⌕Meniu

Mărirea, micșorarea sau încetarea pensiei de întreținere

Pensia de întreținere existentă poate fi majorată, redusă sau oprită prin hotărârea instanței dacă se schimbă împrejurările relevante. Cererea trebuie să compare nevoile beneficiarului și mijloacele celui obligat cu situația avută în vedere anterior; simpla nemulțumire față de cuantum nu înlocuiește această demonstrație. [1] [2] O pensie în sumă fixă se indexează de drept trimestrial, iar o cotă procentuală se aplică potrivit formulei din titlu. Aceste operațiuni trebuie deosebite de modificarea pensiei și de corectarea unei hotărâri. [3] [4] [5] În procesul de majorare a pensiei datorate de părinte copilului, audierea copilului de cel puțin 10 ani și ancheta psihosocială nu sunt obligatorii în fiecare dosar, potrivit Deciziei Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) nr. 36/2026. [6]

ACTUALIZAT
TIMP DE CITIRE
15 minute
CATEGORIE
Întreținere și pretenții financiare în familie
Cuprins · 15 secțiuni
  1. 01Cui se adresează
  2. 02Obligația existentă și schimbarea urmărită
  3. 03Ce trebuie dovedit pentru majorare, reducere sau încetare
  4. 04Cum deosebesc suma fixă, procentul și indexarea
  5. 05Cine formulează cererea, unde o depune și ce anexează
  6. 06Sunt obligatorii audierea copilului și ancheta psihosocială?
  7. 07Cum cer majorarea pensiei convenite anterior la notar
  8. 08Ce fac dacă salariul scade
  9. 09Ce procedură aleg dacă hotărârea spune sumă fixă, deși am cerut procent
  10. 10De când se aplică modificarea și ce se întâmplă cu restanțele
  11. 11Dacă întreținerea este cerută prima dată după majorat
  12. 12Termene și repere
  13. 13Lista de pași
  14. 14Întrebări frecvente
  15. 15Surse și trimiteri

Cui se adresează

✓ SE APLICĂ DACĂ

  • Pensii de întreținere existente, în principal în raporturile părinte–copil.

  • Titlu judecătoresc sau acord parental autentic; cerere autonomă internă de modificare.

✕ NU ACOPERĂ

  • Prima stabilire a întreținerii studentului major după o înțelegere verbală, tratată în ghidul dedicat.

  • Calculul individual al debitului, executarea silită în detaliu și competența internațională.

  • Contractul voluntar de întreținere și obligațiile subsidiare ale altor rude, care cer analiza propriilor condiții.

Obligația existentă și schimbarea urmărită

Pornește de la dispozitivul hotărârii sau de la clauza din acordul autentic care stabilește pensia. Notează beneficiarul, suma ori procentul, baza de calcul, scadența și durata. Legea admite atât suma fixă, cât și cota din venitul net lunar; plata se face la termenele convenite sau stabilite prin hotărâre. [4] [7]

Situația Demersul de analizat
Nevoile beneficiarului ori mijloacele celui obligat s-au schimbat Cerere de majorare, reducere sau încetare, cu explicarea și dovedirea schimbării. [1] [2]
Pensia este o sumă fixă și trebuie actualizată cu inflația Indexarea legală trimestrială; aceasta nu cere, ca regulă, o nouă hotărâre de majorare pentru a opera. [3]
Titlul stabilește clar o cotă, iar venitul cuprins în baza de calcul variază Aplicarea aceleiași cote la baza indicată în titlu; schimbarea cotei este o chestiune diferită. [4]
Dispozitivul hotărârii are o eroare materială ori este neclar Îndreptare sau lămurire, în limitele procedurilor respective; ele nu permit rejudecarea soluției pe fond. [8] [5]

Păstrează separat cuantumul pensiei curente și eventualele rate restante. Art. 531 din Codul civil privește modificarea ori încetarea plății, iar art. 533 privește scadențele; depunerea unei cereri noi nu este, prin ea însăși, o desființare a titlului anterior. [1] [7]

Ce trebuie dovedit pentru majorare, reducere sau încetare

Instanța compară situația actuală cu aceea pe care s-a bazat obligația existentă. Întreținerea se stabilește în funcție de nevoia celui care o cere și de mijloacele celui care trebuie să o plătească. Sunt relevante, de exemplu, cheltuieli școlare ori medicale noi, schimbarea veniturilor, a bunurilor disponibile sau a celorlalte obligații legale. Exemplele indică fapte de demonstrat, nu motive care garantează singure admiterea cererii. [1] [9] [10] [2]

Pentru majorare, prezintă concret ce cheltuieli au crescut și ce mijloace are părintele. Legea stabilește plafoane de până la o pătrime din venitul lunar net pentru un copil, o treime pentru doi și o jumătate pentru trei sau mai mulți copii. Sunt limite maxime, nu procente care se acordă automat. Întreținerea copiilor, împreună cu aceea datorată legal altor persoane, nu poate depăși jumătate din venitul net lunar al persoanei obligate. [11] [12] [9]

Pentru reducere, dovedește scăderea efectivă a mijloacelor și consecința ei asupra posibilității de plată. Evaluarea nu se oprește la salariul dintr-o singură lună: legea cere să fie avute în vedere și bunurile, posibilitatea realizării de venituri și celelalte obligații. O nouă cheltuială sau un nou credit nu produce automat o reducere în detrimentul copilului. [13] [10] [1]

Pentru încetare, arată de ce nu mai sunt îndeplinite condițiile obligației pentru perioada vizată. Împlinirea vârstei de 18 ani trebuie analizată împreună cu durata înscrisă în titlu și cu situația copilului: părinții datorează întreținere copilului major aflat în continuarea studiilor până la terminarea lor, fără a depăși 26 de ani. Nu confunda încetarea efectelor unui titlu limitat la minorat cu inexistența oricărui drept ulterior la întreținere. [1] [14]

Pentru întreținerea minorului, faptul că acesta are bunuri nu înlătură singur starea de nevoie; legea are o regulă specială și o excepție atunci când întreținerea ar primejdui existența părinților. Nu aplica mecanic minorului regula generală a autosusținerii din bunuri. [15] [16]

Cum deosebesc suma fixă, procentul și indexarea

Dacă titlul stabilește o sumă fixă, scăderea salariului nu transformă acea sumă într-un procent și nu autorizează recalcularea ei unilaterală. Pentru schimbarea obligației în funcție de noile împrejurări, solicită instanței reducerea. Separat, suma fixă beneficiază de indexarea trimestrială de drept în funcție de rata inflației. [4] [1] [3]

Dacă titlul stabilește o cotă procentuală, valoarea de plată rezultă din aplicarea cotei la venitul definit de titlu. Verifică formularea integrală: o referire la venitul net, la un anumit venit ori la un prag minim nu poate fi înlocuită cu o formulă aleasă de plătitor. Scăderea bazei poate schimba valoarea aritmetică, dar nu schimbă procentul înscris; pentru reducerea cotei sau schimbarea formei trebuie analizată cererea corespunzătoare. [4] [1]

Dacă dispozitivul spune o sumă în lei, deși tu ai cerut procent, nu decide doar după cererea inițială. Compară cererea, considerentele și dispozitivul hotărârii. Diferența poate proveni dintr-o eroare materială, dintr-o exprimare neclară sau din soluția pe care instanța a ales-o efectiv; fiecare situație are altă procedură, explicat în secțiunea 8. [8] [5] [17]

