⌕Meniu

Vizita copilului în străinătate cu garanții că se întoarce

Vizita copilului în străinătate poate fi autorizată dacă probele arată că există garanții pentru revenirea sa de bunăvoie în România. Cauțiunea este o măsură pe care instanța o poate impune beneficiarului vizitei; dacă o impune, aceeași hotărâre trebuie să stabilească termenul depunerii și momentul restituirii. Instanța hotărăște și asupra cheltuielilor vizitei. [1] [2] [3]

Cererea se soluționează de instanța de drept comun. Planul vizitei trebuie să precizeze destinația, perioada, preluarea și readucerea copilului, probele revenirii și costurile. Aceste detalii sunt recomandări pentru formularea unei cereri concrete, deduse din condițiile legale de autorizare și din cerințele cererii de chemare în judecată. [4] [5] [6] [7]

ACTUALIZAT
TIMP DE CITIRE
21 de minute
CATEGORIE
Copiii în relațiile transfrontaliere
Cuprins · 21 de secțiuni
  1. 01Cui se adresează
  2. 02Când se aplică această procedură
  3. 03Unde se depune cererea și ce poate face Ministerul Justiției
  4. 04Ce trebuie dovedit pentru revenirea copilului
  5. 05Garanții, depunerea actelor și penalități
  6. 06Cât poate fi cauțiunea
  7. 07Unde și sub ce formă se depune cauțiunea
  8. 08Cum se restituie cauțiunea
  9. 09Cine plătește transportul și celelalte cheltuieli
  10. 10Taxe, asistență gratuită și limita garanției pentru cheltuieli
  11. 11Ce conține cererea și ce acte pot fi utile
  12. 12Cum este ascultat copilul
  13. 13Ce trebuie să fie clar în hotărâre
  14. 14Autorizația vizitei și documentele pentru ieșirea din țară
  15. 15Apelul și efectele hotărârii
  16. 16Dacă plecarea este apropiată
  17. 17Pe durata vizitei și dacă revenirea nu are loc
  18. 18Termene și repere
  19. 19Lista de pași
  20. 20Întrebări frecvente
  21. 21Surse și trimiteri

Cui se adresează

✓ SE APLICĂ DACĂ

  • Beneficiarul vizitei, părintele la care locuiește copilul și persoanele îndreptățite, în condițiile legii și ale instrumentului internațional aplicabil. [8] [1]

  • Pentru mecanismul Convenției din 1980, copilul sub 16 ani și relația convențională aplicabilă. [9] [10]

✕ NU ACOPERĂ

  • Schimbarea permanentă a locuinței copilului; definiția dreptului de vizitare privește o perioadă limitată. [11]

  • Desfășurarea integrală a procedurii de înapoiere după deplasare ori reținere ilicită; acest ghid tratează autorizarea vizitei și garanțiile revenirii. [12] [4]

Când se aplică această procedură

Ghidul privește exercitarea temporară a dreptului de vizitare prin deplasarea copilului din România într-un alt stat. În Convenția de la Haga din 1980, dreptul de vizitare include luarea copilului, pentru o perioadă limitată, într-un loc diferit de reședința sa obișnuită. Autorizarea unei asemenea vizite nu stabilește, prin ea însăși, o nouă locuință permanentă a copilului. [11] [5]

Pentru mecanismul Convenției trebuie verificată aplicabilitatea sa între statele implicate. Convenția încetează să se aplice când copilul împlinește 16 ani; în cazul aderărilor, simpla prezență a ambelor state într-o listă de părți nu înlocuiește verificarea acceptării și a datei de intrare în vigoare a relației convenționale. [9] [10]

În situațiile acoperite de Regulamentul (UE) 2019/1111, noțiunea de copil privește persoana sub 18 ani, iar dreptul de vizită include deplasarea temporară într-un alt loc. Pragul de 16 ani al Convenției și cel de 18 ani al regulamentului au funcții diferite. Pentru un copil de 16–17 ani, ieșirea din țară și măsurile de răspundere părintească trebuie analizate în continuare potrivit normelor aplicabile, chiar dacă mecanismul Convenției din 1980 nu mai este disponibil. [15] [16] [9] [17]

Regulamentul 2019/1111 se aplică procedurilor judiciare începute la 1 august 2022 sau ulterior. Articolul 100 păstrează regimul Regulamentului (CE) nr. 2201/2003 pentru procedurile începute anterior, în condițiile prevăzute acolo. Data începerii procesului trebuie deosebită de data plecării în vizită. Danemarca nu participă la acest regulament. [13] [14] [18]

Unde se depune cererea și ce poate face Ministerul Justiției

Articolul 20 alin. (1) din Legea nr. 369/2004 desemnează instanța de drept comun. În cazul obișnuit al unei cereri privind relațiile personale ale copilului, competența materială revine judecătoriei, iar regula teritorială pentru ocrotirea persoanei se raportează la domiciliul sau reședința copilului, dacă nu există o dispoziție specială aplicabilă. Aceasta este aplicarea regulilor generale la obiectul cererii de vizită. [4] [19] [20]

Înainte de alegerea judecătoriei trebuie stabilită competența internațională. În domeniul Regulamentului 2019/1111, regula generală este competența instanțelor statului în care copilul are reședința obișnuită la sesizare, sub rezerva excepțiilor prevăzute de regulament. Cetățenia română a unui părinte sau a copilului nu înlocuiește această analiză. [21] [22]

Ministerul Justiției este autoritatea centrală română. Persoana, instituția sau organismul interesat dintr-un stat parte poate solicita asistență pentru organizarea ori protejarea dreptului de vizitare al unui copil cu reședința în România. Autoritatea centrală poate încerca o soluție amiabilă și poate solicita cooperarea instituțiilor competente. Autorizarea judiciară rămâne atribuția instanței. [23] [8] [24] [25] [4]

Ce trebuie dovedit pentru revenirea copilului

Condiția decisivă este existența unor garanții de revenire voluntară, rezultate din probele administrate. Legea nu stabilește o listă închisă de înscrisuri care să producă automat autorizarea. Instanța evaluează situația concretă, împreună cu interesul superior al copilului. [1] [26]

Un plan probator util poate cuprinde:

  • intervalul exact al vizitei, adresa de găzduire, itinerarul și persoana care însoțește copilul;
  • modalitatea de preluare și de predare la revenire, inclusiv locul și ora;
  • rezervări ori alte dovezi ale transportului și resurselor necesare revenirii;
  • informații despre găzduire, școală, tratamente sau alte nevoi concrete ale copilului;
  • istoricul respectării programului și al returnării copilului, corespondența relevantă și explicații pentru incidentele invocate;
  • garanția concretă propusă și felul în care poate fi pusă în aplicare.

Acestea sunt exemple de probe și de precizări ale cererii, deduse din obligația de a demonstra garanțiile revenirii; fiecare se adaptează cazului. Niciun bilet de întoarcere și nicio promisiune, luate separat, nu oferă o autorizare de drept. [5] [7]

Părintele care se opune poate prezenta fapte și probe privind riscul nerevenirii, siguranța copilului ori condițiile vizitei și poate propune o perioadă sau garanții adecvate. Existența unui conflict între adulți trebuie evaluată în raport cu nevoile copilului, legătura sa afectivă și riscurile concrete. [27] [28] [5]

Garanții, depunerea actelor și penalități

Instanța poate adapta măsurile la riscul identificat. Mecanismele au condiții și efecte diferite:

Măsură Cum funcționează
Cauțiunea pentru vizita în străinătate Poate fi impusă beneficiarului vizitei pentru a asigura revenirea. Termenul depunerii și momentul restituirii apar în aceeași hotărâre. [1] [2]
Garanție reală sau personală Legea nr. 272/2004 permite o garanție din partea părintelui ori a persoanei de la care urmează să fie preluat copilul, pentru menținerea relațiilor sau la sfârșitul vizitei. [29]
Depunerea unui pașaport ori act de identitate Instanța desemnează instituția la care se depune actul și poate cere, când este necesar, dovada notificării autorității consulare competente. Textul legal nu individualizează automat titularul actului: acesta și condițiile măsurii trebuie precizate în hotărâre. [30] [31]
Penalități pentru nerespectare La cerere, instanța poate dispune penalități în condițiile Legii nr. 272/2004. Acestea privesc nerespectarea dispozițiilor despre locuință ori program, distinct de suma consemnată drept cauțiune. [32] [33]

Pentru penalitatea pe zi de întârziere, art. 20 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 272/2004 prevede un interval de 10%–15% din venitul net lunar al persoanei obligate, cu un minim de 300 lei. Dacă instanța constată o situație de înstrăinare părintească, stabilirea penalității devine obligatorie, iar limitele minime și maxime se dublează. Constatarea instanței este condiția specială; simpla acuzație a unui părinte nu activează singură dublarea. [33] [34]

Măsurile prevăzute de art. 20 din Legea nr. 272/2004 se dispun la cererea persoanei îndreptățite și trebuie individualizate judiciar. Pentru cauțiunea reglementată distinct de Legea nr. 369/2004, art. 20 alin. (3) permite instanței să o impună fără a condiționa această putere de formularea unei cereri separate de către celălalt părinte. [32] [1]

Din prevederea referitoare la depunerea actelor nu rezultă o împuternicire pentru reținerea lor unilaterală de către celălalt părinte. Organizarea depunerii trebuie să rămână compatibilă cu documentele necesare călătoriei autorizate și revenirii. [31]

Cât poate fi cauțiunea

Legea nr. 369/2004 permite instanței să oblige beneficiarul dreptului de vizitare la cauțiune și trimite expres la art. 1.057–1.064 din Codul de procedură civilă. Codul stabilește că, dacă legea nu prevede altfel, cauțiunea unei cereri neevaluabile în bani nu poate depăși 10.000 lei. [1] [2] [35]

Cererea de autorizare a unei vizite privește relațiile personale cu copilul și are un obiect neevaluabil în bani. Prin coroborarea acestor dispoziții, plafonul general de 10.000 lei este aplicabil cauțiunii aferente acestei cereri, în lipsa unei derogări legale. Aceasta este concluzia interpretării împreună a normelor; instanța fixează suma concretă în limitele legii. Plafonul nu reprezintă o taxă sau o sumă datorată în toate dosarele. [36] [2]

Valoarea cauțiunii trebuie separată de costurile vizitei, de eventualele despăgubiri și de penalitățile prevăzute de Legea nr. 272/2004. Garanțiile reale sau personale cerute distinct în temeiul Legii nr. 272/2004 se analizează potrivit acelui temei; plafonul descris pentru cauțiune nu se extinde automat tuturor măsurilor de garanție. Depunerea unei sume nu dispensează instanța de verificarea garanțiilor efective și a interesului copilului. [1] [3] [33] [29] [36] [26]

Unde și sub ce formă se depune cauțiunea

Cauțiunea se stabilește de instanță și se consemnează pe numele părții obligate, la dispoziția instanței sau, după caz, a executorului. Articolul 1.057 permite depunerea la Trezoreria Statului, CEC Bank sau o altă instituție de credit care efectuează asemenea operațiuni. Plata trebuie să respecte dispoziția din dosar; un transfer direct către celălalt părinte nu este echivalentul consemnării judiciare prevăzute de acest articol. [37] [38]

În regulile privind formele cauțiunii, beneficiarul cauțiunii este partea în favoarea căreia se constituie garanția, iar debitorul cauțiunii este cel obligat să o constituie. În cazul vizitei, persoana care beneficiază de vizită poate fi tocmai cea obligată la depunere. Acești termeni desemnează roluri diferite. [39] [1]

Forma obișnuită este numerarul. Codul permite și alte modalități, în condiții precise:

  • instrumente financiare care pot servi ca instrumente de plată, la cererea debitorului și cu acordul expres al beneficiarului; acordul nu este necesar pentru titlurile emise de stat sau de unități administrativ-teritoriale;
  • o ipotecă imobiliară ori mobiliară sau o creanță ipotecară, cu acceptarea expresă a beneficiarului și cu valoare cel puțin egală cu suma stabilită;
  • un garant, cu încuviințarea instanței și acordul expres al beneficiarului, care își asumă garanția până la suma fixată, în fața instanței ori prin înscris autentic.

