Înapoierea copilului ținut fără drept de altă persoană

Dacă o terță persoană ține copilul fără drept, art. 495 din Codul civil permite părinților să ceară instanței de tutelă înapoierea lui. Trebuie verificată situația reală și lipsa dreptului acelei persoane, nu numai existența unui conflict. Instanța poate respinge cererea numai dacă înapoierea este vădit contrară interesului superior al copilului, iar ascultarea copilului este expres prevăzută de lege. Nu prelua copilul prin forță și nu confunda cererea de fond cu executarea unei hotărâri existente. [1] [2] [3] [4] [5] [6] [7] [2] [8] [9] [10] [11] [12] [13] [14] [1] [15] [16] [17] [18] [17] [19] [20] [21] [22]

ACTUALIZAT
TIMP DE CITIRE
16 minute
CATEGORIE
Copiii: autoritate, locuință și relații personale
Cuprins · 19 secțiuni
  1. 01Cui se adresează
  2. 02Primul pas: verificarea persoanei și a titlului
  3. 03Procedura potrivită situației reale
  4. 04Interesul copilului și excepția refuzului înapoierii
  5. 05Cine formulează cererea și cum se verifică reprezentarea
  6. 06Consilierea judiciară, tutela specială și vechile interdicții
  7. 07Instanța și conținutul cererii de fond
  8. 08Documente, probe și răspunsul la lipsurile comunicate
  9. 09Ascultarea copilului este expres cerută în această acțiune
  10. 10Raportul psihologului și expertiza nu sunt aceeași probă
  11. 11Taxele și scutirile se verifică după cererea efectivă
  12. 12Apelul și calculul termenului de drept comun
  13. 13Este hotărârea un titlu executoriu?
  14. 14În executare nu se folosește forța asupra copilului
  15. 15Protecția specială și aplicarea în timp rămân distincte
  16. 16Termene și repere
  17. 17Lista de pași
  18. 18Întrebări frecvente
  19. 19Surse și trimiteri

Cui se adresează

✓ SE APLICĂ DACĂ
  • Părinți care analizează înapoierea pe cale civilă internă a copilului de la o terță persoană care îl ține fără drept. [1] [2] [3] [4] [1] [15] [16] [17] [18]

✕ NU ACOPERĂ
  • Procedurile internaționale și cele penale nu sunt rezolvate de regulile civile prezentate aici. Protecția specială are competență și procedură distincte. [18] [26] [27] [28] [29] [30]

Primul pas: verificarea persoanei și a titlului

Articolul 495 alin. (1) spune că părinții pot cere oricând instanței de tutelă înapoierea copilului de la persoana care îl ține fără drept. Identifică persoana la care se află copilul, locul, împrejurările în care a ajuns acolo și temeiul invocat pentru păstrarea lui. „Fără drept” trebuie demonstrat în raport cu faptele și actele relevante; nu înseamnă doar că părintele nu mai este de acord cu persoana respectivă. [1] [31] [32]

Examinează dacă există o hotărâre de plasament, tutelă ori alt act care justifică situația actuală și dacă a fost modificat sau a încetat. Un titlu valabil nu se ocolește numindu-i titularul persoană fără drept. Cuvântul „oricând” nu elimină condițiile acțiunii și nu permite ignorarea unei hotărâri care produce efecte. [1] [2] [3] [4] [1] [15] [16] [17] [18]

Organizează cronologic actele și comunicările: când și de ce copilul a fost încredințat în fapt acelei persoane, ce s-a convenit, ce s-a schimbat și ce refuz de înapoiere susții. Acestea sunt exemple de probatoriu util, nu condiții suplimentare impuse de lege ori un formular obligatoriu. [33] [34] [31] [32] [35] [36] [37]

Procedura potrivită situației reale

Acțiunea din art. 495 este distinctă de neînțelegerea dintre părinți despre locuința copilului. Pentru părinții care nu locuiesc împreună, art. 496 are propriul regim al acordului și al hotărârii instanței. Nu aplica mecanic vocabularul „terț fără drept” celuilalt părinte fără analiza raportului juridic concret. [1] [15] [16]

Dacă ai deja un titlu executoriu care impune înapoierea, problema poate fi executarea lui, prin executor, nu obținerea inutilă a aceleiași hotărâri pe fond. Articolul 910 include expres înapoierea minorului de către persoana care îl ține fără drept în procedura executării măsurilor despre minori. [17] [17] [19] [20] [21] [22]

Plasamentul și celelalte măsuri de protecție specială au competența și procedura lor. Un element transfrontalier poate reclama reguli internaționale distincte, iar o eventuală faptă penală nu este soluționată numai prin art. 495. Ghidul nu declară că toate aceste situații se reduc la aceeași cerere internă. [1] [15] [16] [17] [18] [18] [26] [27] [28] [29] [30]

Dacă este necesară protecție provizorie urgentă, se verifică separat condițiile ordonanței: aparența dreptului, urgența, caracterul temporar și neprejudecarea fondului. O cerere de fond întemeiată pe art. 495 nu devine ordonanță și nici executorie imediat numai pentru că este importantă pentru copil. [38] [39] [40] [1] [2] [3] [4] [41] [42] [43] [44] [45] [46] [47] [48] [49] [50]

Interesul copilului și excepția refuzului înapoierii

Articolul 495 alin. (2) limitează respingerea cererii la situația în care înapoierea este vădit contrară interesului superior al copilului. Nu reduce analiza la comparația veniturilor adulților ori la ideea că un părinte câștigă automat prin simpla calitate. Autoritatea părintească înseamnă drepturi și îndatoriri exercitate numai în interesul copilului, cu respectul persoanei sale. [2] [5] [6] [7]

Pentru interesul superior contează nevoile de dezvoltare, educație, sănătate, securitate și stabilitate, opinia potrivit vârstei și maturității, istoricul și riscurile, capacitatea persoanelor de a răspunde nevoilor și relațiile de atașament. Arată cum ar fi îngrijit copilul după înapoiere și ce probleme invocate pot fi prevenite; nu ascunde date relevante numai fiindcă nu te avantajează. [10] [11] [12] [13] [14]

Existența unui atașament față de terț nu justifică, singură, respingerea cererii, după cum statutul de părinte nu permite preluarea prin forță. Instanța aplică testul legal la situația dovedită. Copilul nu este un bun care să fie revendicat prin acțiune proprie ori bruscat pentru executare. [2] [5] [6] [7] [2] [8] [9] [10] [11] [12] [13] [14] [22]

Cine formulează cererea și cum se verifică reprezentarea

Articolul 495 atribuie părinților dreptul de a cere înapoierea. Verifică însă filiația, exercitarea actuală a autorității părintești și orice hotărâre de ocrotire ori reprezentare relevantă. Nu deduce că orice părinte poate întotdeauna face singur orice act procesual, indiferent de o măsură de protecție sau de un conflict de interese. [1] [51] [52] [53] [54] [55] [56] [57]

Pentru partea care nu are exercițiul drepturilor procedurale, art. 57 cere reprezentarea, asistarea ori autorizarea prevăzută de lege. În urgență, lipsa reprezentantului poate justifica numirea unui curator special în condițiile art. 58; același articol acoperă conflictul de interese. Calitatea și dovada reprezentantului trebuie arătate în cerere. [54] [55] [56] [58]

Procurorul poate porni acțiuni când este necesar pentru apărarea drepturilor minorilor ori persoanelor care beneficiază de consiliere judiciară sau tutelă specială. Nu rezultă de aici participarea obligatorie a procurorului în fiecare acțiune obișnuită de înapoiere. Nici Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC) nu este automat reprezentantul procesual al părintelui. [57] [54] [55]

Consilierea judiciară, tutela specială și vechile interdicții

Regula din art. 503 alin. (1) este exercitarea împreună și egală a autorității părintești. Pentru părintele care beneficiază de consiliere judiciară, alin. (1¹), introdus prin Legea nr. 140/2022, permite instanței să atribuie doar celuilalt părinte drepturile și îndatoririle privind bunurile copilului. Dacă părintele ocrotit exercită singur autoritatea, instanța decide, după împrejurări, continuarea exercitării ori instituirea tutelei copilului. Nu este o pierdere automată a tuturor drepturilor părintești. [51] [52]

Articolul 507 alin. (1), în redactarea modificată, privește părintele decedat, declarat mort, beneficiarul tutelei speciale, părintele decăzut din drepturi ori aflat în neputință de a-și exprima voința. În aceste ipoteze, celălalt părinte exercită singur autoritatea. Părintele sub tutelă specială păstrează dreptul de a veghea la creștere și educare și de a consimți la adopție, cu excepția expresă a imposibilității de manifestare a voinței din lipsa discernământului. Nu confunda tutela specială cu orice diagnostic ori cu simpla consiliere judiciară. [53]

Pentru vechile interdicții, art. 20 din Legea nr. 140/2022 prevede reexaminarea măsurii. Până la rămânerea definitivă a hotărârii de reexaminare, persoanele vizate se consideră, pentru starea și capacitatea lor, beneficiare ale tutelei speciale. Textul păstrează obligația reexaminării din oficiu și după împlinirea termenului de trei ani. Nu presupune că o veche interdicție sau reprezentarea a încetat automat la 18 august 2025. [59] [60] [61]

Legea a fost publicată la 20 mai 2022, iar intrarea generală în vigoare a modificărilor citate este 18 august 2022, cu excepțiile art. 26. Pentru cererea actuală trebuie analizată hotărârea concretă, întinderea măsurii, eventuala reexaminare și definitivarea. O simplă trimitere la un diagnostic, la data vechiului act sau la o notă de jurisprudență nu poate înlocui aceste verificări. [59] [60] [61] [51] [52] [53]

Instanța și conținutul cererii de fond

Acțiunea din art. 495 este adresată instanței de tutelă. Potrivit art. 94 pct. 1 lit. a) din Codul de procedură civilă, judecătoria soluționează în primă instanță cererile date în competența instanței de tutelă și de familie, dacă legea nu prevede expres altfel. Articolul 114 alin. (1) indică, pentru ocrotirea persoanei și în lipsa altei reguli, instanța domiciliului ori reședinței persoanei ocrotite. Nu folosi automat domiciliul reclamantului în locul celui al copilului. [1] [62] [63]

Cererea identifică părțile și reprezentanții, copilul și obiectul concret al înapoierii, situația de fapt, temeiul, probele și semnătura. Explică de ce terțul nu mai are sau nu a avut dreptul de a ține copilul și cum răspunde propunerea ta interesului acestuia. Atașează dovada reprezentării dacă formulezi cererea prin reprezentant. [64] [65] [58] [66] [33] [34] [67] [1] [2] [3] [4]

Pentru comunicare sunt necesare exemplarele prevăzute de art. 149 și unul pentru instanță. Înscrisurile se anexează în copii certificate; poți depune părțile relevante, instanța putând cere întregul. Documentele străine se depun cu traducerea cerută de art. 150. Cererile electronice sunt posibile în condițiile legii; păstrează dovada depunerii. [68] [69] [70] [71] [72] [73] [74] [75]

Documente, probe și răspunsul la lipsurile comunicate

Ca pregătire practică, caută actele copilului și ale calității de părinte, hotărârile privind autoritatea, locuința, tutela sau plasamentul, dovezile privind șederea la terț, solicitările de înapoiere și răspunsurile, precum și planul și dovezile îngrijirii după înapoiere. Sunt categorii utile în funcție de susțineri, nu acte obligatorii în orice dosar. [1] [2] [3] [4] [51] [52] [53] [64] [68] [69] [70] [71] [72] [73] [65] [58] [66] [33] [34] [67] [31] [32] [35] [36] [37]

Cel care susține un fapt trebuie să îl dovedească, în afara excepțiilor legale. Propune probele în cerere, iar pârâtul prin întâmpinare, potrivit art. 254, cu excepțiile sale. Nu conta pe faptul că instanța va completa din oficiu toate lipsurile. Folosește documente, martori și mijloace tehnice admisibile; nu înregistrări obținute ilegal ori prin încălcarea bunelor moravuri și nu acces neautorizat la conturi. [31] [32] [35] [36] [37] [76] [77]