Cine formulează cererea, unde o depune și ce anexează

Dreptul la întreținere aparține beneficiarului. Cererea pentru copil se formulează în numele acestuia, cu reprezentarea ori asistarea cerută de vârstă și de situația juridică; părintele nu trebuie prezentat automat drept titular personal al pensiei copilului. Codul civil distinge reprezentarea minorului de exercitarea drepturilor după 14 ani, cu încuviințările prevăzute de lege. Persoana obligată la plată formulează cererea de reducere sau de încetare împotriva creditorului întreținerii. [18] [19] [20] [1]

Pentru o cerere autonomă de modificare a pensiei, competența materială revine, în mod obișnuit, judecătoriei, ca instanță de tutelă și familie. Regula teritorială este instanța domiciliului pârâtului. Creditorul care cere întreținere beneficiază și de opțiunea instanței propriului domiciliu; această opțiune este prevăzută pentru creditorul reclamant, nu pentru debitorul care cere reducerea. Dacă cererea este accesorie unui alt proces sau există legături cu alt stat, competența se analizează în cadrul respectiv. [21] [22] [23]

În cerere identifică părțile și reprezentarea, titlul existent, modificarea solicitată, cuantumul ori cota cerută și data de la care dorești aplicarea ei. Explică faptele noi și temeiurile, arată probele pentru fiecare pretenție și semnează cererea. [24] [25] [26] [27] [28] [29]

Pregătește, potrivit situației:

  • hotărârea sau acordul autentic care stabilește pensia și actele ulterioare care au modificat-o; ele permit identificarea obligației pe care o compari cu situația nouă; [1] [28]
  • acte privind copilul, studiile și cheltuielile relevante, inclusiv documente medicale când invoci nevoi de această natură; [14] [2]
  • documente privind veniturile și modificarea lor, bunurile și celelalte obligații legale ale celui care plătește; [10] [2]
  • dovezi ale plăților și un calcul distinct al ratelor achitate, al sumelor cerute și al perioadei vizate. [7] [26]

Cel care face o susținere trebuie, în principiu, să o dovedească. Dacă un înscris necesar se află la o autoritate, o instituție sau un terț, indică deținătorul și cere obținerea lui prin instanță; admiterea și administrarea probei se fac în condițiile legii. Nu prezenta venitul presupus al celuilalt părinte drept venit dovedit. [30] [31] [32] [33]

Acțiunile și cererile privind obligația legală de întreținere prezentată aici, inclusiv căile de atac, sunt scutite de taxa judiciară de timbru. Această scutire nu înseamnă că orice altă cheltuială a procesului este eliminată; de exemplu, cheltuielile de judecată au regim separat. [34] [35] [36]

Sunt obligatorii audierea copilului și ancheta psihosocială?

Nu, în procesul care are ca obiect majorarea pensiei de întreținere datorate de părinte copilului. Prin Decizia nr. 36 din 23 februarie 2026, publicată în Monitorul Oficial nr. 495 din 16 iunie 2026, Înalta Curte a stabilit că, în această procedură, nu sunt obligatorii nici ascultarea copilului care a împlinit 10 ani, nici efectuarea anchetei psihosociale. [6]

Dezlegarea este obligatorie pentru instanțe. Textul oficial nu conține o mențiune separată privind caracterul definitiv; decizia soluționează chestiunea de drept, nu cuantumul pensiei din dosarul individual. [37] [6]

Instanța nu trebuie, așadar, să impună aceste demersuri în fiecare dosar de majorare numai pentru că beneficiarul pensiei este minor. Ancheta rămâne însă posibilă atunci când instanța o consideră necesară în împrejurările concrete, cu respectarea regulilor probelor și a interesului superior al copilului. Lipsa obligativității nu înseamnă interzicerea probei. [38] [39]

Copilul își păstrează dreptul de a cere să fie ascultat; refuzul trebuie motivat, iar opinia copilului ascultat se apreciază în funcție de vârstă și maturitate. Dacă audierea judiciară are loc în condițiile art. 140³ din Legea nr. 272/2004, sunt aplicabile garanțiile acestei proceduri, inclusiv participarea psihologului din cadrul Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC). [40] [41] [42]

Verifică toate pretențiile din dosar. O cerere privind schimbarea modalității executării întreținerii trebuie încadrată separat; Înalta Curte a precizat că această problemă depășește dezlegarea privind simpla majorare. Dispozitivul Deciziei nr. 36/2026 nu formulează o regulă generală pentru reducere, încetare, locuința copilului sau toate celelalte litigii familiale. [43] [44]

Pentru majorare, pregătește probele schimbării nevoilor și mijloacelor și urmează măsurile dispuse de instanță. Nu amâna depunerea numai fiindcă presupui că trebuie să obții din proprie inițiativă o anchetă nouă, obligatorie în orice dosar. [6] [45]

Cum cer majorarea pensiei convenite anterior la notar

Existența acordului notarial nu exclude cererea de modificare a pensiei legale. Art. 531 alin. (1) permite modificarea pensiei existente fără să limiteze această posibilitate la obligațiile stabilite anterior prin hotărâre judecătorească. În plus, nimeni nu poate renunța pentru viitor la dreptul la întreținere. Rezultă că trebuie analizate schimbările intervenite după acord, iar convenția nu trebuie tratată ca o înghețare definitivă a nevoilor copilului. [46] [47]

Anexează acordul parental ori convenția autentică ce conține obligația, împreună cu modificările ulterioare. Certificatul de divorț dovedește desfacerea căsătoriei și numele foștilor soți; el nu înlocuiește citirea clauzelor pensiei. Regulamentul notarial distinge autentificarea acordului parental de eliberarea certificatului. [48] [49]

Precizează pensia stabilită inițial, împrejurările schimbate, suma ori cota nouă solicitată și momentul de la care o ceri. Propune probe privind nevoile copilului și mijloacele părintelui. Cererea de modificare a obligației legale este diferită de contestarea valabilității actului: simpla solicitare a unui cuantum mai mare, pe baza unor împrejurări noi, nu trebuie prezentată drept anulare a divorțului ori apel împotriva notarului. [46] [2] [26] [27]

Verifică și efectul executoriu al actului. Înscrisul autentic care constată o creanță certă și lichidă este titlu executoriu la exigibilitate, iar acordul parental autentic are regimul prevăzut de art. 101 alin. (2) din Legea nr. 36/1995. În condițiile legii, duplicatul ori copia legalizată din arhiva notarului poate suplini lipsa originalului. Existența noului proces nu echivalează cu ștergerea ratelor scadente din titlu. [50] [51] [7]

Dacă părinții aleg autentificarea unui nou acord parental, se aplică regulile acelei proceduri: pentru valabilitate, notarul trebuie să obțină raportul de anchetă psihosocială și să asculte minorul în condițiile art. 264 din Codul civil. Regula ÎCCJ privind procesul judiciar de majorare nu înlătură aceste cerințe notariale. [52] [53] [6]