Aceste posibilități rezultă din art. 1.058–1.060 și nu pot fi înlocuite unilateral cu o promisiune de plată. [40] [39] [41] [42] [43]

Instanța stabilește termenul depunerii în hotărârea care condiționează vizita. În procedura urgentă de stabilire a cauțiunii fără citarea părților, art. 1.062 alin. (3) cere numerar și face să curgă termenul de la comunicarea încheierii. Nedepunerea în acel termen atrage desființarea de drept a măsurilor pentru care a fost stabilită cauțiunea. Această consecință specială trebuie legată de ipoteza exactă a textului. [2] [44] [45]

Păstrează recipisa și depune dovada în dosar înainte de folosirea autorizației condiționate. Aceasta este o recomandare practică pentru dovedirea îndeplinirii condiției stabilite de instanță. [38]

Cum se restituie cauțiunea

Momentul restituirii trebuie stabilit chiar în hotărârea care autorizează vizita cu cauțiune. Acest moment se corelează cu regulile art. 1.064: restituirea se face la cerere, după soluționarea definitivă a procesului sau, după caz, după încetarea efectelor măsurii pentru care suma a fost depusă. [2] [46]

Regula generală permite restituirea în măsura în care persoana îndreptățită nu a formulat cererea pentru despăgubirea cuvenită în 30 de zile de la rămânerea definitivă a hotărârii ori, după caz, de la încetarea efectelor măsurii. Dacă partea interesată declară expres că nu urmărește despăgubiri pentru prejudiciile cauzate prin măsura garantată, textul permite restituirea de îndată. Termenul de 30 de zile privește acest mecanism al cauțiunii și nu înlocuiește data revenirii stabilită pentru copil. [47]

Practic, cererea de restituire identifică dosarul, suma și recipisa, arată îndeplinirea condiției din hotărâre și poate fi însoțită de dovezile revenirii copilului. Aceste elemente sunt recomandări pentru susținerea cererii, deduse din necesitatea dovedirii încetării măsurii garantate. [48]

Instanța soluționează cererea cu citarea părților, prin încheiere supusă numai recursului la instanța ierarhic superioară; recursul suspendă executarea încheierii. În lipsa unui termen special derogatoriu, termenul general de recurs este de 30 de zile de la comunicare. Dacă cererea pentru care s-a depus cauțiunea a fost respinsă, instanța dispune din oficiu și restituirea. [49] [50] [51]

O întârziere la revenire nu transferă automat întreaga cauțiune celuilalt părinte. Eventuala despăgubire și menținerea ori restituirea sumei se stabilesc în cadrul mecanismului legal și al hotărârii. Depunerea cauțiunii nu autorizează prelungirea unilaterală a vizitei. [48] [1]

Cine plătește transportul și celelalte cheltuieli

Hotărârea trebuie să se pronunțe asupra cheltuielilor prilejuite de exercitarea dreptului de vizitare. Cererea ar trebui să precizeze cine propune să suporte biletele copilului, însoțirea necesară, transferurile și celelalte costuri direct legate de vizita cerută, cu estimări și documente justificative. Enumerarea este o recomandare de organizare a pretențiilor; legea nu fixează o împărțire universală de 50%–50%. [3] [52]

Trimiterea din art. 20 alin. (5) la ultimul alineat al art. 26 din Convenție are o semnificație precisă: autoritatea poate, după caz, obliga persoana care a deplasat ori reținut copilul sau a împiedicat exercitarea dreptului de vizitare la cheltuielile necesare suportate de solicitant ori în numele său. Textul enumeră, între altele, transportul, localizarea copilului, reprezentarea juridică și înapoierea. El nu pune automat orice cheltuială în sarcina părintelui care solicită vizita. [3] [53]

Obligația de a duce și de a aduce copilul trebuie, de asemenea, individualizată. Legea nr. 272/2004 cere instanței să stabilească cui îi revine această sarcină atunci când fixează modalitățile de relații personale indicate de lege; dacă instanța constată înstrăinarea părintească, sarcina revine părintelui care înstrăinează. Organizarea transportului și plata sumelor trebuie exprimate clar în dispozitiv. [54] [3]

Pentru cheltuielile de judecată cerute pe dreptul comun, partea trebuie să dovedească existența și întinderea lor, iar repartizarea se face potrivit regulilor procesuale, inclusiv rezultatului litigiului. Distinge aceste sume de bugetul viitoarei vizite și de banii indisponibilizați drept cauțiune. [55] [56] [57]

Taxe, asistență gratuită și limita garanției pentru cheltuieli

Cererile formulate pentru aplicarea Convenției și a Legii nr. 369/2004 sunt scutite de taxe. Pentru cererea de vizită prevăzută de art. 20, alin. (2) al aceluiași articol trimite la art. 4: asistența judiciară gratuită se aplică în mod corespunzător, independent de situația materială, pentru cererea care îndeplinește condițiile convenționale la care trimite legea. Solicitantul poate cere îndrumare autorității centrale în privința acestui mecanism. [58] [59] [60] [8]

Scutirea de taxe și asistența judiciară trebuie deosebite de plata transportului și de constituirea cauțiunii pentru revenire. Articolul 22 din Convenție interzice impunerea unei cauțiuni ori depuneri pentru a garanta spezele și cheltuielile procedurii. Cauțiunea permisă de art. 20 alin. (3) din Legea nr. 369/2004 urmărește revenirea copilului; temeiul și scopul ei trebuie păstrate distincte. [61] [1] [62]

Articolul 20 trimite la art. 4, fără a face aplicabile expres și toate termenele și desemnările prevăzute de art. 5 pentru cererea de înapoiere. Prin urmare, din această trimitere nu rezultă o promisiune că statul achită avocatul ales, biletele ori cauțiunea. Întinderea asistenței solicitate trebuie stabilită prin mecanismul legal aplicabil. [59] [60] [63]

Ce conține cererea și ce acte pot fi utile

Cererea de chemare în judecată trebuie să cuprindă părțile, obiectul solicitării, motivele de fapt și de drept, probele și semnătura, potrivit Codului de procedură civilă. Pentru vizită, formulează concret ceea ce dorești să autorizeze instanța: copilul, statul și adresa, perioada, însoțitorul, preluarea, readucerea, garanțiile propuse și costurile. [64] [6] [65] [7] [66] [5]

În funcție de împrejurări, pot fi utile următoarele categorii de documente:

Documente ori probe Ce pot clarifica
Acte de identitate și documente privind copilul și filiația Identitatea participanților și calitatea în care se cere vizita.
Hotărâri, acorduri și programul existent, dacă există Limitele actuale ale autorității părintești, locuinței și relațiilor personale.
Planul călătoriei și informațiile despre găzduire Caracterul temporar al vizitei și organizarea revenirii.
Înscrisuri despre respectarea vizitelor anterioare ori incidentele invocate Evaluarea concretă a garanțiilor și a obiecțiilor.
Documente despre garanția oferită și despre costuri Realizarea măsurii propuse și justificarea repartizării cheltuielilor.

Tabelul este un instrument practic de pregătire a probelor, nu un formular legal obligatoriu și nici o listă închisă de anexe pentru orice familie. Instanța apreciază utilitatea și admisibilitatea lor în cauza concretă. [67] [7]

Pentru înscrisurile într-o limbă străină depuse pe dreptul comun, art. 150 alin. (4) din Codul de procedură civilă (CPC) prevede copii certificate și traducere legalizată realizată de un traducător autorizat; textul reglementează și situația în care nu există un traducător autorizat pentru limba respectivă. Aceasta este regula generală, care se aplică sub rezerva normelor speciale. [68] [69]

În contextul Convenției, art. 23 înlătură legalizarea și formalitățile similare. Pentru cererile și documentele transmise autorității centrale, art. 24 cere textul în limba originală și traducerea în limba oficială a statului solicitat ori, când aceasta este dificil de realizat, în franceză sau engleză, cu respectarea eventualei rezerve formulate potrivit convenției. Verifică traseul documentului și regimul special aplicabil; cerința generală din CPC nu trebuie transformată într-o formalitate prealabilă universală pentru documentele convenționale. [70] [71] [72]

Cum este ascultat copilul

Copilul capabil de discernământ are dreptul de a-și exprima opinia. Ascultarea este obligatorie de la 10 ani; și un copil mai mic poate fi ascultat dacă autoritatea consideră necesar. Opinia se evaluează în raport cu vârsta și maturitatea. [73] [74] [75]

În cauzele privind măsuri referitoare la copil, în afara procedurilor de protecție specială indicate de lege, ascultarea se face cu participarea unui psiholog al Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului. Psihologul depune raportul de constatare. Ascultarea are loc după administrarea celorlalte probe, ca ultimă etapă a cercetării judecătorești, iar opinia are valoarea unei prezumții relative. [76] [77] [78]

Instanța trebuie să coreleze opinia copilului cu celelalte probe și cu interesul său superior. Consimțământul sau refuzul exprimat nu poate fi redus la o regulă universală potrivit căreia orice copil ar decide singur dacă se autorizează vizita. [75] [78] [26]

Ce trebuie să fie clar în hotărâre

Pentru o hotărâre care condiționează vizita de cauțiune, legea cere expres termenul depunerii și momentul restituirii, precum și soluția privind cheltuielile vizitei. Verifică aceste elemente în dispozitiv. [2] [3]

Pentru a preveni neînțelegerile la executare, cere să fie individualizate și perioada vizitei, destinația, persoana care preia copilul, locul și momentul revenirii, modalitatea dovedirii garanției și eventualele condiții privind actele. Acestea sunt precizări practice deduse din obiectul autorizării și din necesitatea unei reveniri verificabile. [5] [54] [30]

Dacă hotărârea are un dispozitiv neclar sau cuprinde dispoziții contradictorii, Codul permite cererea de lămurire la instanța care a pronunțat-o. Dacă instanța a omis să soluționeze un capăt de cerere, există cererea de completare în termenul prevăzut de art. 444, raportat la calea de atac a hotărârii; pentru hotărârea obișnuită supusă apelului, se urmărește termenul apelului. Aceste proceduri au obiect propriu și nu înlocuiesc apelul împotriva soluției. [79] [80] [81] [82]

Autorizația vizitei și documentele pentru ieșirea din țară

Garanțiile revenirii și formalitățile de ieșire din România trebuie îndeplinite împreună. Pentru minorul cetățean român care călătorește cu un singur părinte, art. 30 din Legea nr. 248/2005 reglementează declarația celuilalt părinte și situațiile în care aceasta nu este necesară, inclusiv exercitarea exclusivă a autorității părintești dovedită în condițiile textului. Declarația se întocmește în forma prevăzută de art. 30 alin. (7), nu printr-un simplu mesaj informal. [17] [83] [84]

În caz de neînțelegere între părinți ori de imposibilitate a unui părinte de a-și exprima voința, art. 31 alin. (3) cere soluționarea situației de către instanță. Textul păstrează excepțiile art. 30 alin. (2)–(3), pentru situațiile speciale ale părintelui decăzut din drepturi ori declarat dispărut și pentru anumite deplasări medicale, de studii sau concursuri oficiale, cu dovezile și condițiile lor proprii. Aceste excepții nu se extind automat la o vizită obișnuită. [85] [86] [87] [88]

O regulă distinctă privește minorul care are domiciliul sau reședința în țara de destinație și se deplasează în acea țară însoțit în condițiile legii: art. 30 alin. (6¹) înlătură declarația privind acordul pentru acea deplasare. Această situație trebuie dovedită și nu trebuie confundată cu plecarea temporară într-un stat în care copilul nu are domiciliul sau reședința. [89]

Verifică dacă hotărârea obținută rezolvă concret deplasarea solicitată și acordul care lipsește, în raport cu situația copilului și a însoțitorului. Un program generic de relații personale și o recipisă de cauțiune nu rezolvă, prin simpla lor existență, toate formalitățile unei călătorii. Aceasta este consecința aplicării distincte a autorizării vizitei și a legii privind circulația minorilor. [90] [2]

Pentru deplasările către state Schengen, Legea nr. 248/2005 menține cerințele aplicabile minorilor și prevede verificări nesistematice. Absența unui control de frontieră sistematic nu înlătură condițiile legale ale călătoriei. [91] [92]

Există și o regulă distinctă pentru refuzul copilului la ieșirea din țară: dacă a împlinit 14 ani și refuză să iasă, Poliția de Frontieră întrerupe călătoria chiar dacă celelalte condiții sunt îndeplinite. Aceasta trebuie deosebită de ponderea opiniei copilului la judecarea cererii de vizită. [93] [75]

Apelul și efectele hotărârii

Pentru cererea obișnuită judecată după dreptul comun, hotărârea primei instanțe este supusă apelului, iar termenul general este de 30 de zile de la comunicare, dacă legea nu prevede altfel. Apelul se depune la instanța care a pronunțat hotărârea. Pentru cauzele de competența judecătoriei prevăzute la art. 94 pct. 1 lit. a), Codul exclude recursul împotriva soluției date în apel. [94] [82] [95] [96]

Hotărârile primei instanțe privind relațiile personale cu minorul sunt executorii provizoriu de drept. Apelul nu suspendă automat această executare; suspendarea poate fi cerută în condițiile art. 450, care prevede o cauțiune pentru suspendare. Această cauțiune are alt obiect decât garanția revenirii din vizită. [97] [98] [99] [100] [101] [102]

Caracterul executoriu al hotărârii nu înlătură condiția depunerii cauțiunii impuse pentru vizită și nici formalitățile de călătorie aplicabile copilului. Verifică separat dispozitivul, existența unei suspendări și documentele necesare plecării. [2] [101] [90]

Pentru termenele procedurale calculate pe zile, nu se includ ziua de la care începe să curgă termenul și ziua împlinirii; dacă ultima zi este nelucrătoare, termenul se prelungește până în prima zi lucrătoare următoare. Depunerea trebuie făcută printr-o modalitate și la o oră care respectă art. 182–183. Situațiile de împiedicare temeinic justificată se analizează după regulile repunerii în termen, nu prin prelungirea unilaterală a termenului de către parte. [103] [104] [105] [106] [107] [108] [109]

