⌕Meniu

Copilul născut după divorț: paternitatea și acțiunile de filiație

Un copil născut după divorț poate avea ca tată prezumat pe fostul soț dacă a fost conceput în timpul căsătoriei. Înlăturarea acestei filiații cere calea juridică potrivită; omisiunea din certificat nu este o opțiune a părinților. Hotărârea de admitere trebuie să rezolve și numele, autoritatea părintească și întreținerea, iar legăturile cu persoana care a crescut copilul se examinează distinct. [1] [7] [32] [33]

ACTUALIZAT
TIMP DE CITIRE
12 minute
CATEGORIE
Copiii: autoritate, locuință și relații personale
Cuprins · 13 secțiuni
  1. 01Cui se adresează
  2. 02Copilul născut după divorț poate avea ca tată prezumat pe fostul soț
  3. 03Acțiunea potrivită situației de filiație
  4. 04Cine este reclamant, cine este pârât și cine trebuie citat
  5. 05Termenul diferă pentru mamă, soț, copil și tatăl biologic
  6. 06Instanța, probele și cererile privind copilul
  7. 07Ce se schimbă după admiterea acțiunii
  8. 08Cum se reflectă hotărârea în actul și certificatul de naștere
  9. 09Ce clarifică jurisprudența constituțională
  10. 10Termene și repere
  11. 11Lista de pași
  12. 12Întrebări frecvente
  13. 13Surse și trimiteri

Cui se adresează

✓ SE APLICĂ DACĂ

  • Copil născut după divorț pentru care trebuie verificată prezumția de paternitate a fostului soț.

  • Participarea la tăgada paternității și efectele admiterii acțiunii asupra copilului.

✕ NU ACOPERĂ

  • Reproducerea umană asistată medical cu terț donator și adopția.

  • Cauze cu element de extraneitate, recunoașterea hotărârilor străine și determinarea legii străine.

  • Analiza completă a acțiunilor pentru copiii născuți înainte de intrarea în vigoare a Codului civil actual.

  • Restituirea întreținerii deja plătite și modificarea ori desființarea unor titluri executorii anterioare.

Copilul născut după divorț poate avea ca tată prezumat pe fostul soț

Data nașterii, data desfacerii căsătoriei și perioada concepției trebuie analizate împreună. Codul civil prezumă că soțul mamei este tatăl copilului născut sau conceput în timpul căsătoriei. Prin urmare, nașterea după divorț nu exclude, singură, paternitatea prezumată a fostului soț. [1]

În cazul divorțului judiciar, reperul este ziua în care hotărârea de divorț a rămas definitivă. Pentru divorțul administrativ sau notarial, căsătoria se desface la data eliberării certificatului de divorț. Simpla separare în fapt sau depunerea cererii de divorț nu reprezintă aceste date. [5] [6]

Timpul legal al concepției este intervalul dintre a 300-a și a 180-a zi dinaintea nașterii, calculat zi cu zi. Legea permite însă dovada științifică a concepției într-o anumită parte a acestui interval sau chiar în afara lui. De aceea, regula nu trebuie redusă la afirmația că orice naștere într-un anumit număr de luni după divorț produce, fără alte verificări, aceeași soluție. [3] [4]

Fostul soț nu poate fi omis la alegerea mamei atunci când prezumția se aplică. Înțelegerea adulților ori un rezultat genetic nu înlocuiesc hotărârea necesară înlăturării filiației legal stabilite. Cât timp această filiație nu este contestată în justiție, nu se poate stabili pe altă cale o altă filiație; recunoașterea făcută în condițiile unei filiații deja stabilite este supusă regulii de nulitate și excepției prevăzute expres de art. 418 lit. a). [7] [8]

Regulile de mai jos privesc regimul Codului civil intrat în vigoare la 1 octombrie 2011. Legea aplicabilă acțiunii de filiație depinde de data nașterii copilului. Pentru un copil născut anterior, nu se preiau automat titularii și termenele actuale: trebuie cercetate legea aplicabilă la naștere și jurisprudența relevantă. [67] [63] [64]