Ce fac dacă salariul scade

Verifică mai întâi cum este exprimată pensia în titlu. Dacă este o sumă fixă, pregătește cererea de reducere și nu înlocui suma, din proprie inițiativă, cu un procent din salariul nou. Dacă este o cotă clară din venitul net, calculează valoarea potrivit clauzei existente și verifică eventualele limite sau praguri prevăzute acolo; pentru schimbarea cotei ai nevoie de demersul corespunzător. [4] [1]

Documentează când și de ce s-a redus venitul: modificarea contractului, încetarea raportului de muncă, documentele de venit și, dacă este cazul, situația medicală ori alte împrejurări care afectează capacitatea reală de câștig. Prezintă și celelalte mijloace și obligații relevante. Instanța poate lua în considerare posibilitatea de a obține venituri, nu numai venitul declarat într-un moment izolat. [13] [10] [2]

Explică efectul schimbării în raport cu nevoile actuale ale copilului și solicită expres cuantumul ori cota nouă și data aplicării. Faptul că salariul a scăzut este un element de analiză, nu o hotărâre automată de reducere. [9] [1] [26]

Depunerea cererii de reducere nu suspendă prin ea însăși obligația din titlu. Păstrează dovezile plăților și tratează distinct executarea existentă, eventualele cereri de suspendare și noua soluție. Pentru hotărârile privind sumele datorate cu titlu de întreținere, legea prevede executare provizorie de drept, iar suspendarea are o procedură separată. [1] [7] [54] [55]

Ce procedură aleg dacă hotărârea spune sumă fixă, deși am cerut procent

Pentru o hotărâre judecătorească, stabilește natura problemei înainte să formulezi cererea. Faptul că ai cerut procent nu dovedește singur că suma fixă din dispozitiv este o greșeală materială; poate fi chiar soluția dată pe fond. Procedurile de mai jos au obiecte diferite. [8] [5] [17]

Problema identificată Procedura și limita ei
Eroare de calcul, transcriere ori altă eroare materială Îndreptarea, potrivit art. 442 din Codul de procedură civilă (CPC). Nu permite schimbarea soluției juridice sub pretextul corectării unei cifre. [8]
Dispozitivul este neclar ca înțeles, întindere sau aplicare ori conține dispoziții contradictorii Lămurirea sau înlăturarea dispozițiilor contradictorii, potrivit art. 443 CPC, la instanța care a pronunțat hotărârea. [5]
Instanța a omis să se pronunțe asupra unui capăt de cerere Completarea, potrivit art. 444 CPC, cu respectarea termenului acestei proceduri. O soluție nefavorabilă asupra unui capăt nu este o omisiune. [56]
Instanța a soluționat cererea, dar consideri greșită forma sau valoarea acordată Calea de atac disponibilă, de regulă apelul, în termenul legal; îndreptarea și lămurirea nu sunt o nouă judecată pe fond. [17] [57] [8] [5]

Termenul general de apel este de 30 de zile de la comunicarea hotărârii, dacă legea nu prevede altfel. Se aplică regulile calculului pe zile, ale zilei nelucrătoare și ale depunerii în termen. Comunicarea odată cu încheierea de încuviințare a executării și apelul formulat înaintea comunicării au reguli proprii în art. 468; verifică actele primite și nu calcula mecanic numai de la pronunțare. [57] [58] [59] [60] [61] [62]

Apelul se depune la instanța a cărei hotărâre se atacă, potrivit art. 471 alin. (1) CPC. [63]

Pentru completare, art. 444 prevede, ca regulă, termenul în care poate fi declarat apelul ori recursul împotriva hotărârii; textul conține și termene speciale pentru alte categorii de hotărâri. Analizează separat termenul apelului și pe cel al completării. O cerere de lămurire nu trebuie folosită ca motiv pentru a presupune că termenul căii de atac nu mai curge. [56] [57]

Dacă, după titlul anterior, au apărut împrejurări noi, cererea de modificare întemeiată pe art. 531 are alt obiect decât criticarea soluției inițiale. Ea trebuie susținută prin schimbarea situației, nu folosită ca înlocuitor al unui apel pierdut. [1] [17]

De când se aplică modificarea și ce se întâmplă cu restanțele

Indică expres perioada pentru care soliciți modificarea. Codul civil prevede că pensia se datorează de la data cererii de chemare în judecată și permite acordarea pentru o perioadă anterioară dacă introducerea cererii a fost întârziată din culpa debitorului. Pentru o majorare cerută de la sesizarea instanței, arată atât schimbările relevante, cât și data concretă solicitată. O perioadă anterioară nu se acordă automat doar fiindcă nevoile au crescut mai devreme. [64] [65] [1]

La reducere sau încetare, cere instanței să stabilească expres momentul efectelor și explică faptele pe care îl întemeiezi. Nu transforma regula privind acordarea întreținerii pentru trecut într-o promisiune că reducerea se aplică automat din ziua pierderii salariului sau că dispare întregul debit acumulat. Citește soluția concretă împreună cu titlul anterior și cu scadențele ratelor. [1] [64] [65] [7]

O cerere privind restituirea întreținerii presupune, în condițiile art. 534, dovada că aceasta nu era datorată. Admiterea unei reduceri nu trebuie tratată, fără analiza perioadei și a soluției, ca drept automat de a recupera toate plățile făcute anterior. [66] [1]

Dacă hotărârea privește sume datorate cu titlu de întreținere, executarea provizorie de drept trebuie luată în calcul chiar dacă există apel. Apelul nu suspendă automat executarea în cazurile exceptate de lege; o solicitare de suspendare se examinează potrivit procedurii distincte. [54] [67] [55]

Dacă întreținerea este cerută prima dată după majorat

Un student major care solicită prima dată stabilirea întreținerii, după o înțelegere verbală între părinți, nu trebuie trimis automat pe traseul modificării unei pensii deja stabilite. Dreptul prevăzut de art. 499 alin. (3), studiile și situația veniturilor se analizează pentru cererea proprie a adultului. O înțelegere verbală nu trebuie prezentată ca hotărâre sau acord autentic existent. [14] [50]

Pentru acest traseu, vezi Pensia de întreținere după 18 ani: studii și venituri proprii. Dacă există deja un titlu, citește și limita lui temporală înainte să decizi dacă este necesară modificarea lui sau o cerere pentru un drept aferent perioadei de după majorat. [14] [1]

Termene și repere procedurale

REGULĂApelul împotriva hotărârii pentru care se aplică termenul general
Interval

30 de zile, dacă legea nu prevede un termen special. [57]

De când începe

Comunicarea hotărârii; art. 468 alin. (2) reglementează comunicarea împreună cu încheierea de încuviințare a executării, iar alin. (3) situația apelului formulat înainte de comunicare. [57] [58] [59]

Cum se aplică

La termenul pe zile nu se numără ziua de la care începe să curgă și nici ziua când se împlinește. Dacă ultima zi este nelucrătoare, termenul se prelungește până în prima zi lucrătoare următoare. Pentru actele depuse prin mijloacele prevăzute de lege, se verifică dovada și momentul depunerii potrivit art. 183 CPC. [60] [61] [62]

Consecințe

Nerespectarea termenului pentru exercitarea dreptului procesual atrage decăderea, dacă legea nu dispune altfel; actul făcut peste termen este lovit de nulitate, cu posibilitatea repunerii numai în condițiile legale. [71] [69] [70]

[57][58][59][60][61][62][71][69][70][72][73][56][68]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