Dacă plecarea este apropiată

O cerere provizorie poate fi formulată pe calea ordonanței președințiale dacă sunt întrunite condițiile legale: urgență, caracter provizoriu, aparență de drept și păstrarea fondului litigiului neprejudecat. Procedura nu permite măsuri care să soluționeze fondul sau să facă imposibilă restabilirea situației de fapt. Cumpărarea biletelor nu înlocuiește demonstrarea acestor condiții și a garanțiilor revenirii. [110] [111] [1] [112]

Pentru ordonanța președințială privind măsuri referitoare la copil, altele decât măsurile de protecție specială menționate de lege, art. 140² din Legea nr. 272/2004 stabilește un termen maxim de soluționare de 30 de zile de la introducerea cererii. Acesta este termenul acestei proceduri, nu o garanție de admitere ori de finalizare a oricărui proces de fond înainte de data călătoriei. [113]

Ordonanța este, de regulă, supusă numai apelului în 5 zile: de la pronunțare dacă a fost dată cu citarea părților, respectiv de la comunicare dacă a fost dată fără citare. Instanța de apel poate suspenda executarea în condițiile legale, cu cauțiunea stabilită de ea. Pentru ordonanța judecată în primă instanță de curtea de apel, art. 1.000 alin. (4) prevede calea recursului; aceasta este o excepție de competență, distinctă de cererea obișnuită la judecătorie. [114] [115] [116]

Pe durata vizitei și dacă revenirea nu are loc

Legea permite autorității centrale române să solicite cooperarea autorității centrale a statului vizitei ori a ambasadei sau consulatului României, pentru verificarea condițiilor vizitei și asigurarea readucerii copilului la sfârșitul acesteia. Este un mecanism de asistență și cooperare, care trebuie activat potrivit situației concrete. [117]

Păstrează hotărârea, dovada cauțiunii, datele de contact și înscrisurile despre preluare și revenire. Dacă apare o întârziere ori un refuz de revenire, notează data, locul cunoscut al copilului și comunicările dintre părți și contactează rapid autoritatea centrală ori un avocat pentru demersul legal aplicabil. Aceste măsuri sunt recomandări probatorii și de organizare, deduse din rolul autorității centrale și din necesitatea verificării revenirii. [118] [117]

Convenția urmărește atât înapoierea copiilor deplasați sau reținuți ilicit, cât și respectarea dreptului de vizitare. Dacă o vizită autorizată este urmată de nerevenire, trebuie analizate condițiile procedurii de înapoiere în statul în care se află copilul; autorizația inițială și cauțiunea nu rezolvă automat acea procedură. Ghidul de față privește organizarea vizitei și garanțiile sale, iar pașii unei cereri de înapoiere depind de împrejurările reținerii și de instrumentul aplicabil. [12] [119] [120] [117]

La revenirea copilului, verifică îndeplinirea condiției din hotărâre și formulează cererea de restituire a cauțiunii conform regulilor explicate mai sus. Dovada revenirii și orice opoziție privind despăgubirile trebuie prezentate instanței competente. [2] [46] [47]

Termene și repere procedurale

REGULĂDepunerea cauțiunii pentru vizită
Interval

Termen stabilit de instanță în hotărâre; legea specială nu fixează un număr universal de zile. [2]

De când începe

Punctul de pornire și data-limită rezultă din hotărâre; în stabilirea urgentă fără citare, termenul curge de la comunicarea încheierii. [2] [44]

Cum se aplică

Se respectă termenul și condiția din dispozitiv; pentru un termen procedural exprimat în zile se aplică regulile Codului. [2] [103] [104]

Consecințe

Vizita condiționată de cauțiune nu se exercită ignorând condiția. Nedepunerea în termen, în ipoteza art. 1.062 alin. (3), atrage desființarea de drept a măsurilor garantate. [2] [45]

[2][44][103][104][45][4]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

  • În ipoteza urgentă fără citare, art. 1.062 alin. (3) cere depunere în numerar. [44]

REGULĂRevenirea copilului
Interval

Data și perioada stabilite prin autorizarea concretă a vizitei. [1] [117]

De când începe

Încetarea perioadei de vizită autorizate, potrivit hotărârii și programului concret. [117]

Cum se aplică

Se urmăresc data, ora și modalitatea revenirii precizate pentru vizită; acestea sunt elemente recomandate pentru un dispozitiv verificabil. [5]

Consecințe

Nerevenirea impune analiza căii legale aplicabile și poate necesita cooperarea autorităților; nu produce automat transferul cauțiunii. [117] [48]

[1][117][5][48]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

  • Cauțiunea nu constituie o autorizare de prelungire unilaterală a vizitei. [1] [48]

REGULĂCererea de despăgubire relevantă pentru restituirea cauțiunii
Interval

30 de zile, în mecanismul art. 1.064 alin. (2). [47]

De când începe

De la rămânerea definitivă a hotărârii ori, după caz, de la încetarea efectelor măsurii garantate. [47]

Cum se aplică

La termenele procedurale pe zile nu se socotesc ziua de la care începe să curgă termenul și ziua în care se împlinește; dacă ultima zi este nelucrătoare, termenul se prelungește până în prima zi lucrătoare următoare. [103] [104]

Consecințe

În lipsa cererii de despăgubire în condițiile textului, suma poate fi restituită celui care a depus-o; acest termen privește mecanismul cauțiunii. [47]

[47][103][104][2]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

  • Cauțiunea se poate restitui de îndată dacă partea interesată declară expres că nu urmărește despăgubiri pentru prejudiciile cauzate prin măsura garantată. [47]

  • Se corelează cu momentul restituirii fixat în hotărârea de autorizare a vizitei. [2]

REGULĂApelul împotriva hotărârii obișnuite
Interval

30 de zile, dacă legea nu prevede altfel. [82]

De când începe

Comunicarea hotărârii către parte, inclusiv atunci când comunicarea are loc odată cu încheierea de încuviințare a executării. [82] [121]

Cum se aplică

La termenele procedurale pe zile nu se socotesc ziua de la care începe să curgă termenul și ziua în care se împlinește; dacă ultima zi este nelucrătoare, termenul se prelungește până în prima zi lucrătoare următoare. [103] [104]

Consecințe

Nerespectarea termenului poate atrage decăderea din exercitarea căii de atac, sub rezerva unei repuneri legale. Apelul se depune la instanța a cărei hotărâre se atacă. [127] [108] [95]

[82][121][103][104][122][123][124][125][126][108][109][114][127][95][4]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

  • Dacă partea declară apel înainte de comunicare, hotărârea se consideră comunicată la depunerea apelului. [122]

  • Pentru procuror se aplică punctul de pornire distinct prevăzut de art. 468 alin. (4). [123]

  • Întreruperea și repunerea în termen sunt posibile numai în cazurile și condițiile legale; pentru calea de atac, durata pentru act și cererea de repunere este cea a căii de atac, de la încetarea împiedicării. [124] [125] [126] [108] [109]

  • Ordonanța președințială are termenul special de 5 zile. [114]

REGULĂSoluționarea ordonanței președințiale privind copilul
Interval

Cel mult 30 de zile. [113]

De când începe

Data introducerii cererii de chemare în judecată având obiectul provizoriu prevăzut de text. [113]

Cum se aplică

Termenul privește soluționarea acestei cereri, de la introducere, nu curgerea apelului. [113] [114]

Consecințe

Este termenul legal de soluționare al procedurii urgente; trecerea sa nu autorizează prin ea însăși deplasarea. [113] [1]

[113][114][110][111][1]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

  • Se aplică ordonanței președințiale privind măsuri referitoare la copil, altele decât cele de protecție specială indicate la art. 133. [113]

  • Admisibilitatea presupune condițiile ordonanței; termenul nu garantează admiterea cererii. [110] [111]

REGULĂApelul împotriva ordonanței președințiale
Interval

5 zile, dacă nu există o dispoziție specială diferită. [114]

De când începe

Pronunțarea, dacă ordonanța s-a dat cu citarea părților; comunicarea, dacă s-a dat fără citarea lor. [114]

Cum se aplică

La termenele procedurale pe zile nu se socotesc ziua de la care începe să curgă termenul și ziua în care se împlinește; dacă ultima zi este nelucrătoare, termenul se prelungește până în prima zi lucrătoare următoare. [103] [104]

Consecințe

Depășirea termenului poate atrage decăderea. Executarea nu este suspendată prin simpla cale de atac; suspendarea se cere instanței competente, cu cauțiune. [127] [128] [115]

[114][103][104][116][108][109][127][128][115][110]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

  • Dacă prima instanță competentă este curtea de apel, calea de atac este recursul, în condițiile art. 1.000 alin. (4). [116]

  • Repunerea în termen cere motive temeinic justificate și îndeplinirea condițiilor art. 186. [108] [109]

REGULĂRecursul împotriva încheierii de restituire a cauțiunii
Interval

30 de zile, potrivit termenului general, în lipsa unei derogări. [50]

De când începe

Comunicarea încheierii, cu regulile de trimitere ale art. 485 alin. (1). [50]

Cum se aplică

La termenele procedurale pe zile nu se socotesc ziua de la care începe să curgă termenul și ziua în care se împlinește; dacă ultima zi este nelucrătoare, termenul se prelungește până în prima zi lucrătoare următoare. [103] [104]

Consecințe

Recursul este suspensiv de executare în această procedură de restituire; nerespectarea termenului este supusă regulilor decăderii și repunerii. [49] [127] [108]

[50][103][104][49][108][109][127][96]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

  • Art. 1.064 alin. (3) prevede numai recurs la instanța ierarhic superioară; încheierea unei secții a Înaltei Curți de Casație și Justiție este definitivă. [49]

  • Art. 485 alin. (1) păstrează aplicarea corespunzătoare a regulilor de comunicare și întrerupere, iar repunerea cere condițiile art. 186. [50] [108] [109]

REGULĂCompletarea hotărârii pentru un capăt de cerere omis
Interval

Același termen în care se poate declara apel sau recurs împotriva hotărârii; pentru hotărârea obișnuită de primă instanță, se urmărește termenul general de apel de 30 de zile. [80] [82]

De când începe

Punctul de pornire al căii de atac aplicabile hotărârii; pentru apelul obișnuit, comunicarea către parte. [80] [82]

Cum se aplică

La termenele procedurale pe zile nu se socotesc ziua de la care începe să curgă termenul și ziua în care se împlinește; dacă ultima zi este nelucrătoare, termenul se prelungește până în prima zi lucrătoare următoare. [103] [104]

Consecințe

Completarea pentru omisiunea de soluționare se cere prin procedura specială a art. 444, nu pe calea apelului sau recursului. [80] [81]

[80][82][103][104][114][81][4]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

  • Art. 444 alin. (1) prevede termene distincte de 15 zile în ipotezele sale speciale: de la pronunțare pentru hotărârile date în căi extraordinare ori în fond după casarea cu reținere și de la comunicare pentru hotărârile definitive din apel sau recurs. [80]

  • Dacă hotărârea este o ordonanță supusă apelului de 5 zile, se corelează cu acel termen special. [80] [114]

Lista de pași

  • Stabilește statul vizitei, vârsta copilului și instrumentul internațional aplicabil; pentru Convenția din 1980, verifică relația convențională și pragul de 16 ani. [9] [10]

  • Verifică instanța competentă internațional și apoi judecătoria competentă potrivit obiectului și regulilor teritoriale. [21] [22] [4] [19] [20]

  • Pregătește perioada, adresa, însoțirea și predarea copilului la revenire, cu probe adecvate; sunt elemente practice ale planului de vizită. [5]

  • Formulează distinct garanțiile propuse și solicitarea privind cheltuielile, fără a confunda cauțiunea cu penalitățile. [1] [3] [33]

  • Verifică în hotărâre suma cauțiunii, termenul depunerii, momentul restituirii și repartizarea cheltuielilor. [2] [3]

  • Consemnează cauțiunea conform hotărârii și păstrează dovada; prezint-o în dosar pentru a demonstra îndeplinirea condiției. [37] [38]

  • Pregătește documentele de călătorie și acordul sau hotărârea care rezolvă neînțelegerea, după situația legală a copilului. [17] [83] [85]

  • După revenire, cere restituirea cauțiunii și prezintă dovezile necesare potrivit hotărârii și art. 1.064 din CPC. [46] [47] [48]

Întrebări frecvente

Cauțiunea este obligatorie pentru orice vizită în străinătate?

Nu. Instanța trebuie să constate garanții de revenire din probe și poate impune cauțiune beneficiarului vizitei. Caracterul facultativ al cauțiunii nu face facultativă demonstrarea existenței garanțiilor de revenire. [1]

Trebuie să depun exact 10.000 lei?

Nu există o sumă fixă universală. Pentru cererea neevaluabilă în bani, plafonul general rezultat din aplicarea art. 1.057 alin. (2) din CPC, la care trimite Legea nr. 369/2004, este de 10.000 lei, în lipsa unei derogări. Suma efectivă o stabilește instanța, dacă impune această măsură. [36] [2]

Poate fi folosit un garant în locul banilor?

Codul permite un garant cu încuviințarea instanței și acordul expres al beneficiarului cauțiunii. Garantul trebuie să își asume garanția până la suma stabilită, în forma cerută de lege. Pentru stabilirea urgentă fără citare, art. 1.062 alin. (3) cere depunerea în numerar. [42] [43] [44]

Cine plătește biletele și însoțirea copilului?