Acțiunea potrivită situației de filiație

Tăgada paternității urmărește înlăturarea paternității prezumate atunci când nu este cu putință ca soțul mamei să fie tatăl copilului. Ea are titularii și termenele specifice prezentate mai jos. [2] [12]

Contestarea aplicabilității prezumției are alt obiect: se cere constatarea faptului că nu erau îndeplinite condițiile pentru aplicarea prezumției în cazul unui copil înscris ca fiind din căsătorie. Art. 434 permite oricărei persoane interesate să formuleze oricând această cerere. Această cale nu trebuie folosită pentru a ocoli termenul unei tăgăduiri care contestă, în realitate, paternitatea biologică. Distincția rezultă din obiectul diferit al art. 414 alin. (2) și art. 434. [9] [2]

Stabilirea paternității din afara căsătoriei este necesară dacă paternitatea nu a fost recunoscută, după clarificarea filiației existente. Acțiunea aparține copilului și este pornită în numele lui de mamă, chiar minoră, sau de reprezentantul legal. Simpla admitere a tăgăduirii cerute de mamă ori de fostul soț nu dovedește, prin ea însăși, cine este un alt tată. În schimb, cel care formulează tăgada în calitate de pretins tată biologic trebuie să dovedească propria paternitate pentru a obține admiterea acțiunii. [10] [11] [7] [16]

Cine este reclamant, cine este pârât și cine trebuie citat

Soțul mamei, mama, tatăl biologic și copilul au drepturi proprii de a introduce tăgada, în condițiile legii. Rolul procesual trebuie indicat pentru fiecare persoană, inclusiv când mama acționează în nume propriu sau reprezintă copilul. [12] [18]

Cine introduce tăgada Împotriva cui se introduce
Soțul sau fostul soț al mamei, a cărui paternitate este prezumată Împotriva copilului. Dacă acesta a decedat, împotriva mamei lui și, după caz, a celorlalți moștenitori. [13]
Mama, în exercitarea dreptului propriu Împotriva soțului a cărui paternitate este contestată; dacă a decedat, împotriva moștenitorilor lui. [14]
Copilul, prin reprezentant în timpul minorității Împotriva soțului mamei; dacă acesta a decedat, împotriva moștenitorilor lui. [14] [18]
Cel care se pretinde tată biologic Împotriva soțului mamei și a copilului; în caz de deces se aplică regulile privind moștenitorii. El trebuie să probeze propria paternitate. [15] [16]

Separat de calitatea de reclamant sau pârât, părinții și copilul trebuie citați în toate cauzele privind filiația, inclusiv atunci când nu au una dintre aceste calități. A fi citat nu înseamnă automat a fi pârât. De exemplu, mama trebuie citată și în procesul introdus de soț împotriva copilului. [17] [13]

Reprezentarea copilului trebuie verificată distinct. Când există conflict de interese între reprezentantul legal și copil, instanța numește un curator special. Instanța care judecă procesul îl desemnează dintre avocații pe care baroul îi indică în acest scop. Nu trebuie presupus că participarea mamei rezolvă automat orice problemă de reprezentare a copilului. [19] [20]

Moștenitorii pot porni sau continua acțiunea numai în condițiile legii. Dacă acțiunea poate fi îndreptată împotriva moștenitorilor, dar moștenirea este vacantă, art. 439 permite chemarea comunei, orașului sau municipiului de la locul deschiderii moștenirii; moștenitorii care au renunțat la moștenire, dacă există, trebuie citați. [12] [31]

Termenul diferă pentru mamă, soț, copil și tatăl biologic

Pentru regimul actual al Codului civil, termenele de tăgadă sunt următoarele. Ele nu se calculează toate de la divorț. [21] [22] [24] [25]