  • Durata de 30 de zile este regula generală a apelului, nu termen universal pentru orice cerere ori cale de atac; completarea hotărârii are regulile proprii din art. 444. [57] [56]

  • Decesul părții care are interes să facă apel întrerupe termenul în condițiile art. 469 alin. (1); repunerea în termen cere motive temeinic justificate și respectarea art. 186. [68] [69] [70]

Lista de pași

  • Identifică titlul integral, beneficiarul, suma ori cota, baza de calcul, scadența și durata. [4] [7]

  • Separă schimbarea împrejurărilor de indexare și de eventuala eroare sau neclaritate a hotărârii. [1] [3] [8] [5]

  • Pregătește probele nevoilor actuale, veniturilor, bunurilor și celorlalte obligații și explică diferența față de situația anterioară. [10] [2] [30]

  • Precizează ce soliciți, cuantumul ori cota, perioada și probele fiecărei pretenții și semnează cererea. [26] [27] [28] [29]

  • Pentru pensia convenită la notar, atașează acordul care conține obligația, nu doar certificatul de divorț. [48] [49]

  • Verifică data comunicării hotărârii și termenul eventualei căi de atac, separat de cererea de modificare. [57] [60] [1]

  • Păstrează dovezile plăților și separă pensia curentă, ratele scadente și perioada pentru care ceri modificarea. [7] [1]

Întrebări frecvente

Sunt obligatorii audierea copilului și ancheta psihosocială într-o cerere de majorare a pensiei?

Nu sunt obligatorii în fiecare proces de majorare a pensiei datorate de părinte copilului, conform Deciziei ÎCCJ nr. 36/2026. Ancheta poate fi dispusă în funcție de circumstanțe, iar copilul poate cere să fie ascultat. Pentru alte pretenții formulate în același dosar se analizează separat regulile aplicabile. [6] [45] [40] [43]

Cum cer majorarea, reducerea ori încetarea întreținerii după schimbarea nevoilor sau mijloacelor?

Identifică titlul existent, compară situația actuală cu cea avută în vedere anterior și cere expres modificarea, cuantumul ori cota și data aplicării. Depune probe privind nevoile și mijloacele, la instanța competentă; pentru cererea autonomă, de regulă judecătoria. Indexarea unei sume fixe este distinctă de această modificare. [1] [2] [26] [21] [3]

Cum cer în instanță majorarea unei pensii convenite anterior la notar?

Anexează acordul autentic care conține pensia, arată ce s-a schimbat după încheierea lui și solicită noul cuantum ori noua cotă, cu probe și perioada cerută. Modificarea obligației legale pentru împrejurări noi se deosebește de contestarea valabilității convenției; certificatul de divorț nu înlocuiește acordul parental. [46] [48] [49] [2] [26]

Cum cer reducerea pensiei după scăderea salariului și ce fac dacă titlul pare fix, deși am cerut procent?

Pentru o sumă fixă, dovedește schimbarea mijloacelor și cere reducerea; nu recalcula unilateral ca și cum titlul ar prevedea procent. Dacă problema este în hotărârea inițială, deosebește eroarea materială, neclaritatea, omisiunea și soluția greșită pe fond: procedurile sunt îndreptarea, lămurirea, completarea sau calea de atac, după caz. Termenul general de apel este de 30 de zile de la comunicare, cu regulile și excepțiile legale. [1] [10] [8] [5] [56] [17] [57]

De reținut

Arată cele 13 idei principale ale ghidului

  • Modificarea pensiei existente cere evaluarea împrejurărilor schimbate privind nevoile și mijloacele.

    [1][9]

  • Plafoanele fracționare sunt limite maxime și nu justifică acordarea automată a procentului maxim.

    [11][12][9]

  • Suma fixă se indexează trimestrial de drept; indexarea și modificarea judiciară sunt mecanisme distincte.

    [3][1]

  • O scădere salarială nu modifică unilateral o pensie stabilită ca sumă fixă.

    [4][1]

  • În cererile de majorare părinte–copil, audierea copilului de cel puțin 10 ani și ancheta nu sunt automat obligatorii.

    [6]

  • Ancheta poate fi necesară în cazul concret, iar copilul păstrează dreptul de a solicita ascultarea.

    [45][40]

  • Dezlegarea din Decizia ÎCCJ nr. 36/2026 nu trebuie extinsă automat la pretenții distincte ori la toate litigiile familiale.

    [43][44]

  • Pensia legală convenită la notar poate fi supusă modificării pentru împrejurări noi; autentificarea unui acord parental nou are propriile cerințe.

    [46][52]

  • Opțiunea teritorială a domiciliului creditorului reclamant nu este acordată prin art. 113 alin. (1) pct. 2 din Codul de procedură civilă debitorului care cere reducerea.

    [22][23]

  • Eroarea materială, neclaritatea dispozitivului, omisiunea și soluția greșită pe fond cer proceduri diferite.

    [8][5][56][17]

  • Termenul general de apel este de 30 de zile de la comunicare, cu regulile și excepțiile prevăzute de lege.

    [57][60][61]

  • Depunerea cererii nu șterge automat restanțele și nu justifică o restituire generală a plăților anterioare.

    [1][7][66]

  • Întreținerea după majorat pentru continuarea studiilor trebuie distinsă de durata titlului emis pentru minorat.

    [14][1]

Pensia de întreținere după 18 ani: studii și venituri proprii

Ghidul descrie regulile în vigoare la data actualizării, 21 octombrie 2026. Dacă situația ta este mai veche, unele reguli pot fi diferite.