Dacă instanța aplică art. 200 și comunică lipsuri, respectă termenul de completare din comunicare, în limita legală de cel mult zece zile de la primire. Anularea și excepțiile sale se verifică după lipsa efectivă. Împotriva încheierii de anulare, reexaminarea se cere în 15 zile de la comunicare și este soluționată de alt complet; în caz de admitere, dosarul revine completului inițial. Nu confunda această cale cu apelul împotriva hotărârii de fond. [78] [79] [80] [81] [82] [83] [84] [85] [86] [87] [62] [63]

Ascultarea copilului este expres cerută în această acțiune

Articolul 495 alin. (3) prevede expres ascultarea copilului, cu aplicarea art. 264. Pentru copilul care a împlinit zece ani, aceasta este obligatorie în acest cadru; un copil mai mic poate fi ascultat dacă instanța apreciază necesar. Copilul poate solicita ascultarea, iar respingerea cererii trebuie motivată. Explicarea drepturilor și a consecințelor trebuie adaptată vârstei. [3] [4] [88] [89] [90]

Opinia se apreciază după vârstă și maturitate, nu ca veto automat al înapoierii. Copilul nu trebuie pus să aleagă forțat între persoane ori instruit ce să spună. Ascultarea se face în camera de consiliu, iar instanța hotărăște cine poate fi de față în condițiile art. 226. [88] [91] [92] [93] [94]

În cauzele din afara protecției speciale de la art. 133, art. 140³ cere participarea psihologului DGASPC și depunerea raportului său. Ascultarea este ulterioară probelor, ca ultimă etapă a cercetării, iar opinia are valoarea unei prezumții relative. Nu înlocui aceste garanții cu o scrisoare a copilului pregătită de adult. [95]

Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) nr. 36/2026 (hotărâre prealabilă) nu scutește această acțiune de ascultare. Decizia, din 23 februarie 2026, publicată la 16 iunie 2026, privește majorarea pensiei de întreținere potrivit art. 531; considerentele disting expres cererile pentru care legea cere ascultarea, inclusiv art. 495. Extinderea acelei soluții la înapoiere ar ignora chiar norma specială a acestei cereri. [96] [97] [98] [99] [100] [3]

Raportul psihologului și expertiza nu sunt aceeași probă

Raportul de constatare al psihologului participant la ascultare se depune obligatoriu la dosar în condițiile art. 140³. Expertiza medico-legală psihiatrică are alt obiect. Articolul 140³ alin. (3) impune dispunerea ei când sunt necesare identificarea unei afecțiuni psihiatrice ori constatările despre abuz și legătura de cauzalitate psihică descrise de text. Nu este corect să deduci un diagnostic din simplul conflict. [95] [95] [101]

Articolul 140⁴ prevede posibilitatea raportului de expertiză și maximum 45 de zile pentru finalizare și depunere. Acest maxim nu este durata garantată a întregii acțiuni de înapoiere. Nici termenul de 30 de zile din art. 140², aplicabil ordonanțelor privind copilul în condițiile sale, nu se transferă automat acțiunii de fond din art. 495. [101] [102] [103]

Taxele și scutirile se verifică după cererea efectivă

Instanța determină taxa de timbru. Înainte de a plăti, verifică obiectul concret și scutirile aplicabile, inclusiv ocrotirea minorilor din art. 29 alin. (1) lit. e) al OUG nr. 80/2013. Nu concluziona numai din eticheta „copil” că orice cerere, apel sau incident este gratuit; și nu prezenta taxa de 20 lei a unor cereri de familie ca taxă universală a înapoierii. [104] [105] [106]

Dacă se cer și alte măsuri cu finalitate diferită, art. 34 alin. (1) cere analiza fiecărui capăt după natura lui, cu excepțiile legale. O ordonanță distinctă are tariful din art. 6 alin. (4) numai dacă este aplicabil și cererea nu este scutită. Scutirea din art. 140 al Legii nr. 272/2004 exclude cauzele prevăzute de art. 140¹ și 140²; această excludere nu abrogă implicit toate scutirile distincte din OUG nr. 80/2013. [107] [108] [106] [109] [110] [104] [105] [111]

Pentru apelul taxabil, art. 23 prevede 50% din taxa relevantă a primei instanțe ori din taxa aferentă sumei contestate, cu minimum 20 lei în condițiile sale. Articolul 28 păstrează scutirea căii de atac împotriva soluției unei cereri scutite potrivit legii, dacă legea nu prevede altfel. Taxa de timbru nu reprezintă costul total al unui avocat, executor ori expert. [112] [113] [114] [115] [116]

Comunicarea de timbrare poate cere dovada plății în cel mult zece zile de la primire și indică posibilitatea solicitării facilităților în cinci zile. Modul de stabilire a taxei se poate reexamina în trei zile de la comunicarea taxei; această cerere este scutită. Reexaminarea anulării are obiect și termen distincte, iar art. 9 lit. f) prevede pentru ea 20 lei, cu verificarea eventualelor scutiri. [117] [118] [119] [120] [121] [122] [123] [81]

Apelul și calculul termenului de drept comun

Hotărârea primei instanțe în acțiunea obișnuită din art. 495 urmează regimul apelului: de regulă 30 de zile de la comunicare, potrivit art. 468 alin. (1), nu cinci zile de la pronunțare. Tribunalul judecă apelul împotriva hotărârii judecătoriei. Hotărârile din categoria art. 94 pct. 1 lit. a) nu sunt supuse recursului, potrivit art. 483 alin. (2). Verifică totuși forma efectivă a procedurii și legea aplicabilă dosarului. [84] [85] [86] [87] [62] [63]

Exemplu ipotetic: pentru comunicarea relevantă la 20 octombrie 2026, cele 30 de zile intermediare sunt 21 octombrie–19 noiembrie, iar împlinirea este 20 noiembrie 2026, dacă nu intervine o regulă de întrerupere, prelungire ori o altă împrejurare juridică. Se exclud ziua de început și cea de împlinire; ultima zi nelucrătoare se mută în prima zi lucrătoare următoare. Exemplul nu stabilește termenul unui cititor fără a-i cunoaște actele. [85] [124] [125]

Păstrează actul comunicat și dovada comunicării. Pentru registratură verifică ora închiderii activității; pentru modalitățile art. 183 păstrează recipisa ori dovada primirii. Pentru fax și e-mail, textul privește data și ora primirii de către instanță, nu doar expedierea din propriul cont. [126] [127] [74] [75]

Dacă măsura este realmente dată prin ordonanță președințială, regimul ei este diferit: cinci zile de la pronunțare cu citare ori de la comunicare fără citare, în lipsa unei derogări speciale. Nu folosi alternativ cele două termene după cum par mai convenabile. Calificarea hotărârii se verifică înainte de calcul. [128] [84] [85] [86] [87] [62] [63]

Este hotărârea un titlu executoriu?

Executarea silită cere un titlu executoriu. Articolele 632–634 disting hotărârile executorii, cele cu executare provizorie și cele definitive. Pentru hotărârea efectivă verifică dispozitivul, existența și termenul apelului, definitivarea și orice dispoziție specială care permite executarea provizorie. Nu presupune că simpla admitere în primă instanță a oricărei înapoieri din art. 495 este suficientă. [41] [42] [43] [44] [45] [46] [47] [48] [49] [50]

Regula din art. 468 alin. (5) este că termenul de apel și apelul exercitat în termen suspendă executarea hotărârii primei instanțe, în afara excepțiilor legale. Articolul 448 alin. (1) pct. 1 enumeră exercitarea autorității, locuința minorului și legăturile personale, fără să numească expres înapoierea din art. 495. Dacă hotărârea are mai multe obiecte, efectul executoriu al fiecăruia trebuie verificat, nu extrapolat automat. [47] [48] [49]

Articolul 449 alin. (1) privește hotărâri referitoare la bunuri. Nu este temei pentru a considera copilul bun și pentru a atribui pe această cale executorialitate universală înapoierii. În schimb, ordonanța președințială este executorie potrivit propriului regim, dacă aceasta este forma hotărârii efectiv pronunțate. [50] [39]

În executare nu se folosește forța asupra copilului

Cu un titlu executoriu corespunzător se urmează procedura executorului judecătoresc. Articolul 910 include înapoierea minorului de la persoana care îl ține fără drept și prevede comunicarea încheierii de încuviințare și a somației potrivit procedurii. Părintele nu execută singur hotărârea prin intrare forțată ori preluare violentă. [17] [19] [22]

Executarea se desfășoară în prezența reprezentantului DGASPC și, când acesta consideră necesar, a unui psiholog, fără a fi necesar un psiholog separat dacă reprezentantul are această calificare. Forța publică sprijină executorul la solicitarea lui în condițiile legii. Nicio persoană nu poate brusca minorul sau exercita presiuni asupra lui pentru realizarea executării. [20] [21] [22]

Dacă însuși copilul refuză categoric să plece ori manifestă aversiune, executorul consemnează situația. DGASPC sesizează instanța pentru consiliere de cel mult trei luni, adaptată vârstei; psihologul transmite raportul, iar executorul reia procedura. Încheierea fără cale de atac din art. 913 alin. (2) este cea de consiliere, nu orice hotărâre privind înapoierea. [129] [130] [131] [132] [133]

Refuzul copilului nu este automat dovada unei fapte culpabile a adultului sau o constatare de înstrăinare părintească. Articolul 140¹ reglementează o constatare judiciară distinctă și o prezumție relativă; nu impune inversarea automată a autorității ori locuinței numai pentru că cineva a formulat acuzația. [134] [102] [129]

Protecția specială și aplicarea în timp rămân distincte

Dacă situația este de protecție specială, art. 133–138 din Legea nr. 272/2004 au reguli diferite, inclusiv competența tribunalului. Pentru procesele guvernate de noul Cod de procedură civilă, art. 7 din Legea nr. 76/2012 transformă calea în apel, cu termenul special de zece zile de la comunicare păstrat de art. 137, deși acesta folosește literal „recurs”. Pentru procesele începute înainte de noul Cod, verifică data începerii procesului și termenul în curs, potrivit art. 3 și 6 din aceeași lege. [18] [26] [27] [28] [29] [30]

Decizia ÎCCJ nr. 62 din 9 decembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial la 27 ianuarie 2020, coroborează în paragraful 48 aplicarea art. 7 la acel apel. Este un argument din analiza admisibilității, nu o dezlegare generală despre căile de atac. Termenul special de zece zile nu se transferă acțiunii obișnuite din art. 495 și nu înlocuiește nici cele cinci zile ale ordonanței. [30] [29] [26] [84] [85] [86] [87] [62] [63] [128]

Ghidul analizează proceduri interne, cu repere la 20 octombrie 2026. Textele Codului civil sunt redate în forma republicată în 2011, iar pentru ocrotirea părintelui sunt indicate separat modificările aduse de Legea nr. 140/2022; verifică forma lor în vigoare. Pentru aplicare verifică legea de la începutul procesului, titlul concret și măsurile actuale de ocrotire. [23] [24] [25] [51] [52] [53] [59] [60] [61]

Termene și repere procedurale

REGULĂApelul hotărârii de drept comun privind înapoierea
Interval

De regulă 30 de zile. [85]

De când începe

Comunicarea hotărârii, potrivit regulii generale. [85]

Cum se aplică

Se exclud ziua de început și ziua împlinirii; ultima zi nelucrătoare mută împlinirea în prima zi lucrătoare următoare. Verifică ora-limită și dovada depunerii potrivit art. 182–183. [124] [125] [126] [127] [74] [75]

Consecințe

Judecata în apel revine tribunalului pentru hotărârea judecătoriei; hotărârile art. 94 pct. 1 lit. a) nu sunt supuse recursului. [87] [62] [86]

[85][124][125][126][127][74][75][84][86][87][62][63][128][23][24][25]

EXCEPȚII ȘI LIMITE
  • Verifică forma procedurală efectivă și existența unei reguli speciale; nu aplica cele 5 zile ale ordonanței unei acțiuni obișnuite. [84] [85] [86] [87] [62] [63] [128]

REGULĂReexaminarea anulării în procedura obișnuită
Interval

15 zile. [81]

De când începe

Comunicarea încheierii de anulare. [81]

Cum se aplică

Se exclud ziua de început și ziua împlinirii; ultima zi nelucrătoare mută împlinirea în prima zi lucrătoare următoare. Verifică ora-limită și dovada depunerii potrivit art. 182–183. [124] [125] [126] [127] [74] [75]