Titular Durată și punct de pornire
Soțul sau fostul soț al mamei 3 ani de când a cunoscut că este prezumat tată sau de la data ulterioară la care a aflat că prezumția nu corespunde realității. Contează proba acestui moment. [21]
Mama, în nume propriu 3 ani de la nașterea copilului. Un divorț ulterior nu schimbă, prin el însuși, începutul acestui termen. [22]
Copilul Dreptul nu se prescrie în timpul vieții copilului; în minoritate, acțiunea este pornită prin reprezentantul legal. [24] [18]
Tatăl biologic Dreptul nu se prescrie în timpul vieții sale; admiterea presupune dovada propriei paternități. [25] [16]

Termenul stabilit în ani se împlinește în ziua corespunzătoare din ultimul an. Dacă ultima lună nu are o zi corespunzătoare celei de început, se folosește ultima zi a lunii. Dacă ultima zi este nelucrătoare, termenul se împlinește la sfârșitul primei zile lucrătoare următoare. Aceste reguli de calcul se aplică după stabilirea corectă a momentului de început și verificarea excepțiilor legale. [70] [71] [72]

Pentru soțul care beneficiază de consiliere judiciară sau tutelă specială, termenul nu curge în timpul măsurii, iar legea permite introducerea acțiunii în 3 ani de la încetarea acesteia. Dacă beneficiază de tutelă specială, acțiunea poate fi pornită de tutore sau, în lipsă, de un curator numit de instanță. Art. 431 alin. (2) extinde corespunzător aceste reguli la mamă. [30] [29] [23]

În cazul decesului, verificarea se reface după titular: moștenitorii soțului îl pot înlocui pentru pornirea acțiunii în termen de un an de la deces dacă acesta a murit înainte de împlinirea termenului său, fără să acționeze; regula se aplică mamei în mod corespunzător. Moștenitorii tatălui biologic au cel mult un an de la decesul lui. Pentru copilul decedat înainte de a introduce acțiunea, art. 433 alin. (3) trimite la termenul de un an din art. 423 alin. (5). [26] [23] [25] [27] [28]

Expirarea termenului propriu al mamei nu transformă automat în prescris dreptul distinct al copilului. Acțiunea trebuie formulată în calitatea corespunzătoare, cu reprezentarea legală rezolvată. Acest lucru nu autorizează folosirea termenelor actuale pentru un copil născut înainte de intrarea în vigoare a Codului civil. [22] [24] [18] [63]

Instanța, probele și cererile privind copilul

Litigiile de filiație din Cartea a II-a a Codului civil intră în competența instanței de tutelă, iar în primă instanță regula este judecătoria. Identificarea judecătoriei concrete pornește de la obiectul cererii și domiciliile părților: art. 107 din Codul de procedură civilă prevede regula instanței domiciliului pârâtului, iar pentru cererile privind stabilirea filiației, art. 113 alin. (1) pct. 1 permite și instanța domiciliului reclamantului. Nu presupune că instanța care a pronunțat divorțul este automat competentă pentru noua acțiune. [57] [58] [59] [60]

Pregătește certificatul de naștere, actele care dovedesc căsătoria și data desfacerii ei, datele persoanelor care trebuie să participe și o cronologie a faptelor relevante pentru termen. În funcție de acțiune, trebuie lămurite aplicarea prezumției, posibilitatea ca soțul să fie tată și, pentru cererea pretinsului tată biologic, propria lui paternitate. Codul civil admite proba științifică pentru stabilirea perioadei concepției; un test genetic nu operează singur modificarea actelor de stare civilă. [5] [6] [3] [4] [2] [16] [54]

În cerere, identifică și soluțiile solicitate privind numele copilului, autoritatea părintească și întreținerea. Instanța trebuie să se pronunțe asupra lor când admite acțiunea, iar păstrarea legăturilor cu persoana care a crescut copilul poate necesita o soluție distinctă. [32] [33]

Copilul care a împlinit 10 ani trebuie ascultat în procedurile care îl privesc; poate fi ascultat și un copil mai mic dacă autoritatea apreciază că este necesar. Opinia se evaluează potrivit vârstei și maturității. Ascultarea copilului, citarea sa și reprezentarea lui sunt cerințe diferite. [50] [51] [17] [19]

