⌕Meniu

Măsuri provizorii pentru copil și locuință în timpul divorțului

În timpul divorțului poți cere, prin ordonanță președințială, o soluție temporară pentru locuința copilului, întreținere, încasarea alocației și folosirea locuinței familiei. Cererea trebuie să spună concret ce măsură este necesară acum și de ce nu poate aștepta judecarea fondului. Aceste măsuri, prevăzute de art. 920 din Codul de procedură civilă, nu se confundă cu ceea ce instanța trebuie să soluționeze la divorț potrivit art. 919. [1] [2] [3] [4] [5] [6] [7] [8] [1] [9] [10]

ACTUALIZAT
TIMP DE CITIRE
15 minute
CATEGORIE
Copiii: autoritate, locuință și relații personale
Cuprins · 17 secțiuni
  1. 01Cui se adresează
  2. 02Ce pot cere pe durata divorțului
  3. 03Ce soluționează instanța din oficiu și ce trebuie cerut
  4. 04Cum arăt urgența și caracterul temporar
  5. 05Cum formulez fiecare dintre cele patru măsuri
  6. 06Întreținerea și calculele care nu sunt sume garantate
  7. 07Instanța și pregătirea cererii
  8. 08Ce acte și probe pregătesc
  9. 09Ascultarea copilului și cele trei rapoarte diferite
  10. 10Cum se judecă urgent și ce înseamnă cele 30 de zile
  11. 11Taxele și costurile trebuie verificate pe fiecare capăt
  12. 12Apelul și calculul unui termen
  13. 13Ce nu trebuie confundat cu această procedură
  14. 14Termene și repere
  15. 15Lista de pași
  16. 16Întrebări frecvente
  17. 17Surse și trimiteri

Cui se adresează

✓ SE APLICĂ DACĂ

  • Părinți cu divorț pendinte care au nevoie de măsuri temporare privind copilul și folosirea locuinței familiei. [1] [2] [3]

✕ NU ACOPERĂ

  • Procedurile internaționale și cele penale nu sunt rezolvate de regulile civile prezentate aici. Protecția specială are competență și procedură distincte. [14] [15] [16] [17] [18] [19]

Ce pot cere pe durata divorțului

Articolul 920 permite instanței să ia măsuri provizorii pe tot timpul procesului. Enumerarea sa privește patru obiecte: locuința copiilor minori, obligația de întreținere, încasarea alocației de stat pentru copii și folosirea locuinței familiei. Nu este necesar să le ceri pe toate dacă situația reclamă numai una dintre ele. Formulează distinct fiecare măsură, cu persoana vizată și soluția efectiv cerută. [1] [9] [10]

Ordonanța nu împarte proprietatea locuinței și nu hotărăște definitiv toate raporturile dintre părinți. O cerere intitulată „temporară” rămâne necorespunzătoare acestei proceduri dacă, prin conținut, rezolvă fondul ori creează o situație care nu mai poate fi restabilită. De exemplu, justificarea folosirii provizorii a locuinței nu este aceeași cu justificarea atribuirii proprietății la partaj. [20] [3]

Pentru o măsură înaintea ori în afara divorțului, analiza pornește de la condițiile ordonanței și de la dreptul concret protejat, nu de la existența fictivă a unui divorț. Acest ghid privește ruta cu divorț pendinte; instanța competentă și temeiul cererii trebuie verificate separat dacă dosarul nu există. [1] [2] [3] [21] [22] [23] [24]

Ce soluționează instanța din oficiu și ce trebuie cerut

La soluționarea divorțului, când soții au copii minori născuți înaintea sau în timpul căsătoriei ori adoptați, instanța trebuie să se pronunțe asupra exercitării autorității părintești, locuinței copiilor după divorț și contribuției părinților la cheltuielile de creștere și educare, chiar dacă acestea nu au fost solicitate în cererea de divorț. Separat, instanța se pronunță din oficiu asupra numelui soților după divorț. Aceste obligații sunt prevăzute de art. 919 alin. (2) și (3). [4] [5]

Articolul 919 alin. (1) cuprinde și cereri accesorii soluționate la cerere, între care legăturile personale cu copilul și locuința familiei. Nu extinde regula din oficiu la toate obiectele enumerate. Întreținerea copilului trebuie deosebită de întreținerea între foștii soți. [6] [7] [8]

Faptul că instanța va decide unele aspecte la final nu înseamnă că ai obținut deja o ordonanță pentru perioada intermediară. Dacă lipsa unei soluții actuale afectează copilul, cere expres măsura provizorie, descrie urgența și arată cât timp și în ce mod trebuie să funcționeze. Nu folosi art. 919 ca și cum ar fi articolul măsurilor provizorii. [1] [2] [3] [4] [5] [2]

Cum arăt urgența și caracterul temporar

Instanța verifică aparența dreptului și existența unui caz grabnic: păstrarea unui drept amenințat de întârziere, prevenirea unei pagube iminente care nu s-ar putea repara ori înlăturarea unei piedici la executare. Explică faptele, nu numai concluzia „este urgent”. Simplul conflict dintre părinți nu dovedește singur toate condițiile. [2]

O prezentare utilă leagă fiecare risc de o dată, de un efect pentru copil și de o probă: ce locuire sau îngrijire este disponibilă acum, ce cheltuială necesară nu este acoperită, ce schimbare apropiată ar destabiliza situația și de ce soluția propusă reduce riscul. Acestea sunt exemple de organizare a faptelor și probelor, nu prezumții de admitere. [10] [25] [26] [27] [28]

Arată și limita intervenției: măsura trebuie să păstreze posibilitatea soluționării reale a fondului. Nu cere, sub eticheta urgenței, stabilirea definitivă a autorității părintești sau transferul proprietății. Textul art. 920 nu înlocuiește această verificare printr-o promisiune că orice cerere formulată în divorț este automat urgentă. [1] [2] [3] [20] [3]

Cum formulez fiecare dintre cele patru măsuri

Pentru locuința copilului, indică adresa propusă, persoana cu care va locui și împrejurările actuale de îngrijire, școală și stabilitate pe care le invoci. Pentru întreținere, individualizează copilul, suma ori procentul solicitat, venitul pe care îl susții și nevoile documentate. Nu lăsa instanței o formulare imposibil de pus în aplicare, precum „să se rezolve situația copilului”. [1] [9] [10] [25] [29] [30] [31] [32] [33]

Pentru alocație, precizează cine o încasează în prezent, cine soliciți să o încaseze provizoriu și ce dovezi de plată ai. Articolul 920 permite o măsură privind încasarea; nu stabilește în acest text cuantumul actual al alocației. Nu confunda alocația cu pensia de întreținere datorată de părinte. [1] [32]

Pentru folosirea locuinței familiei, identifică imobilul și propune concret folosința provizorie. Prezintă actele relevante privind ocuparea, proprietatea ori închirierea, în măsura în care le ai legal, și respectă cerințele de identificare a imobilului aplicabile cererii. Această probă ajută la explicarea situației, fără să transforme măsura temporară într-un partaj. [9] [25] [26] [27] [28] [34] [35] [20] [3]

Întreținerea și calculele care nu sunt sume garantate

Întreținerea se stabilește după nevoia beneficiarului și mijloacele celui obligat. Pentru întreținerea datorată de părinte, plafonul este de până la o pătrime din venitul lunar net pentru un copil, o treime pentru doi copii în total și o jumătate pentru trei sau mai mulți copii în total. Întreținerea copiilor împreună cu cea datorată altor persoane nu poate depăși jumătate din venitul net lunar. [29] [30] [31]

Exemplu strict ipotetic: la un venit lunar net de 6.000 lei, o pătrime este 1.500 lei; o treime este 2.000 lei în total pentru doi copii; jumătate este 3.000 lei în total pentru trei sau mai mulți. Plafonul total pentru toate obligațiile de întreținere este tot 3.000 lei. Aceste rezultate aritmetice nu înseamnă că instanța acordă automat plafonul sau aceeași sumă fiecărui copil. Nevoile, mijloacele și celelalte obligații trebuie analizate concret. [29] [30] [31]

Întreținerea se execută în natură; dacă nu se execută de bunăvoie astfel, instanța dispune plata unei pensii în bani. Pensia poate fi sumă fixă ori cotă din venitul net. Suma fixă se indexează de drept trimestrial cu rata inflației; ghidul nu înlocuiește verificarea indicilor și a plăților pentru un calcul real de restanțe. [36] [37] [38] [39]

Regula este datorarea pensiei de la data cererii. Pentru o perioadă anterioară trebuie justificată excepția întârzierii introducerii cererii din culpa debitorului. Schimbarea nevoilor sau mijloacelor poate permite modificarea pensiei; o sumă deja stabilită și plățile făcute trebuie arătate, nu ignorate pentru a obține de două ori aceeași prestație. [40] [41] [42]

Instanța și pregătirea cererii

Ordonanța se cere instanței competente să judece fondul în primă instanță. În ruta divorțului verifică dosarul deja pendinte și regula din art. 915: ultima locuință comună, dacă cel puțin unul dintre soți mai locuiește în circumscripție; în caz contrar, locuința pârâtului; apoi locuința reclamantului, dacă pârâtul nu are locuința în țară și instanțele române sunt competente internațional. [21] [43]

