizorie a executării silite prevăzute de Codul de procedură civilă, republicat, nu sunt aplicabile.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 83: Legea nr. 151/2015 privind procedura insolvenței persoanelor fiziceTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 58 alin. (2)(2) În vederea valorificării bunurilor deținute de debitor în coproprietate sau devălmășie, lichidatorul formulează cerere de partaj. Instanța competentă în procedura de insolvență prin lichidare de active, prin derogare de la regulile de competență referitoare la partaj, soluționează și această cerere, în condițiile art. 980 și următoarelor din Codul de procedură civilă, inclusiv în situația prevăzută la art. 54 alin. (6) din prezenta lege.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 84: Legea nr. 151/2015 privind procedura insolvenței persoanelor fiziceTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 50 alin. (1) lit. b), partea introductivăb) se suspendă de drept executările silite individuale împotriva averii debitorului, dacă suspendarea nu a operat anterior, ca efect al unei proceduri de insolvență pe bază de plan de rambursare a datoriilor; suspendarea operează:
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 85: Legea nr. 151/2015 privind procedura insolvenței persoanelor fiziceTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 50 alin. (2)(2) Nu sunt supuse suspendării prevăzute la alin. (1) lit. b) măsurile de executare silită îndreptate împotriva codebitorilor și/sau terților garanți.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 86: Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvențăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 75 alin. (1)(1) De la data deschiderii procedurii se suspendă de drept toate acțiunile judiciare, extrajudiciare sau măsurile de executare silită pentru realizarea creanțelor asupra averii debitorului. Valorificarea drepturilor acestora se poate face numai în cadrul procedurii insolvenței, prin depunerea cererilor de admitere a creanțelor. Repunerea pe rol a acestora este posibilă doar în cazul desființării hotărârii de deschidere a procedurii, a revocării încheierii de deschidere a procedurii sau în cazul închiderii procedurii în condițiile art. 178. În cazul în care hotărârea de deschidere a procedurii este desființată sau, după caz, revocată, acțiunile judiciare sau extrajudiciare pentru realizarea creanțelor asupra averii debitorului pot fi repuse pe rol, iar măsurile de executare silită pot fi reluate. La data rămânerii definitive a hotărârii de deschidere a procedurii, atât acțiunea judiciară sau extrajudiciară, cât și executările silite suspendate încetează.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 87: Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvențăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 75 alin. (2) lit. b)b) acțiunile judiciare îndreptate împotriva codebitorilor și/sau terților garanți;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 88: Legea nr. 70/2025 pentru modificarea și completarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penalăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
articol unic pct. 4 (art. 250 alin. (1) CPP)(1) Împotriva ordonanței prin care procurorul a dispus asupra luării măsurii asigurătorii sau a modului de aducere la îndeplinire a acesteia, suspectul, inculpatul, partea civilă sau orice altă persoană interesată poate face contestație, în termen de 3 zile de la data comunicării ordonanței, la judecătorul de drepturi și libertăți de la instanța căreia i-ar reveni competența să judece cauza în fond.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 89: Legea nr. 70/2025 pentru modificarea și completarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penalăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
articol unic pct. 5 (art. 250¹ alin. (1) CPP)(1) Împotriva încheierii prin care s-a pronunțat judecătorul de cameră preliminară, instanța de judecată sau instanța de apel asupra luării măsurii asigurătorii, inculpatul, procurorul, partea civilă sau orice altă persoană interesată poate face contestație, în termen de 48 de ore de la pronunțare sau, după caz, de la comunicare. Contestația se depune, după caz, la judecătorul de cameră preliminară, instanța de judecată sau instanța de apel care a pronunțat încheierea atacată și se înaintează, împreună cu dosarul cauzei, după caz, judecătorului de cameră preliminară de la instanța ierarhic superioară, respectiv instanței ierarhic superioare, în termen de 48 de ore de la înregistrare.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 90: Legea nr. 6/2021Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
Vezi extrasul citat
art. 19 pct. 2 (art. 250² CPP)În tot cursul procesului penal, procurorul, judecătorul de cameră preliminară sau, după caz, instanța de judecată verifică periodic, dar nu mai târziu de 6 luni în cursul urmăririi penale, respectiv un an în cursul judecății, dacă subzistă temeiurile care au determinat luarea sau menținerea măsurii asigurătorii, dispunând, după caz, menținerea, restrângerea sau extinderea măsurii dispuse, respectiv ridicarea măsurii dispuse, prevederile art. 250 și 250^1 aplicându-se în mod corespunzător.
Textul în documentul-sursă ↗