Surse și trimiteri

  1. Sursa 1: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 531 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 531 alin. (1)
    (1) Dacă se ivește o schimbare în ceea ce privește mijloacele celui care prestează întreținerea și nevoia celui care o primește, instanța de tutelă, potrivit împrejurărilor, poate mări sau micșora pensia de întreținere sau poate hotărî încetarea plății ei.
    Textul în documentul-sursă ↗
  2. Sursa 2: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 528 · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 528
    Starea de nevoie a persoanei îndreptățite la întreținere, precum și mijloacele celui care datorează întreținere pot fi dovedite prin orice mijloc de probă.
    Textul în documentul-sursă ↗
  3. Sursa 3: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 531 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 531 alin. (2)
    (2) Pensia de întreținere stabilită într-o sumă fixă se indexează de drept, trimestrial, în funcție de rata inflației.
    Textul în documentul-sursă ↗
  4. Sursa 4: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 530 alin. (3) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 530 alin. (3)
    (3) Pensia de întreținere se poate stabili sub forma unei sume fixe sau într-o cotă procentuală din venitul net lunar al celui care datorează întreținere. Dispozițiile art. 529 alin. (2) și (3) rămân aplicabile.
    Textul în documentul-sursă ↗
  5. Sursa 5: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 443 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 443 alin. (1)
    (1) În cazul în care sunt necesare lămuriri cu privire la înțelesul, întinderea sau aplicarea dispozitivului hotărârii ori dacă acesta cuprinde dispoziții contradictorii, părțile pot cere instanței care a pronunțat hotărârea să lămurească dispozitivul sau să înlăture dispozițiile potrivnice.
    Textul în documentul-sursă ↗
  6. Sursa 6: Decizia ÎCCJ nr. 36/2026 (hotărâre prealabilă)Hotărâre · dispozitiv · forma din 16 iunie 2026Înalta Curte de Casație și Justiție · 36 · 23 februarie 2026 · Caracter definitiv neprecizatTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    dispozitiv
    Admite sesizarea formulată de Tribunalul Brăila - Secția I civilă în Dosarul nr. 16.162/196/2023 pentru pronunțarea unei hotărâri prealabile.În interpretarea art. 531 alin. (1) raportat la art. 264 alin. (1) și (2) și la art. 499 alin. (4) din Codul civil stabilește următoarele:În procedurile judiciare având ca obiect cereri de majorare a pensiei de întreținere datorate de părinte copilului nu este obligatorie nici ascultarea copilului care a împlinit vârsta de 10 ani, nici efectuarea anchetei psihosociale.
    Textul în documentul-sursă ↗
  7. Sursa 7: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 533 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 533 alin. (1)
    (1) Pensia de întreținere se plătește în rate periodice, la termenele convenite de părți sau, în lipsa acordului lor, la cele stabilite prin hotărâre judecătorească.
    Textul în documentul-sursă ↗
  8. Sursa 8: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 442 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 442 alin. (1)
    (1) Erorile sau omisiunile cu privire la numele, calitatea și susținerile părților sau cele de calcul, precum și orice alte erori materiale cuprinse în hotărâri sau încheieri pot fi îndreptate din oficiu ori la cerere.
    Textul în documentul-sursă ↗
  9. Sursa 9: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 529 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 529 alin. (1)
    (1) Întreținerea este datorată potrivit cu nevoia celui care o cere și cu mijloacele celui care urmează a o plăti.
    Textul în documentul-sursă ↗
  10. Sursa 10: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 527 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 527 alin. (2)
    (2) La stabilirea mijloacelor celui care datorează întreținerea se ține seama de veniturile și bunurile acestuia, precum și de posibilitățile de realizare a acestora; de asemenea, vor fi avute în vedere celelalte obligații ale sale.
    Textul în documentul-sursă ↗
  11. Sursa 11: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 529 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 529 alin. (2)
    (2) Când întreținerea este datorată de părinte, ea se stabilește până la o pătrime din venitul său lunar net pentru un copil, o treime pentru 2 copii și o jumătate pentru 3 sau mai mulți copii.
    Textul în documentul-sursă ↗
  12. Sursa 12: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 529 alin. (3) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 529 alin. (3)
    (3) Cuantumul întreținerii datorate copiilor, împreună cu întreținerea datorată altor persoane, potrivit legii, nu poate depăși jumătate din venitul net lunar al celui obligat.
    Textul în documentul-sursă ↗
  13. Sursa 13: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 527 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 527 alin. (1)
    (1) Poate fi obligat la întreținere numai cel care are mijloacele pentru a o plăti sau are posibilitatea de a dobândi aceste mijloace.
    Textul în documentul-sursă ↗
  14. Sursa 14: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 499 alin. (3) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 499 alin. (3)
    (3) Părinții sunt obligați să îl întrețină pe copilul devenit major, dacă se află în continuarea studiilor, până la terminarea acestora, dar fără a depăși vârsta de 26 de ani.
    Textul în documentul-sursă ↗
  15. Sursa 15: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 525 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 525 alin. (1)
    (1) Minorul care cere întreținere de la părinții săi se află în nevoie dacă nu se poate întreține din munca sa, chiar dacă ar avea bunuri.
    Textul în documentul-sursă ↗
  16. Sursa 16: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 525 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 525 alin. (2)
    (2) Cu toate acestea, în cazul în care părinții n-ar putea presta întreținerea fără a-și primejdui propria lor existență, instanța de tutelă poate încuviința ca întreținerea să se asigure prin valorificarea bunurilor pe care acesta le are, cu excepția celor de strictă necesitate.
    Textul în documentul-sursă ↗
  17. Sursa 17: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 466 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 466 alin. (1)
    (1) Hotărârile pronunțate în primă instanță pot fi atacate cu apel, dacă legea nu prevede în mod expres altfel.
    Textul în documentul-sursă ↗
  18. Sursa 18: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 514 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 514 alin. (1)
    (1) Obligația de întreținere are caracter personal.
    Textul în documentul-sursă ↗
  19. Sursa 19: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 501 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 501 alin. (1)
    (1) Părinții au dreptul și îndatorirea de a administra bunurile copilului lor minor, precum și de a-l reprezenta în actele juridice civile ori de a-i încuviința aceste acte, după caz.
    Textul în documentul-sursă ↗
  20. Sursa 20: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 501 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 501 alin. (2)
    (2) După împlinirea vârstei de 14 ani minorul își exercită drepturile și își execută obligațiile singur, în condițiile legii, însă numai cu încuviințarea părinților și, după caz, a instanței de tutelă.
    Textul în documentul-sursă ↗
  21. Sursa 21: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 94 pct. 1 lit. a) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 94 pct. 1 lit. a)
    a) cererile date de Codul civil în competența instanței de tutelă și de familie, în afară de cazurile în care prin lege se prevede în mod expres altfel;
    Textul în documentul-sursă ↗
  22. Sursa 22: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 107 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 107 alin. (1)
    (1) Cererea de chemare în judecată se introduce la instanța în a cărei circumscripție domiciliază sau își are sediul pârâtul, dacă legea nu prevede altfel.
    Textul în documentul-sursă ↗
  23. Sursa 23: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 113 alin. (1) pct. 2 · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 113 alin. (1) pct. 2
    2. instanța în a cărei circumscripție domiciliază creditorul reclamant, în cererile referitoare la obligația de întreținere, inclusiv cele privind alocațiile de stat pentru copii;
    Textul în documentul-sursă ↗
  24. Sursa 24: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 194 lit. a) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 194 lit. a)
    a) numele și prenumele, domiciliul sau reședința părților ori, pentru persoane juridice, denumirea și sediul lor. De asemenea, cererea va cuprinde și codul numeric personal sau, după caz, codul unic de înregistrare ori codul de identificare fiscală, numărul de înmatriculare în registrul comerțului sau de înscriere în registrul persoanelor juridice și contul bancar ale reclamantului, precum și ale pârâtului, dacă părțile posedă ori li s-au atribuit aceste elemente de identificare potrivit legii, în măsura în care acestea sunt cunoscute de reclamant. Dispozițiile art. 148 alin. (1) teza a II-a sunt aplicabile. Dacă reclamantul locuiește în străinătate, va arăta și domiciliul ales în România unde urmează să i se facă toate comunicările privind procesul;
    Textul în documentul-sursă ↗
  25. Sursa 25: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 194 lit. b) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 194 lit. b)
    b) numele, prenumele și calitatea celui care reprezintă partea în proces, iar în cazul reprezentării prin avocat, numele, prenumele acestuia și sediul profesional. Dispozițiile art. 148 alin. (1) teza a II-a sunt aplicabile în mod corespunzător. Dovada calității de reprezentant, în forma prevăzută la art. 151, se va alătura cererii;
    Textul în documentul-sursă ↗
  26. Sursa 26: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 194 lit. c) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 194 lit. c)
    c) obiectul cererii și valoarea lui, după prețuirea reclamantului, atunci când acesta este evaluabil în bani, precum și modul de calcul prin care s-a ajuns la determinarea acestei valori, cu indicarea înscrisurilor corespunzătoare. Pentru imobile se aplică în mod corespunzător dispozițiile art. 104. Pentru identificarea imobilelor se vor arăta localitatea și județul, strada și numărul, iar în lipsă, vecinătățile, etajul și apartamentul, precum și, când imobilul este înscris în cartea funciară, numărul de carte funciară și numărul cadastral sau topografic, după caz. La cererea de chemare în judecată se va anexa extrasul de carte funciară, cu arătarea titularului înscris în cartea funciară, eliberat de biroul de cadastru și publicitate imobiliară în raza căruia este situat imobilul, iar în cazul în care imobilul nu este înscris în cartea funciară, se va anexa un certificat emis de același birou, care atestă acest fapt;