Dacă ambii soți locuiesc în străinătate, art. 915 alin. (2) prevede acordul expres pentru o judecătorie din România, iar în lipsa acordului Judecătoria Sectorului 5 București. Nu transforma această regulă internă într-o verificare completă a competenței internaționale. Regula domiciliului ori reședinței persoanei ocrotite din art. 114 nu se aplică mecanic în locul regulilor divorțului. [44] [21] [23]

Cererea scrisă și semnată trebuie să individualizeze instanța, părțile și reprezentarea, obiectul, motivele de fapt și de drept și probele pentru fiecare capăt. Pregătește exemplarele necesare comunicării și pentru instanță, copiile certificate pentru conformitate și, dacă folosești înscrisuri străine, traducerile cerute de lege. Depunerea electronică este posibilă în condițiile legii, nu prin simpla presupunere că orice mesaj nesemnat este suficient. [45] [46] [47] [48] [49] [50] [51] [52] [53] [9] [10] [25] [54]

Ce acte și probe pregătesc

Ca organizare practică, adună dovada divorțului pendinte, actele de stare civilă relevante, hotărârile existente despre copil, dovezile locuirii actuale și ale cheltuielilor, veniturile la care ai acces legal, informațiile despre încasarea alocației și actele locuinței. Nu toate sunt obligatorii în orice cerere: selectează ceea ce dovedește măsura, urgența și situația concretă. [1] [2] [3] [45] [46] [47] [48] [49] [50] [51] [52] [53] [9] [10] [25] [54] [26] [27] [28] [34] [35]

Pentru fiecare probă spune ce fapt dovedește. Păstrează data, proveniența și contextul mesajelor sau documentelor, iar pentru o înregistrare nu confunda disponibilitatea tehnică cu legalitatea obținerii. Articolul 341 alin. (2) condiționează folosirea mijloacelor tehnice de lipsa încălcării legii ori a bunelor moravuri. Nu accesa conturi private fără drept și nu pregăti copilului un răspuns de dat instanței. [26] [28] [34] [55] [56]

Procedura urgentă nu admite probe care necesită timp îndelungat. O cerere realistă explică ce poate fi verificat rapid și ce garanții speciale trebuie totuși respectate; nu elimină prin această regulă ascultarea legal necesară sau expertiza impusă în ipoteza specială. [35] [57] [57] [58]

Ascultarea copilului și cele trei rapoarte diferite

Obligația ascultării se verifică după măsura concretă și norma ei, nu numai fiindcă litigiul are efecte asupra unui minor. În cauzele în care norma aplicabilă impune ascultarea, pragul de zece ani se citește împreună cu art. 264 din Codul civil și art. 29 din Legea nr. 272/2004; un copil mai mic poate fi ascultat dacă este necesar. Copilul poate cere să fie ascultat, iar refuzul trebuie motivat. Opinia sa se apreciază după vârstă și maturitate, nu ca un vot obligatoriu între părinți. [59] [60] [55] [61] [62] [56] [63] [64] [65]

Când se efectuează ascultarea pentru măsuri din afara protecției speciale de la art. 133, art. 140³ cere participarea unui psiholog al Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului, depunerea raportului său și ascultarea după administrarea probelor, ca ultimă etapă a cercetării. Opinia are valoarea unei prezumții relative. Ascultarea minorului se face în camera de consiliu; instanța hotărăște prezența părinților sau altor persoane potrivit împrejurărilor. [57] [66] [67]

Nu confunda raportul psihologului de la ascultare cu ancheta psihosocială ori cu expertiza medico-legală psihiatrică. Pentru stabilirea inițială a întreținerii în caz de neînțelegere, art. 499 alin. (4) prevede raportul de anchetă psihosocială. Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ), prin Decizia nr. 36 din 23 februarie 2026, publicată la 16 iunie 2026, a stabilit că ascultarea și ancheta nu sunt obligatorii în acțiunea de majorare a întreținerii întemeiată pe art. 531. Această dezlegare nu înlătură normele exprese pentru alte măsuri. [33] [68] [64] [65]

Articolul 140³ alin. (3) impune expertiza medico-legală psihiatrică atunci când sunt necesare identificările și constatările psihiatrice ori ale abuzului și cauzalității descrise de text. Articolul 140⁴ permite dispunerea unui raport de expertiză și fixează maximum 45 de zile pentru finalizare și depunere. Nu orice conflict impune automat expertiză, iar acest termen nu prelungește de drept termenul ordonanței cu încă 45 de zile. [57] [58]

Cum se judecă urgent și ce înseamnă cele 30 de zile

Regula este citarea potrivit procedurii urgente și comunicarea către pârât a cererii și actelor; întâmpinarea nu este obligatorie. Articolul 999 alin. (2) permite judecarea și fără citare, iar urgența deosebită poate permite soluționarea în aceeași zi pe baza cererii și actelor, fără concluziile părților. Este o putere a instanței, nu un drept automat al reclamantului la o hotărâre dată fără citare ori la o soluție favorabilă. [69] [70]

Pentru ordonanțele privind copilul, altele decât cauzele de protecție specială din art. 133, art. 140² din Legea nr. 272/2004 stabilește maximum 30 de zile de la introducerea cererii. Nu este termenul în care părintele trebuie să declare apel și depășirea lui nu admite automat cererea. Citarea urgentă și garanțiile copilului trebuie coordonate; nici urgența, nici tăcerea unui text nu justifică eliminarea lor. [71] [72] [59] [60] [55] [61] [62] [56] [63] [64] [65] [57] [66] [67] [65]

Judecata are prioritate. Pronunțarea poate fi amânată cu cel mult 24 de ore, iar motivarea se face în cel mult 48 de ore de la pronunțare. Aceste repere nu înseamnă că orice dosar se judecă integral în 24 de ore. Nu aduna mecanic 30 și 45 pentru a anunța un termen legal de 75 de zile. [35] [73] [57] [58]

Taxele și costurile trebuie verificate pe fiecare capăt

Nu există regula că orice ordonanță despre copil este gratuită sau costă invariabil 20 lei. Scutirea din art. 140 al Legii nr. 272/2004 exclude cauzele prevăzute de art. 140¹ și 140², dar trebuie analizate separat scutirile din OUG nr. 80/2013, inclusiv cele privind alocația, întreținerea și ocrotirea minorilor. Excluderea unei scutiri nu anulează prin ea însăși orice altă scutire. [74] [75] [76] [77]

Dacă se aplică art. 6 alin. (4) și cererea nu este scutită, ordonanța neevaluabilă în bani se taxează cu 20 lei; cea evaluabilă, cu 50 lei pentru o valoare de cel mult 2.000 lei și cu 200 lei peste 2.000 lei. Așadar, strict în această ipoteză, valoarea de 2.000 lei conduce la 50 lei, iar 2.001 lei la 200 lei. Nu atribui copilului ori locuinței sale o „valoare” pentru a folosi aceste praguri. [78]

Articolul 15 lit. d) are regula de 20 lei pentru fiecare cerere enumerată care nu este accesorie divorțului. Pentru capete cu finalități diferite, art. 34 cere analiza fiecăruia după natura lui, cu excepțiile legale. Instanța determină taxa. Într-o cerere mixtă, arată obiectul fiecărui capăt și scutirea pe care o invoci, în loc să calculezi automat patru taxe identice. [79] [80] [81]

Taxele se plătesc anticipat, cu excepțiile legale. Dacă primești comunicare de timbrare, urmărește termenul indicat, de cel mult zece zile pentru dovada plății, și termenul de cinci zile pentru solicitarea facilităților. Reexaminarea modului de stabilire a taxei se cere în trei zile de la comunicare și este scutită de taxă. Nu o confunda cu reexaminarea anulării cererii ori cu apelul ordonanței. [82] [83] [84] [85]

Apelul și calculul unui termen

În lipsa unei derogări speciale, ordonanța este supusă numai apelului, în cinci zile de la pronunțare dacă a fost dată cu citarea părților, respectiv de la comunicare dacă a fost dată fără citare. „Cu citare” nu înseamnă că părintele a fost efectiv prezent. Nu aștepta comunicarea motivării pentru a declara un apel al cărui termen curge de la pronunțare. [86]

Apelul și, când este cazul, motivele se depun la instanța care a pronunțat hotărârea. Când termenul apelului curge de la alt moment decât comunicarea, art. 470 alin. (5) prevede pentru motivare un termen de aceeași durată, calculat de la comunicarea hotărârii. Apelul se judecă urgent, cu citarea părților. [87] [88] [89]

La termenul procedural pe zile nu se numără ziua de început și nici ziua împlinirii. Dacă ultima zi este nelucrătoare, termenul se prelungește până în prima zi lucrătoare următoare. Exemplu: pentru un început juridic ipotetic la 19 octombrie 2026, cele cinci zile intermediare sunt 20–24 octombrie; împlinirea nominală este duminică, 25 octombrie, și se mută luni, 26 octombrie, presupunând că aceasta este zi lucrătoare și nu intervine altă regulă. Nu este calculul unui dosar real. [90] [91] [86]

Verifică programul registraturii pentru depunerea acolo și regulile art. 183 pentru poștă recomandată, curier, fax ori e-mail. Pentru fax sau e-mail contează dovada datei și orei primirii de către instanță, nu numai ceasul trimiterii din aplicația expeditorului. Păstrează recipisa ori confirmarea relevantă. [92] [93] [94] [95]