Consecințe

Alt complet verifică anularea eronată ori înlăturarea neregularităților în termenul acordat. [82]

[81][124][125][126][127][74][75][138][78][79][80][82][83][136][37][139][140][137][23][24][25]

EXCEPȚII ȘI LIMITE
REGULĂReexaminarea taxei judiciare
Interval

3 zile. [119]

De când începe

Comunicarea taxei datorate. [119]

Cum se aplică

Se exclud ziua de început și ziua împlinirii; ultima zi nelucrătoare mută împlinirea în prima zi lucrătoare următoare. Verifică ora-limită și dovada depunerii potrivit art. 182–183. [124] [125] [126] [127] [74] [75]

Consecințe

Se soluționează de alt complet, fără citare, prin încheiere definitivă; nu este apel împotriva ordonanței. [120] [128]

[119][124][125][126][127][74][75][120][128][23][24][25]

EXCEPȚII ȘI LIMITE
  • Cererea de reexaminare a taxei este scutită de taxă. [119]

REGULĂDovada timbrării și facilitățile de plată
Interval

Cel mult 10 zile pentru dovada plății și 5 zile pentru solicitarea facilităților, indicate în comunicarea prevăzută de art. 33 alin. (2). [118]

De când începe

Primirea comunicării instanței. [118]

Cum se aplică

Se exclud ziua de început și ziua împlinirii; ultima zi nelucrătoare mută împlinirea în prima zi lucrătoare următoare. Verifică ora-limită și dovada depunerii potrivit art. 182–183. [124] [125] [126] [127] [74] [75]

Consecințe

Răspunde comunicării și formulează distinct cererea de facilități, dacă este cazul. [118] [121]

[118][124][125][126][127][74][75][128][121][23][24][25]

EXCEPȚII ȘI LIMITE
  • Se verifică exact ce obligație și ce termen au fost comunicate; nu toate aceste termene sunt apel. [118] [128]

REGULĂExpertiza medico-legală psihiatrică
Interval

Maximum 45 de zile pentru finalizare și depunerea raportului. [101]

De când începe

Dispunerea expertizei și calendarul stabilit în dosar trebuie identificate din actul concret; art. 140⁴ alin. (2) nu formulează aici o dată calendaristică individuală. [101]

Cum se aplică

Se urmărește separat de soluționarea ordonanței; nu rezultă o prelungire automată de 30 plus 45 de zile. [95] [101] [102] [103]

Consecințe

Raportul expertizei nu se confundă cu raportul psihologului participant la ascultare. [95] [101] [95] [93] [94] [100]

[101][95][102][103][93][94][100][23][24][25]

EXCEPȚII ȘI LIMITE
  • Nu este obligatorie în orice litigiu, dar ipoteza art. 140³ alin. (3) conține obligația de a dispune expertiza când sunt necesare constatările indicate acolo. [95] [101]

REGULĂConsilierea după refuzul categoric al copilului
Interval

Perioadă de cel mult 3 luni, stabilită în funcție de vârstă. [130]

De când începe

Instanța este sesizată de reprezentantul DGASPC după procesul-verbal al executorului. [129] [130]

Cum se aplică

Se urmărește perioada efectiv stabilită prin încheiere; termenul pe luni are regula art. 181 alin. (1) pct. 3. [130] [141]

Consecințe

Psihologul comunică raportul, iar executorul reia procedura potrivit art. 911. [131] [132]

[130][129][141][131][132][23][24][25]

EXCEPȚII ȘI LIMITE
  • Încheierea de consiliere din art. 913 alin. (2) nu are cale de atac; regula nu privește toate hotărârile despre copil. [130]

Lista de pași

Întrebări frecvente

Ce trebuie să dovedesc pentru înapoiere?

Calitatea și situația juridică relevantă, faptul că persoana ține copilul fără drept și împrejurările înapoierii. Instanța verifică și excepția înapoierii vădit contrare interesului superior. [1] [2] [3] [4] [31] [32] [35] [36] [37]

Pot ignora un plasament dacă sunt părinte?

Nu. Verifică actul și procedura sa; o măsură valabilă nu dispare prin calificarea unilaterală a titularului ca persoană fără drept. [1] [15] [16] [17] [18] [18] [26] [27] [28] [29] [30]

Este aceeași cerere dacă disputa este cu celălalt părinte?

Nu automat. Neînțelegerea despre locuința copilului între părinți, înapoierea de la terț și executarea unui titlu sunt situații juridice distincte. [1] [15] [16] [17] [18]

Copilul trebuie ascultat?

Articolul 495 alin. (3) o prevede expres, cu art. 264 aplicabil: obligatoriu la zece ani în acest cadru și posibil sub această vârstă dacă este necesar. [3] [4]

Poate copilul să decidă singur rezultatul?

Opinia se apreciază după vârstă și maturitate și are regimul unei prezumții relative în condițiile art. 140³. Nu este un veto automat și nu justifică presiuni. [91] [95] [22]

Decizia ÎCCJ nr. 36/2026 înlătură ascultarea în cererea de înapoiere?

Nu. Soluția privește majorarea întreținerii potrivit art. 531, iar înapoierea are norma expresă a art. 495 alin. (3). [96] [97] [98] [99] [100] [3]

O măsură de consiliere judiciară mă exclude automat?

Nu. Trebuie verificată hotărârea și regimul art. 503 și 507, fără echivalarea tuturor măsurilor de ocrotire ori a diagnosticului cu pierderea autorității. [51] [52] [53]

Vechea interdicție a încetat automat după trei ani?

Nu rezultă acest efect. Articolul 20 menține obligația reexaminării și după termen, iar până la hotărârea definitivă de reexaminare aplică regimul tranzitoriu prevăzut acolo. [59] [60] [61]

Orice hotărâre de înapoiere este executorie imediat?

Nu se poate afirma universal. Verifică dispozitivul, definitivarea și temeiul executoriu al măsurii concrete. Articolul 449 despre bunuri nu justifică o asemenea concluzie despre copil. [41] [42] [43] [44] [45] [46] [47] [48] [49] [50]

Cât timp am pentru apelul obișnuit?

De regulă 30 de zile de la comunicarea hotărârii de fond, nu cele cinci zile ale ordonanței. Verifică procedura și legea aplicabilă dosarului. [84] [85] [86] [87] [62] [63] [128] [23] [24] [25]

Pot lua copilul fără executor dacă hotărârea îmi dă dreptate?

Nu folosi forța. Executarea silită a titlului se face prin executor și cu garanțiile speciale privind copilul. [17] [19] [20] [21] [22] [41] [42] [43] [44] [45] [46] [47] [48] [49] [50]

Ce urmează dacă minorul refuză categoric la executor?

Se consemnează refuzul și se parcurge procedura din art. 913 cu sesizarea instanței de către DGASPC, consiliere, raport și reluare; nu se presează copilul. [129] [130] [131] [132] [133] [17] [19] [20] [21] [22]

Cele 30 de zile din Legea nr. 272/2004 sunt durata acțiunii mele?

Articolul 140² privește ordonanța președințială în condițiile lui, nu stabilește automat durata oricărei acțiuni de fond din art. 495. [102] [103] [1] [2] [3] [4]

De reținut

Arată cele 8 idei principale ale ghidului
  • Înapoierea din art. 495 din Codul civil presupune ținerea copilului fără drept, excepția interesului superior și ascultarea expres prevăzută. [1] [2] [3] [4]

  • Litigiul dintre părinți, protecția specială, executarea și situația internațională nu sunt automat aceeași acțiune. [1] [15] [16] [17] [18]

  • Consilierea judiciară și tutela specială au regimuri diferite; se verifică hotărârea concretă. [51] [52] [53]

  • Trecerea termenului de trei ani nu produce încetarea automată a vechilor interdicții. [59] [60] [61]

  • Acțiunea obișnuită din art. 495 are apelul de drept comun, de regulă 30 de zile de la comunicare. [84] [85] [86] [87] [62] [63]

  • Nu orice hotărâre de înapoiere este automat executorie imediat. [41] [42] [43] [44] [45] [46] [47] [48] [49] [50]

  • Executarea privind copilul este condusă de executor și exclude bruscarea ori presiunea asupra minorului. [17] [19] [20] [21] [22]

  • Decizia ÎCCJ nr. 36/2026 (hotărâre prealabilă) despre majorarea întreținerii nu înlătură ascultarea expres cerută de art. 495. [96] [97] [98] [99] [100] [3]

Cum pregătesc cererea potrivit situației concrete

Ghidul descrie regulile în vigoare la data actualizării, 20 octombrie 2026. Dacă situația ta este mai veche, unele reguli pot fi diferite.