În acțiunile privind filiația nu se poate renunța la drept. Legea interzice și renunțarea la judecată în cazurile de reprezentare a copilului sau a persoanei aflate sub tutelă specială și în celelalte situații prevăzute de art. 437 alin. (2). O înțelegere între adulți trebuie examinată în aceste limite. [68] [69]

Ce se schimbă după admiterea acțiunii

Hotărârea de admitere trebuie să stabilească și numele copilului, exercitarea autorității părintești și obligația părinților de întreținere. Soluția concretă depinde de filiația înlăturată ori stabilită și de situația copilului. [32]

Numele. Citește soluția din hotărâre; nu presupune că minorul primește automat numele actual al mamei sau al celui desemnat drept tată biologic. Pentru copilul din afara căsătoriei, regula este numele părintelui față de care filiația a fost stabilită mai întâi. Când filiația se stabilește ulterior și față de celălalt părinte, acordul părinților poate conduce la numele acestuia sau la numele reunite; lipsa acordului conduce la hotărârea instanței în condițiile legii. [32] [34] [35] [73] [36]

Autoritatea părintească. Înregistrarea unui tată și modul de exercitare a autorității sunt chestiuni legate, dar distincte. Pentru copilul din afara căsătoriei cu filiația stabilită față de ambii părinți, autoritatea se exercită în comun și egal dacă părinții conviețuiesc. Dacă nu conviețuiesc, instanța stabilește modul de exercitare, aplicând prin asemănare regulile divorțului; instanța care stabilește filiația trebuie să decidă și acest aspect. [37] [38] [39]

Când filiația este stabilită față de ambii părinți, atribuirea exercitării exclusive a autorității unuia dintre ei presupune motive întemeiate și aprecierea interesului superior al copilului. Ea nu se obține prin simpla cerere de a omite fostul soț din certificat. Totodată, exercitarea exclusivă a autorității de către un părinte nu înlătură filiația celuilalt: acesta păstrează drepturile expres prevăzute de art. 398 alin. (2). [40] [41] [42] [7]

Întreținerea. Hotărârea trebuie să lămurească obligația părinților potrivit filiației stabilite. Tatăl și mama sunt obligați să asigure întreținerea copilului minor, iar întinderea întreținerii se raportează la nevoia copilului și la mijloacele persoanei obligate. Nu rezultă că o sumă fixă ori o anumită cotă ar decurge automat din admiterea acțiunii. [32] [43] [44]

Pensia de întreținere se datorează, ca regulă, de la data cererii de chemare în judecată. Poate fi acordată și pentru o perioadă anterioară dacă introducerea cererii a fost întârziată din culpa debitorului. Recalcularea sumelor deja plătite ori executate este o problemă distinctă, care trebuie analizată după obiectul cererii și hotărârile existente. [45] [46]

Legăturile personale. Art. 438 alin. (2) permite instanței care admite contestarea filiației să stabilească, dacă este cazul, modul în care copilul păstrează legături cu persoana care l-a crescut. Legea nr. 272/2004 protejează și relațiile copilului cu alte persoane față de care a dezvoltat atașament sau alături de care s-a bucurat de viață de familie, potrivit interesului său superior. În consecință, schimbarea filiației nu impune automat ruperea oricărei relații cu fostul soț care a crescut copilul; păstrarea contactului nu îi atribuie automat autoritate părintească. [33] [48] [49] [47] [32]

Cum se reflectă hotărârea în actul și certificatul de naștere

Tăgada paternității este un caz în care se înscrie mențiune în actele de stare civilă. Pentru stabilirea filiației, Legea nr. 119/1996 prevede înscrierea din oficiu sau la cererea persoanei interesate, pe baza recunoașterii legale ori a hotărârii definitive. Normele aprobate prin HG nr. 255/2024 prevăd înscrierea mențiunilor privind hotărârile definitive referitoare la filiație, din oficiu sau la cerere, prin ofițerul de stare civilă. [52] [53] [54]