Ce nu trebuie confundat cu această procedură

Protecția specială, inclusiv plasamentul, are regimul propriu al art. 133–138 din Legea nr. 272/2004. Pentru procesele guvernate de noul Cod de procedură civilă, calea este apelul în termenul special de zece zile de la comunicare, prin aplicarea art. 7 din Legea nr. 76/2012, deși art. 137 păstrează literal cuvântul „recurs”. Pentru procesele începute înainte de noul Cod, se verifică data începerii procesului și termenele deja în curs, potrivit art. 3 și 6 din aceeași lege. Nu extinde această regulă sau competența tribunalului la ordonanța obișnuită din divorț. [14] [15] [16] [17] [18]

Paragraful 48 al Deciziei ÎCCJ nr. 62 din 9 decembrie 2019, publicată la 27 ianuarie 2020, coroborează această aplicare în raționamentul de admisibilitate. Nu este dispozitivul unei dezlegări generale despre căile de atac. De asemenea, termenul special de zece zile nu înlocuiește cele cinci zile ale apelului ordonanței obișnuite. [19] [18] [15] [86]

Pentru folosirea ghidului într-un dosar, verifică data începerii procesului, hotărârile existente și comunicările efective. Regulile procedurale noi nu se aplică automat retroactiv, iar căile de atac depind de legea sub care a început procesul. Textele Codului civil sunt redate în forma republicată în 2011; pentru o situație concretă, verifică forma lor în vigoare. [11] [12] [13]

Termene și repere procedurale

REGULĂApelul ordonanței
Interval

5 zile, în lipsa unei derogări speciale. [86]

De când începe

Pronunțarea, dacă ordonanța s-a dat cu citare; comunicarea, dacă s-a dat fără citare. [86]

Cum se aplică

Se exclud ziua de început și ziua împlinirii; ultima zi nelucrătoare mută împlinirea în prima zi lucrătoare următoare. Verifică ora-limită și dovada depunerii potrivit art. 182–183. [90] [91] [92] [93] [94] [95]

Consecințe

Apelul se depune la instanța emitentă; judecata apelului este urgentă și cu citare. [88] [89]

[86][90][91][92][93][94][95][88][89][11][12][13]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

  • Citarea nu se confundă cu prezența efectivă. [86]

REGULĂMotivarea apelului cu termen anterior comunicării
Interval

Aceeași durată ca termenul apelului, deci 5 zile în ipoteza obișnuită a ordonanței. [87] [86]

De când începe

Comunicarea hotărârii. [87]

Cum se aplică

Se exclud ziua de început și ziua împlinirii; ultima zi nelucrătoare mută împlinirea în prima zi lucrătoare următoare. Verifică ora-limită și dovada depunerii potrivit art. 182–183. [90] [91] [92] [93] [94] [95]

Consecințe

Motivele se depun la instanța a cărei hotărâre este atacată. [88]

[87][86][90][91][92][93][94][95][88][11][12][13]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

  • Nu amână declararea apelului care curge de la pronunțare. [87] [86]

REGULĂSoluționarea ordonanței privind copilul
Interval

Maximum 30 de zile. [71]

De când începe

Introducerea cererii de chemare în judecată. [71]

Cum se aplică

Este termenul legal al soluționării, nu un termen de declarare a apelului. [71] [86]

Consecințe

Depășirea nu înseamnă admitere automată și nu înlătură garanțiile ascultării. [71] [72] [57] [66] [67] [65]

[71][86][57][58][72][66][67][65][11][12][13]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

  • Sunt excluse măsurile de protecție specială prevăzute de art. 133. [71]

  • Nu se adaugă automat termenul expertizei pentru a obține 75 de zile. [71] [57] [58]

REGULĂAmânarea pronunțării ordonanței
Interval

Cel mult 24 de ore. [73]

De când începe

Momentul în care pronunțarea este amânată, nu înregistrarea cererii. [73]

Cum se aplică

Regula termenului pe ore se află în art. 181 alin. (1) pct. 1; nu se transformă în durata întregului proces. [101] [73]

Consecințe

Pronunțarea și urmărirea termenului de apel sunt repere distincte. [86]

[73][101][71][72][86][11][12][13]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

  • Este distinctă de termenul de 30 de zile al soluționării ordonanței privind copilul. [71] [72]

REGULĂMotivarea ordonanței
Interval

Cel mult 48 de ore. [73]

De când începe

Pronunțarea ordonanței. [73]

Cum se aplică

Reperul prevăzut de art. 999 alin. (4) este pronunțarea; calculul pe ore are regula art. 181 alin. (1) pct. 1. [73] [101]

Consecințe

Urmărește separat comunicarea hotărârii și termenul de motivare a apelului. [87]

[73][101][86][87][11][12][13]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

  • Nu suspendă termenul de declarare a apelului care curge de la pronunțare. [86]

REGULĂExpertiza medico-legală psihiatrică
Interval

Maximum 45 de zile pentru finalizare și depunerea raportului. [58]

De când începe

Dispunerea expertizei și calendarul stabilit în dosar trebuie identificate din actul concret; art. 140⁴ alin. (2) nu formulează aici o dată calendaristică individuală. [58]

Cum se aplică

Se urmărește separat de soluționarea ordonanței; nu rezultă o prelungire automată de 30 plus 45 de zile. [57] [58] [71] [72]

Consecințe

Raportul expertizei nu se confundă cu raportul psihologului participant la ascultare. [57] [58] [57] [66] [67] [65]

[58][57][71][72][66][67][65][11][12][13]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

  • Nu este obligatorie în orice litigiu, dar ipoteza art. 140³ alin. (3) conține obligația de a dispune expertiza când sunt necesare constatările indicate acolo. [57] [58]

REGULĂReexaminarea taxei judiciare
Interval

3 zile. [84]

De când începe

Comunicarea taxei datorate. [84]

Cum se aplică

Se exclud ziua de început și ziua împlinirii; ultima zi nelucrătoare mută împlinirea în prima zi lucrătoare următoare. Verifică ora-limită și dovada depunerii potrivit art. 182–183. [90] [91] [92] [93] [94] [95]

Consecințe

Se soluționează de alt complet, fără citare, prin încheiere definitivă; nu este apel împotriva ordonanței. [85] [86]

[84][90][91][92][93][94][95][85][86][11][12][13]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

  • Cererea de reexaminare a taxei este scutită de taxă. [84]

REGULĂDovada timbrării și facilitățile de plată
Interval

Cel mult 10 zile pentru dovada plății și 5 zile pentru solicitarea facilităților, indicate în comunicarea prevăzută de art. 33 alin. (2). [83]

De când începe

Primirea comunicării instanței. [83]

Cum se aplică

Se exclud ziua de început și ziua împlinirii; ultima zi nelucrătoare mută împlinirea în prima zi lucrătoare următoare. Verifică ora-limită și dovada depunerii potrivit art. 182–183. [90] [91] [92] [93] [94] [95]

Consecințe

Răspunde comunicării și formulează distinct cererea de facilități, dacă este cazul. [83] [98]

[83][90][91][92][93][94][95][86][98][11][12][13]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

  • Se verifică exact ce obligație și ce termen au fost comunicate; nu toate aceste termene sunt apel. [83] [86]

Lista de pași

Întrebări frecvente

Ce solicit imediat dacă divorțul durează?

Formulează distinct măsurile temporare necesare dintre locuința copilului, întreținere, încasarea alocației și folosirea locuinței familiei, cu fapte și probe ale urgenței. [1] [2] [3] [2]

Instanța acordă din oficiu și măsurile provizorii?

Nu rezultă un asemenea automatism. Obligațiile din oficiu ale art. 919 pentru soluționarea divorțului sunt distincte de măsurile provizorii ale art. 920. [4] [5] [1] [2] [3]

Pot obține partajul locuinței prin ordonanță?

Nu transforma folosința temporară în transfer de proprietate. Ordonanța nu poate rezolva fondul și nici crea o situație ireversibilă. [20] [3] [1] [2] [3]

Pensia este obligatoriu un sfert din salariu?

Nu. O pătrime pentru un copil este plafonul din venitul lunar net, nu suma automată; nevoile și mijloacele trebuie analizate. [29] [30]

Copilul trebuie ascultat în orice cerere de bani?

Nu doar fiindcă este afectat financiar. Obligația depinde de măsură; Decizia ÎCCJ nr. 36/2026 (hotărâre prealabilă) privește strict majorarea întreținerii, fără să înlăture ascultarea expres cerută în alte cauze. [59] [60] [55] [61] [62] [56] [63] [64] [65] [68] [64] [96] [97] [65] [59]

Cele 30 de zile sunt termenul meu de apel?

Nu. Sunt termenul maxim de soluționare din art. 140². Apelul ordonanței are, de regulă, cinci zile și un moment de început propriu. [71] [72] [86]

Pot cere soluționarea fără citare?

Poți explica urgența deosebită, dar judecarea fără citare este o posibilitate a instanței, nu un drept automat; garanțiile speciale ale copilului nu dispar. [69] [70] [57] [66] [67] [65]

Dacă am lipsit la termen, apelul curge de la comunicare?

Nu neapărat. Textul distinge ordonanța dată cu citare de cea fără citare, nu prezența de absența fizică. [86]

Orice cerere privind copilul este scutită de taxă?