Instanța se pronunță prin hotărâre asupra cheltuielilor vizitei, pe baza cererilor și a situației concrete. Ultimul alineat al art. 26 din Convenție permite, după caz, obligarea persoanei care a împiedicat vizita sau a deplasat ori reținut copilul la cheltuielile necesare ale solicitantului. Nu rezultă o regulă universală de plată egală între părinți. [3] [53] [52]

Cauțiunea se restituie automat în ziua revenirii?

Verifică momentul stabilit în hotărâre și condițiile art. 1.064 din CPC. Regula este restituirea la cerere, cu mecanismul de 30 de zile pentru cererea de despăgubire și cu posibilitatea restituirii imediate dacă partea interesată declară expres că nu urmărește despăgubiri. [2] [46] [47]

Hotărârea despre vizită este suspendată dacă se declară apel?

Hotărârile primei instanțe privind relațiile personale cu minorul sunt executorii provizoriu de drept. Apelul nu produce singur suspendarea; aceasta poate fi cerută potrivit art. 450 din CPC. Condițiile din hotărâre și formalitățile legale ale călătoriei trebuie îndeplinite în continuare. [98] [100] [101] [2] [90]

Pentru călătoria în Schengen mai contează acordul pentru minor?

Da. Articolul 30 alin. (8)–(9) din Legea nr. 248/2005 păstrează condițiile legale pentru deplasarea minorilor și permite verificări nesistematice. În cazul neînțelegerii părinților se aplică art. 31 alin. (3), cu excepțiile legale. [91] [92] [85]

De reținut

Arată cele 18 idei principale ale ghidului

  • Garanțiile revenirii trebuie să rezulte din probe; cauțiunea este facultativă. [1]

  • Cererea de vizită se soluționează de instanța de drept comun. [4]

  • Competența internațională se verifică înaintea competenței interne; regula UE urmărește reședința obișnuită la sesizare și excepțiile sale. [21] [22]

  • Pentru cererea neevaluabilă în bani se aplică, prin coroborare, plafonul general de 10.000 lei al cauțiunii, nu o sumă fixă universală. [36] [2]

  • Termenul depunerii și momentul restituirii se stabilesc în aceeași hotărâre. [2]

  • Garanțiile prevăzute de Legea nr. 272/2004, penalitățile și cauțiunea prevăzută de Legea nr. 369/2004 au condiții distincte. [32] [33] [29] [1]

  • Depunerea se face pe numele părții și la dispoziția instanței ori a executorului, la instituția prevăzută de lege. [37]

  • Formele alternative ale cauțiunii sunt condiționate potrivit art. 1.058–1.060 din Codul de procedură civilă, inclusiv acordul expres cerut de text. [39] [41] [42]

  • Restituirea și eventuala cerere de despăgubire urmează art. 1.064 din Codul de procedură civilă și momentul fixat în hotărâre. [46] [47] [2]

  • Hotărârea stabilește costurile vizitei; ultimul alineat al art. 26 din Convenția de la Haga din 1980 permite punerea cheltuielilor necesare în sarcina persoanei care a împiedicat vizita ori a deplasat sau a reținut copilul. [3] [53]

  • Cererile formulate potrivit Legii nr. 369/2004 sunt scutite de taxe, iar trimiterea la art. 4 din aceeași lege reglementează asistența judiciară independent de situația materială. [58] [59] [60]

  • Art. 22 din Convenția de la Haga din 1980 interzice garanția pentru cheltuielile procedurii; aceasta este distinctă de cauțiunea pentru revenire. [61] [62]

  • Ascultarea copilului se realizează după regulile de vârstă și cu psihologul Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului, în condițiile art. 140³ din Legea nr. 272/2004. [74] [76] [78]

  • Formalitățile de călătorie se verifică separat; deplasarea în spațiul Schengen nu le înlătură. [90] [91] [92]

  • Refuzul ieșirii copilului de cel puțin 14 ani atrage întreruperea călătoriei în condițiile art. 31 alin. (2) lit. f) din Legea nr. 248/2005. [93]

  • Hotărârea privind relațiile personale este executorie provizoriu de drept, sub rezerva condițiilor și suspendării legale. [97] [98] [99] [101]

  • Apelul obișnuit are termenul general de 30 de zile de la comunicare; ordonanța președințială are termenul special de 5 zile, cu momentul de început prevăzut de lege. [82] [114]

  • Cooperarea autorității centrale și a consulatului sprijină verificarea vizitei și revenirea, fără a garanta un rezultat automat. [117] [118]

Planul vizitei și lista probelor

Ghidul descrie regulile în vigoare la data actualizării, 31 octombrie 2026. Dacă situația ta este mai veche, unele reguli pot fi diferite.