După operarea mențiunilor privind filiația și/sau numele, se eliberează certificate noi, cu datele actualizate. Pentru persoana a cărei paternitate din căsătorie a fost tăgăduită, modelul din anexa nr. 20 prevede numele conform mențiunii și necompletarea rubricilor privind tatăl; stabilirea unei alte paternități se înscrie potrivit propriului temei legal. Nu se adaugă automat un alt tată doar pentru că fostul soț a fost înlăturat. [55] [56] [53] [10]

Verifică practic dacă hotărârea a rămas definitivă, dacă mențiunea a fost operată și dacă noul certificat corespunde soluției privind numele și filiația. Pentru autoritate, întreținere și eventualul program de contact, verifică dispozițiile hotărârii: certificatul de naștere actualizat nu descrie singur toate aceste măsuri. [54] [55] [32] [33]

Ce clarifică jurisprudența constituțională

În Decizia nr. 502 din 5 octombrie 2023, publicată la 1 februarie 2024, Curtea Constituțională a respins critica privind art. 414 alin. (1). La paragraful 22, Curtea a reiterat că este suficient ca mama să fi fost căsătorită la concepție sau la naștere pentru funcționarea regulii analizate. Decizia susține necesitatea verificării ambelor momente; nu stabilește paternitatea biologică într-un caz individual și nu înlocuiește acțiunea de tăgadă. [61] [62]

În Decizia nr. 31 din 4 februarie 2020, Curtea a analizat art. 47 din Legea nr. 71/2011 și a explicat că data nașterii determină dreptul substanțial aplicabil filiației. Curtea a respins excepția, dar a arătat și că situația unui copil născut sub Codul familiei trebuie analizată în lumina normelor și deciziilor aplicabile acelui regim. Decizia nu autorizează concluzia că toate acțiunile copiilor născuți înainte de 2011 sunt prescrise. [63] [64] [65] [66]

Termene și repere procedurale

REGULĂTăgada exercitată de soțul mamei
Interval

3 ani [21]

De când începe

Cunoașterea faptului că este prezumat tată sau momentul ulterior în care află că prezumția nu corespunde realității. [21]

Cum se aplică

Se identifică și se probează punctul de pornire prevăzut de art. 430 alin. (1); nu se calculează automat de la naștere ori divorț. Termenul în ani se împlinește în ziua corespunzătoare din ultimul an; dacă ultima lună nu are zi corespunzătoare, în ultima zi a lunii; dacă ultima zi este nelucrătoare, la sfârșitul primei zile lucrătoare următoare. [21] [70] [71] [72]

Consecințe

Depășirea termenului pune în discuție prescripția dreptului propriu la acțiune; trebuie verificate excepțiile legale și momentul real al cunoașterii. [21] [30]

[21][70][71][72][30][26][63]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

  • Nu curge împotriva soțului care beneficiază de consiliere judiciară sau tutelă specială; legea prevede 3 ani de la încetarea măsurii. [30]

  • Dacă soțul moare înainte de împlinirea termenului fără să fi acționat, moștenitorii pot acționa într-un an de la deces. [26]

REGULĂTăgada exercitată de mamă în nume propriu
Interval

3 ani [22]

De când începe

Nașterea copilului. [22]

Cum se aplică

Durata legală se raportează la data nașterii, nu la data divorțului. Termenul în ani se împlinește în ziua corespunzătoare din ultimul an; dacă ultima lună nu are zi corespunzătoare, în ultima zi a lunii; dacă ultima zi este nelucrătoare, la sfârșitul primei zile lucrătoare următoare. [22] [70] [71] [72]

Consecințe

Depășirea termenului propriu al mamei poate conduce la prescripția acelei acțiuni; nu suprimă automat dreptul distinct al copilului. [22] [24]

[22][70][71][72][23][30][24][63]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