Nu se poate da un răspuns universal. Se verifică fiecare capăt, art. 140 din Legea nr. 272/2004, tariful procedural și scutirile distincte din OUG nr. 80/2013. [74] [78] [79] [75] [76] [77] [81] [80]

Raportul psihologului este aceeași probă cu expertiza?

Nu. Raportul psihologului de la ascultare, ancheta psihosocială și expertiza medico-legală psihiatrică au roluri și condiții distincte. [57] [66] [67] [65] [57] [58] [33]

Mai pot cere întreținere pentru perioada anterioară cererii?

Regula este că pensia se datorează de la data cererii; perioada anterioară presupune condiția specială a întârzierii din culpa debitorului, care trebuie justificată. [41] [42]

De reținut

Arată cele 7 idei principale ale ghidului

  • Art. 920 din Codul de procedură civilă privește măsurile provizorii în divorț, nu soluționarea definitivă. [1] [2] [3]

  • Obligațiile din oficiu din art. 919 din Codul de procedură civilă nu echivalează cu acordarea automată a unei ordonanțe. [4] [5]

  • Măsura trebuie să fie provizorie și să nu rezolve fondul ori să devină ireversibilă. [20] [3]

  • Cele 30 de zile sunt un termen de soluționare, nu un apel sau o admitere automată. [71] [72]

  • Ascultarea se analizează după măsura concretă, fără generalizarea ori extinderea Deciziei ÎCCJ nr. 36/2026 (hotărâre prealabilă). [59] [60] [55] [61] [62] [56] [63] [64] [65]

  • Apelul obișnuit împotriva ordonanței se face în cinci zile, care curg diferit după cum ordonanța s-a dat cu sau fără citare. [86] [89] [87] [88]

  • Taxa ori scutirea se verifică după capăt și temei, nu printr-o regulă universală. [74] [78] [79] [75] [76] [77] [81] [80]

Cum pregătesc cererea potrivit situației concrete

Ghidul descrie regulile în vigoare la data actualizării, 20 octombrie 2026. Dacă situația ta este mai veche, unele reguli pot fi diferite.