Surse și trimiteri

  1. Sursa 1: Legea nr. 369/2004 privind aplicarea Convenției asupra aspectelor civile ale răpirii internaționale de copii, adoptată la Haga la 25 octombrie 1980Lege · art. 20 alin. (3) · forma din 21 februarie 2023Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 20 alin. (3)
    (3) Instanța va putea încuviința exercitarea dreptului de vizitare prin deplasarea copilului în afara teritoriului României numai dacă din probele administrate rezultă că există garanții pentru a asigura înapoierea de bunăvoie a copilului în România. Instanța va putea obliga persoana fizică, instituția sau organismul interesat beneficiar al dreptului de vizitare la depunerea unei cauțiuni.
    Textul în documentul-sursă ↗
  2. Sursa 2: Legea nr. 369/2004 privind aplicarea Convenției asupra aspectelor civile ale răpirii internaționale de copii, adoptată la Haga la 25 octombrie 1980Lege · art. 20 alin. (4) · forma din 21 februarie 2023Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 20 alin. (4)
    (4) În cazul în care exercitarea dreptului de vizită este condiționată de depunerea unei cauțiuni, instanța va dispune, în cuprinsul aceleiași hotărâri, cu privire la termenul în care trebuie depusă cauțiunea, precum și la momentul restituirii acesteia. Prevederile art. 1.057-1.064 din Legea nr. 134/2010, republicată, cu modificările și completările ulterioare, se aplică în mod corespunzător.
    Textul în documentul-sursă ↗
  3. Sursa 3: Legea nr. 369/2004 privind aplicarea Convenției asupra aspectelor civile ale răpirii internaționale de copii, adoptată la Haga la 25 octombrie 1980Lege · art. 20 alin. (5) · forma din 21 februarie 2023Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 20 alin. (5)
    (5) Prin hotărâre se va dispune cu privire la suportarea cheltuielilor prilejuite de exercitarea dreptului de vizitare, în conformitate cu art. 26 alineatul final din Convenție.
    Textul în documentul-sursă ↗
  4. Sursa 4: Legea nr. 369/2004 privind aplicarea Convenției asupra aspectelor civile ale răpirii internaționale de copii, adoptată la Haga la 25 octombrie 1980Lege · art. 20 alin. (1) · forma din 21 februarie 2023Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 20 alin. (1)
    (1) Instanța competentă pentru soluționarea cererilor privind exercitarea dreptului de vizitare prin deplasarea minorului în afara teritoriului României, formulate în aplicarea art. 21 din Convenție, este instanța de drept comun. Dispozițiile Legii nr. 134/2010, republicată, cu modificările și completările ulterioare, se aplică în mod corespunzător.
    Textul în documentul-sursă ↗
  5. Sursa 5: Legea nr. 369/2004 privind aplicarea Convenției asupra aspectelor civile ale răpirii internaționale de copii, adoptată la Haga la 25 octombrie 1980Lege · art. 20 alin. (3) · forma din 21 februarie 2023Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 20 alin. (3)
    (3) Instanța va putea încuviința exercitarea dreptului de vizitare prin deplasarea copilului în afara teritoriului României numai dacă din probele administrate rezultă că există garanții pentru a asigura înapoierea de bunăvoie a copilului în România. Instanța va putea obliga persoana fizică, instituția sau organismul interesat beneficiar al dreptului de vizitare la depunerea unei cauțiuni.
    Textul în documentul-sursă ↗
  6. Sursa 6: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 194 lit. c) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 194 lit. c)
    c) obiectul cererii și valoarea lui, după prețuirea reclamantului, atunci când acesta este evaluabil în bani, precum și modul de calcul prin care s-a ajuns la determinarea acestei valori, cu indicarea înscrisurilor corespunzătoare. Pentru imobile se aplică în mod corespunzător dispozițiile art. 104. Pentru identificarea imobilelor se vor arăta localitatea și județul, strada și numărul, iar în lipsă, vecinătățile, etajul și apartamentul, precum și, când imobilul este înscris în cartea funciară, numărul de carte funciară și numărul cadastral sau topografic, după caz. La cererea de chemare în judecată se va anexa extrasul de carte funciară, cu arătarea titularului înscris în cartea funciară, eliberat de biroul de cadastru și publicitate imobiliară în raza căruia este situat imobilul, iar în cazul în care imobilul nu este înscris în cartea funciară, se va anexa un certificat emis de același birou, care atestă acest fapt; ...
    Textul în documentul-sursă ↗
  7. Sursa 7: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 194 lit. e) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 194 lit. e)
    e) arătarea dovezilor pe care se sprijină fiecare capăt de cerere. Când dovada se face prin înscrisuri, se vor aplica, în mod corespunzător, dispozițiile art. 150. Când reclamantul dorește să își dovedească cererea sau vreunul dintre capetele acesteia prin interogatoriul pârâtului, va cere înfățișarea în persoană a acestuia, dacă pârâtul este o persoană fizică. În cazurile în care legea prevede că pârâtul va răspunde în scris la interogatoriu, acesta va fi atașat cererii de chemare în judecată. Când se va cere dovada cu martori, se vor arăta numele, prenumele și adresa martorilor, dispozițiile art. 148 alin. (1) teza a II-a fiind aplicabile în mod corespunzător; ...
    Textul în documentul-sursă ↗
  8. Sursa 8: Legea nr. 369/2004 privind aplicarea Convenției asupra aspectelor civile ale răpirii internaționale de copii, adoptată la Haga la 25 octombrie 1980Lege · art. 18 · forma din 21 februarie 2023Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 18
    În aplicarea art. 1 lit. b) și art. 21 din Convenție, persoana fizică, instituția sau organismul interesat din oricare stat parte la Convenție poate solicita autorității centrale române acordarea asistenței pentru organizarea sau protejarea exercitării dreptului de vizitare a unui minor având reședința pe teritoriul României.
    Textul în documentul-sursă ↗
  9. Sursa 9: Convenția de la Haga din 25 octombrie 1980 asupra aspectelor civile ale răpirii internaționale de copiiDocument · art. 4 · forma din 25 octombrie 1980Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 4 · textul original, în limba engleză
    The Convention shall apply to any child who was habitually resident in a Contracting State immediately before any breach of custody or access rights. The Convention shall cease to apply when the child attains the age of 16 years.
    Textul în documentul-sursă ↗
  10. Sursa 10: Convenția de la Haga din 25 octombrie 1980 asupra aspectelor civile ale răpirii internaționale de copiiDocument · art. 38 alin. (4) · forma din 25 octombrie 1980Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 38 alin. (4) · textul original, în limba engleză
    The accession will have effect only as regards the relations between the acceding State and such Contracting States as will have declared their acceptance of the accession. Such a declaration will also have to be made by any Member State ratifying, accepting or approving the Convention after an accession.
    Textul în documentul-sursă ↗
  11. Sursa 11: Convenția de la Haga din 25 octombrie 1980 asupra aspectelor civile ale răpirii internaționale de copiiDocument · art. 5 lit. b) · forma din 25 octombrie 1980Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 5 lit. b) · textul original, în limba engleză
    b)   "rights of access" shall include the right to take a child for a limited period of time to a place other than the child's habitual residence.
    Textul în documentul-sursă ↗
  12. Sursa 12: Convenția de la Haga din 25 octombrie 1980 asupra aspectelor civile ale răpirii internaționale de copiiDocument · art. 1 lit. a) · forma din 25 octombrie 1980Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 1 lit. a) · textul original, în limba engleză
    a)   to secure the prompt return of children wrongfully removed to or retained in any Contracting State; and
    Textul în documentul-sursă ↗
  13. Sursa 13: Regulamentul (UE) 2019/1111 privind competența, recunoașterea și executarea hotărârilor în materie matrimonială și în materia răspunderii părintești, precum și privind răpirea internațională de copiiNormă · art. 100 alin. (1) · forma din 25 iunie 2019Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 100 alin. (1)
    (1) Prezentul regulament se aplică numai procedurilor judiciare inițiate, actelor autentice întocmite sau înregistrate în mod formal și acordurilor înregistrate la 1 august 2022 sau după această dată.
    Textul în documentul-sursă ↗
  14. Sursa 14: Regulamentul (UE) 2019/1111 privind competența, recunoașterea și executarea hotărârilor în materie matrimonială și în materia răspunderii părintești, precum și privind răpirea internațională de copiiNormă · art. 100 alin. (2) · forma din 25 iunie 2019Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 100 alin. (2)
    (2) Regulamentul (CE) nr. 2201/2003 continuă să se aplice hotărârilor pronunțate în procedurile judiciare inițiate, actelor autentice întocmite sau înregistrate în mod formal și acordurilor care au devenit executorii în statul membru în care au fost încheiate înainte de 1 august 2022 și care intră în domeniul de aplicare al regulamentului menționat.
    Textul în documentul-sursă ↗
  15. Sursa 15: Regulamentul (UE) 2019/1111 privind competența, recunoașterea și executarea hotărârilor în materie matrimonială și în materia răspunderii părintești, precum și privind răpirea internațională de copiiNormă · art. 2 alin. (2) pct. 6 · forma din 25 iunie 2019Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 2 alin. (2) pct. 6
    6. „copil” înseamnă orice persoană cu vârsta mai mică de 18 ani;
    Textul în documentul-sursă ↗
  16. Sursa 16: Regulamentul (UE) 2019/1111 privind competența, recunoașterea și executarea hotărârilor în materie matrimonială și în materia răspunderii părintești, precum și privind răpirea internațională de copiiNormă · art. 2 alin. (2) pct. 10 · forma din 25 iunie 2019Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 2 alin. (2) pct. 10
    10. „drept de vizită” înseamnă dreptul de a vizita un copil, inclusiv dreptul de a duce copilul pentru o perioadă limitată într-un alt loc decât cel al reședinței sale obișnuite;
    Textul în documentul-sursă ↗
  17. Sursa 17: Legea nr. 248/2005 privind regimul liberei circulații a cetățenilor români în străinătateLege · art. 30 alin. (1) lit. b) · forma din 15 martie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 30 alin. (1) lit. b)
    b) minorului care este titular al unui document de călătorie individual ori, după caz, al unei cărți de identitate, cărți de identitate simple sau cărți electronice de identitate și călătorește în străinătate împreună cu unul dintre părinți i se permite ieșirea în aceleași condiții și împreună cu acesta numai dacă părintele însoțitor prezintă o declarație a celuilalt părinte din care să rezulte acordul acestuia cu privire la efectuarea de călătorii în străinătate, pentru o perioadă care să nu depășească 3 ani de la data întocmirii acesteia, sau, după caz, face dovada decesului celuilalt părinte;
    Textul în documentul-sursă ↗
  18. Sursa 18: Regulamentul (UE) 2019/1111 privind competența, recunoașterea și executarea hotărârilor în materie matrimonială și în materia răspunderii părintești, precum și privind răpirea internațională de copiiNormă · considerentul (96) · forma din 25 iunie 2019Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    considerentul (96)
    (96) În conformitate cu articolele 1 și 2 din Protocolul nr. 22 privind poziția Danemarcei, anexat la TUE și la TFUE, Danemarca nu participă la adoptarea prezentului regulament, acesta nu este obligatoriu pentru respectivul stat membru și nu i se aplică.
    Textul în documentul-sursă ↗
  19. Sursa 19: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 94 pct. 1 lit. a) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 94 pct. 1 lit. a)
    a) cererile date de Codul civil în competența instanței de tutelă și de familie, în afară de cazurile în care prin lege se prevede în mod expres altfel; ...
    Textul în documentul-sursă ↗
  20. Sursa 20: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 114 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 114 alin. (1)
    (1) Dacă legea nu prevede altfel, cererile privind ocrotirea persoanei fizice date de Codul civil în competența instanței de tutelă și de familie se soluționează de instanța în a cărei circumscripție teritorială își are domiciliul sau reședința persoana ocrotită.
    Textul în documentul-sursă ↗
  21. Sursa 21: Regulamentul (UE) 2019/1111 privind competența, recunoașterea și executarea hotărârilor în materie matrimonială și în materia răspunderii părintești, precum și privind răpirea internațională de copiiNormă · art. 7 alin. (1) · forma din 25 iunie 2019Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 7 alin. (1)
    (1) Instanțele dintr-un stat membru sunt competente în materia răspunderii părintești privind un copil care are reședința obișnuită în respectivul stat membru la momentul sesizării instanței.
    Textul în documentul-sursă ↗
  22. Sursa 22: Regulamentul (UE) 2019/1111 privind competența, recunoașterea și executarea hotărârilor în materie matrimonială și în materia răspunderii părintești, precum și privind răpirea internațională de copiiNormă · art. 7 alin. (2) · forma din 25 iunie 2019Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 7 alin. (2)
    (2) Alineatul (1) din prezentul articol se aplică sub rezerva articolelor 8-10.
    Textul în documentul-sursă ↗
  23. Sursa 23: Legea nr. 369/2004 privind aplicarea Convenției asupra aspectelor civile ale răpirii internaționale de copii, adoptată la Haga la 25 octombrie 1980Lege · art. 1 alin. (1) · forma din 21 februarie 2023Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 1 alin. (1)
    (1) Ministerul Justiției este autoritatea centrală din România pentru ducerea la îndeplinire a obligațiilor stabilite prin Convenția asupra aspectelor civile ale răpirii internaționale de copii, adoptată la Haga la 25 octombrie 1980, la care România a aderat prin Legea nr. 100/1992, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 243 din 30 septembrie 1992, denumită în continuare Convenție.
    Textul în documentul-sursă ↗
  24. Sursa 24: Legea nr. 369/2004 privind aplicarea Convenției asupra aspectelor civile ale răpirii internaționale de copii, adoptată la Haga la 25 octombrie 1980Lege · art. 19 alin. (1) · forma din 21 februarie 2023Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 19 alin. (1)
    (1) Autoritatea centrală română va lua legătura cu persoana care exercită autoritatea părintească asupra minorului și la care acesta își are stabilită locuința și va încerca, direct sau prin intermediul unor specialiști, soluționarea pe cale amiabilă a cererii privind exercitarea dreptului de vizitare. Aceasta va atrage atenția persoanei care exercită autoritatea părintească asupra minorului și la care acesta își are stabilită locuința cu privire la sancțiunile ce pot fi aplicate potrivit prezentei legi, în cazul refuzului de a permite de bunăvoie exercitarea dreptului de vizitare.
    Textul în documentul-sursă ↗
  25. Sursa 25: Legea nr. 369/2004 privind aplicarea Convenției asupra aspectelor civile ale răpirii internaționale de copii, adoptată la Haga la 25 octombrie 1980Lege · art. 19 alin. (2) · forma din 21 februarie 2023Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 19 alin. (2)
    (2) Autoritatea centrală română va putea solicita participarea autorității tutelare, a altor autorități ori instituții a căror cooperare o consideră necesară pentru organizarea exercitării dreptului de vizitare.
    Textul în documentul-sursă ↗
  26. Sursa 26: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 2 alin. (1) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 2 alin. (1)
    (1) Prezenta lege, orice alte reglementări adoptate în domeniul respectării și promovării drepturilor copilului, precum și orice act juridic emis sau, după caz, încheiat în acest domeniu se subordonează cu prioritate principiului interesului superior al copilului.
    Textul în documentul-sursă ↗
  27. Sursa 27: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 17 alin. (4) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 17 alin. (4)
    (4) În caz de neînțelegere între părinți cu privire la modalitățile de exercitare a dreptului de a avea legături personale cu copilul, instanța va stabili un program în funcție de vârsta copilului, de nevoile de îngrijire și educare ale acestuia, de intensitatea legăturii afective dintre copil și părintele la care nu locuiește, de comportamentul acestuia din urmă, de existența unei situații de înstrăinare părintească, precum și de alte aspecte relevante în fiecare caz în parte.
    Textul în documentul-sursă ↗
  28. Sursa 28: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 2 alin. (6) lit. c) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 2 alin. (6) lit. c)
    c) istoricul copilului, având în vedere, în mod special, situațiile de abuz, neglijare, exploatare, înstrăinare părintească sau orice altă formă de violență asupra copilului, precum și potențialele situații de risc care pot interveni în viitor;
    Textul în documentul-sursă ↗
  29. Sursa 29: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 20 alin. (2) lit. b) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 20 alin. (2) lit. b)
    b) depunerea unei garanții reale sau personale de către părintele sau persoana de la care urmează să fie preluat copilul, în vederea menținerii relațiilor personale sau, după caz, la încetarea programului de vizitare; ...
    Textul în documentul-sursă ↗
  30. Sursa 30: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 20 alin. (2) lit. c) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 20 alin. (2) lit. c)
    c) depunerea pașaportului sau a unui alt act de identitate la o instituție desemnată de instanță și, atunci când este necesar, a unui document din care să rezulte că persoana care solicită relații personale a notificat depunerea acestora, pe durata vizitei, autorității consulare competente. ...
    Textul în documentul-sursă ↗
  31. Sursa 31: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 20 alin. (2) lit. c) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 20 alin. (2) lit. c)
    c) depunerea pașaportului sau a unui alt act de identitate la o instituție desemnată de instanță și, atunci când este necesar, a unui document din care să rezulte că persoana care solicită relații personale a notificat depunerea acestora, pe durata vizitei, autorității consulare competente. ...
    Textul în documentul-sursă ↗
  32. Sursa 32: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 20 alin. (1) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 20 alin. (1)
    (1) În vederea asigurării menținerii relațiilor personale ale copilului cu părinții săi sau cu alte persoane alături de care s-a bucurat de viața de familie, pentru asigurarea înapoierii copilului la locuința sa la terminarea perioadei de găzduire, pentru a preveni împiedicarea preluării copilului, la finalul găzduirii la domiciliul părintelui care nu locuiește cu copilul, precum și pentru respectarea dispozițiilor privitoare la stabilirea locuinței copilului, instanța poate dispune, la cererea părintelui interesat sau a altei persoane îndreptățite, instituirea uneia sau mai multor măsuri cu caracter asigurătoriu, a unor garanții sau aplicarea de penalități. Dispozițiile tezei I se aplică în mod corespunzător și în situația prevăzută la art. 18 alin. (1) lit. g).
    Textul în documentul-sursă ↗
  33. Sursa 33: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 20 alin. (2) lit. a) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 20 alin. (2) lit. a)
    a) penalități pe ziua de întârziere impuse persoanei care refuză punerea în aplicare sau respectarea dispozițiilor privitoare la stabilirea locuinței copilului sau a programului de menținere a relațiilor personale ale copilului; penalitatea se poate stabili între 10% și 15% din venitul net lunar al celui obligat la plata acesteia, dar nu mai puțin de 300 lei; în cazul în care instanța constată existența unei situații de înstrăinare părintească, stabilirea penalității este obligatorie, iar limitele minime și maxime ale penalității se dublează;
    Textul în documentul-sursă ↗
  34. Sursa 34: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 20 alin. (2) lit. a) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 20 alin. (2) lit. a)
    a) penalități pe ziua de întârziere impuse persoanei care refuză punerea în aplicare sau respectarea dispozițiilor privitoare la stabilirea locuinței copilului sau a programului de menținere a relațiilor personale ale copilului; penalitatea se poate stabili între 10% și 15% din venitul net lunar al celui obligat la plata acesteia, dar nu mai puțin de 300 lei; în cazul în care instanța constată existența unei situații de înstrăinare părintească, stabilirea penalității este obligatorie, iar limitele minime și maxime ale penalității se dublează;
    Textul în documentul-sursă ↗
  35. Sursa 35: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 1057 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 1057 alin. (2)
    (2) Dacă legea nu prevede altfel, cauțiunea nu va reprezenta mai mult de 20% din valoarea obiectului cererii, iar în cazul cererilor al căror obiect nu este evaluabil în bani, nu va putea depăși suma de 10.000 lei.
    Textul în documentul-sursă ↗
  36. Sursa 36: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 1057 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 1057 alin. (2)
    (2) Dacă legea nu prevede altfel, cauțiunea nu va reprezenta mai mult de 20% din valoarea obiectului cererii, iar în cazul cererilor al căror obiect nu este evaluabil în bani, nu va putea depăși suma de 10.000 lei.
    Textul în documentul-sursă ↗
  37. Sursa 37: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 1057 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 1057 alin. (1)
    (1) Când legea prevede darea unei cauțiuni, suma datorată de parte cu acest titlu se stabilește de către instanță în condițiile legii și se depune la Trezoreria Statului, la CEC Bank - S.A. sau la orice altă instituție de credit care efectuează astfel de operațiuni, pe numele părții respective, la dispoziția instanței sau, după caz, a executorului judecătoresc.