    Textul în documentul-sursă ↗
  27. Sursa 27: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 194 lit. d) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 194 lit. d)
    d) arătarea motivelor de fapt și de drept pe care se întemeiază cererea;
    Textul în documentul-sursă ↗
  28. Sursa 28: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 194 lit. e) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 194 lit. e)
    e) arătarea dovezilor pe care se sprijină fiecare capăt de cerere. Când dovada se face prin înscrisuri, se vor aplica, în mod corespunzător, dispozițiile art. 150. Când reclamantul dorește să își dovedească cererea sau vreunul dintre capetele acesteia prin interogatoriul pârâtului, va cere înfățișarea în persoană a acestuia, dacă pârâtul este o persoană fizică. În cazurile în care legea prevede că pârâtul va răspunde în scris la interogatoriu, acesta va fi atașat cererii de chemare în judecată. Când se va cere dovada cu martori, se vor arăta numele, prenumele și adresa martorilor, dispozițiile art. 148 alin. (1) teza a II-a fiind aplicabile în mod corespunzător;
    Textul în documentul-sursă ↗
  29. Sursa 29: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 194 lit. f) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 194 lit. f)
    f) semnătura.
    Textul în documentul-sursă ↗
  30. Sursa 30: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 249 · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 249
    Cel care face o susținere în cursul procesului trebuie să o dovedească, în afară de cazurile anume prevăzute de lege.
    Textul în documentul-sursă ↗
  31. Sursa 31: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 255 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 255 alin. (1)
    (1) Probele trebuie să fie admisibile potrivit legii și să ducă la soluționarea procesului.
    Textul în documentul-sursă ↗
  32. Sursa 32: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 297 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 297 alin. (1)
    (1) Când se arată că un înscris necesar soluționării procesului se află în posesia unui terț, acesta va putea fi citat ca martor, punându-i-se în vedere să aducă înscrisul în instanță.
    Textul în documentul-sursă ↗
  33. Sursa 33: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 298 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 298 alin. (1)
    (1) Dacă înscrisul se găsește în păstrarea unei autorități sau instituții publice, instanța va lua măsuri, la cererea uneia dintre părți sau din oficiu, pentru aducerea lui, în termenul fixat în acest scop, punând în vedere conducătorului autorității sau instituției publice deținătoare măsurile ce se pot dispune în caz de neconformare.
    Textul în documentul-sursă ↗
  34. Sursa 34: OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbruLege · art. 29 alin. (1) teza introductivă · forma din 1 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 29 alin. (1) teza introductivă
    (1) Sunt scutite de la plata taxei judiciare de timbru acțiunile și cererile, inclusiv cele pentru exercitarea căilor de atac, ordinare și extraordinare, referitoare la:
    Textul în documentul-sursă ↗
  35. Sursa 35: OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbruLege · art. 29 alin. (1) lit. c) · forma din 1 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 29 alin. (1) lit. c)
    c) obligațiile legale și contractuale de întreținere, inclusiv acțiunile în constatarea nulității, în anularea, rezoluțiunea sau rezilierea contractului de întreținere;
    Textul în documentul-sursă ↗
  36. Sursa 36: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 451 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 451 alin. (1)
    (1) Cheltuielile de judecată constau în taxele judiciare de timbru și timbrul judiciar, onorariile avocaților, ale experților și ale specialiștilor numiți în condițiile art. 330 alin. (3), sumele cuvenite martorilor pentru deplasare și pierderile cauzate de necesitatea prezenței la proces, cheltuielile de transport și, dacă este cazul, de cazare, precum și orice alte cheltuieli necesare pentru buna desfășurare a procesului.
    Textul în documentul-sursă ↗
  37. Sursa 37: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 521 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 521 alin. (3)
    (3) Dezlegarea dată problemelor de drept este obligatorie de la data publicării deciziei în Monitorul Oficial al României, Partea I, iar pentru instanța care a solicitat dezlegarea, de la data pronunțării deciziei.
    Textul în documentul-sursă ↗
  38. Sursa 38: Decizia ÎCCJ nr. 36/2026 (hotărâre prealabilă)Hotărâre · par. 134 · forma din 16 iunie 2026Înalta Curte de Casație și Justiție · 36 · 23 februarie 2026 · Caracter definitiv neprecizatTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    par. 134
    134. Norma prevăzută de art. 531 alin. (1) din Codul civil , pe baza căreia se derulează procedura de majorare a pensiei de întreținere, nu conține o dispoziție expresă în sensul celor arătate în precedent, așa că efectuarea anchetei psihosociale în cadrul acestor proceduri judiciare este lăsată la aprecierea instanței de judecată.
    Textul în documentul-sursă ↗
  39. Sursa 39: Decizia ÎCCJ nr. 36/2026 (hotărâre prealabilă)Hotărâre · par. 135 · forma din 16 iunie 2026Înalta Curte de Casație și Justiție · 36 · 23 februarie 2026 · Caracter definitiv neprecizatTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    par. 135
    135. Cum norma menționată nu poate fi coroborată cu o altă normă cu aplicabilitate generală ce ar obliga instanța de judecată să se pronunțe pe baza concluziilor unui raport de anchetă psihosocială în procedurile ce privesc raporturile dintre părinți și copii, împrejurarea că solicitarea de majorare privește pensia de întreținere datorată copilului nu impune altă concluzie, efectuarea anchetei psihosociale fiind lăsată la aprecierea instanței, care are a decide ținând seama de principiul interesului superior al copilului, prevăzut de art. 263 din Codul civil .
    Textul în documentul-sursă ↗
  40. Sursa 40: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 264 alin. (3) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 264 alin. (3)
    (3) Orice copil poate cere să fie ascultat, potrivit prevederilor alin. (1) și (2). Respingerea cererii de către autoritatea competentă trebuie motivată.
    Textul în documentul-sursă ↗
  41. Sursa 41: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 264 alin. (4) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 264 alin. (4)
    (4) Opiniile copilului ascultat vor fi luate în considerare în raport cu vârsta și cu gradul său de maturitate.
    Textul în documentul-sursă ↗
  42. Sursa 42: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 140³ alin. (1) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 140³ alin. (1)
    (1) În cauzele în care urmează să fie dispuse măsuri cu privire la copilul minor, altele decât cele prevăzute la art. 133, instanța de judecată procedează la ascultarea minorului doar cu participarea unui psiholog din cadrul direcției generale de asistență socială și protecția copilului.
    Textul în documentul-sursă ↗
  43. Sursa 43: Decizia ÎCCJ nr. 36/2026 (hotărâre prealabilă)Hotărâre · par. 141 · forma din 16 iunie 2026Înalta Curte de Casație și Justiție · 36 · 23 februarie 2026 · Caracter definitiv neprecizatTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    par. 141
    141. Formularea în cadrul procedurii judiciare ce se desfășoară pe temeiul art. 531 alin. (1) din Codul civil de către părintele obligat la plata pensiei de întreținere a unei pretenții în legătură cu modalitatea de executare a propriei obligații de întreținere, cazul litigiului care a generat formularea sesizării pendinte, în care tatăl copilului a formulat, pe cale reconvențională, o astfel de solicitare, obligă la clarificarea cadrului procesual obiectiv al cauzei, prin stabilirea existenței sau inexistenței legăturii dintre pretențiile formulate prin cele două cereri, principală și reconvențională, și la identificarea normelor juridice aplicabile fiecărei pretenții, chestiune ce excedează prezentei examinări.
    Textul în documentul-sursă ↗
  44. Sursa 44: Decizia ÎCCJ nr. 36/2026 (hotărâre prealabilă)Hotărâre · par. 142 · forma din 16 iunie 2026Înalta Curte de Casație și Justiție · 36 · 23 februarie 2026 · Caracter definitiv neprecizatTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    par. 142
    142. În considerarea celor ce preced, și răspunsul la cea de-a doua întrebare este negativ, urmând a fi formulat în limitele sesizării, în sensul că, în interpretarea art. 531 alin. (1) din Codul civil raportat la art. 499 alin. (4) din Codul civil , în procedurile judiciare având ca obiect cererea de majorare a pensiei de întreținere datorate de către părinte copilului nu este obligatorie efectuarea unei anchete psihosociale.
    Textul în documentul-sursă ↗
  45. Sursa 45: Decizia ÎCCJ nr. 36/2026 (hotărâre prealabilă)Hotărâre · par. 133 · forma din 16 iunie 2026Înalta Curte de Casație și Justiție · 36 · 23 februarie 2026 · Caracter definitiv neprecizatTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    par. 133
    133. Pe cale de interpretare logică, în celelalte proceduri judiciare întocmirea unui raport de anchetă psihosocială este lăsată la aprecierea instanței de judecată, care are a dispune, cu respectarea principiului rolului judecătorului în aflarea adevărului, în raport cu circumstanțele particulare ale cauzei și cu dispozițiile Codului de procedură civilă privitoare la probe.
    Textul în documentul-sursă ↗
  46. Sursa 46: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 531 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 531 alin. (1)
    (1) Dacă se ivește o schimbare în ceea ce privește mijloacele celui care prestează întreținerea și nevoia celui care o primește, instanța de tutelă, potrivit împrejurărilor, poate mări sau micșora pensia de întreținere sau poate hotărî încetarea plății ei.
    Textul în documentul-sursă ↗
  47. Sursa 47: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 515 · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 515
    Nimeni nu poate renunța pentru viitor la dreptul său la întreținere.
    Textul în documentul-sursă ↗
  48. Sursa 48: Regulamentul de aplicare a Legii notarilor publici și a activității notariale nr. 36/1995, aprobat prin Ordinul ministrului justiției nr. 2333/C/2013Normă · art. 273 · forma din 25 noiembrie 2020Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 273