Surse și trimiteri

  1. Sursa 1: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 920 · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 920
    Instanța poate lua, pe tot timpul procesului, prin ordonanță președințială, măsuri provizorii cu privire la stabilirea locuinței copiilor minori, la obligația de întreținere, la încasarea alocației de stat pentru copii și la folosirea locuinței familiei.
    Textul în documentul-sursă ↗
  2. Sursa 2: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 997 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 997 alin. (1)
    (1) Instanța de judecată, stabilind că în favoarea reclamantului există aparența de drept, va putea să ordone măsuri provizorii în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara, precum și pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări.
    Textul în documentul-sursă ↗
  3. Sursa 3: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 997 alin. (5) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 997 alin. (5)
    (5) Pe cale de ordonanță președințială nu pot fi dispuse măsuri care să rezolve litigiul în fond și nici măsuri a căror executare nu ar mai face posibilă restabilirea situației de fapt.
    Textul în documentul-sursă ↗
  4. Sursa 4: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 919 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 919 alin. (2)
    (2) Când soții au copii minori, născuți înaintea sau în timpul căsătoriei ori adoptați, instanța se va pronunța asupra exercitării autorității părintești și a locuinței copiilor după divorț, precum și asupra contribuției părinților la cheltuielile de creștere și educare a copiilor, chiar dacă acest lucru nu a fost solicitat prin cererea de divorț.
    Textul în documentul-sursă ↗
  5. Sursa 5: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 919 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 919 alin. (3)
    (3) De asemenea, instanța se va pronunța din oficiu și asupra numelui pe care îl vor purta soții după divorț, potrivit prevederilor Codului civil .
    Textul în documentul-sursă ↗
  6. Sursa 6: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 919 alin. (1) teza introductivă · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 919 alin. (1) teza introductivă
    (1) La cerere, instanța de divorț se pronunță și cu privire la:
    Textul în documentul-sursă ↗
  7. Sursa 7: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 919 alin. (1) lit. a) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 919 alin. (1) lit. a)
    a) exercitarea autorității părintești, contribuția părinților la cheltuielile de creștere și educare a copiilor, locuința copilului și dreptul părintelui de a avea legături personale cu acesta; ...
    Textul în documentul-sursă ↗
  8. Sursa 8: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 919 alin. (1) lit. c) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 919 alin. (1) lit. c)
    c) locuința familiei; ...
    Textul în documentul-sursă ↗
  9. Sursa 9: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 194 lit. c) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 194 lit. c)
    c) obiectul cererii și valoarea lui, după prețuirea reclamantului, atunci când acesta este evaluabil în bani, precum și modul de calcul prin care s-a ajuns la determinarea acestei valori, cu indicarea înscrisurilor corespunzătoare. Pentru imobile se aplică în mod corespunzător dispozițiile art. 104. Pentru identificarea imobilelor se vor arăta localitatea și județul, strada și numărul, iar în lipsă, vecinătățile, etajul și apartamentul, precum și, când imobilul este înscris în cartea funciară, numărul de carte funciară și numărul cadastral sau topografic, după caz. La cererea de chemare în judecată se va anexa extrasul de carte funciară, cu arătarea titularului înscris în cartea funciară, eliberat de biroul de cadastru și publicitate imobiliară în raza căruia este situat imobilul, iar în cazul în care imobilul nu este înscris în cartea funciară, se va anexa un certificat emis de același birou, care atestă acest fapt; ...
    Textul în documentul-sursă ↗
  10. Sursa 10: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 194 lit. d) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 194 lit. d)
    d) arătarea motivelor de fapt și de drept pe care se întemeiază cererea; ...
    Textul în documentul-sursă ↗
  11. Sursa 11: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 24 · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 24
    Dispozițiile legii noi de procedură se aplică numai proceselor și executărilor silite începute după intrarea acesteia în vigoare.
    Textul în documentul-sursă ↗
  12. Sursa 12: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 25 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 25 alin. (1)
    (1) Procesele în curs de judecată, precum și executările silite începute sub legea veche rămân supuse acelei legi.
    Textul în documentul-sursă ↗
  13. Sursa 13: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 27 · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 27
    Hotărârile rămân supuse căilor de atac, motivelor și termenelor prevăzute de legea sub care a început procesul.
    Textul în documentul-sursă ↗
  14. Sursa 14: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 133 · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 133
    Articolul 133(1) Cauzele prevăzute de prezenta lege privind stabilirea măsurilor de protecție specială sunt de competența tribunalului de la domiciliul copilului.(2) Dacă domiciliul copilului nu este cunoscut, competența revine tribunalului în a cărui circumscripție teritorială a fost găsit copilul.  +
    Textul în documentul-sursă ↗
  15. Sursa 15: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 136–138, delimitarea protecției speciale · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 136–138, delimitarea protecției speciale
    Articolul 136(1) Hotărârea instanței de fond este executorie și definitivă.(2) Hotărârea se redactează și se comunică părților în termen de cel mult 10 zile de la pronunțare.  +  Articolul 137 Termenul de recurs este de 10 zile de la data comunicării hotărârii.  +  Articolul 138 Dispozițiile prezentei legi referitoare la procedura de soluționare a cauzelor privind stabilirea măsurilor de protecție specială se completează în mod corespunzător cu prevederile Codului de procedură civilă.  +
    Textul în documentul-sursă ↗
  16. Sursa 16: Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilăLege · Legea nr. 76/2012, art. 3 · forma din 19 octombrie 2014Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    Legea nr. 76/2012, art. 3
    Articolul 3 (1) Dispoziţiile Codului de procedură civilă se aplică numai proceselor şi executărilor silite începute după intrarea acestuia în vigoare. ...  (2) Procesele începute prin cereri depuse, în condiţiile legii, la poştă, unităţi militare sau locuri de deţinere înainte de data intrării în vigoare a Codului de procedură civilă rămân supuse legii vechi, chiar dacă sunt înregistrate la instanţă după această dată. ... 
    Textul în documentul-sursă ↗
  17. Sursa 17: Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilăLege · Legea nr. 76/2012, art. 6 · forma din 19 octombrie 2014Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    Legea nr. 76/2012, art. 6
    Articolul 6 Termenele procedurale prevăzute de legile speciale, aflate în curs la data intrării în vigoare a Codului de procedură civilă, rămân supuse legii în vigoare la data la care au început să curgă.
    Textul în documentul-sursă ↗
  18. Sursa 18: Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilăLege · Legea nr. 76/2012, art. 7 alin. (1)–(3) · forma din 19 octombrie 2014Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    Legea nr. 76/2012, art. 7 alin. (1)–(3)
    Articolul 7 (1) Dacă prin prezenta lege nu se prevede altfel, ori de câte ori printr-o lege specială se prevede că hotărârea judecătorească de primă instanţă este "definitivă", de la data intrării în vigoare a Codului de procedură civilă, aceasta va fi supusă numai apelului la instanţa ierarhic superioară. ...  (2) Dispoziţiile alin. (1) se aplică şi în cazul în care printr-o lege specială se prevede că hotărârea judecătorească de primă instanţă este "supusă recursului" sau că "poate fi atacată cu recurs" ori, după caz, legea specială foloseşte o altă expresie similară. ...  (3) Dispoziţiile alin. (1) şi (2) nu se aplică în materie de contencios administrativ şi fiscal, inclusiv în materia azilului. ... 
    Textul în documentul-sursă ↗
  19. Sursa 19: Decizia ÎCCJ nr. 62/2019 (hotărâre prealabilă)Hotărâre · ÎCCJ, Decizia nr. 62/2019 (HP), par. 48 · forma din 27 ianuarie 2020Înalta Curte de Casație și Justiție · 62/2019 · 9 decembrie 2019 · Caracter definitiv neprecizatTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    ÎCCJ, Decizia nr. 62/2019 (HP), par. 48
    Procedând la analiza asupra admisibilității sesizării, se constată că primele condiții sunt îndeplinite, întrucât Curtea de Apel Brașov este legal învestită cu soluționarea unei cereri de apel, în ultimă instanță, conform art. 136 alin. (1) raportat la art. 138 din Legea nr. 272/2004 și art. 7 din Legea nr. 76/2012.
    Textul în documentul-sursă ↗
  20. Sursa 20: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 997 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 997 alin. (2)
    (2) Ordonanța este provizorie și executorie. Dacă hotărârea nu cuprinde nicio mențiune privind durata sa și nu s-au modificat împrejurările de fapt avute în vedere, măsurile dispuse vor produce efecte până la soluționarea litigiului asupra fondului.
    Textul în documentul-sursă ↗
  21. Sursa 21: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 998 · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 998
    Cererea de ordonanță președințială se va introduce la instanța competentă să se pronunțe în primă instanță asupra fondului dreptului.
    Textul în documentul-sursă ↗
  22. Sursa 22: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 94 pct. 1 lit. a) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 94 pct. 1 lit. a)
    a) cererile date de cite1386†Codul civil în competența instanței de tutelă și de familie, în afară de cazurile în care prin lege se prevede în mod expres altfel; ...
    Textul în documentul-sursă ↗
  23. Sursa 23: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 114 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 114 alin. (1)
    (1) Dacă legea nu prevede altfel, cererile privind ocrotirea persoanei fizice date de cite1386†Codul civil în competența instanței de tutelă și de familie se soluționează de instanța în a cărei circumscripție teritorială își are domiciliul sau reședința persoana ocrotită.
    Textul în documentul-sursă ↗
  24. Sursa 24: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 95 pct. 2 · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 95 pct. 2
    2. ca instanțe de apel, apelurile declarate împotriva hotărârilor pronunțate de judecătorii în primă instanță; ...
    Textul în documentul-sursă ↗
  25. Sursa 25: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 194 lit. e) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 194 lit. e)
    e) arătarea dovezilor pe care se sprijină fiecare capăt de cerere. Când dovada se face prin înscrisuri, se vor aplica, în mod corespunzător, dispozițiile art. 150. Când reclamantul dorește să își dovedească cererea sau vreunul dintre capetele acesteia prin interogatoriul pârâtului, va cere înfățișarea în persoană a acestuia, dacă pârâtul este o persoană fizică. În cazurile în care legea prevede că pârâtul va răspunde în scris la interogatoriu, acesta va fi atașat cererii de chemare în judecată. Când se va cere dovada cu martori, se vor arăta numele, prenumele și adresa martorilor, dispozițiile art. 148 alin. (1) teza a II-a fiind aplicabile în mod corespunzător; ...
    Textul în documentul-sursă ↗
  26. Sursa 26: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 249 · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 249
    Cel care face o susținere în cursul procesului trebuie să o dovedească, în afară de cazurile anume prevăzute de lege.
    Textul în documentul-sursă ↗
  27. Sursa 27: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 250 · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 250
    Dovada unui act juridic sau a unui fapt se poate face prin înscrisuri, martori, prezumții, mărturisirea uneia dintre părți, făcută din proprie inițiativă sau obținută la interogatoriu, prin expertiză, prin mijloacele materiale de probă, prin cercetarea la fața locului sau prin orice alte mijloace prevăzute de lege.
    Textul în documentul-sursă ↗
  28. Sursa 28: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 255 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 255 alin. (1)
    (1) Probele trebuie să fie admisibile potrivit legii și să ducă la soluționarea procesului.
    Textul în documentul-sursă ↗
  29. Sursa 29: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 529 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 529 alin. (1)
    (1) Întreținerea este datorată potrivit cu nevoia celui care o cere și cu mijloacele celui care urmează a o plăti.
    Textul în documentul-sursă ↗
  30. Sursa 30: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 529 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 529 alin. (2)
    (2) Când întreținerea este datorată de părinte, ea se stabilește până la o pătrime din venitul său lunar net pentru un copil, o treime pentru 2 copii și o jumătate pentru 3 sau mai mulți copii.
    Textul în documentul-sursă ↗
  31. Sursa 31: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 529 alin. (3) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 529 alin. (3)
    (3) Cuantumul întreținerii datorate copiilor, împreună cu întreținerea datorată altor persoane, potrivit legii, nu poate depăși jumătate din venitul net lunar al celui obligat.
    Textul în documentul-sursă ↗
  32. Sursa 32: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 499 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 499 alin. (1)
    (1) Tatăl și mama sunt obligați, în solidar, să dea întreținere copilului lor minor, asigurându-i cele necesare traiului, precum și educația, învățătura și pregătirea sa profesională.
    Textul în documentul-sursă ↗
  33. Sursa 33: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 499 alin. (4) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 499 alin. (4)
    (4) În caz de neînțelegere, întinderea obligației de întreținere, felul și modalitățile executării, precum și contribuția fiecăruia dintre părinți se stabilesc de instanța de tutelă pe baza raportului de anchetă psihosocială.
    Textul în documentul-sursă ↗
  34. Sursa 34: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 341 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 341 alin. (2)
    (2) Sunt, de asemenea, mijloace materiale de probă și fotografiile, fotocopiile, filmele, discurile, benzile de înregistrare a sunetului, precum și alte asemenea mijloace tehnice, dacă nu au fost obținute prin încălcarea legii ori a bunelor moravuri.
    Textul în documentul-sursă ↗
  35. Sursa 35: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 999 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 999 alin. (3)
    (3) Judecata se face de urgență și cu precădere, nefiind admisibile probe a căror administrare necesită un timp îndelungat. Dispozițiile privind cercetarea procesului nu sunt aplicabile.
    Textul în documentul-sursă ↗
  36. Sursa 36: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 530 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 530 alin. (1)
    (1) Obligația de întreținere se execută în natură, prin asigurarea celor necesare traiului și, după caz, a cheltuielilor pentru educare, învățătură și pregătire profesională.
    Textul în documentul-sursă ↗
  37. Sursa 37: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 530 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 530 alin. (2)