Surse și trimiteri

  1. Sursa 1: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 495 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 495 alin. (1)
    (1) Părinții pot cere oricând instanței de tutelă înapoierea copilului de la orice persoană care îl ține fără drept.
    Textul în documentul-sursă ↗
  2. Sursa 2: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 495 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 495 alin. (2)
    (2) Instanța de tutelă poate respinge cererea numai dacă înapoierea este vădit contrară interesului superior al copilului.
    Textul în documentul-sursă ↗
  3. Sursa 3: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 495 alin. (3) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 495 alin. (3)
    (3) Ascultarea copilului este obligatorie, dispozițiile art. 264 fiind aplicabile.
    Textul în documentul-sursă ↗
  4. Sursa 4: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 264 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 264 alin. (1)
    (1) În procedurile administrative sau judiciare care îl privesc, ascultarea copilului care a împlinit vârsta de 10 ani este obligatorie. Cu toate acestea, poate fi ascultat și copilul care nu a împlinit vârsta de 10 ani, dacă autoritatea competentă consideră că acest lucru este necesar pentru soluționarea cauzei.
    Textul în documentul-sursă ↗
  5. Sursa 5: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 483 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 483 alin. (1)
    (1) Autoritatea părintească este ansamblul de drepturi și îndatoriri care privesc atât persoana, cât și bunurile copilului și aparțin în mod egal ambilor părinți.
    Textul în documentul-sursă ↗
  6. Sursa 6: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 483 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 483 alin. (2)
    (2) Părinții exercită autoritatea părintească numai în interesul superior al copilului, cu respectul datorat persoanei acestuia, și îl asociază pe copil la toate deciziile care îl privesc, ținând cont de vârsta și de gradul său de maturitate.
    Textul în documentul-sursă ↗
  7. Sursa 7: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 483 alin. (3) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 483 alin. (3)
    (3) Ambii părinți răspund pentru creșterea copiilor lor minori.
    Textul în documentul-sursă ↗
  8. Sursa 8: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 2 alin. (1) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 2 alin. (1)
    (1) Prezenta lege, orice alte reglementări adoptate în domeniul respectării și promovării drepturilor copilului, precum și orice act juridic emis sau, după caz, încheiat în acest domeniu se subordonează cu prioritate principiului interesului superior al copilului.
    Textul în documentul-sursă ↗
  9. Sursa 9: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 2 alin. (2) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 2 alin. (2)
    (2) Interesul superior al copilului se circumscrie dreptului copilului la o dezvoltare fizică și morală normală, la echilibru socioafectiv și la viața de familie.
    Textul în documentul-sursă ↗
  10. Sursa 10: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 2 alin. (6) lit. a) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 2 alin. (6) lit. a)
    a) nevoile de dezvoltare fizică, psihologică, de educație și sănătate, de securitate și stabilitate și apartenență la o familie; ...
    Textul în documentul-sursă ↗
  11. Sursa 11: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 2 alin. (6) lit. b) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 2 alin. (6) lit. b)
    b) opinia copilului, în funcție de vârsta și gradul de maturitate; ...
    Textul în documentul-sursă ↗
  12. Sursa 12: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 2 alin. (6) lit. c) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 2 alin. (6) lit. c)
    c) istoricul copilului, având în vedere, în mod special, situațiile de abuz, neglijare, exploatare, înstrăinare părintească sau orice altă formă de violență asupra copilului, precum și potențialele situații de risc care pot interveni în viitor;
    Textul în documentul-sursă ↗
  13. Sursa 13: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 2 alin. (6) lit. d) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 2 alin. (6) lit. d)
    d) capacitatea părinților sau a persoanelor care urmează să se ocupe de creșterea și îngrijirea copilului de a răspunde nevoilor concrete ale acestuia; ...
    Textul în documentul-sursă ↗
  14. Sursa 14: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 2 alin. (6) lit. e) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 2 alin. (6) lit. e)
    e) menținerea relațiilor personale cu persoanele față de care copilul a dezvoltat relații de atașament. ...
    Textul în documentul-sursă ↗
  15. Sursa 15: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 496 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 496 alin. (2)
    (2) Dacă părinții nu locuiesc împreună, aceștia vor stabili, de comun acord, locuința copilului.
    Textul în documentul-sursă ↗
  16. Sursa 16: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 496 alin. (3) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 496 alin. (3)
    (3) În caz de neînțelegere între părinți, instanța de tutelă hotărăște, luând în considerare concluziile raportului de anchetă psihosocială și ascultându-i pe părinți și pe copil, dacă a împlinit vârsta de 10 ani. Dispozițiile art. 264 rămân aplicabile.
    Textul în documentul-sursă ↗
  17. Sursa 17: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 910 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 910 alin. (1)
    (1) Dispozițiile prezentului capitol sunt aplicabile și în cazul măsurilor privitoare la minori prevăzute într-un titlu executoriu, cum sunt stabilirea locuinței minorului, darea în plasament, înapoierea minorului de către persoana care îl ține fără drept, exercitarea dreptului de a avea legături personale cu minorul, precum și alte măsuri prevăzute de lege.
    Textul în documentul-sursă ↗
  18. Sursa 18: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 133 · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 133
    Articolul 133(1) Cauzele prevăzute de prezenta lege privind stabilirea măsurilor de protecție specială sunt de competența tribunalului de la domiciliul copilului.(2) Dacă domiciliul copilului nu este cunoscut, competența revine tribunalului în a cărui circumscripție teritorială a fost găsit copilul.  +
    Textul în documentul-sursă ↗
  19. Sursa 19: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 910 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 910 alin. (2)
    (2) În aceste cazuri, executorul judecătoresc va trimite părintelui sau persoanei la care se află minorul încheierea de încuviințare a executării împreună cu o somație în care îi va comunica acesteia data la care să se prezinte împreună cu minorul la sediul său ori în alt loc stabilit de executor, în vederea preluării acestuia de către creditor, sau, după caz, îi va pune în vedere să permită celuilalt părinte să își exercite dreptul de a avea legături personale cu minorul, potrivit programului stabilit în titlul executoriu.
    Textul în documentul-sursă ↗
  20. Sursa 20: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 911 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 911 alin. (2)
    (2) Executarea se va efectua în prezența unui reprezentant al direcției generale de asistență socială și protecția copilului și, când acesta apreciază că este necesar, a unui psiholog desemnat de aceasta. Prezența psihologului nu este necesară dacă reprezentantul direcției are această calificare.
    Textul în documentul-sursă ↗
  21. Sursa 21: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 911 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 911 alin. (3)
    (3) La solicitarea executorului judecătoresc, agenții forței publice sunt obligați să își dea concursul la executare, în condițiile legii.
    Textul în documentul-sursă ↗
  22. Sursa 22: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 911 alin. (4) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 911 alin. (4)
    (4) Nu este permis niciunei persoane să bruscheze minorul sau să exercite presiuni asupra lui pentru a se realiza executarea.
    Textul în documentul-sursă ↗
  23. Sursa 23: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 24 · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 24
    Dispozițiile legii noi de procedură se aplică numai proceselor și executărilor silite începute după intrarea acesteia în vigoare.
    Textul în documentul-sursă ↗
  24. Sursa 24: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 25 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 25 alin. (1)
    (1) Procesele în curs de judecată, precum și executările silite începute sub legea veche rămân supuse acelei legi.
    Textul în documentul-sursă ↗
  25. Sursa 25: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 27 · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 27
    Hotărârile rămân supuse căilor de atac, motivelor și termenelor prevăzute de legea sub care a început procesul.
    Textul în documentul-sursă ↗
  26. Sursa 26: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 136–138, delimitarea protecției speciale · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 136–138, delimitarea protecției speciale
    Articolul 136(1) Hotărârea instanței de fond este executorie și definitivă.(2) Hotărârea se redactează și se comunică părților în termen de cel mult 10 zile de la pronunțare.  +  Articolul 137 Termenul de recurs este de 10 zile de la data comunicării hotărârii.  +  Articolul 138 Dispozițiile prezentei legi referitoare la procedura de soluționare a cauzelor privind stabilirea măsurilor de protecție specială se completează în mod corespunzător cu prevederile Codului de procedură civilă.  +
    Textul în documentul-sursă ↗
  27. Sursa 27: Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilăLege · Legea nr. 76/2012, art. 3 · forma din 19 octombrie 2014Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    Legea nr. 76/2012, art. 3
    Articolul 3 (1) Dispoziţiile Codului de procedură civilă se aplică numai proceselor şi executărilor silite începute după intrarea acestuia în vigoare. ...  (2) Procesele începute prin cereri depuse, în condiţiile legii, la poştă, unităţi militare sau locuri de deţinere înainte de data intrării în vigoare a Codului de procedură civilă rămân supuse legii vechi, chiar dacă sunt înregistrate la instanţă după această dată. ... 
    Textul în documentul-sursă ↗
  28. Sursa 28: Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilăLege · Legea nr. 76/2012, art. 6 · forma din 19 octombrie 2014Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    Legea nr. 76/2012, art. 6
    Articolul 6 Termenele procedurale prevăzute de legile speciale, aflate în curs la data intrării în vigoare a Codului de procedură civilă, rămân supuse legii în vigoare la data la care au început să curgă.
    Textul în documentul-sursă ↗
  29. Sursa 29: Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilăLege · Legea nr. 76/2012, art. 7 alin. (1)–(3) · forma din 19 octombrie 2014Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    Legea nr. 76/2012, art. 7 alin. (1)–(3)
    Articolul 7 (1) Dacă prin prezenta lege nu se prevede altfel, ori de câte ori printr-o lege specială se prevede că hotărârea judecătorească de primă instanţă este "definitivă", de la data intrării în vigoare a Codului de procedură civilă, aceasta va fi supusă numai apelului la instanţa ierarhic superioară. ...  (2) Dispoziţiile alin. (1) se aplică şi în cazul în care printr-o lege specială se prevede că hotărârea judecătorească de primă instanţă este "supusă recursului" sau că "poate fi atacată cu recurs" ori, după caz, legea specială foloseşte o altă expresie similară. ...  (3) Dispoziţiile alin. (1) şi (2) nu se aplică în materie de contencios administrativ şi fiscal, inclusiv în materia azilului. ... 
    Textul în documentul-sursă ↗
  30. Sursa 30: Decizia ÎCCJ nr. 62/2019 (hotărâre prealabilă)Hotărâre · ÎCCJ, Decizia nr. 62/2019 (HP), par. 48 · forma din 27 ianuarie 2020Înalta Curte de Casație și Justiție · 62/2019 · 9 decembrie 2019 · Caracter definitiv neprecizatTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    ÎCCJ, Decizia nr. 62/2019 (HP), par. 48
    Procedând la analiza asupra admisibilității sesizării, se constată că primele condiții sunt îndeplinite, întrucât Curtea de Apel Brașov este legal învestită cu soluționarea unei cereri de apel, în ultimă instanță, conform art. 136 alin. (1) raportat la art. 138 din Legea nr. 272/2004 și art. 7 din Legea nr. 76/2012.
    Textul în documentul-sursă ↗
  31. Sursa 31: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 249 · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 249
    Cel care face o susținere în cursul procesului trebuie să o dovedească, în afară de cazurile anume prevăzute de lege.
    Textul în documentul-sursă ↗
  32. Sursa 32: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 250 · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 250
    Dovada unui act juridic sau a unui fapt se poate face prin înscrisuri, martori, prezumții, mărturisirea uneia dintre părți, făcută din proprie inițiativă sau obținută la interogatoriu, prin expertiză, prin mijloacele materiale de probă, prin cercetarea la fața locului sau prin orice alte mijloace prevăzute de lege.
    Textul în documentul-sursă ↗
  33. Sursa 33: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 194 lit. d) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 194 lit. d)
    d) arătarea motivelor de fapt și de drept pe care se întemeiază cererea; ...
    Textul în documentul-sursă ↗
  34. Sursa 34: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 194 lit. e) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 194 lit. e)
    e) arătarea dovezilor pe care se sprijină fiecare capăt de cerere. Când dovada se face prin înscrisuri, se vor aplica, în mod corespunzător, dispozițiile art. 150. Când reclamantul dorește să își dovedească cererea sau vreunul dintre capetele acesteia prin interogatoriul pârâtului, va cere înfățișarea în persoană a acestuia, dacă pârâtul este o persoană fizică. În cazurile în care legea prevede că pârâtul va răspunde în scris la interogatoriu, acesta va fi atașat cererii de chemare în judecată. Când se va cere dovada cu martori, se vor arăta numele, prenumele și adresa martorilor, dispozițiile art. 148 alin. (1) teza a II-a fiind aplicabile în mod corespunzător; ...
    Textul în documentul-sursă ↗
  35. Sursa 35: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 255 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 255 alin. (1)
    (1) Probele trebuie să fie admisibile potrivit legii și să ducă la soluționarea procesului.
    Textul în documentul-sursă ↗
  36. Sursa 36: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 341 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 341 alin. (2)
    (2) Sunt, de asemenea, mijloace materiale de probă și fotografiile, fotocopiile, filmele, discurile, benzile de înregistrare a sunetului, precum și alte asemenea mijloace tehnice, dacă nu au fost obținute prin încălcarea legii ori a bunelor moravuri.
    Textul în documentul-sursă ↗
  37. Sursa 37: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 999 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 999 alin. (3)
    (3) Judecata se face de urgență și cu precădere, nefiind admisibile probe a căror administrare necesită un timp îndelungat. Dispozițiile privind cercetarea procesului nu sunt aplicabile.
    Textul în documentul-sursă ↗
  38. Sursa 38: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 997 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 997 alin. (1)
    (1) Instanța de judecată, stabilind că în favoarea reclamantului există aparența de drept, va putea să ordone măsuri provizorii în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara, precum și pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări.
    Textul în documentul-sursă ↗
  39. Sursa 39: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 997 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 997 alin. (2)
    (2) Ordonanța este provizorie și executorie. Dacă hotărârea nu cuprinde nicio mențiune privind durata sa și nu s-au modificat împrejurările de fapt avute în vedere, măsurile dispuse vor produce efecte până la soluționarea litigiului asupra fondului.
    Textul în documentul-sursă ↗
  40. Sursa 40: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 997 alin. (5) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 997 alin. (5)
    (5) Pe cale de ordonanță președințială nu pot fi dispuse măsuri care să rezolve litigiul în fond și nici măsuri a căror executare nu ar mai face posibilă restabilirea situației de fapt.
    Textul în documentul-sursă ↗
  41. Sursa 41: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 632 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 632 alin. (1)
    (1) Executarea silită se poate efectua numai în temeiul unui titlu executoriu
    Textul în documentul-sursă ↗
  42. Sursa 42: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 632 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 632 alin. (2)
    (2) Constituie titluri executorii hotărârile executorii prevăzute la art. 633, hotărârile cu executare provizorie, hotărârile definitive, precum și orice alte hotărâri sau înscrisuri care, potrivit legii, pot fi puse în executare
    Textul în documentul-sursă ↗
  43. Sursa 43: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 633 teza introductivă · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 633 teza introductivă
    Sunt hotărâri executorii:
    Textul în documentul-sursă ↗
  44. Sursa 44: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 633 pct. 1 · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 633 pct. 1
    1. hotărârile date în apel, dacă prin lege nu se prevede altfel;
    Textul în documentul-sursă ↗
  45. Sursa 45: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 634 alin. (1) pct. 3 · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 634 alin. (1) pct. 3
    3. hotărârile date în primă instanță, care nu au fost atacate cu apel;
    Textul în documentul-sursă ↗
  46. Sursa 46: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 634 alin. (1) pct. 4 · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 634 alin. (1) pct. 4
    4. hotărârile date în apel, fără drept de recurs, precum și cele neatacate cu recurs;
    Textul în documentul-sursă ↗
  47. Sursa 47: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 468 alin. (5) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 468 alin. (5)
    (5) Termenul de apel suspendă executarea hotărârii de primă instanță, cu excepția cazurilor anume prevăzute de lege. În aceleași condiții, executarea se suspendă dacă apelul a fost exercitat în termen.
    Textul în documentul-sursă ↗
  48. Sursa 48: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 448 alin. (1), teza introductivă · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 448 alin. (1), teza introductivă
    (1) Hotărârile primei instanțe sunt executorii de drept când au ca obiect:
    Textul în documentul-sursă ↗
  49. Sursa 49: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 448 alin. (1) pct. 1 · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 448 alin. (1) pct. 1
    1. stabilirea modului de exercitare a autorității părintești, stabilirea locuinței minorului, precum și modul de exercitare a dreptului de a avea legături personale cu minorul;
    Textul în documentul-sursă ↗
  50. Sursa 50: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 449 alin. (1), aplicabil numai hotărârilor privitoare la bunuri · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 449 alin. (1), aplicabil numai hotărârilor privitoare la bunuri
    (1) Instanța poate încuviința executarea provizorie a hotărârilor privitoare la bunuri ori de câte ori va considera că măsura este necesară în raport cu temeinicia vădită a dreptului ori cu starea de insolvabilitate a debitorului, precum și atunci când ar aprecia că neluarea de îndată a acestei măsuri este vădit prejudiciabilă pentru creditor. În aceste cazuri, instanța îl va putea obliga pe creditor la plata unei cauțiuni, în condițiile art. 719 alin. (2) și (3).
    Textul în documentul-sursă ↗
  51. Sursa 51: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 503 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 503 alin. (1)
    (1) Părinții exercită împreună și în mod egal autoritatea părintească.
    Textul în documentul-sursă ↗
  52. Sursa 52: Legea nr. 140/2022 privind unele măsuri de ocrotire pentru persoanele cu dizabilități intelectuale și psihosociale și modificarea și completarea unor acte normativeLege · art. 7 pct. 56, introducerea art. 503 alin. (1¹) din Codul civil · forma din 20 mai 2022Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 7 pct. 56, introducerea art. 503 alin. (1¹) din Codul civil
    (1^1) În cazul părintelui care beneficiază de consiliere judiciară, instanța de tutelă poate hotărî ca drepturile și îndatoririle cu privire la bunurile copilului să fie exercitate doar de celălalt părinte. Când cel ocrotit exercită singur autoritatea părintească, instanța de tutelă hotărăște, în funcție de împrejurări, cu privire la continuarea exercitării autorității părintești sau la instituirea tutelei asupra copilului acestuia; dispozițiile art. 507 alin. (2) rămân aplicabile. ...
    Textul în documentul-sursă ↗
  53. Sursa 53: Legea nr. 140/2022 privind unele măsuri de ocrotire pentru persoanele cu dizabilități intelectuale și psihosociale și modificarea și completarea unor acte normativeLege · art. 7 pct. 57, înlocuirea art. 507 din Codul civil · forma din 20 mai 2022Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 7 pct. 57, înlocuirea art. 507 din Codul civil
    Articolul 507 Exercitarea autorității părintești de către un singur părinte(1) Dacă unul dintre părinți este decedat, declarat mort prin hotărâre judecătorească, beneficiază de tutelă specială, este decăzut din exercițiul drepturilor părintești sau dacă, din orice motiv, se află în neputință de a-și exprima voința, celălalt părinte exercită singur autoritatea părintească.(2) Părintele cu privire la care a fost instituită tutela specială păstrează dreptul de a veghea asupra modului de creștere și educare a copilului, precum și dreptul de a consimți la adopția acestuia, cu excepția cazului în care se află în imposibilitatea de a-și manifesta voința din cauza lipsei discernământului. ...
    Textul în documentul-sursă ↗
  54. Sursa 54: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 57 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 57 alin. (2)
    (2) Partea care nu are exercițiul drepturilor procedurale nu poate sta în judecată decât dacă este reprezentată, asistată ori autorizată în condițiile prevăzute de legile sau, după caz, de statutele care îi reglementează capacitatea ori modul de organizare.
    Textul în documentul-sursă ↗
  55. Sursa 55: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 58 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 58 alin. (1)
    (1) În caz de urgență, dacă persoana fizică lipsită de capacitatea de exercițiu a drepturilor civile nu are reprezentant legal, instanța, la cererea părții interesate, va numi un curator special, care să o reprezinte până la numirea reprezentantului legal, potrivit legii. De asemenea, instanța va numi un curator special în caz de conflict de interese între reprezentantul legal și cel reprezentat sau când o persoană juridică ori o entitate dintre cele prevăzute la art. 56 alin. (2), chemată să stea în judecată, nu are reprezentant.
    Textul în documentul-sursă ↗
  56. Sursa 56: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 58 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 58 alin. (2)
    (2) Dispozițiile alin. (1) se aplică în mod corespunzător și persoanelor cu capacitate de exercițiu restrânsă.
    Textul în documentul-sursă ↗
  57. Sursa 57: Legea nr. 140/2022 privind unele măsuri de ocrotire pentru persoanele cu dizabilități intelectuale și psihosociale și modificarea și completarea unor acte normativeLege · art. 8 pct. 3, înlocuirea art. 92 alin. (1) din Codul de procedură civilă · forma din 20 mai 2022Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 8 pct. 3, înlocuirea art. 92 alin. (1) din Codul de procedură civilă
    Articolul 92(1) Procurorul poate porni orice acțiune civilă, ori de câte ori este necesar, pentru apărarea drepturilor, libertăților și intereselor legitime ale minorilor, ale persoanelor care beneficiază de consiliere judiciară sau tutelă specială și ale dispăruților, precum și în alte cazuri expres prevăzute de lege. ...
    Textul în documentul-sursă ↗
  58. Sursa 58: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 194 lit. b) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 194 lit. b)
    b) numele, prenumele și calitatea celui care reprezintă partea în proces, iar în cazul reprezentării prin avocat, numele, prenumele acestuia și sediul profesional. Dispozițiile art. 148 alin. (1) teza a II-a sunt aplicabile în mod corespunzător. Dovada calității de reprezentant, în forma prevăzută la art. 151, se va alătura cererii; ...
    Textul în documentul-sursă ↗
  59. Sursa 59: Legea nr. 140/2022 privind unele măsuri de ocrotire pentru persoanele cu dizabilități intelectuale și psihosociale și modificarea și completarea unor acte normativeLege · art. 20 alin. (1)–(5), dispoziții tranzitorii selectate · forma din 20 mai 2022Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 20 alin. (1)–(5), dispoziții tranzitorii selectate
    Articolul 20(1) Persoanele aflate la data intrării în vigoare a prezentei legi sub interdicție judecătorească vor fi supuse, în ceea ce privește starea și capacitatea lor și măsurile de ocrotire ce vor trebui luate, dispozițiilor cite42†Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată , cu modificările ulterioare, astfel cum aceasta a fost modificată și completată prin prezenta lege. Notă ... Decizie de respingere: cite67†HP nr. 83/2026 , publicată în Monitorul Oficial nr. 791 din 17 septembrie 2026.(2) În acest scop, instanțele judecătorești, din oficiu sau la cerere, vor reexamina toate măsurile de punere sub interdicție judecătorească și, după caz, vor dispune:a) înlocuirea acesteia cu una dintre măsurile de ocrotire prevăzute de cite42†Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată , cu modificările ulterioare, precum și cu modificările și completările aduse prin prezenta lege; ...  Notă ... Decizie de respingere: cite67†HP nr. 83/2026 , publicată în Monitorul Oficial nr. 791 din 17 septembrie 2026.b) ridicarea acesteia, dacă nu mai sunt îndeplinite condițiile prevăzute de cite42†Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată , cu modificările ulterioare, precum și cu modificările și completările aduse prin prezenta lege pentru instituirea unei măsuri de ocrotire. ... (3) Până la rămânerea definitivă a hotărârilor pronunțate potrivit alin. (2), cei aflați sub interdicție judecătorească se consideră, de plin drept, în ceea ce privește starea și capacitatea lor, ca fiind persoane cu privire la care a fost instituită tutela specială.(4) În cazul prevăzut la alin. (2) lit. a), persoanele numite în funcția de tutore vor fi menținute de către instanța de tutelă în această calitate, cu excepția cazului în care, potrivit legii, nu mai pot îndeplini această funcție.(5) Până la reexaminarea măsurii punerii sub interdicție judecătorească în condițiile alin. (2), persoanele care au fost numite tutore anterior intrării în vigoare a prezentei legi își exercită funcția în conformitate cu dispozițiile cite42†Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată , cu modificările ulterioare, astfel cum aceasta a fost modificată și completată prin prezenta lege.
    Textul în documentul-sursă ↗
  60. Sursa 60: Legea nr. 140/2022 privind unele măsuri de ocrotire pentru persoanele cu dizabilități intelectuale și psihosociale și modificarea și completarea unor acte normativeLege · art. 20 alin. (6) · forma din 20 mai 2022Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 20 alin. (6)
    (6) Reexaminarea din oficiu a măsurilor de punere sub interdicție judecătorească de către instanțele judecătorești se realizează în termen de 3 ani de la data intrării în vigoare a prezentei legi. Împlinirea acestui termen nu înlătură îndatorirea instanțelor de a reexamina, în continuare, din oficiu, toate măsurile de punere sub interdicție judecătorească. În scopul reexaminării, președinții de instanță vor lua măsuri pentru realizarea, în termen de 90 de zile de la data publicării prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I, a inventarului dosarelor în care a fost dispusă măsura punerii sub interdicție judecătorească.  +
    Textul în documentul-sursă ↗
  61. Sursa 61: Legea nr. 140/2022 privind unele măsuri de ocrotire pentru persoanele cu dizabilități intelectuale și psihosociale și modificarea și completarea unor acte normativeLege · art. 26 alin. (1) · forma din 20 mai 2022Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 26 alin. (1)
    Articolul 26(1) Prezenta lege intră în vigoare la 90 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, cu excepția dispozițiilor art. 20 alin. (6) teza a III-a și ale art. 23, care vor intra în vigoare la 3 zile de la publicarea acesteia.
    Textul în documentul-sursă ↗
  62. Sursa 62: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 94 pct. 1 lit. a) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 94 pct. 1 lit. a)
    a) cererile date de cite1386†Codul civil în competența instanței de tutelă și de familie, în afară de cazurile în care prin lege se prevede în mod expres altfel; ...
    Textul în documentul-sursă ↗
  63. Sursa 63: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 114 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 114 alin. (1)
    (1) Dacă legea nu prevede altfel, cererile privind ocrotirea persoanei fizice date de cite1386†Codul civil în competența instanței de tutelă și de familie se soluționează de instanța în a cărei circumscripție teritorială își are domiciliul sau reședința persoana ocrotită.
    Textul în documentul-sursă ↗
  64. Sursa 64: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 148 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 148 alin. (1)
    (1) Orice cerere adresată instanțelor judecătorești trebuie să fie formulată în scris și să cuprindă indicarea instanței căreia îi este adresată, numele, prenumele, domiciliul sau reședința părților ori, după caz, denumirea și sediul lor, numele și prenumele, domiciliul sau reședința reprezentanților lor, dacă este cazul, obiectul, valoarea pretenției, dacă este cazul, motivele cererii, precum și semnătura. De asemenea, cererea va cuprinde, dacă este cazul, și adresa electronică sau coordonatele care au fost indicate în acest scop de părți, precum numărul de telefon, numărul de fax ori altele asemenea
    Textul în documentul-sursă ↗
  65. Sursa 65: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 194 lit. a) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 194 lit. a)
    a) numele și prenumele, domiciliul sau reședința părților ori, pentru persoane juridice, denumirea și sediul lor. De asemenea, cererea va cuprinde și codul numeric personal sau, după caz, codul unic de înregistrare ori codul de identificare fiscală, numărul de înmatriculare în registrul comerțului sau de înscriere în registrul persoanelor juridice și contul bancar ale reclamantului, precum și ale pârâtului, dacă părțile posedă ori li s-au atribuit aceste elemente de identificare potrivit legii, în măsura în care acestea sunt cunoscute de reclamant. Dispozițiile art. 148 alin. (1) teza a II-a sunt aplicabile. Dacă reclamantul locuiește în străinătate, va arăta și domiciliul ales în România unde urmează să i se facă toate comunicările privind procesul; ...
    Textul în documentul-sursă ↗
  66. Sursa 66: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 194 lit. c) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 194 lit. c)
    c) obiectul cererii și valoarea lui, după prețuirea reclamantului, atunci când acesta este evaluabil în bani, precum și modul de calcul prin care s-a ajuns la determinarea acestei valori, cu indicarea înscrisurilor corespunzătoare. Pentru imobile se aplică în mod corespunzător dispozițiile art. 104. Pentru identificarea imobilelor se vor arăta localitatea și județul, strada și numărul, iar în lipsă, vecinătățile, etajul și apartamentul, precum și, când imobilul este înscris în cartea funciară, numărul de carte funciară și numărul cadastral sau topografic, după caz. La cererea de chemare în judecată se va anexa extrasul de carte funciară, cu arătarea titularului înscris în cartea funciară, eliberat de biroul de cadastru și publicitate imobiliară în raza căruia este situat imobilul, iar în cazul în care imobilul nu este înscris în cartea funciară, se va anexa un certificat emis de același birou, care atestă acest fapt; ...
    Textul în documentul-sursă ↗
  67. Sursa 67: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 194 lit. f) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 194 lit. f)
    f) semnătura. ...
    Textul în documentul-sursă ↗
  68. Sursa 68: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 148 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 148 alin. (2)
    (2) Cererile adresate, personal sau prin reprezentant, instanțelor judecătorești pot fi formulate și prin înscris în formă electronică, dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege
    Textul în documentul-sursă ↗
  69. Sursa 69: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 149 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 149 alin. (1)
    (1) Când cererea urmează a fi comunicată, ea se va face în atâtea exemplare câte sunt necesare pentru comunicare, în afară de cazurile în care părțile au un reprezentant comun sau partea figurează în mai multe calități juridice, când se va face într-un singur exemplar. În toate cazurile este necesar și un exemplar pentru instanță
    Textul în documentul-sursă ↗
  70. Sursa 70: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 150 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 150 alin. (1)
    (1) La fiecare exemplar al cererii se vor alătura copii de pe înscrisurile de care partea înțelege a se folosi în proces
    Textul în documentul-sursă ↗
  71. Sursa 71: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 150 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 150 alin. (2)
    (2) Copiile vor fi certificate de parte pentru conformitate cu originalul
    Textul în documentul-sursă ↗
  72. Sursa 72: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 150 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 150 alin. (3)
    (3) Se vor putea depune în copie numai părțile din înscris referitoare la proces, urmând ca instanța să ordone, dacă va fi nevoie, înfățișarea înscrisului în întregime
    Textul în documentul-sursă ↗
  73. Sursa 73: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 150 alin. (4) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 150 alin. (4)
    (4) Când înscrisurile sunt redactate într-o limbă străină, ele se depun în copie certificată, însoțite de traducerea legalizată efectuată de un traducător autorizat. În cazul în care nu există un traducător autorizat pentru limba în care sunt redactate înscrisurile în cauză, se pot folosi traducerile realizate de persoane de încredere cunoscătoare ale respectivei limbi, în condițiile legii speciale