    Dacă soții stăruie în cererea de divorț și dacă, în acest sens, consimțământul lor este liber și neviciat, după autentificarea acordului părinților cu privire la copiii minori, notarul public întocmește o încheiere de admitere a cererii de divorț prin acordul părților, încheiere prin care constată că aceștia își exprimă consimțământul liber și neviciat și sunt îndeplinite, cumulativ, și celelalte condiții legale prevăzute de Codul civil pentru desfacerea căsătoriei.
    Textul în documentul-sursă ↗
  49. Sursa 49: Regulamentul de aplicare a Legii notarilor publici și a activității notariale nr. 36/1995, aprobat prin Ordinul ministrului justiției nr. 2333/C/2013Normă · art. 276 alin. (1) · forma din 25 noiembrie 2020Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 276 alin. (1)
    (1) Certificatul de divorț face dovada desfacerii căsătoriei prin acordul soților, precum și a numelui de familie pe care fiecare dintre soți îl va purta după divorț.
    Textul în documentul-sursă ↗
  50. Sursa 50: Legea nr. 36/1995 a notarilor publici și a activității notarialeLege · art. 101 alin. (1) · forma din 6 decembrie 2024Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 101 alin. (1)
    (1) Înscrisul autentificat de notarul public care constată o creanță certă și lichidă are putere de titlu executoriu la data exigibilității acesteia. În lipsa înscrisului original poate constitui titlu executoriu duplicatul sau copia legalizată de pe exemplarul din arhiva notarului public.
    Textul în documentul-sursă ↗
  51. Sursa 51: Legea nr. 36/1995 a notarilor publici și a activității notarialeLege · art. 101 alin. (2) · forma din 6 decembrie 2024Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 101 alin. (2)
    (2) Constituie, de asemenea, titlu executoriu acordul parental încheiat prin înscris autentificat cu ocazia divorțului sau ulterior acestui moment, în care, exercitând împreună autoritatea părintească, părinții se înțeleg cu privire la aspecte cum sunt: stabilirea locuinței copilului, modalitatea de păstrare a legăturilor personale cu minorul ale părintelui cu care acesta nu locuiește, precum și alte măsuri asupra cărora părinții pot să dispună în condițiile art. 375 alin. (2) din Codul civil, republicat , cu modificările ulterioare.
    Textul în documentul-sursă ↗
  52. Sursa 52: Legea nr. 36/1995 a notarilor publici și a activității notarialeLege · art. 102 · forma din 6 decembrie 2024Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 102
    Pentru valabilitatea acordului parental încheiat în procedura divorțului sau în orice alte situații, notarul public, cu ocazia autentificării, este obligat să obțină raportul de anchetă psihosocială și să procedeze la ascultarea minorului în condițiile art. 264 din Codul civil, republicat , cu modificările ulterioare.  +
    Textul în documentul-sursă ↗
  53. Sursa 53: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 264 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 264 alin. (1)
    (1) În procedurile administrative sau judiciare care îl privesc, ascultarea copilului care a împlinit vârsta de 10 ani este obligatorie. Cu toate acestea, poate fi ascultat și copilul care nu a împlinit vârsta de 10 ani, dacă autoritatea competentă consideră că acest lucru este necesar pentru soluționarea cauzei.
    Textul în documentul-sursă ↗
  54. Sursa 54: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 448 alin. (1) pct. 4 · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 448 alin. (1) pct. 4
    4. rente ori sume datorate cu titlu de obligație de întreținere sau alocație pentru copii, precum și pensii acordate în cadrul asigurărilor sociale;
    Textul în documentul-sursă ↗
  55. Sursa 55: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 450 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 450 alin. (1)
    (1) Suspendarea executării provizorii va putea fi solicitată fie prin cererea de apel, fie distinct în tot cursul judecății în apel.
    Textul în documentul-sursă ↗
  56. Sursa 56: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 444 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 444 alin. (1)
    (1) Dacă prin hotărârea dată instanța a omis să se pronunțe asupra unui capăt de cerere principal sau accesoriu ori asupra unei cereri conexe sau incidentale, se poate cere completarea hotărârii în același termen în care se poate declara, după caz, apel sau recurs împotriva acelei hotărâri, iar în cazul hotărârilor date în căile extraordinare de atac sau în fond după casarea cu reținere, în termen de 15 zile de la pronunțare. În cazul hotărârilor definitive pronunțate în apel sau în recurs, completarea acestora se poate cere în termen de 15 zile de la comunicare.
    Textul în documentul-sursă ↗
  57. Sursa 57: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 468 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 468 alin. (1)
    (1) Termenul de apel este de 30 de zile de la comunicarea hotărârii, dacă legea nu dispune altfel.
    Textul în documentul-sursă ↗
  58. Sursa 58: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 468 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 468 alin. (2)
    (2) Termenul de apel prevăzut la alin. (1) curge de la comunicarea hotărârii, chiar atunci când aceasta a fost făcută odată cu încheierea de încuviințare a executării silite.
    Textul în documentul-sursă ↗
  59. Sursa 59: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 468 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 468 alin. (3)
    (3) Dacă o parte face apel înainte de comunicarea hotărârii, aceasta se socotește comunicată la data depunerii cererii de apel.
    Textul în documentul-sursă ↗
  60. Sursa 60: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 181 alin. (1) pct. 2 · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 181 alin. (1) pct. 2
    2. când termenul se socotește pe zile, nu intră în calcul ziua de la care începe să curgă termenul, nici ziua când acesta se împlinește;
    Textul în documentul-sursă ↗
  61. Sursa 61: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 181 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 181 alin. (2)
    (2) Când ultima zi a unui termen cade într-o zi nelucrătoare, termenul se prelungește până în prima zi lucrătoare care urmează.
    Textul în documentul-sursă ↗
  62. Sursa 62: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 183 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 183 alin. (1)
    (1) Actul de procedură, depus înăuntrul termenului prevăzut de lege prin scrisoare recomandată la oficiul poștal sau depus la un serviciu de curierat rapid ori la un serviciu specializat de comunicare ori trimis prin fax sau e-mail, este socotit a fi făcut în termen.
    Textul în documentul-sursă ↗
  63. Sursa 63: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 471 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 471 alin. (1)
    (1) Apelul și, când este cazul, motivele de apel se depun la instanța a cărei hotărâre se atacă, sub sancțiunea nulității.
    Textul în documentul-sursă ↗
  64. Sursa 64: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 532 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 532 alin. (1)
    (1) Pensia de întreținere se datorează de la data cererii de chemare în judecată.
    Textul în documentul-sursă ↗
  65. Sursa 65: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 532 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 532 alin. (2)
    (2) Cu toate acestea, pensia poate fi acordată și pentru o perioadă anterioară, dacă introducerea cererii de chemare în judecată a fost întârziată din culpa debitorului.
    Textul în documentul-sursă ↗
  66. Sursa 66: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 534 · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 534
    Dacă, din orice motiv, se dovedește că întreținerea prestată, de bunăvoie sau ca urmare a unei hotărâri judecătorești, nu era datorată, cel care a executat obligația poate să ceară restituirea de la cel care a primit-o sau de la cel care avea, în realitate, obligația să o presteze, în acest din urmă caz, pe temeiul îmbogățirii fără justă cauză.
    Textul în documentul-sursă ↗
  67. Sursa 67: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 468 alin. (5) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 468 alin. (5)
    (5) Termenul de apel suspendă executarea hotărârii de primă instanță, cu excepția cazurilor anume prevăzute de lege. În aceleași condiții, executarea se suspendă dacă apelul a fost exercitat în termen.
    Textul în documentul-sursă ↗
  68. Sursa 68: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 469 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 469 alin. (1)
    (1) Termenul de apel se întrerupe prin moartea părții care are interes să facă apel. În acest caz se face din nou o singură comunicare a hotărârii, la cel din urmă domiciliu al părții, pe numele moștenirii, fără să se arate numele și calitatea fiecărui moștenitor.
    Textul în documentul-sursă ↗
  69. Sursa 69: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 186 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 186 alin. (1)
    (1) Partea care a pierdut un termen procedural va fi repusă în termen numai dacă dovedește că întârzierea se datorează unor motive temeinic justificate.
    Textul în documentul-sursă ↗
  70. Sursa 70: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 186 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 186 alin. (2)
    (2) În acest scop, partea va îndeplini actul de procedură în cel mult 15 zile de la încetarea împiedicării, cerând totodată repunerea sa în termen. În cazul exercitării căilor de atac, această durată este aceeași cu cea prevăzută pentru exercitarea căii de atac.
    Textul în documentul-sursă ↗
  71. Sursa 71: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 185 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 185 alin. (1)
    (1) Când un drept procesual trebuie exercitat într-un anumit termen, nerespectarea acestuia atrage decăderea din exercitarea dreptului, în afară de cazul în care legea dispune altfel. Actul de procedură făcut peste termen este lovit de nulitate.
    Textul în documentul-sursă ↗
  72. Sursa 72: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 25 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 25 alin. (1)
    (1) Procesele în curs de judecată, precum și executările silite începute sub legea veche rămân supuse acelei legi.
    Textul în documentul-sursă ↗
  73. Sursa 73: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 27 · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 27
    Hotărârile rămân supuse căilor de atac, motivelor și termenelor prevăzute de legea sub care a început procesul.
    Textul în documentul-sursă ↗
Ai nevoie de un avocat? Scrie-ne. Găsim pentru tine un avocat colaborator potrivit cazului tău, care te contactează în cel mult 2 zile lucrătoare. Prima consultație este gratuită și nu te obligă la nimic. Când poate fi util un avocat.