    (2) Dacă obligația de întreținere nu se execută de bunăvoie, în natură, instanța de tutelă dispune executarea ei prin plata unei pensii de întreținere, stabilită în bani.
    Textul în documentul-sursă ↗
  38. Sursa 38: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 530 alin. (3) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 530 alin. (3)
    (3) Pensia de întreținere se poate stabili sub forma unei sume fixe sau într-o cotă procentuală din venitul net lunar al celui care datorează întreținere. Dispozițiile art. 529 alin. (2) și (3) rămân aplicabile.
    Textul în documentul-sursă ↗
  39. Sursa 39: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 531 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 531 alin. (2)
    (2) Pensia de întreținere stabilită într-o sumă fixă se indexează de drept, trimestrial, în funcție de rata inflației.
    Textul în documentul-sursă ↗
  40. Sursa 40: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 531 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 531 alin. (1)
    (1) Dacă se ivește o schimbare în ceea ce privește mijloacele celui care prestează întreținerea și nevoia celui care o primește, instanța de tutelă, potrivit împrejurărilor, poate mări sau micșora pensia de întreținere sau poate hotărî încetarea plății ei.
    Textul în documentul-sursă ↗
  41. Sursa 41: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 532 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 532 alin. (1)
    (1) Pensia de întreținere se datorează de la data cererii de chemare în judecată.
    Textul în documentul-sursă ↗
  42. Sursa 42: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 532 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 532 alin. (2)
    (2) Cu toate acestea, pensia poate fi acordată și pentru o perioadă anterioară, dacă introducerea cererii de chemare în judecată a fost întârziată din culpa debitorului.
    Textul în documentul-sursă ↗
  43. Sursa 43: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 915 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 915 alin. (1)
    (1) Cererea de divorț este de competența judecătoriei în circumscripția căreia se află cea din urmă locuință comună a soților. Dacă soții nu au avut locuință comună sau dacă niciunul dintre soți nu mai locuiește în circumscripția judecătoriei în care se află cea din urmă locuință comună, judecătoria competentă este aceea în circumscripția căreia își are locuința pârâtul, iar când pârâtul nu are locuința în țară și instanțele române sunt competente internațional, este competentă judecătoria în circumscripția căreia își are locuința reclamantul.
    Textul în documentul-sursă ↗
  44. Sursa 44: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 915 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 915 alin. (2)
    (2) Dacă nici reclamantul și nici pârâtul nu au locuința în țară, părțile pot conveni expres să introducă cererea de divorț la orice judecătorie din România. În lipsa unui asemenea acord, cererea de divorț este de competența Judecătoriei Sectorului 5 al Municipiului București.
    Textul în documentul-sursă ↗
  45. Sursa 45: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 148 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 148 alin. (1)
    (1) Orice cerere adresată instanțelor judecătorești trebuie să fie formulată în scris și să cuprindă indicarea instanței căreia îi este adresată, numele, prenumele, domiciliul sau reședința părților ori, după caz, denumirea și sediul lor, numele și prenumele, domiciliul sau reședința reprezentanților lor, dacă este cazul, obiectul, valoarea pretenției, dacă este cazul, motivele cererii, precum și semnătura. De asemenea, cererea va cuprinde, dacă este cazul, și adresa electronică sau coordonatele care au fost indicate în acest scop de părți, precum numărul de telefon, numărul de fax ori altele asemenea
    Textul în documentul-sursă ↗
  46. Sursa 46: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 148 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 148 alin. (2)
    (2) Cererile adresate, personal sau prin reprezentant, instanțelor judecătorești pot fi formulate și prin înscris în formă electronică, dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege
    Textul în documentul-sursă ↗
  47. Sursa 47: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 149 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 149 alin. (1)
    (1) Când cererea urmează a fi comunicată, ea se va face în atâtea exemplare câte sunt necesare pentru comunicare, în afară de cazurile în care părțile au un reprezentant comun sau partea figurează în mai multe calități juridice, când se va face într-un singur exemplar. În toate cazurile este necesar și un exemplar pentru instanță
    Textul în documentul-sursă ↗
  48. Sursa 48: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 150 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 150 alin. (1)
    (1) La fiecare exemplar al cererii se vor alătura copii de pe înscrisurile de care partea înțelege a se folosi în proces
    Textul în documentul-sursă ↗
  49. Sursa 49: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 150 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 150 alin. (2)
    (2) Copiile vor fi certificate de parte pentru conformitate cu originalul
    Textul în documentul-sursă ↗
  50. Sursa 50: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 150 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 150 alin. (3)
    (3) Se vor putea depune în copie numai părțile din înscris referitoare la proces, urmând ca instanța să ordone, dacă va fi nevoie, înfățișarea înscrisului în întregime
    Textul în documentul-sursă ↗
  51. Sursa 51: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 150 alin. (4) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 150 alin. (4)
    (4) Când înscrisurile sunt redactate într-o limbă străină, ele se depun în copie certificată, însoțite de traducerea legalizată efectuată de un traducător autorizat. În cazul în care nu există un traducător autorizat pentru limba în care sunt redactate înscrisurile în cauză, se pot folosi traducerile realizate de persoane de încredere cunoscătoare ale respectivei limbi, în condițiile legii speciale
    Textul în documentul-sursă ↗
  52. Sursa 52: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 194 lit. a) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 194 lit. a)
    a) numele și prenumele, domiciliul sau reședința părților ori, pentru persoane juridice, denumirea și sediul lor. De asemenea, cererea va cuprinde și codul numeric personal sau, după caz, codul unic de înregistrare ori codul de identificare fiscală, numărul de înmatriculare în registrul comerțului sau de înscriere în registrul persoanelor juridice și contul bancar ale reclamantului, precum și ale pârâtului, dacă părțile posedă ori li s-au atribuit aceste elemente de identificare potrivit legii, în măsura în care acestea sunt cunoscute de reclamant. Dispozițiile art. 148 alin. (1) teza a II-a sunt aplicabile. Dacă reclamantul locuiește în străinătate, va arăta și domiciliul ales în România unde urmează să i se facă toate comunicările privind procesul; ...
    Textul în documentul-sursă ↗
  53. Sursa 53: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 194 lit. b) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 194 lit. b)
    b) numele, prenumele și calitatea celui care reprezintă partea în proces, iar în cazul reprezentării prin avocat, numele, prenumele acestuia și sediul profesional. Dispozițiile art. 148 alin. (1) teza a II-a sunt aplicabile în mod corespunzător. Dovada calității de reprezentant, în forma prevăzută la art. 151, se va alătura cererii; ...
    Textul în documentul-sursă ↗
  54. Sursa 54: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 194 lit. f) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 194 lit. f)
    f) semnătura. ...
    Textul în documentul-sursă ↗
  55. Sursa 55: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 264 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 264 alin. (2)
    (2) Dreptul de a fi ascultat presupune posibilitatea copilului de a cere și a primi orice informație, potrivit cu vârsta sa, de a-și exprima opinia și de a fi informat asupra consecințelor pe care le poate avea aceasta, dacă este respectată, precum și asupra consecințelor oricărei decizii care îl privește.
    Textul în documentul-sursă ↗
  56. Sursa 56: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 29 alin. (1) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 29 alin. (1)
    (1) Copilul capabil de discernământ are dreptul de a-și exprima liber opinia asupra oricărei probleme care îl privește.
    Textul în documentul-sursă ↗
  57. Sursa 57: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 140³ · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 140³
    Articolul 140^3(1) În cauzele în care urmează să fie dispuse măsuri cu privire la copilul minor, altele decât cele prevăzute la art. 133, instanța de judecată procedează la ascultarea minorului doar cu participarea unui psiholog din cadrul direcției generale de asistență socială și protecția copilului.(2) Dispozițiile cite284†art. 231 din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată , cu modificările și completările ulterioare, se aplică în mod corespunzător audierii copilului.(3) Dacă ascultarea minorului s-a desfășurat cu participarea unui psiholog din cadrul direcției generale de asistență socială și protecția copilului, acesta va redacta un raport de constatare, care se va depune în mod obligatoriu la dosarul cauzei. Atunci când sunt necesare identificarea unei afecțiuni psihiatrice a copilului sau a unuia dintre părinți, constatarea în plan psihic a unor situații de abuz și existența unei legături de cauzalitate între un eventual abuz și urmările sale în plan psihic, se va dispune efectuarea unei expertize medico-legale psihiatrice.(4) Dispozițiile cite284†art. 332 alin. (1) și cite284†(3) , cite284†art. 334 și cite284†337 din Legea nr. 134/2010, republicată , cu modificările și completările ulterioare, se aplică în mod corespunzător raportului redactat de psihologul din cadrul direcției generale de asistență socială și protecția copilului.(5) Ascultarea minorilor în cadrul procedurii judiciare se va realiza în mod obligatoriu ulterior administrării probelor din dosar, ca ultimă etapă a cercetării judecătorești. Opinia minorului are valoarea probatorie a unei prezumții relative. (la 10-05-2024, Capitolul X a fost completat de cite244†Punctul 25. , ARTICOLUL UNIC din LEGEA nr. 123 din 30 aprilie 2024, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 414 din 7 mai 2024 )  +
    Textul în documentul-sursă ↗
  58. Sursa 58: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 140⁴ · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 140⁴
    Articolul 140^4(1) În cauzele în care urmează să fie dispuse măsuri cu privire la copilul minor, altele decât cele prevăzute la art. 133, instanța de judecată poate dispune efectuarea unui raport de expertiză medico-legală psihiatrică. Prevederile cite284†art. 330 -cite284†340 din Legea nr. 134/2010, republicată , cu modificările și completările ulterioare, se aplică în mod corespunzător. (2) Termenul maxim de finalizare și depunere la dosarul cauzei a raportului de expertiză medico-legală psihiatrică este de 45 de zile. (la 10-05-2024, Capitolul X a fost completat de cite244†Punctul 25. , ARTICOLUL UNIC din LEGEA nr. 123 din 30 aprilie 2024, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 414 din 7 mai 2024 )  +  Capitolul XI Răspunderi și sancțiuni  +
    Textul în documentul-sursă ↗
  59. Sursa 59: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 495 alin. (3) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 495 alin. (3)
    (3) Ascultarea copilului este obligatorie, dispozițiile art. 264 fiind aplicabile.
    Textul în documentul-sursă ↗
  60. Sursa 60: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 264 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 264 alin. (1)
    (1) În procedurile administrative sau judiciare care îl privesc, ascultarea copilului care a împlinit vârsta de 10 ani este obligatorie. Cu toate acestea, poate fi ascultat și copilul care nu a împlinit vârsta de 10 ani, dacă autoritatea competentă consideră că acest lucru este necesar pentru soluționarea cauzei.
    Textul în documentul-sursă ↗
  61. Sursa 61: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 264 alin. (3) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 264 alin. (3)
    (3) Orice copil poate cere să fie ascultat, potrivit prevederilor alin. (1) și (2). Respingerea cererii de către autoritatea competentă trebuie motivată.
    Textul în documentul-sursă ↗
  62. Sursa 62: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 264 alin. (4) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 264 alin. (4)
    (4) Opiniile copilului ascultat vor fi luate în considerare în raport cu vârsta și cu gradul său de maturitate.
    Textul în documentul-sursă ↗
  63. Sursa 63: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 29 alin. (5) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 29 alin. (5)
    (5) Orice copil poate cere să fie ascultat conform dispozițiilor alin. (2) și (3). În caz de refuz, autoritatea competentă se va pronunța printr-o decizie motivată.
    Textul în documentul-sursă ↗
  64. Sursa 64: Decizia ÎCCJ nr. 36/2026 (hotărâre prealabilă)Hotărâre · par. 126 · forma din 16 iunie 2026Înalta Curte de Casație și Justiție · 36/2026 · 23 februarie 2026 · Caracter definitiv neprecizatTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    par. 126
    126. Procedura judiciară la care se face trimitere în încheierea de sesizare pendinte ce are ca obiect o cerere de majorare a pensiei de întreținere datorate de unul dintre părinți copilului și privește starea de nevoie a copilului se desfășoară pe temeiul art. 531 alin. (1) din Codul civil , normă care nu obligă instanța de judecată la ascultarea obligatorie a copilului și nici nu trimite la art. 264 din Codul civil , astfel că o decizie de ascultare a copilului care a împlinit vârsta de 10 ani nu poate fi adoptată de către instanța de judecată exclusiv pe temeiul art. 264 alin. (1) și (2) din Codul civil .
    Textul în documentul-sursă ↗
  65. Sursa 65: Decizia ÎCCJ nr. 36/2026 (hotărâre prealabilă)Hotărâre · dispozitiv: propoziția normativă privind majorarea întreținerii · forma din 16 iunie 2026Înalta Curte de Casație și Justiție · 36/2026 · 23 februarie 2026 · Caracter definitiv neprecizatTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    dispozitiv: propoziția normativă privind majorarea întreținerii
    În procedurile judiciare având ca obiect cereri de majorare a pensiei de întreținere datorate de părinte copilului nu este obligatorie nici ascultarea copilului care a împlinit vârsta de 10 ani, nici efectuarea anchetei psihosociale.
    Textul în documentul-sursă ↗
  66. Sursa 66: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 226 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 226 alin. (1)
    (1) În cazul în care, potrivit legii, urmează să fie ascultat un minor, ascultarea se va face în camera de consiliu.
    Textul în documentul-sursă ↗
  67. Sursa 67: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 226 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 226 alin. (3)
    (3) Ținând seama de împrejurările procesului, instanța hotărăște dacă, după caz, părinții, tutorele sau alte persoane vor fi de față la ascultarea celor prevăzuți la alin. (1) și (2).
    Textul în documentul-sursă ↗
  68. Sursa 68: Decizia ÎCCJ nr. 36/2026 (hotărâre prealabilă)Hotărâre · par. 98 · forma din 16 iunie 2026Înalta Curte de Casație și Justiție · 36/2026 · 23 februarie 2026 · Caracter definitiv neprecizatTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    par. 98