    Textul în documentul-sursă ↗
  38. Sursa 38: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 1057 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 1057 alin. (1)
    (1) Când legea prevede darea unei cauțiuni, suma datorată de parte cu acest titlu se stabilește de către instanță în condițiile legii și se depune la Trezoreria Statului, la CEC Bank - S.A. sau la orice altă instituție de credit care efectuează astfel de operațiuni, pe numele părții respective, la dispoziția instanței sau, după caz, a executorului judecătoresc.
    Textul în documentul-sursă ↗
  39. Sursa 39: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 1058 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 1058 alin. (2)
    (2) La cererea debitorului cauțiunii și dacă partea în favoarea căreia se depune declară în mod expres că este de acord, cauțiunea va putea consta și în instrumente financiare care pot servi ca instrumente de plată. Cu toate acestea, acordul părții nu este necesar în cazul titlurilor emise de stat sau de unitățile administrativ-teritoriale.
    Textul în documentul-sursă ↗
  40. Sursa 40: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 1058 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 1058 alin. (1)
    (1) Cauțiunea se depune, de regulă, în numerar.
    Textul în documentul-sursă ↗
  41. Sursa 41: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 1059 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 1059 alin. (1)
    (1) Sub rezerva acceptării exprese de către beneficiar, se poate oferi cauțiune și un drept de ipotecă imobiliară sau mobiliară ori o creanță ipotecară, dacă valoarea acesteia este cel puțin egală cu valoarea cauțiunii stabilite de instanță, în condițiile legii.
    Textul în documentul-sursă ↗
  42. Sursa 42: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 1060 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 1060 alin. (1)
    (1) La cererea debitorului cauțiunii, instanța poate încuviința, cu acordul expres al beneficiarului cauțiunii, ca în locul bunurilor arătate la art. 1.057-1.059 să fie adus un garant.
    Textul în documentul-sursă ↗
  43. Sursa 43: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 1060 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 1060 alin. (3)
    (3) Dacă garantul este încuviințat de instanță, el va da în fața acesteia ori prin înscris autentic, depus la dosarul cauzei, o declarație că este de acord să garanteze până la nivelul sumei stabilite de instanță.
    Textul în documentul-sursă ↗
  44. Sursa 44: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 1062 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 1062 alin. (3)
    (3) Când există urgență, instanța va putea stabili cauțiunea și fără citarea părților. În acest caz, cauțiunea se va depune numai în numerar, într-un termen stabilit de instanță. Debitorului cauțiunii îi va fi comunicată încheierea prin care cauțiunea a fost stabilită, de la data acestei comunicări începând a curge termenul pentru plata cauțiunii.
    Textul în documentul-sursă ↗
  45. Sursa 45: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 1062 alin. (4) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 1062 alin. (4)
    (4) Nedepunerea cauțiunii în termenul prevăzut la alin. (3) atrage desființarea de drept a măsurilor în legătură cu care s-a dispus stabilirea cauțiunii.
    Textul în documentul-sursă ↗
  46. Sursa 46: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 1064 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 1064 alin. (1)
    (1) Cauțiunea depusă se va restitui, la cerere, după soluționarea prin hotărâre definitivă a procesului în legătură cu care s-a stabilit cauțiunea, respectiv după încetarea efectelor măsurii pentru care aceasta s-a depus.
    Textul în documentul-sursă ↗
  47. Sursa 47: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 1064 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 1064 alin. (2)
    (2) Cauțiunea se restituie celui care a depus-o în măsura în care asupra acesteia cel îndreptățit nu a formulat cerere pentru plata despăgubirii cuvenite până la împlinirea unui termen de 30 de zile de la data rămânerii definitive a hotărârii sau, după caz, de la data încetării efectelor măsurii, prevăzute la alin. (1). Cu toate acestea, cauțiunea se restituie de îndată dacă partea interesată declară în mod expres că nu urmărește obligarea celui care a depus-o la despăgubiri pentru prejudiciile cauzate prin încuviințarea măsurii pentru care aceasta s-a depus.
    Textul în documentul-sursă ↗
  48. Sursa 48: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 1064 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 1064 alin. (2)
    (2) Cauțiunea se restituie celui care a depus-o în măsura în care asupra acesteia cel îndreptățit nu a formulat cerere pentru plata despăgubirii cuvenite până la împlinirea unui termen de 30 de zile de la data rămânerii definitive a hotărârii sau, după caz, de la data încetării efectelor măsurii, prevăzute la alin. (1). Cu toate acestea, cauțiunea se restituie de îndată dacă partea interesată declară în mod expres că nu urmărește obligarea celui care a depus-o la despăgubiri pentru prejudiciile cauzate prin încuviințarea măsurii pentru care aceasta s-a depus.
    Textul în documentul-sursă ↗
  49. Sursa 49: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 1064 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 1064 alin. (3)
    (3) Instanța se pronunță asupra cererii de restituire a cauțiunii cu citarea părților, printr-o încheiere supusă numai recursului la instanța ierarhic superioară. Recursul este suspensiv de executare. Încheierea pronunțată de una dintre secțiile Înaltei Curți de Casație și Justiție este definitivă.
    Textul în documentul-sursă ↗
  50. Sursa 50: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 485 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 485 alin. (1)
    (1) Termenul de recurs este de 30 de zile de la comunicarea hotărârii, dacă legea nu dispune altfel. Dispozițiile art. 468 alin. (2)-(4), precum și cele ale art. 469 se aplică în mod corespunzător.
    Textul în documentul-sursă ↗
  51. Sursa 51: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 1064 alin. (4) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 1064 alin. (4)
    (4) Dacă cererea pentru care s-a depus cauțiunea a fost respinsă, instanța va dispune din oficiu și restituirea cauțiunii.
    Textul în documentul-sursă ↗
  52. Sursa 52: Legea nr. 369/2004 privind aplicarea Convenției asupra aspectelor civile ale răpirii internaționale de copii, adoptată la Haga la 25 octombrie 1980Lege · art. 20 alin. (5) · forma din 21 februarie 2023Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 20 alin. (5)
    (5) Prin hotărâre se va dispune cu privire la suportarea cheltuielilor prilejuite de exercitarea dreptului de vizitare, în conformitate cu art. 26 alineatul final din Convenție.
    Textul în documentul-sursă ↗
  53. Sursa 53: Convenția de la Haga din 25 octombrie 1980 asupra aspectelor civile ale răpirii internaționale de copiiDocument · art. 26 alin. (4) · forma din 25 octombrie 1980Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 26 alin. (4) · textul original, în limba engleză
    Upon ordering the return of a child or issuing an order concerning rights of access under this Convention, the judicial or administrative authorities may, where appropriate, direct the person who removed or retained the child, or who prevented the exercise of rights of access, to pay necessary expenses incurred by or on behalf of the applicant, including travel expenses, any costs incurred or payments made for locating the child, the costs of legal representation of the applicant, and those of returning the child.
    Textul în documentul-sursă ↗
  54. Sursa 54: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 18 alin. (3¹) lit. a) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 18 alin. (3¹) lit. a)
    a) stabilește dacă sarcina de a duce și a aduce copilul la începutul și, respectiv, la sfârșitul perioadelor programului de relații personale îi revine părintelui sau persoanei în favoarea căreia se stabilește programul de relații personale ori părintelui sau persoanei cu care copilul locuiește; atunci când instanța de judecată constată existența unei situații de înstrăinare părintească, sarcina revine întotdeauna părintelui care înstrăinează; ...
    Textul în documentul-sursă ↗
  55. Sursa 55: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 452 · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 452
    Partea care pretinde cheltuieli de judecată trebuie să facă, în condițiile legii, dovada existenței și întinderii lor, cel mai târziu la data închiderii dezbaterilor asupra fondului cauzei.
    Textul în documentul-sursă ↗
  56. Sursa 56: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 453 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 453 alin. (1)
    (1) Partea care pierde procesul va fi obligată, la cererea părții care a câștigat, să îi plătească acesteia cheltuieli de judecată.
    Textul în documentul-sursă ↗
  57. Sursa 57: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 453 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 453 alin. (2)
    (2) Când cererea a fost admisă numai în parte, judecătorii vor stabili măsura în care fiecare dintre părți poate fi obligată la plata cheltuielilor de judecată. Dacă este cazul, judecătorii vor putea dispune compensarea cheltuielilor de judecată.
    Textul în documentul-sursă ↗
  58. Sursa 58: Legea nr. 369/2004 privind aplicarea Convenției asupra aspectelor civile ale răpirii internaționale de copii, adoptată la Haga la 25 octombrie 1980Lege · art. 23 alin. (1) · forma din 21 februarie 2023Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 23 alin. (1)
    (1) Toate cererile formulate în scopul punerii în aplicare a prevederilor Convenției și ale prezentei legi sunt scutite de taxe.
    Textul în documentul-sursă ↗
  59. Sursa 59: Legea nr. 369/2004 privind aplicarea Convenției asupra aspectelor civile ale răpirii internaționale de copii, adoptată la Haga la 25 octombrie 1980Lege · art. 20 alin. (2) · forma din 21 februarie 2023Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 20 alin. (2)
    (2) Dispozițiile art. 4 se aplică în mod corespunzător.
    Textul în documentul-sursă ↗
  60. Sursa 60: Legea nr. 369/2004 privind aplicarea Convenției asupra aspectelor civile ale răpirii internaționale de copii, adoptată la Haga la 25 octombrie 1980Lege · art. 4 · forma din 21 februarie 2023Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 4
    Persoana fizică, instituția sau organismul interesat a cărui cerere îndeplinește condițiile prevăzute la art. 8 alin. 2 din Convenție beneficiază de asistență judiciară gratuită în cadrul soluționării cererii de înapoiere, independent de starea sa materială. Prevederile art. 6 și 8^1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 193/2008, cu modificările și completările ulterioare, precum și ale Legii nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat, republicată, cu modificările și completările ulterioare, se aplică în mod corespunzător.
    Textul în documentul-sursă ↗
  61. Sursa 61: Convenția de la Haga din 25 octombrie 1980 asupra aspectelor civile ale răpirii internaționale de copiiDocument · art. 22 · forma din 25 octombrie 1980Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 22 · textul original, în limba engleză
    No security, bond or deposit, however described, shall be required to guarantee the payment of costs and expenses in the judicial or administrative proceedings falling within the scope of this Convention.
    Textul în documentul-sursă ↗
  62. Sursa 62: Convenția de la Haga din 25 octombrie 1980 asupra aspectelor civile ale răpirii internaționale de copiiDocument · art. 22 · forma din 25 octombrie 1980Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 22 · textul original, în limba engleză
    No security, bond or deposit, however described, shall be required to guarantee the payment of costs and expenses in the judicial or administrative proceedings falling within the scope of this Convention.
    Textul în documentul-sursă ↗
  63. Sursa 63: Legea nr. 369/2004 privind aplicarea Convenției asupra aspectelor civile ale răpirii internaționale de copii, adoptată la Haga la 25 octombrie 1980Lege · art. 20 alin. (2) · forma din 21 februarie 2023Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 20 alin. (2)
    (2) Dispozițiile art. 4 se aplică în mod corespunzător.
    Textul în documentul-sursă ↗
  64. Sursa 64: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 194 lit. a) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 194 lit. a)
    a) numele și prenumele, domiciliul sau reședința părților ori, pentru persoane juridice, denumirea și sediul lor. De asemenea, cererea va cuprinde și codul numeric personal sau, după caz, codul unic de înregistrare ori codul de identificare fiscală, numărul de înmatriculare în registrul comerțului sau de înscriere în registrul persoanelor juridice și contul bancar ale reclamantului, precum și ale pârâtului, dacă părțile posedă ori li s-au atribuit aceste elemente de identificare potrivit legii, în măsura în care acestea sunt cunoscute de reclamant. Dispozițiile art. 148 alin. (1) teza a II-a sunt aplicabile. Dacă reclamantul locuiește în străinătate, va arăta și domiciliul ales în România unde urmează să i se facă toate comunicările privind procesul; ...
    Textul în documentul-sursă ↗
  65. Sursa 65: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 194 lit. d) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 194 lit. d)
    d) arătarea motivelor de fapt și de drept pe care se întemeiază cererea; ...
    Textul în documentul-sursă ↗
  66. Sursa 66: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 194 lit. f) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 194 lit. f)
    f) semnătura. ...
    Textul în documentul-sursă ↗
  67. Sursa 67: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 194 lit. e) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 194 lit. e)
    e) arătarea dovezilor pe care se sprijină fiecare capăt de cerere. Când dovada se face prin înscrisuri, se vor aplica, în mod corespunzător, dispozițiile art. 150. Când reclamantul dorește să își dovedească cererea sau vreunul dintre capetele acesteia prin interogatoriul pârâtului, va cere înfățișarea în persoană a acestuia, dacă pârâtul este o persoană fizică. În cazurile în care legea prevede că pârâtul va răspunde în scris la interogatoriu, acesta va fi atașat cererii de chemare în judecată. Când se va cere dovada cu martori, se vor arăta numele, prenumele și adresa martorilor, dispozițiile art. 148 alin. (1) teza a II-a fiind aplicabile în mod corespunzător; ...
    Textul în documentul-sursă ↗
  68. Sursa 68: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 150 alin. (4) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 150 alin. (4)
    (4) Când înscrisurile sunt redactate într-o limbă străină, ele se depun în copie certificată, însoțite de traducerea legalizată efectuată de un traducător autorizat. În cazul în care nu există un traducător autorizat pentru limba în care sunt redactate înscrisurile în cauză, se pot folosi traducerile realizate de persoane de încredere cunoscătoare ale respectivei limbi, în condițiile legii speciale.
    Textul în documentul-sursă ↗
  69. Sursa 69: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 2 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 2 alin. (2)
    (2) De asemenea, dispozițiile prezentului cod se aplică și în alte materii, în măsura în care legile care le reglementează nu cuprind dispoziții contrare.
    Textul în documentul-sursă ↗
  70. Sursa 70: Convenția de la Haga din 25 octombrie 1980 asupra aspectelor civile ale răpirii internaționale de copiiDocument · art. 23 · forma din 25 octombrie 1980Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 23 · textul original, în limba engleză
    No legalisation or similar formality may be required in the context of this Convention.
    Textul în documentul-sursă ↗
  71. Sursa 71: Convenția de la Haga din 25 octombrie 1980 asupra aspectelor civile ale răpirii internaționale de copiiDocument · art. 24 alin. (1) · forma din 25 octombrie 1980Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 24 alin. (1) · textul original, în limba engleză
    Any application, communication or other document sent to the Central Authority of the requested State shall be in the original language, and shall be accompanied by a translation into the official language or one of the official languages of the requested State or, where that is not feasible, a translation into French or English.
    Textul în documentul-sursă ↗
  72. Sursa 72: Convenția de la Haga din 25 octombrie 1980 asupra aspectelor civile ale răpirii internaționale de copiiDocument · art. 24 alin. (2) · forma din 25 octombrie 1980Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 24 alin. (2) · textul original, în limba engleză
    However, a Contracting State may, by making a reservation in accordance with Article 42, object to the use of either French or English, but not both, in any application, communication or other document sent to its Central Authority.
    Textul în documentul-sursă ↗
  73. Sursa 73: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 29 alin. (1) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 29 alin. (1)
    (1) Copilul capabil de discernământ are dreptul de a-și exprima liber opinia asupra oricărei probleme care îl privește.
    Textul în documentul-sursă ↗
  74. Sursa 74: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 29 alin. (2) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 29 alin. (2)
    (2) În orice procedură judiciară sau administrativă care îl privește, copilul are dreptul de a fi ascultat. Este obligatorie ascultarea copilului care a împlinit vârsta de 10 ani. Cu toate acestea, poate fi ascultat și copilul care nu a împlinit vârsta de 10 ani, dacă autoritatea competentă apreciază că audierea lui este necesară pentru soluționarea cauzei.
    Textul în documentul-sursă ↗
  75. Sursa 75: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 29 alin. (4) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 29 alin. (4)
    (4) În toate cazurile prevăzute la alin. (2), opiniile copilului ascultat vor fi luate în considerare și li se va acorda importanța cuvenită, în raport cu vârsta și cu gradul de maturitate a copilului.
    Textul în documentul-sursă ↗
  76. Sursa 76: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 140³ alin. (1) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 140³ alin. (1)
    (1) În cauzele în care urmează să fie dispuse măsuri cu privire la copilul minor, altele decât cele prevăzute la art. 133, instanța de judecată procedează la ascultarea minorului doar cu participarea unui psiholog din cadrul direcției generale de asistență socială și protecția copilului.
    Textul în documentul-sursă ↗
  77. Sursa 77: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 140³ alin. (3) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 140³ alin. (3)
    (3) Dacă ascultarea minorului s-a desfășurat cu participarea unui psiholog din cadrul direcției generale de asistență socială și protecția copilului, acesta va redacta un raport de constatare, care se va depune în mod obligatoriu la dosarul cauzei. Atunci când sunt necesare identificarea unei afecțiuni psihiatrice a copilului sau a unuia dintre părinți, constatarea în plan psihic a unor situații de abuz și existența unei legături de cauzalitate între un eventual abuz și urmările sale în plan psihic, se va dispune efectuarea unei expertize medico-legale psihiatrice.
    Textul în documentul-sursă ↗
  78. Sursa 78: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 140³ alin. (5) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 140³ alin. (5)
    (5) Ascultarea minorilor în cadrul procedurii judiciare se va realiza în mod obligatoriu ulterior administrării probelor din dosar, ca ultimă etapă a cercetării judecătorești. Opinia minorului are valoarea probatorie a unei prezumții relative.
    Textul în documentul-sursă ↗
  79. Sursa 79: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 443 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 443 alin. (1)
    (1) În cazul în care sunt necesare lămuriri cu privire la înțelesul, întinderea sau aplicarea dispozitivului hotărârii ori dacă acesta cuprinde dispoziții contradictorii, părțile pot cere instanței care a pronunțat hotărârea să lămurească dispozitivul sau să înlăture dispozițiile potrivnice.
    Textul în documentul-sursă ↗
  80. Sursa 80: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 444 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 444 alin. (1)
    (1) Dacă prin hotărârea dată instanța a omis să se pronunțe asupra unui capăt de cerere principal sau accesoriu ori asupra unei cereri conexe sau incidentale, se poate cere completarea hotărârii în același termen în care se poate declara, după caz, apel sau recurs împotriva acelei hotărâri, iar în cazul hotărârilor date în căile extraordinare de atac sau în fond după casarea cu reținere, în termen de 15 zile de la pronunțare. În cazul hotărârilor definitive pronunțate în apel sau în recurs, completarea acestora se poate cere în termen de 15 zile de la comunicare.
    Textul în documentul-sursă ↗
  81. Sursa 81: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 445 · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 445
    Îndreptarea, lămurirea, înlăturarea dispozițiilor contradictorii ori completarea hotărârii nu poate fi cerută pe calea apelului sau recursului, ci numai în condițiile art. 442-444.
    Textul în documentul-sursă ↗
  82. Sursa 82: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 468 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 468 alin. (1)
    (1) Termenul de apel este de 30 de zile de la comunicarea hotărârii, dacă legea nu dispune altfel.
    Textul în documentul-sursă ↗