    Textul în documentul-sursă ↗
  74. Sursa 74: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 183 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 183 alin. (1)
    (1) Actul de procedură, depus înăuntrul termenului prevăzut de lege prin scrisoare recomandată la oficiul poștal sau depus la un serviciu de curierat rapid ori la un serviciu specializat de comunicare ori trimis prin fax sau e-mail, este socotit a fi făcut în termen.
    Textul în documentul-sursă ↗
  75. Sursa 75: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 183 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 183 alin. (3)
    (3) În cazurile prevăzute la alin. (1) și (2), recipisa oficiului poștal, precum și înregistrarea ori atestarea făcută, după caz, de serviciul de curierat rapid, de serviciul specializat de comunicare, de unitatea militară sau de administrația locului de deținere, pe actul depus, precum și mențiunea datei și orei primirii faxului sau a e-mail-ului, astfel cum acestea sunt atestate de către calculatorul sau faxul de primire al instanței, servesc ca dovadă a datei depunerii actului de către partea interesată.
    Textul în documentul-sursă ↗
  76. Sursa 76: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 254 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 254 alin. (1)
    (1) Probele se propun, sub sancțiunea decăderii, de către reclamant prin cererea de chemare în judecată, iar de către pârât prin întâmpinare, dacă legea nu dispune altfel. Ele pot fi propuse și oral, în cazurile anume prevăzute de lege.
    Textul în documentul-sursă ↗
  77. Sursa 77: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 254 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 254 alin. (2)
    (2) Dovezile care nu au fost propuse în condițiile alin. (1) nu vor mai putea fi cerute și încuviințate în cursul procesului, în afară de cazurile în care:1. necesitatea probei rezultă din modificarea cererii; ... 2. nevoia administrării probei reiese din cercetarea judecătorească și partea nu o putea prevedea; ... 3. partea învederează instanței că, din motive temeinic justificate, nu a putut propune în termen probele cerute; ... 4. administrarea probei nu duce la amânarea judecății; ... 5. există acordul expres al tuturor părților. ...
    Textul în documentul-sursă ↗
  78. Sursa 78: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 200 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 200 alin. (3)
    (3) Când cererea nu îndeplinește cerințele prevăzute la art. 194-197, reclamantului i se vor comunica în scris lipsurile, cu mențiunea că, în termen de cel mult 10 zile de la primirea comunicării, trebuie să facă completările sau modificările dispuse, sub sancțiunea anulării cererii. Se exceptează de la această sancțiune obligația de a se desemna un reprezentant comun, caz în care sunt aplicabile dispozițiile art. 202 alin. (3).
    Textul în documentul-sursă ↗
  79. Sursa 79: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 200 alin. (4) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 200 alin. (4)
    (4) Dacă obligațiile privind completarea sau modificarea cererii prevăzute la art. 194 lit. a)-c), d) numai în cazul motivării în fapt și f), precum și art. 195-197 nu sunt îndeplinite în termenul prevăzut la alin. (3), prin încheiere se dispune anularea cererii.
    Textul în documentul-sursă ↗
  80. Sursa 80: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 200 alin. (5) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 200 alin. (5)
    (5) Împotriva încheierii de anulare, reclamantul va putea face numai cerere de reexaminare, solicitând motivat să se revină asupra măsurii anulării.
    Textul în documentul-sursă ↗
  81. Sursa 81: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 200 alin. (6) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 200 alin. (6)
    (6) Cererea de reexaminare se face în termen de 15 zile de la data comunicării încheierii.
    Textul în documentul-sursă ↗
  82. Sursa 82: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 200 alin. (7) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 200 alin. (7)
    (7) Cererea se soluționează prin încheiere definitivă dată în camera de consiliu, cu citarea reclamantului, de către un alt complet al instanței respective, desemnat prin repartizare aleatorie, care va putea reveni asupra măsurii anulării dacă aceasta a fost dispusă eronat sau dacă neregularitățile au fost înlăturate în termenul acordat potrivit alin. (3).
    Textul în documentul-sursă ↗
  83. Sursa 83: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 200 alin. (8) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 200 alin. (8)
    (8) În caz de admitere, cauza se retrimite completului inițial învestit.
    Textul în documentul-sursă ↗
  84. Sursa 84: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 466 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 466 alin. (1)
    (1) Hotărârile pronunțate în primă instanță pot fi atacate cu apel, dacă legea nu prevede în mod expres altfel.
    Textul în documentul-sursă ↗
  85. Sursa 85: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 468 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 468 alin. (1)
    (1) Termenul de apel este de 30 de zile de la comunicarea hotărârii, dacă legea nu dispune altfel.
    Textul în documentul-sursă ↗
  86. Sursa 86: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 483 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 483 alin. (2)
    (2) Nu sunt supuse recursului hotărârile pronunțate în cererile prevăzute la art. 94 pct. 1 lit. a)-j^3), în cele privind navigația civilă și activitatea în porturi, conflictele de muncă și de asigurări sociale, în materie de expropriere, în cererile pronunțate în materia protecției consumatorilor, a asigurărilor, precum și în cele ce decurg din aplicarea Legii nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite. De asemenea nu sunt supuse recursului hotărârile date de instanțele de apel în cazurile în care legea prevede că hotărârile de primă instanță sunt supuse numai apelului.
    Textul în documentul-sursă ↗
  87. Sursa 87: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 95 pct. 2 · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 95 pct. 2
    2. ca instanțe de apel, apelurile declarate împotriva hotărârilor pronunțate de judecătorii în primă instanță; ...
    Textul în documentul-sursă ↗
  88. Sursa 88: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 264 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 264 alin. (2)
    (2) Dreptul de a fi ascultat presupune posibilitatea copilului de a cere și a primi orice informație, potrivit cu vârsta sa, de a-și exprima opinia și de a fi informat asupra consecințelor pe care le poate avea aceasta, dacă este respectată, precum și asupra consecințelor oricărei decizii care îl privește.
    Textul în documentul-sursă ↗
  89. Sursa 89: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 264 alin. (3) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 264 alin. (3)
    (3) Orice copil poate cere să fie ascultat, potrivit prevederilor alin. (1) și (2). Respingerea cererii de către autoritatea competentă trebuie motivată.
    Textul în documentul-sursă ↗
  90. Sursa 90: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 29 alin. (5) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 29 alin. (5)
    (5) Orice copil poate cere să fie ascultat conform dispozițiilor alin. (2) și (3). În caz de refuz, autoritatea competentă se va pronunța printr-o decizie motivată.
    Textul în documentul-sursă ↗
  91. Sursa 91: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 264 alin. (4) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 264 alin. (4)
    (4) Opiniile copilului ascultat vor fi luate în considerare în raport cu vârsta și cu gradul său de maturitate.
    Textul în documentul-sursă ↗
  92. Sursa 92: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 29 alin. (1) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 29 alin. (1)
    (1) Copilul capabil de discernământ are dreptul de a-și exprima liber opinia asupra oricărei probleme care îl privește.
    Textul în documentul-sursă ↗
  93. Sursa 93: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 226 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 226 alin. (1)
    (1) În cazul în care, potrivit legii, urmează să fie ascultat un minor, ascultarea se va face în camera de consiliu.
    Textul în documentul-sursă ↗
  94. Sursa 94: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 226 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 226 alin. (3)
    (3) Ținând seama de împrejurările procesului, instanța hotărăște dacă, după caz, părinții, tutorele sau alte persoane vor fi de față la ascultarea celor prevăzuți la alin. (1) și (2).
    Textul în documentul-sursă ↗
  95. Sursa 95: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 140³ · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 140³
    Articolul 140^3(1) În cauzele în care urmează să fie dispuse măsuri cu privire la copilul minor, altele decât cele prevăzute la art. 133, instanța de judecată procedează la ascultarea minorului doar cu participarea unui psiholog din cadrul direcției generale de asistență socială și protecția copilului.(2) Dispozițiile cite284†art. 231 din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată , cu modificările și completările ulterioare, se aplică în mod corespunzător audierii copilului.(3) Dacă ascultarea minorului s-a desfășurat cu participarea unui psiholog din cadrul direcției generale de asistență socială și protecția copilului, acesta va redacta un raport de constatare, care se va depune în mod obligatoriu la dosarul cauzei. Atunci când sunt necesare identificarea unei afecțiuni psihiatrice a copilului sau a unuia dintre părinți, constatarea în plan psihic a unor situații de abuz și existența unei legături de cauzalitate între un eventual abuz și urmările sale în plan psihic, se va dispune efectuarea unei expertize medico-legale psihiatrice.(4) Dispozițiile cite284†art. 332 alin. (1) și cite284†(3) , cite284†art. 334 și cite284†337 din Legea nr. 134/2010, republicată , cu modificările și completările ulterioare, se aplică în mod corespunzător raportului redactat de psihologul din cadrul direcției generale de asistență socială și protecția copilului.(5) Ascultarea minorilor în cadrul procedurii judiciare se va realiza în mod obligatoriu ulterior administrării probelor din dosar, ca ultimă etapă a cercetării judecătorești. Opinia minorului are valoarea probatorie a unei prezumții relative. (la 10-05-2024, Capitolul X a fost completat de cite244†Punctul 25. , ARTICOLUL UNIC din LEGEA nr. 123 din 30 aprilie 2024, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 414 din 7 mai 2024 )  +
    Textul în documentul-sursă ↗
  96. Sursa 96: Decizia ÎCCJ nr. 36/2026 (hotărâre prealabilă)Hotărâre · par. 98 · forma din 16 iunie 2026Înalta Curte de Casație și Justiție · 36/2026 · 23 februarie 2026 · Caracter definitiv neprecizatTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    par. 98
    98. Prevăd ascultarea obligatorie a copilului, spre exemplificare, art. 130 alin. (2) și art. 139 din cartea I - Despre persoane, titlul III - Ocrotirea persoanei fizice, capitolul II, secțiunea a 3-a - Consiliul de familie, secțiunea a 4-a § 2. - Exercitarea tutelei cu privire la persoana minorului, art. 396 și art. 401 alin. (2) din cartea a II-a - Despre familie, titlul II - Căsătoria, capitolul VII - Desfacerea căsătoriei, secțiunea a 2-a - Efectele divorțului § 4. - Efectele divorțului cu privire la raporturile dintre părinți și copiii lor minori, art. 472 și art. 473 alin. (3) din aceeași carte, titlul III - Rudenia, capitolul III - Adopția, secțiunea a 3-a - Efectele adopției, art. 481 și art. 482 alin. (3) din secțiunea a 4-a - Încetarea adopției, art. 486 din titlul IV - Autoritatea părintească, capitolul I - Dispoziții generale, art. 494 , art. 496 , art. 495 , art. 497 și art. 498 din capitolul II - Drepturile și îndatoririle părintești, art. 506 din capitolul III - Exercitarea autorității părintești.
    Textul în documentul-sursă ↗
  97. Sursa 97: Decizia ÎCCJ nr. 36/2026 (hotărâre prealabilă)Hotărâre · par. 126 · forma din 16 iunie 2026Înalta Curte de Casație și Justiție · 36/2026 · 23 februarie 2026 · Caracter definitiv neprecizatTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    par. 126
    126. Procedura judiciară la care se face trimitere în încheierea de sesizare pendinte ce are ca obiect o cerere de majorare a pensiei de întreținere datorate de unul dintre părinți copilului și privește starea de nevoie a copilului se desfășoară pe temeiul art. 531 alin. (1) din Codul civil , normă care nu obligă instanța de judecată la ascultarea obligatorie a copilului și nici nu trimite la art. 264 din Codul civil , astfel că o decizie de ascultare a copilului care a împlinit vârsta de 10 ani nu poate fi adoptată de către instanța de judecată exclusiv pe temeiul art. 264 alin. (1) și (2) din Codul civil .
    Textul în documentul-sursă ↗
  98. Sursa 98: Decizia ÎCCJ nr. 36/2026 (hotărâre prealabilă)Hotărâre · par. 127 · forma din 16 iunie 2026Înalta Curte de Casație și Justiție · 36/2026 · 23 februarie 2026 · Caracter definitiv neprecizatTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    par. 127
    127. Pe cale de consecință, răspunsul la prima întrebare este negativ, în sensul că, în interpretarea art. 531 alin. (1) raportat la art. 264 alin. (1) și (2) din Codul civil , în cauzele având ca obiect cereri de majorare a pensiei de întreținere datorate de părinte copilului său, ascultarea copilului care a împlinit 10 ani nu este obligatorie.
    Textul în documentul-sursă ↗
  99. Sursa 99: Decizia ÎCCJ nr. 36/2026 (hotărâre prealabilă)Hotărâre · par. 132 · forma din 16 iunie 2026Înalta Curte de Casație și Justiție · 36/2026 · 23 februarie 2026 · Caracter definitiv neprecizatTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    par. 132
    132. Prevăd în acest sens, spre exemplificare, art. 396 alin. (1) din cartea a II-a - Despre familie, titlul II - Căsătoria, capitolul VII - Desfacerea căsătoriei, secțiunea a 2-a - Efectele divorțului § 4. - Efectele divorțului cu privire la raporturile dintre părinți și copiii lor minori, art. 486 din aceeași carte, titlul IV - Autoritatea părintească, capitolul I - Dispoziții generale și art. 496 , art. 497 , art. 498 și art. 499 din capitolul II - Drepturile și îndatoririle părintești, art. 508 din același titlu, capitolul IV - Decăderea din exercițiul drepturilor părintești.
    Textul în documentul-sursă ↗
  100. Sursa 100: Decizia ÎCCJ nr. 36/2026 (hotărâre prealabilă)Hotărâre · dispozitiv: propoziția normativă privind majorarea întreținerii · forma din 16 iunie 2026Înalta Curte de Casație și Justiție · 36/2026 · 23 februarie 2026 · Caracter definitiv neprecizatTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    dispozitiv: propoziția normativă privind majorarea întreținerii
    În procedurile judiciare având ca obiect cereri de majorare a pensiei de întreținere datorate de părinte copilului nu este obligatorie nici ascultarea copilului care a împlinit vârsta de 10 ani, nici efectuarea anchetei psihosociale.
    Textul în documentul-sursă ↗
  101. Sursa 101: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 140⁴ · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 140⁴
    Articolul 140^4(1) În cauzele în care urmează să fie dispuse măsuri cu privire la copilul minor, altele decât cele prevăzute la art. 133, instanța de judecată poate dispune efectuarea unui raport de expertiză medico-legală psihiatrică. Prevederile cite284†art. 330 -cite284†340 din Legea nr. 134/2010, republicată , cu modificările și completările ulterioare, se aplică în mod corespunzător. (2) Termenul maxim de finalizare și depunere la dosarul cauzei a raportului de expertiză medico-legală psihiatrică este de 45 de zile. (la 10-05-2024, Capitolul X a fost completat de cite244†Punctul 25. , ARTICOLUL UNIC din LEGEA nr. 123 din 30 aprilie 2024, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 414 din 7 mai 2024 )  +  Capitolul XI Răspunderi și sancțiuni  +
    Textul în documentul-sursă ↗
  102. Sursa 102: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 140² alin. (1) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 140² alin. (1)
    (1) Atunci când instanța de judecată este învestită cu o cerere de ordonanță președințială în care urmează a fi dispuse măsuri cu privire la copil, altele decât cele prevăzute la art. 133, termenul maxim de soluționare este de 30 de zile de la data introducerii cererii de chemare în judecată.
    Textul în documentul-sursă ↗
  103. Sursa 103: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 140² alin. (2) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 140² alin. (2)
    (2) În cauzele prevăzute la alin. (1), citația părților se face potrivit regulilor privind citarea în cauze urgente.
    Textul în documentul-sursă ↗
  104. Sursa 104: OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbruLege · art. 29 alin. (1) lit. e) · forma din 1 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 29 alin. (1) lit. e)
    e) adopție, ocrotirea minorilor, tutelă, curatelă, consiliere judiciară, tutelă specială, încuviințarea mandatului de ocrotire, asistența persoanelor cu tulburări psihice, precum și la exercitarea de către autoritatea tutelară a atribuțiilor ce îi revin;
    Textul în documentul-sursă ↗
  105. Sursa 105: OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbruLege · art. 31 alin. (1) · forma din 1 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 31 alin. (1)