    98. Prevăd ascultarea obligatorie a copilului, spre exemplificare, art. 130 alin. (2) și art. 139 din cartea I - Despre persoane, titlul III - Ocrotirea persoanei fizice, capitolul II, secțiunea a 3-a - Consiliul de familie, secțiunea a 4-a § 2. - Exercitarea tutelei cu privire la persoana minorului, art. 396 și art. 401 alin. (2) din cartea a II-a - Despre familie, titlul II - Căsătoria, capitolul VII - Desfacerea căsătoriei, secțiunea a 2-a - Efectele divorțului § 4. - Efectele divorțului cu privire la raporturile dintre părinți și copiii lor minori, art. 472 și art. 473 alin. (3) din aceeași carte, titlul III - Rudenia, capitolul III - Adopția, secțiunea a 3-a - Efectele adopției, art. 481 și art. 482 alin. (3) din secțiunea a 4-a - Încetarea adopției, art. 486 din titlul IV - Autoritatea părintească, capitolul I - Dispoziții generale, art. 494 , art. 496 , art. 495 , art. 497 și art. 498 din capitolul II - Drepturile și îndatoririle părintești, art. 506 din capitolul III - Exercitarea autorității părintești.
    Textul în documentul-sursă ↗
  69. Sursa 69: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 999 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 999 alin. (1)
    (1) În vederea judecării cererii, părțile vor fi citate conform normelor privind citarea în procesele urgente, iar pârâtului i se va comunica o copie de pe cerere și de pe actele care o însoțesc. Întâmpinarea nu este obligatorie.
    Textul în documentul-sursă ↗
  70. Sursa 70: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 999 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 999 alin. (2)
    (2) Ordonanța va putea fi dată și fără citarea părților. În caz de urgență deosebită, ordonanța va putea fi dată chiar în aceeași zi, instanța pronunțându-se asupra măsurii solicitate pe baza cererii și actelor depuse, fără concluziile părților.
    Textul în documentul-sursă ↗
  71. Sursa 71: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 140² alin. (1) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 140² alin. (1)
    (1) Atunci când instanța de judecată este învestită cu o cerere de ordonanță președințială în care urmează a fi dispuse măsuri cu privire la copil, altele decât cele prevăzute la art. 133, termenul maxim de soluționare este de 30 de zile de la data introducerii cererii de chemare în judecată.
    Textul în documentul-sursă ↗
  72. Sursa 72: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 140² alin. (2) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 140² alin. (2)
    (2) În cauzele prevăzute la alin. (1), citația părților se face potrivit regulilor privind citarea în cauze urgente.
    Textul în documentul-sursă ↗
  73. Sursa 73: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 999 alin. (4) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 999 alin. (4)
    (4) Pronunțarea se poate amâna cu cel mult 24 de ore, iar motivarea ordonanței se face în cel mult 48 de ore de la pronunțare.
    Textul în documentul-sursă ↗
  74. Sursa 74: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 140 · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 140
    Cauzele care privesc aplicarea prezentei legi, cu excepția celor prevăzute de art. 140^1 și 140^2, sunt scutite de taxa judiciară de timbru și de timbrul judiciar.
    Textul în documentul-sursă ↗
  75. Sursa 75: OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbruLege · art. 29 alin. (1) lit. b) · forma din 1 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 29 alin. (1) lit. b)
    b) stabilirea și plata ajutorului de șomaj, a ajutorului de integrare profesională și a alocației de sprijin, a ajutorului social, a alocației de stat pentru copii, a drepturilor persoanelor cu dizabilități și a altor forme de protecție socială prevăzute de lege; ...
    Textul în documentul-sursă ↗
  76. Sursa 76: OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbruLege · art. 29 alin. (1) lit. c) · forma din 1 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 29 alin. (1) lit. c)
    c) obligațiile legale și contractuale de întreținere, inclusiv acțiunile în constatarea nulității, în anularea, rezoluțiunea sau rezilierea contractului de întreținere; ...
    Textul în documentul-sursă ↗
  77. Sursa 77: OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbruLege · art. 29 alin. (1) lit. e) · forma din 1 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 29 alin. (1) lit. e)
    e) adopție, ocrotirea minorilor, tutelă, curatelă, consiliere judiciară, tutelă specială, încuviințarea mandatului de ocrotire, asistența persoanelor cu tulburări psihice, precum și la exercitarea de către autoritatea tutelară a atribuțiilor ce îi revin;
    Textul în documentul-sursă ↗
  78. Sursa 78: OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbruLege · art. 6 alin. (4) · forma din 1 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 6 alin. (4)
    (4) Cererile formulate pe cale de ordonanță președințială, când sunt neevaluabile în bani, se taxează cu 20 lei. Când cererea formulată pe cale de ordonanță președințială este evaluabilă în bani, aceasta se taxează cu 50 lei, dacă valoarea acesteia nu depășește 2.000 lei, și cu 200 lei, dacă valoarea ei depășește 2.000 lei.
    Textul în documentul-sursă ↗
  79. Sursa 79: OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbruLege · art. 15 lit. d) · forma din 1 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 15 lit. d)
    d) pentru cererile care nu sunt accesorii unei cereri de divorț și care au ca obiect stabilirea locuinței copilului, exercitarea autorității părintești, stabilirea contribuției părinților la cheltuielile de creștere și educare a copiilor, dreptul părintelui sau al altor persoane decât părinții de a avea legături personale cu copilul, locuința familiei - 20 lei fiecare cerere; ...
    Textul în documentul-sursă ↗
  80. Sursa 80: OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbruLege · art. 34 alin. (1) · forma din 1 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 34 alin. (1)
    (1) Când o acțiune are mai multe capete de cerere, cu finalitate diferită, taxa judiciară de timbru se datorează pentru fiecare capăt de cerere în parte, după natura lui, cu excepția cazurilor în care prin lege se prevede altfel.
    Textul în documentul-sursă ↗
  81. Sursa 81: OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbruLege · art. 31 alin. (1) · forma din 1 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 31 alin. (1)
    (1) Determinarea cuantumului taxelor judiciare de timbru pentru acțiunile și cererile introduse la instanțele judecătorești se face de către instanța de judecată.
    Textul în documentul-sursă ↗
  82. Sursa 82: OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbruLege · art. 33 alin. (1) · forma din 1 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 33 alin. (1)
    (1) Taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat, cu excepțiile prevăzute de lege.
    Textul în documentul-sursă ↗
  83. Sursa 83: OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbruLege · art. 33 alin. (2) · forma din 1 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 33 alin. (2)
    (2) Dacă cererea de chemare în judecată este netimbrată sau insuficient timbrată, reclamantului i se pune în vedere, în condițiile art. 200 alin. (2) teza I din Codul de procedură civilă , obligația de a timbra cererea în cuantumul stabilit de instanță și de a transmite instanței dovada achitării taxei judiciare de timbru, în termen de cel mult 10 zile de la primirea comunicării instanței. Prin aceeași comunicare instanța îi pune în vedere reclamantului posibilitatea de a formula, în condițiile legii, cerere de acordare a facilităților la plata taxei judiciare de timbru, în termen de 5 zile de la primirea comunicării. Dispozițiile art. 200 alin. (2) teza I din Codul de procedură civilă rămân aplicabile în ceea ce privește complinirea celorlalte lipsuri ale cererii de chemare în judecată. Instanța însă nu va proceda la comunicarea cererii de chemare în judecată în condițiile art. 201 alin. (1) din Codul de procedură civilă , decât după soluționarea cererii de acordare a facilităților la plata taxei judiciare de timbru.
    Textul în documentul-sursă ↗
  84. Sursa 84: OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbruLege · art. 39 alin. (1) · forma din 1 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 39 alin. (1)
    (1) Împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru, reclamantul poate face cerere de reexaminare, la aceeași instanță, în termen de 3 zile de la data comunicării taxei datorate. Cererea de reexaminare este scutită de la plata taxei judiciare de timbru.
    Textul în documentul-sursă ↗
  85. Sursa 85: OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbruLege · art. 39 alin. (2) · forma din 1 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 39 alin. (2)
    (2) Cererea se soluționează în camera de consiliu de un alt complet, fără citarea părților, prin încheiere definitivă. Dispozițiile art. 200 alin. (2) teza I din Codul de procedură civilă rămân aplicabile în ceea ce privește complinirea celorlalte lipsuri ale cererii de chemare în judecată. Instanța va proceda la comunicarea cererii de chemare în judecată, în condițiile art. 201 alin. (1) din Codul de procedură civilă , numai după soluționarea cererii de reexaminare.
    Textul în documentul-sursă ↗
  86. Sursa 86: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 1000 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 1000 alin. (1)
    (1) Dacă prin legi speciale nu se prevede altfel, ordonanța este supusă numai apelului în termen de 5 zile de la pronunțare, dacă s-a dat cu citarea părților, și de la comunicare, dacă s-a dat fără citarea lor.
    Textul în documentul-sursă ↗
  87. Sursa 87: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 470 alin. (5) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 470 alin. (5)
    (5) În cazul în care termenul pentru exercitarea apelului curge de la un alt moment decât comunicarea hotărârii, motivarea apelului se va face într-un termen de aceeași durată, care curge, însă, de la data comunicării hotărârii.
    Textul în documentul-sursă ↗
  88. Sursa 88: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 471 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 471 alin. (1)
    (1) Apelul și, când este cazul, motivele de apel se depun la instanța a cărei hotărâre se atacă, sub sancțiunea nulității.
    Textul în documentul-sursă ↗
  89. Sursa 89: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 1000 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 1000 alin. (3)
    (3) Apelul se judecă de urgență și cu precădere, cu citarea părților. Dispozițiile art. 999 alin. (4) sunt aplicabile.
    Textul în documentul-sursă ↗
  90. Sursa 90: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 181 alin. (1) pct. 2 · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 181 alin. (1) pct. 2
    2. când termenul se socotește pe zile, nu intră în calcul ziua de la care începe să curgă termenul, nici ziua când acesta se împlinește;
    Textul în documentul-sursă ↗
  91. Sursa 91: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 181 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 181 alin. (2)
    (2) Când ultima zi a unui termen cade într-o zi nelucrătoare, termenul se prelungește până în prima zi lucrătoare care urmează.
    Textul în documentul-sursă ↗
  92. Sursa 92: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 182 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 182 alin. (1)
    (1) Termenul care se socotește pe zile, săptămâni, luni sau ani se împlinește la ora 24,00 a ultimei zile în care se poate îndeplini actul de procedură.
    Textul în documentul-sursă ↗
  93. Sursa 93: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 182 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 182 alin. (2)
    (2) Cu toate acestea, dacă este vorba de un act ce trebuie depus la instanță sau într-un alt loc, termenul se va împlini la ora la care activitatea încetează în acel loc în mod legal, dispozițiile art. 183 fiind aplicabile.
    Textul în documentul-sursă ↗
  94. Sursa 94: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 183 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 183 alin. (1)
    (1) Actul de procedură, depus înăuntrul termenului prevăzut de lege prin scrisoare recomandată la oficiul poștal sau depus la un serviciu de curierat rapid ori la un serviciu specializat de comunicare ori trimis prin fax sau e-mail, este socotit a fi făcut în termen.
    Textul în documentul-sursă ↗
  95. Sursa 95: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 183 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 183 alin. (3)
    (3) În cazurile prevăzute la alin. (1) și (2), recipisa oficiului poștal, precum și înregistrarea ori atestarea făcută, după caz, de serviciul de curierat rapid, de serviciul specializat de comunicare, de unitatea militară sau de administrația locului de deținere, pe actul depus, precum și mențiunea datei și orei primirii faxului sau a e-mail-ului, astfel cum acestea sunt atestate de către calculatorul sau faxul de primire al instanței, servesc ca dovadă a datei depunerii actului de către partea interesată.
    Textul în documentul-sursă ↗
  96. Sursa 96: Decizia ÎCCJ nr. 36/2026 (hotărâre prealabilă)Hotărâre · par. 127 · forma din 16 iunie 2026Înalta Curte de Casație și Justiție · 36/2026 · 23 februarie 2026 · Caracter definitiv neprecizatTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    par. 127
    127. Pe cale de consecință, răspunsul la prima întrebare este negativ, în sensul că, în interpretarea art. 531 alin. (1) raportat la art. 264 alin. (1) și (2) din Codul civil , în cauzele având ca obiect cereri de majorare a pensiei de întreținere datorate de părinte copilului său, ascultarea copilului care a împlinit 10 ani nu este obligatorie.
    Textul în documentul-sursă ↗
  97. Sursa 97: Decizia ÎCCJ nr. 36/2026 (hotărâre prealabilă)Hotărâre · par. 132 · forma din 16 iunie 2026Înalta Curte de Casație și Justiție · 36/2026 · 23 februarie 2026 · Caracter definitiv neprecizatTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    par. 132
    132. Prevăd în acest sens, spre exemplificare, art. 396 alin. (1) din cartea a II-a - Despre familie, titlul II - Căsătoria, capitolul VII - Desfacerea căsătoriei, secțiunea a 2-a - Efectele divorțului § 4. - Efectele divorțului cu privire la raporturile dintre părinți și copiii lor minori, art. 486 din aceeași carte, titlul IV - Autoritatea părintească, capitolul I - Dispoziții generale și art. 496 , art. 497 , art. 498 și art. 499 din capitolul II - Drepturile și îndatoririle părintești, art. 508 din același titlu, capitolul IV - Decăderea din exercițiul drepturilor părintești.
    Textul în documentul-sursă ↗
  98. Sursa 98: OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbruLege · art. 42 alin. (1) · forma din 1 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 42 alin. (1)
    (1) Persoanele fizice pot beneficia de scutiri, reduceri, eșalonări sau amânări pentru plata taxelor judiciare de timbru, în condițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 193/2008 , cu modificările și completările ulterioare.
    Textul în documentul-sursă ↗
  99. Sursa 99: OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbruLege · art. 9 lit. f) · forma din 1 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 9 lit. f)
    f) cereri de reexaminare împotriva încheierii de anulare a cererii de chemare în judecată, formulate potrivit art. 200 alin. (4) din Codul de procedură civilă - 20 lei; ...
    Textul în documentul-sursă ↗
  100. Sursa 100: OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbruLege · art. 9 lit. c) · forma din 1 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 9 lit. c)
    c) cereri de repunere în termen - 20 lei; ...
    Textul în documentul-sursă ↗
  101. Sursa 101: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 181 alin. (1) pct. 1 · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 181 alin. (1) pct. 1
    1. când termenul se socotește pe ore, acesta începe să curgă de la ora zero a zilei următoare;
    Textul în documentul-sursă ↗
Ai nevoie de un avocat? Scrie-ne. Găsim pentru tine un avocat colaborator potrivit cazului tău, care te contactează în cel mult 2 zile lucrătoare. Prima consultație este gratuită și nu te obligă la nimic. Când poate fi util un avocat.