  83. Sursa 83: Legea nr. 248/2005 privind regimul liberei circulații a cetățenilor români în străinătateLege · art. 30 alin. (1) lit. c) · forma din 15 martie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 30 alin. (1) lit. c)
    c) minorului care este titular al unui document de călătorie individual ori, după caz, al unei cărți de identitate, cărți de identitate simple sau cărți electronice de identitate și care călătorește în străinătate împreună cu unul dintre părinți i se permite ieșirea în aceleași condiții și împreună cu acesta, fără a mai fi necesară declarația celuilalt părinte, numai dacă părintele însoțitor face dovada faptului că i-a fost încredințat prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă și irevocabilă sau că exercită singur autoritatea părintească în temeiul unei hotărâri judecătorești rămase definitivă și irevocabilă ori în temeiul unei hotărâri judecătorești rămase definitivă pentru procesele începute cu data de 15 februarie 2013;
    Textul în documentul-sursă ↗
  84. Sursa 84: Legea nr. 248/2005 privind regimul liberei circulații a cetățenilor români în străinătateLege · art. 30 alin. (7) · forma din 15 martie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 30 alin. (7)
    (7) Declarațiile prevăzute la alin. (1) lit. b) și d) și alin. (1^1) trebuie să fie autentificate în țară de notarul public, iar în străinătate, de misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României ori, dacă au fost date în fața autorităților străine, să îndeplinească condițiile de supralegalizare prevăzute de lege sau să aibă aplicată apostila conform Convenției cu privire la suprimarea cerinței supralegalizării actelor oficiale străine, adoptată la Haga la 5 octombrie 1961, la care România a aderat prin Ordonanța Guvernului nr. 66/1999, aprobată prin Legea nr. 52/2000, cu modificările ulterioare, cu excepția celor ce emană dintr-un stat cu care România a încheiat tratate, convenții sau acorduri de asistență juridică, în materie civilă sau de drept al familiei, care prevăd scutirea de supralegalizare. Declarațiile trebuie să fie eliberate părților în două duplicate, dintre care un duplicat se păstrează de către însoțitor, iar al doilea duplicat însoțește pașaportul minorului.
    Textul în documentul-sursă ↗
  85. Sursa 85: Legea nr. 248/2005 privind regimul liberei circulații a cetățenilor români în străinătateLege · art. 31 alin. (3) · forma din 15 martie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 31 alin. (3)
    (3) Ieșirea din România a minorilor, în situația în care există neînțelegeri între părinți cu privire la exprimarea acordului ori unul dintre părinți se află în imposibilitatea de a-și exprima voința, cu excepția situațiilor prevăzute la art. 30 alin. (2) și (3), se permite numai după soluționarea neînțelegerilor de către instanța de judecată, în condițiile legii.
    Textul în documentul-sursă ↗
  86. Sursa 86: Legea nr. 248/2005 privind regimul liberei circulații a cetățenilor români în străinătateLege · art. 30 alin. (2) · forma din 15 martie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 30 alin. (2)
    (2) În situațiile prevăzute la alin. (1) lit. b)-d) nu este necesară declarația părintelui decăzut din drepturile părintești sau, după caz, declarat dispărut, în condițiile legii, dacă însoțitorul face dovada în acest sens, cu excepția cazului în care ambii părinți se află în această situație, când este obligatorie declarația reprezentantului legal al minorului.
    Textul în documentul-sursă ↗
  87. Sursa 87: Legea nr. 248/2005 privind regimul liberei circulații a cetățenilor români în străinătateLege · art. 30 alin. (3) lit. a) · forma din 15 martie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 30 alin. (3) lit. a)
    a) în cazul în care însoțitorul argumentează necesitatea călătoriei în străinătate prin faptul că minorul urmează să beneficieze de un tratament medical care nu este posibil pe teritoriul României și fără de care viața sau sănătatea îi este pusă în mod grav în pericol, cu condiția să prezinte documente doveditoare în acest sens, emise sau avizate de autoritățile medicale române, din care să rezulte perioada și statul sau statele în care urmează să se acorde tratamentul medical respectiv, chiar dacă nu există acordul ambilor părinți, al celuilalt părinte, al părintelui supraviețuitor sau al reprezentantului legal;
    Textul în documentul-sursă ↗
  88. Sursa 88: Legea nr. 248/2005 privind regimul liberei circulații a cetățenilor români în străinătateLege · art. 30 alin. (3) lit. b) · forma din 15 martie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 30 alin. (3) lit. b)
    b) în cazul în care însoțitorul face dovada că minorul se deplasează pentru studii sau concursuri oficiale, prin prezentarea unor documente corespunzătoare, din care să rezulte perioada și statul sau statele în care se vor desfășura aceste studii sau concursuri, chiar dacă există acordul doar al unuia dintre părinți.
    Textul în documentul-sursă ↗
  89. Sursa 89: Legea nr. 248/2005 privind regimul liberei circulații a cetățenilor români în străinătateLege · art. 30 alin. (6¹) · forma din 15 martie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 30 alin. (6¹)
    (6^1) Prin excepție de la prevederile alin. (1) lit. b) și d), declarația celuilalt părinte, declarația ambilor părinți sau, după caz, a părintelui căruia i-a fost încredințat minorul, a părintelui care exercită singur autoritatea părintească, a părintelui supraviețuitor sau a reprezentantului său legal, privind acordul acestora cu privire la efectuarea de călătorii în străinătate la ieșirea din România, nu este necesară atunci când minorul cetățean român cu domiciliul sau reședința în țara de destinație se deplasează însoțit în condițiile prezentului articol, în această țară.
    Textul în documentul-sursă ↗
  90. Sursa 90: Legea nr. 248/2005 privind regimul liberei circulații a cetățenilor români în străinătateLege · art. 31 alin. (3) · forma din 15 martie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 31 alin. (3)
    (3) Ieșirea din România a minorilor, în situația în care există neînțelegeri între părinți cu privire la exprimarea acordului ori unul dintre părinți se află în imposibilitatea de a-și exprima voința, cu excepția situațiilor prevăzute la art. 30 alin. (2) și (3), se permite numai după soluționarea neînțelegerilor de către instanța de judecată, în condițiile legii.
    Textul în documentul-sursă ↗
  91. Sursa 91: Legea nr. 248/2005 privind regimul liberei circulații a cetățenilor români în străinătateLege · art. 30 alin. (8) · forma din 15 martie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 30 alin. (8)
    (8) Cetățenii români minori pot ieși din România către state care aplică în totalitate acquis-ul Schengen, denumite în continuare state Schengen, dacă îndeplinesc condițiile prevăzute de prezentul articol.
    Textul în documentul-sursă ↗
  92. Sursa 92: Legea nr. 248/2005 privind regimul liberei circulații a cetățenilor români în străinătateLege · art. 30 alin. (9) · forma din 15 martie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 30 alin. (9)
    (9) În vederea constatării îndeplinirii de către cetățenii români minori a condițiilor de ieșire din România către state Schengen, organele poliției de frontieră pot efectua verificări nesistematice la frontiera internă.
    Textul în documentul-sursă ↗
  93. Sursa 93: Legea nr. 248/2005 privind regimul liberei circulații a cetățenilor români în străinătateLege · art. 31 alin. (2) lit. f) · forma din 15 martie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 31 alin. (2) lit. f)
    f) minorul refuză să iasă din țară, dacă a împlinit vârsta de 14 ani.
    Textul în documentul-sursă ↗
  94. Sursa 94: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 466 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 466 alin. (1)
    (1) Hotărârile pronunțate în primă instanță pot fi atacate cu apel, dacă legea nu prevede în mod expres altfel.
    Textul în documentul-sursă ↗
  95. Sursa 95: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 471 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 471 alin. (1)
    (1) Apelul și, când este cazul, motivele de apel se depun la instanța a cărei hotărâre se atacă, sub sancțiunea nulității.
    Textul în documentul-sursă ↗
  96. Sursa 96: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 483 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 483 alin. (2)
    (2) Nu sunt supuse recursului hotărârile pronunțate în cererile prevăzute la art. 94 pct. 1 lit. a)-j^3), în cele privind navigația civilă și activitatea în porturi, conflictele de muncă și de asigurări sociale, în materie de expropriere, în cererile pronunțate în materia protecției consumatorilor, a asigurărilor, precum și în cele ce decurg din aplicarea Legii nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite. De asemenea nu sunt supuse recursului hotărârile date de instanțele de apel în cazurile în care legea prevede că hotărârile de primă instanță sunt supuse numai apelului.
    Textul în documentul-sursă ↗
  97. Sursa 97: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 448 alin. (1) teza introductivă · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 448 alin. (1) teza introductivă
    (1) Hotărârile primei instanțe sunt executorii de drept când au ca obiect:
    Textul în documentul-sursă ↗
  98. Sursa 98: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 448 alin. (1) pct. 1 · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 448 alin. (1) pct. 1
    1. stabilirea modului de exercitare a autorității părintești, stabilirea locuinței minorului, precum și modul de exercitare a dreptului de a avea legături personale cu minorul; ...
    Textul în documentul-sursă ↗
  99. Sursa 99: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 448 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 448 alin. (2)
    (2) Executarea hotărârilor prevăzute la alin. (1) are caracter provizoriu.
    Textul în documentul-sursă ↗
  100. Sursa 100: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 468 alin. (5) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 468 alin. (5)
    (5) Termenul de apel suspendă executarea hotărârii de primă instanță, cu excepția cazurilor anume prevăzute de lege. În aceleași condiții, executarea se suspendă dacă apelul a fost exercitat în termen.
    Textul în documentul-sursă ↗
  101. Sursa 101: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 450 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 450 alin. (1)
    (1) Suspendarea executării provizorii va putea fi solicitată fie prin cererea de apel, fie distinct în tot cursul judecății în apel.
    Textul în documentul-sursă ↗
  102. Sursa 102: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 450 alin. (4) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 450 alin. (4)
    (4) Suspendarea va putea fi încuviințată numai cu plata unei cauțiuni al cărei cuantum va fi stabilit de instanță în condițiile art. 719 alin. (2) și (3).
    Textul în documentul-sursă ↗
  103. Sursa 103: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 181 alin. (1) pct. 2 · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 181 alin. (1) pct. 2
    2. când termenul se socotește pe zile, nu intră în calcul ziua de la care începe să curgă termenul, nici ziua când acesta se împlinește; ...
    Textul în documentul-sursă ↗
  104. Sursa 104: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 181 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 181 alin. (2)
    (2) Când ultima zi a unui termen cade într-o zi nelucrătoare, termenul se prelungește până în prima zi lucrătoare care urmează.
    Textul în documentul-sursă ↗
  105. Sursa 105: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 182 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 182 alin. (1)
    (1) Termenul care se socotește pe zile, săptămâni, luni sau ani se împlinește la ora 24,00 a ultimei zile în care se poate îndeplini actul de procedură.
    Textul în documentul-sursă ↗
  106. Sursa 106: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 182 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 182 alin. (2)
    (2) Cu toate acestea, dacă este vorba de un act ce trebuie depus la instanță sau într-un alt loc, termenul se va împlini la ora la care activitatea încetează în acel loc în mod legal, dispozițiile art. 183 fiind aplicabile.
    Textul în documentul-sursă ↗
  107. Sursa 107: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 183 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 183 alin. (1)
    (1) Actul de procedură, depus înăuntrul termenului prevăzut de lege prin scrisoare recomandată la oficiul poștal sau depus la un serviciu de curierat rapid ori la un serviciu specializat de comunicare ori trimis prin fax sau e-mail, este socotit a fi făcut în termen.
    Textul în documentul-sursă ↗
  108. Sursa 108: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 186 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 186 alin. (1)
    (1) Partea care a pierdut un termen procedural va fi repusă în termen numai dacă dovedește că întârzierea se datorează unor motive temeinic justificate.
    Textul în documentul-sursă ↗
  109. Sursa 109: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 186 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 186 alin. (2)
    (2) În acest scop, partea va îndeplini actul de procedură în cel mult 15 zile de la încetarea împiedicării, cerând totodată repunerea sa în termen. În cazul exercitării căilor de atac, această durată este aceeași cu cea prevăzută pentru exercitarea căii de atac.
    Textul în documentul-sursă ↗
  110. Sursa 110: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 997 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 997 alin. (1)
    (1) Instanța de judecată, stabilind că în favoarea reclamantului există aparența de drept, va putea să ordone măsuri provizorii în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara, precum și pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări.
    Textul în documentul-sursă ↗
  111. Sursa 111: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 997 alin. (5) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 997 alin. (5)
    (5) Pe cale de ordonanță președințială nu pot fi dispuse măsuri care să rezolve litigiul în fond și nici măsuri a căror executare nu ar mai face posibilă restabilirea situației de fapt.
    Textul în documentul-sursă ↗
  112. Sursa 112: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 997 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 997 alin. (1)
    (1) Instanța de judecată, stabilind că în favoarea reclamantului există aparența de drept, va putea să ordone măsuri provizorii în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara, precum și pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări.
    Textul în documentul-sursă ↗
  113. Sursa 113: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 140² alin. (1) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 140² alin. (1)
    (1) Atunci când instanța de judecată este învestită cu o cerere de ordonanță președințială în care urmează a fi dispuse măsuri cu privire la copil, altele decât cele prevăzute la art. 133, termenul maxim de soluționare este de 30 de zile de la data introducerii cererii de chemare în judecată.
    Textul în documentul-sursă ↗
  114. Sursa 114: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 1000 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 1000 alin. (1)
    (1) Dacă prin legi speciale nu se prevede altfel, ordonanța este supusă numai apelului în termen de 5 zile de la pronunțare, dacă s-a dat cu citarea părților, și de la comunicare, dacă s-a dat fără citarea lor.
    Textul în documentul-sursă ↗
  115. Sursa 115: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 1000 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 1000 alin. (2)
    (2) Instanța de apel poate suspenda executarea până la judecarea apelului, dar numai cu plata unei cauțiuni al cărei cuantum se va stabili de către aceasta.
    Textul în documentul-sursă ↗
  116. Sursa 116: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 1000 alin. (4) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 1000 alin. (4)
    (4) În toate cazurile în care competența de primă instanță aparține curții de apel, calea de atac este recursul, dispozițiile alin. (1)-(3) aplicându-se în mod corespunzător.
    Textul în documentul-sursă ↗
  117. Sursa 117: Legea nr. 369/2004 privind aplicarea Convenției asupra aspectelor civile ale răpirii internaționale de copii, adoptată la Haga la 25 octombrie 1980Lege · art. 21 · forma din 21 februarie 2023Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 21
    În funcție de împrejurări, autoritatea centrală română poate solicita fie autorității centrale a statului în care urmează să se afle minorul pe durata vizitei, fie ambasadei ori consulatului României din acel stat să acorde asistență și cooperare pentru verificarea condițiilor în care are loc vizita și pentru a asigura readucerea copilului în țară la sfârșitul perioadei de vizită.
    Textul în documentul-sursă ↗
  118. Sursa 118: Legea nr. 369/2004 privind aplicarea Convenției asupra aspectelor civile ale răpirii internaționale de copii, adoptată la Haga la 25 octombrie 1980Lege · art. 21 · forma din 21 februarie 2023Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 21
    În funcție de împrejurări, autoritatea centrală română poate solicita fie autorității centrale a statului în care urmează să se afle minorul pe durata vizitei, fie ambasadei ori consulatului României din acel stat să acorde asistență și cooperare pentru verificarea condițiilor în care are loc vizita și pentru a asigura readucerea copilului în țară la sfârșitul perioadei de vizită.
    Textul în documentul-sursă ↗
  119. Sursa 119: Convenția de la Haga din 25 octombrie 1980 asupra aspectelor civile ale răpirii internaționale de copiiDocument · art. 1 lit. b) · forma din 25 octombrie 1980Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 1 lit. b) · textul original, în limba engleză
    b)   to ensure that rights of custody and of access under the law of one Contracting State are effectively respected in the other Contracting States.
    Textul în documentul-sursă ↗
  120. Sursa 120: Convenția de la Haga din 25 octombrie 1980 asupra aspectelor civile ale răpirii internaționale de copiiDocument · art. 21 alin. (1) · forma din 25 octombrie 1980Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 21 alin. (1) · textul original, în limba engleză
    An application to make arrangements for organising or securing the effective exercise of rights of access may be presented to the Central Authorities of the Contracting States in the same way as an application for the return of a child.
    Textul în documentul-sursă ↗
  121. Sursa 121: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 468 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 468 alin. (2)
    (2) Termenul de apel prevăzut la alin. (1) curge de la comunicarea hotărârii, chiar atunci când aceasta a fost făcută odată cu încheierea de încuviințare a executării silite.
    Textul în documentul-sursă ↗
  122. Sursa 122: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 468 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 468 alin. (3)
    (3) Dacă o parte face apel înainte de comunicarea hotărârii, aceasta se socotește comunicată la data depunerii cererii de apel.
    Textul în documentul-sursă ↗
  123. Sursa 123: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 468 alin. (4) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 468 alin. (4)
    (4) Pentru procuror, termenul de apel curge de la pronunțarea hotărârii, în afară de cazurile în care procurorul a participat la judecarea cauzei, când termenul de apel curge de la comunicarea hotărârii.
    Textul în documentul-sursă ↗
  124. Sursa 124: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 469 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 469 alin. (1)
    (1) Termenul de apel se întrerupe prin moartea părții care are interes să facă apel. În acest caz se face din nou o singură comunicare a hotărârii, la cel din urmă domiciliu al părții, pe numele moștenirii, fără să se arate numele și calitatea fiecărui moștenitor.
    Textul în documentul-sursă ↗
  125. Sursa 125: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 469 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 469 alin. (2)
    (2) Termenul de apel va începe să curgă din nou de la data comunicării prevăzute la alin. (1). Pentru moștenitorii incapabili, cei cu capacitate restrânsă sau dispăruți ori în caz de moștenire vacantă, termenul va curge din ziua în care se va numi tutorele, curatorul sau administratorul provizoriu, după caz.
    Textul în documentul-sursă ↗
  126. Sursa 126: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 469 alin. (4) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 469 alin. (4)
    (4) Termenul de apel se întrerupe și prin moartea mandatarului căruia i s-a făcut comunicarea. În acest caz se va face o nouă comunicare părții, la domiciliul ei, iar termenul de apel va începe să curgă din nou de la această dată.
    Textul în documentul-sursă ↗
  127. Sursa 127: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 185 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 185 alin. (1)
    (1) Când un drept procesual trebuie exercitat într-un anumit termen, nerespectarea acestuia atrage decăderea din exercitarea dreptului, în afară de cazul în care legea dispune altfel. Actul de procedură făcut peste termen este lovit de nulitate.
    Textul în documentul-sursă ↗
  128. Sursa 128: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 997 alin. (2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 997 alin. (2)
    (2) Ordonanța este provizorie și executorie. Dacă hotărârea nu cuprinde nicio mențiune privind durata sa și nu s-au modificat împrejurările de fapt avute în vedere, măsurile dispuse vor produce efecte până la soluționarea litigiului asupra fondului.
    Textul în documentul-sursă ↗
Ai nevoie de un avocat? Scrie-ne. Găsim pentru tine un avocat colaborator potrivit cazului tău, care te contactează în cel mult 2 zile lucrătoare. Prima consultație este gratuită și nu te obligă la nimic. Când poate fi util un avocat.
SURSA
TOATE SURSELE