    (1) Determinarea cuantumului taxelor judiciare de timbru pentru acțiunile și cererile introduse la instanțele judecătorești se face de către instanța de judecată.
    Textul în documentul-sursă ↗
  106. Sursa 106: OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbruLege · art. 15 lit. d) · forma din 1 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 15 lit. d)
    d) pentru cererile care nu sunt accesorii unei cereri de divorț și care au ca obiect stabilirea locuinței copilului, exercitarea autorității părintești, stabilirea contribuției părinților la cheltuielile de creștere și educare a copiilor, dreptul părintelui sau al altor persoane decât părinții de a avea legături personale cu copilul, locuința familiei - 20 lei fiecare cerere; ...
    Textul în documentul-sursă ↗
  107. Sursa 107: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 140 · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 140
    Cauzele care privesc aplicarea prezentei legi, cu excepția celor prevăzute de art. 140^1 și 140^2, sunt scutite de taxa judiciară de timbru și de timbrul judiciar.
    Textul în documentul-sursă ↗
  108. Sursa 108: OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbruLege · art. 6 alin. (4) · forma din 1 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 6 alin. (4)
    (4) Cererile formulate pe cale de ordonanță președințială, când sunt neevaluabile în bani, se taxează cu 20 lei. Când cererea formulată pe cale de ordonanță președințială este evaluabilă în bani, aceasta se taxează cu 50 lei, dacă valoarea acesteia nu depășește 2.000 lei, și cu 200 lei, dacă valoarea ei depășește 2.000 lei.
    Textul în documentul-sursă ↗
  109. Sursa 109: OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbruLege · art. 29 alin. (1) lit. b) · forma din 1 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 29 alin. (1) lit. b)
    b) stabilirea și plata ajutorului de șomaj, a ajutorului de integrare profesională și a alocației de sprijin, a ajutorului social, a alocației de stat pentru copii, a drepturilor persoanelor cu dizabilități și a altor forme de protecție socială prevăzute de lege; ...
    Textul în documentul-sursă ↗
  110. Sursa 110: OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbruLege · art. 29 alin. (1) lit. c) · forma din 1 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 29 alin. (1) lit. c)
    c) obligațiile legale și contractuale de întreținere, inclusiv acțiunile în constatarea nulității, în anularea, rezoluțiunea sau rezilierea contractului de întreținere; ...
    Textul în documentul-sursă ↗
  111. Sursa 111: OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbruLege · art. 34 alin. (1) · forma din 1 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 34 alin. (1)
    (1) Când o acțiune are mai multe capete de cerere, cu finalitate diferită, taxa judiciară de timbru se datorează pentru fiecare capăt de cerere în parte, după natura lui, cu excepția cazurilor în care prin lege se prevede altfel.
    Textul în documentul-sursă ↗
  112. Sursa 112: OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbruLege · art. 23 alin. (1) teza introductivă · forma din 1 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 23 alin. (1) teza introductivă
    (1) Cererile pentru exercitarea apelului împotriva hotărârilor judecătorești se taxează cu 50% din:
    Textul în documentul-sursă ↗
  113. Sursa 113: OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbruLege · art. 23 alin. (1) lit. a) · forma din 1 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 23 alin. (1) lit. a)
    a) taxa datorată pentru cererea sau acțiunea neevaluabilă în bani, soluționată de prima instanță, dar nu mai puțin de 20 lei; ...
    Textul în documentul-sursă ↗
  114. Sursa 114: OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbruLege · art. 23 alin. (1) lit. b) · forma din 1 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 23 alin. (1) lit. b)
    b) taxa datorată la suma contestată, în cazul cererilor și acțiunilor evaluabile în bani, dar nu mai puțin de 20 lei. ...
    Textul în documentul-sursă ↗
  115. Sursa 115: OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbruLege · art. 23 alin. (2) · forma din 1 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 23 alin. (2)
    (2) Apelul incident și apelul provocat se taxează potrivit regulilor prevăzute la alin. (1).
    Textul în documentul-sursă ↗
  116. Sursa 116: OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbruLege · art. 28 · forma din 1 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 28
    Dacă legea nu prevede altfel, este scutită de la plata taxei judiciare de timbru orice cerere pentru exercitarea unei căi de atac, ordinare și extraordinare, împotriva hotărârii judecătorești prin care a fost soluționată o acțiune sau cerere scutită, potrivit legii, de taxă judiciară de timbru.
    Textul în documentul-sursă ↗
  117. Sursa 117: OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbruLege · art. 33 alin. (1) · forma din 1 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 33 alin. (1)
    (1) Taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat, cu excepțiile prevăzute de lege.
    Textul în documentul-sursă ↗
  118. Sursa 118: OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbruLege · art. 33 alin. (2) · forma din 1 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 33 alin. (2)
    (2) Dacă cererea de chemare în judecată este netimbrată sau insuficient timbrată, reclamantului i se pune în vedere, în condițiile art. 200 alin. (2) teza I din Codul de procedură civilă , obligația de a timbra cererea în cuantumul stabilit de instanță și de a transmite instanței dovada achitării taxei judiciare de timbru, în termen de cel mult 10 zile de la primirea comunicării instanței. Prin aceeași comunicare instanța îi pune în vedere reclamantului posibilitatea de a formula, în condițiile legii, cerere de acordare a facilităților la plata taxei judiciare de timbru, în termen de 5 zile de la primirea comunicării. Dispozițiile art. 200 alin. (2) teza I din Codul de procedură civilă rămân aplicabile în ceea ce privește complinirea celorlalte lipsuri ale cererii de chemare în judecată. Instanța însă nu va proceda la comunicarea cererii de chemare în judecată în condițiile art. 201 alin. (1) din Codul de procedură civilă , decât după soluționarea cererii de acordare a facilităților la plata taxei judiciare de timbru.
    Textul în documentul-sursă ↗
  119. Sursa 119: OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbruLege · art. 39 alin. (1) · forma din 1 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 39 alin. (1)
    (1) Împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru, reclamantul poate face cerere de reexaminare, la aceeași instanță, în termen de 3 zile de la data comunicării taxei datorate. Cererea de reexaminare este scutită de la plata taxei judiciare de timbru.
    Textul în documentul-sursă ↗
  120. Sursa 120: OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbruLege · art. 39 alin. (2) · forma din 1 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 39 alin. (2)
    (2) Cererea se soluționează în camera de consiliu de un alt complet, fără citarea părților, prin încheiere definitivă. Dispozițiile art. 200 alin. (2) teza I din Codul de procedură civilă rămân aplicabile în ceea ce privește complinirea celorlalte lipsuri ale cererii de chemare în judecată. Instanța va proceda la comunicarea cererii de chemare în judecată, în condițiile art. 201 alin. (1) din Codul de procedură civilă , numai după soluționarea cererii de reexaminare.
    Textul în documentul-sursă ↗
  121. Sursa 121: OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbruLege · art. 42 alin. (1) · forma din 1 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 42 alin. (1)
    (1) Persoanele fizice pot beneficia de scutiri, reduceri, eșalonări sau amânări pentru plata taxelor judiciare de timbru, în condițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 193/2008 , cu modificările și completările ulterioare.
    Textul în documentul-sursă ↗
  122. Sursa 122: OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbruLege · art. 9 lit. f) · forma din 1 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 9 lit. f)
    f) cereri de reexaminare împotriva încheierii de anulare a cererii de chemare în judecată, formulate potrivit art. 200 alin. (4) din Codul de procedură civilă - 20 lei; ...
    Textul în documentul-sursă ↗
  123. Sursa 123: OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbruLege · art. 9 lit. c) · forma din 1 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 9 lit. c)
    c) cereri de repunere în termen - 20 lei; ...
    Textul în documentul-sursă ↗
  124. Sursa 124: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 181 alin. (1) pct. 2 · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 181 alin. (1) pct. 2
    2. când termenul se socotește pe zile, nu intră în calcul ziua de la care începe să curgă termenul, nici ziua când acesta se împlinește;
    Textul în documentul-sursă ↗
  125. Sursa 125: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 181 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 181 alin. (2)
    (2) Când ultima zi a unui termen cade într-o zi nelucrătoare, termenul se prelungește până în prima zi lucrătoare care urmează.
    Textul în documentul-sursă ↗
  126. Sursa 126: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 182 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 182 alin. (1)
    (1) Termenul care se socotește pe zile, săptămâni, luni sau ani se împlinește la ora 24,00 a ultimei zile în care se poate îndeplini actul de procedură.
    Textul în documentul-sursă ↗
  127. Sursa 127: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 182 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 182 alin. (2)
    (2) Cu toate acestea, dacă este vorba de un act ce trebuie depus la instanță sau într-un alt loc, termenul se va împlini la ora la care activitatea încetează în acel loc în mod legal, dispozițiile art. 183 fiind aplicabile.
    Textul în documentul-sursă ↗
  128. Sursa 128: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 1000 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 1000 alin. (1)
    (1) Dacă prin legi speciale nu se prevede altfel, ordonanța este supusă numai apelului în termen de 5 zile de la pronunțare, dacă s-a dat cu citarea părților, și de la comunicare, dacă s-a dat fără citarea lor.
    Textul în documentul-sursă ↗
  129. Sursa 129: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 913 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 913 alin. (1)
    (1) Dacă executorul constată că însuși minorul refuză în mod categoric să îl părăsească pe debitor sau manifestă aversiune față de creditor, va întocmi un proces-verbal în care va consemna constatările sale și pe care îl va comunica părților și reprezentantului direcției generale de asistență socială și protecția copilului.
    Textul în documentul-sursă ↗
  130. Sursa 130: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 913 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 913 alin. (2)
    (2) Reprezentantul direcției generale de asistență socială și protecția copilului va sesiza instanța competentă de la locul unde se află minorul, pentru ca aceasta să dispună, în funcție de vârsta copilului, un program de consiliere psihologică, pentru o perioadă ce nu poate depăși 3 luni. Cererea se soluționează de urgență în camera de consiliu, prin încheiere nesupusă niciunei căi de atac, pronunțată cu citarea părinților și, după caz, a persoanei la care se află copilul. Dispozițiile legale privind ascultarea copilului rămân aplicabile.
    Textul în documentul-sursă ↗
  131. Sursa 131: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 913 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 913 alin. (3)
    (3) La finalizarea programului de consiliere, psihologul numit de instanță va întocmi un raport pe care îl va comunica instanței, executorului judecătoresc și direcției generale de asistență socială și protecția copilului.
    Textul în documentul-sursă ↗
  132. Sursa 132: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 913 alin. (4) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 913 alin. (4)
    (4) După primirea raportului psihologului, executorul va relua procedura executării silite, potrivit art. 911.
    Textul în documentul-sursă ↗
  133. Sursa 133: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 913 alin. (5) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 913 alin. (5)
    (5) Dacă și în cursul acestei proceduri executarea nu va putea fi realizată din cauza refuzului minorului, creditorul poate sesiza instanța competentă de la locul unde se află minorul în vederea aplicării unei penalități, dispozițiile art. 906 alin. (2) și (4)-(6) fiind aplicabile în mod corespunzător.
    Textul în documentul-sursă ↗
  134. Sursa 134: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 140¹ · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 140¹
    Articolul 140^1(1) Instanța de judecată poate constata existența unei situații de înstrăinare părintească la cererea unuia dintre părinți, la cererea procurorului sau la cererea direcției generale de asistență socială și protecția copilului, pe cale principală sau în orice litigiu pendinte, unde urmează să fie dispuse măsuri cu privire la copilul minor, altele decât cele prevăzute la art. 133. (2) Înstrăinarea părintească creează prezumția relativă că exercitarea autorității părintești de către părintele care înstrăinează, precum și stabilirea locuinței copilului la domiciliul acestui părinte nu sunt în interesul superior al copilului.(3) În cazul în care locuința copilului este stabilită la locuința părintelui care înstrăinează, instanța de judecată va dispune:a) stabilirea în favoarea părintelui înstrăinat a unui program de relații personale cu copilul, care va include, în mod obligatoriu, modalitățile prevăzute de art. 18 alin. (1) lit. c) și g); ... b) consilierea psihologică a copilului și a ambilor părinți de către direcția generală de asistență socială și protecția copilului. ...  (la 10-05-2024, Capitolul X a fost completat de cite244†Punctul 25. , ARTICOLUL UNIC din LEGEA nr. 123 din 30 aprilie 2024, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 414 din 7 mai 2024 )  +
    Textul în documentul-sursă ↗
  135. Sursa 135: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 194 teza introductivă · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 194 teza introductivă
    Cererea de chemare în judecată va cuprinde:
    Textul în documentul-sursă ↗
  136. Sursa 136: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 1001 · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 1001
    Articolul 1.001 Transformarea cererii La solicitarea reclamantului, până la închiderea dezbaterilor la prima instanță, cererea de ordonanță președințială va putea fi transformată într-o cerere de drept comun, situație în care pârâtul va fi încunoștințat și citat în mod expres cu această mențiune.  +
    Textul în documentul-sursă ↗
  137. Sursa 137: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · Codul de procedură civilă, art. 204 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    Codul de procedură civilă, art. 204 alin. (2)
    (2) Cu toate acestea, nu se va da termen, ci se vor trece în încheierea de ședință declarațiile verbale făcute în instanță când:1. se îndreaptă greșelile materiale din cuprinsul cererii; ... 2. reclamantul mărește sau micșorează cuantumul obiectului cererii; ... 3. se solicită contravaloarea obiectului cererii, pierdut sau pierit în cursul procesului; ... 4. se înlocuiește o cerere în constatare printr-o cerere în realizarea dreptului sau invers, atunci când cererea în constatare este admisibilă. ... 
    Textul în documentul-sursă ↗
  138. Sursa 138: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 200 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 200 alin. (1)
    (1) Completul căruia i s-a repartizat aleatoriu cauza verifică, de îndată, dacă cererea de chemare în judecată este de competența sa și dacă aceasta îndeplinește cerințele prevăzute la art. 194-197.
    Textul în documentul-sursă ↗
  139. Sursa 139: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 204 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 204 alin. (1)
    (1) Reclamantul poate să își modifice cererea și să propună noi dovezi, sub sancțiunea decăderii, numai până la primul termen la care acesta este legal citat. În acest caz, instanța dispune amânarea pricinii și comunicarea cererii modificate pârâtului, în vederea formulării întâmpinării, care, sub sancțiunea decăderii, va fi depusă cu cel puțin 10 zile înaintea termenului fixat, urmând a fi cercetată de reclamant la dosarul cauzei.
    Textul în documentul-sursă ↗
  140. Sursa 140: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 204 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 204 alin. (3)
    (3) Modificarea cererii de chemare în judecată peste termenul prevăzut la alin. (1) poate avea loc numai cu acordul expres al tuturor părților.
    Textul în documentul-sursă ↗
  141. Sursa 141: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 181 alin. (1) pct. 3 · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 181 alin. (1) pct. 3
    3. când termenul se socotește pe săptămâni, luni sau ani, el se împlinește în ziua corespunzătoare din ultima săptămână ori lună sau din ultimul an. Dacă ultima lună nu are zi corespunzătoare celei în care termenul a început să curgă, termenul se împlinește în ultima zi a acestei luni.
    Textul în documentul-sursă ↗
Ai nevoie de un avocat? Scrie-ne. Găsim pentru tine un avocat colaborator potrivit cazului tău, care te contactează în cel mult 2 zile lucrătoare. Prima consultație este gratuită și nu te obligă la nimic. Când poate fi util un avocat.
SURSA
TOATE SURSELE