Ghiduri înrudite

Pensia de întreținere după 18 ani: studii și venituri propriiC03 · 13 MIN · GHID
SURSA
TOATE SURSELE

    Semnalează o eroare

    Spune-ne ce ai observat. Referința de mai jos se adaugă automat în mesaj. Nu include date personale sau detalii despre cazul tău.

    C03-006 · https://divortpartaj.org/ghiduri/marirea-micsorarea-sau-incetarea-pensiei-de-intretinere/
    Scrie-ne despre eroare

    Instalează pe iPhone sau iPad

    1. Apasă butonul Distribuie din Safari (pătratul cu săgeata în sus).
    2. Alege Adaugă pe ecranul principal.
    3. Apasă Adaugă. Aplicația apare lângă celelalte.

    Ghidurile principale, checklisturile și glosarul rămân disponibile și fără semnal.

    CONTACT · AVOCAȚI COLABORATORI

    Scrie-ne

    1. Scrii pe scurt ce se întâmplă.
    2. Echipa DivortPartaj.org citește mesajul și alege un avocat colaborator potrivit cazului tău.
    3. Avocatul te contactează în cel mult 2 zile lucrătoare. Prima consultație este gratuită și nu te obligă la nimic. Numele și datele tale de contact îi sunt arătate doar după ce confirmă că preia cererea.

    Site-ul nu primește comision. Dacă vrei să continui după prima consultație, onorariul îl stabilești direct cu avocatul.

    Scrie pe scurt ce se întâmplă și ce întrebare ai. Numele și datele de contact pune-le în câmpurile de mai sus. Nu include CNP, date de card sau de cont, detalii medicale amănunțite sau copii ale actelor: avocatul ți le va cere, dacă e nevoie.

    Cum folosim datele: Confidențialitate.

    Gratuit · fără comision