Ghiduri înrudite

Măsuri urgente pentru copil înainte de divorț sau fără divorțC02 · 17 MIN · GHIDÎnapoierea copilului ținut fără drept de altă persoanăC02 · 16 MIN · GHID
SURSA
TOATE SURSELE

    Semnalează o eroare

    Spune-ne ce ai observat. Referința de mai jos se adaugă automat în mesaj. Nu include date personale sau detalii despre cazul tău.

    C02-029 · https://divortpartaj.org/ghiduri/masuri-provizorii-pentru-copil-si-locuinta-in-timpul-divortului/
    Scrie-ne despre eroare

    Instalează pe iPhone sau iPad

    1. Apasă butonul Distribuie din Safari (pătratul cu săgeata în sus).
    2. Alege Adaugă pe ecranul principal.
    3. Apasă Adaugă. Aplicația apare lângă celelalte.

    Ghidurile principale, checklisturile și glosarul rămân disponibile și fără semnal.

    CONTACT · AVOCAȚI COLABORATORI

    Scrie-ne

    1. Scrii pe scurt ce se întâmplă.
    2. Echipa DivortPartaj.org citește mesajul și alege un avocat colaborator potrivit cazului tău.
    3. Avocatul te contactează în cel mult 2 zile lucrătoare. Prima consultație este gratuită și nu te obligă la nimic. Numele și datele tale de contact îi sunt arătate doar după ce confirmă că preia cererea.

    Site-ul nu primește comision. Dacă vrei să continui după prima consultație, onorariul îl stabilești direct cu avocatul.

    Scrie pe scurt ce se întâmplă și ce întrebare ai. Numele și datele de contact pune-le în câmpurile de mai sus. Nu include CNP, date de card sau de cont, detalii medicale amănunțite sau copii ale actelor: avocatul ți le va cere, dacă e nevoie.

    Cum folosim datele: Confidențialitate.

    Gratuit · fără comision