    Semnalează o eroare

    Spune-ne ce ai observat. Referința de mai jos se adaugă automat în mesaj. Nu include date personale sau detalii despre cazul tău.

    C02-031 · https://divortpartaj.org/ghiduri/inapoierea-copilului-tinut-fara-drept-de-alta-persoana/
    Scrie-ne despre eroare

    Instalează pe iPhone sau iPad

    1. Apasă butonul Distribuie din Safari (pătratul cu săgeata în sus).
    2. Alege Adaugă pe ecranul principal.
    3. Apasă Adaugă. Aplicația apare lângă celelalte.

    Ghidurile principale, checklisturile și glosarul rămân disponibile și fără semnal.

    CONTACT · AVOCAȚI COLABORATORI

    Scrie-ne

    1. Scrii pe scurt ce se întâmplă.
    2. Echipa DivortPartaj.org citește mesajul și alege un avocat colaborator potrivit cazului tău.
    3. Avocatul te contactează în cel mult 2 zile lucrătoare. Prima consultație este gratuită și nu te obligă la nimic. Numele și datele tale de contact îi sunt arătate doar după ce confirmă că preia cererea.

    Site-ul nu primește comision. Dacă vrei să continui după prima consultație, onorariul îl stabilești direct cu avocatul.

    Scrie pe scurt ce se întâmplă și ce întrebare ai. Numele și datele de contact pune-le în câmpurile de mai sus. Nu include CNP, date de card sau de cont, detalii medicale amănunțite sau copii ale actelor: avocatul ți le va cere, dacă e nevoie.

    Gratuit · fără comision