    Semnalează o eroare

    Spune-ne ce ai observat. Referința de mai jos se adaugă automat în mesaj. Nu include date personale sau detalii despre cazul tău.

    C15-025 · https://divortpartaj.org/ghiduri/vizita-copilului-in-strainatate-cu-garantii-ca-se-intoarce/
    Scrie-ne despre eroare

    Instalează pe iPhone sau iPad

    1. Apasă butonul Distribuie din Safari (pătratul cu săgeata în sus).
    2. Alege Adaugă pe ecranul principal.
    3. Apasă Adaugă. Aplicația apare lângă celelalte.

    Ghidurile principale, checklisturile și glosarul rămân disponibile și fără semnal.

    CONTACT · AVOCAȚI COLABORATORI

    Scrie-ne

    1. Scrii pe scurt ce se întâmplă.
    2. Echipa DivortPartaj.org citește mesajul și alege un avocat colaborator potrivit cazului tău.
    3. Avocatul te contactează în cel mult 2 zile lucrătoare. Prima consultație este gratuită și nu te obligă la nimic. Numele și datele tale de contact îi sunt arătate doar după ce confirmă că preia cererea.

    Site-ul nu primește comision. Dacă vrei să continui după prima consultație, onorariul îl stabilești direct cu avocatul.

    Scrie pe scurt ce se întâmplă și ce întrebare ai. Numele și datele de contact pune-le în câmpurile de mai sus. Nu include CNP, date de card sau de cont, detalii medicale amănunțite sau copii ale actelor: avocatul ți le va cere, dacă e nevoie.

    Cum folosim datele: Confidențialitate.

    Gratuit · fără comision