  • Art. 431 alin. (2) face aplicabile corespunzător art. 429 alin. (3) și art. 430 alin. (2) și (3). [23] [30]

  • Dreptul propriu al copilului trebuie analizat distinct de dreptul mamei. [24]

REGULĂTăgada exercitată de copil
Interval

Nu se prescrie în timpul vieții copilului. [24]

De când începe

Dreptul propriu al copilului. [24]

Cum se aplică

Nu există un termen de 3 ani de la majorat în art. 433 alin. (2); în minoritate se acționează prin reprezentantul legal. [24] [18]

Consecințe

Dreptul rămâne exercitabil în timpul vieții, sub rezerva regimului temporal aplicabil și a celorlalte condiții ale acțiunii. [24] [63]

[24][18][27][28][19][70][71][72][63]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

  • La decesul copilului înainte de pornirea acțiunii, art. 433 alin. (3) trimite la art. 423 alin. (5), care prevede un an de la deces pentru moștenitori. [27] [28]

  • Eventualul conflict de interese cere curator special. [19]

  • Termenul de un an al moștenitorilor se calculează potrivit art. 2552 și 2554: ziua corespunzătoare, ultima zi a lunii dacă lipsește ziua corespunzătoare, cu prorogare dacă ultima zi este nelucrătoare. [28] [70] [71] [72]

REGULĂTăgada exercitată de tatăl biologic
Interval

Nu se prescrie în timpul vieții tatălui biologic. [25]

De când începe

Dreptul persoanei care pretinde și dovedește propria paternitate. [16]

Cum se aplică

Imprescriptibilitatea operează cât timp titularul este în viață; după deces se aplică termenul distinct al moștenitorilor. [25]

Consecințe

Lipsa unui termen în timpul vieții nu elimină cerința de probare a paternității sau limitele aplicării legii în timp. [25] [16] [63]

[25][16][70][71][72][63]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

  • Moștenitorii au cel mult un an de la deces. [25]

  • Admiterea cere dovada propriei paternități, nu numai excluderea soțului mamei. [16]

  • Termenul de un an al moștenitorilor se calculează potrivit art. 2552 și 2554: ziua corespunzătoare, ultima zi a lunii dacă lipsește ziua corespunzătoare, cu prorogare dacă ultima zi este nelucrătoare. [25] [70] [71] [72]

REGULĂContestarea aplicabilității prezumției
Interval

Oricând, pentru persoana interesată. [9]

De când începe

Constatarea neîndeplinirii condițiilor de aplicare a prezumției pentru copilul înscris ca fiind din căsătorie. [9]

Cum se aplică

Se verifică obiectul real al cererii: neîndeplinirea condițiilor prezumției, conform art. 434. [9]

Consecințe

Denumirea cererii nu înlocuiește verificarea condițiilor și a titularului prevăzute pentru acțiunea adecvată. [9] [2] [12]

[9][2][12][63]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

  • Nu trebuie confundată cu tăgada întemeiată pe imposibilitatea paternității soțului, pentru care există reguli proprii. [2] [12]

Lista de pași

  • Notează data nașterii, data definitivării divorțului sau data certificatului de divorț și perioada posibilă a concepției. [5] [6] [3] [4]

  • Identifică acțiunea, titularul dreptului și termenul propriu; pentru nașteri anterioare Codului civil actual, verifică regimul tranzitoriu. [12] [21] [22] [24] [25] [63]

  • Identifică persoanele chemate în judecată și pe cele care trebuie citate, precum și reprezentantul copilului și orice conflict de interese. [13] [14] [15] [17] [19]

  • Formulează concret soluția cerută privind numele, autoritatea, întreținerea și, dacă este cazul, legăturile personale. [32] [33]

  • După hotărârea definitivă, verifică înscrierea mențiunilor și obținerea certificatului cu datele actualizate. [54] [55]

Întrebări frecvente

Pot cere să nu fie trecut fostul soț dacă am născut după divorț?

Numai faptul că nașterea este ulterioară divorțului nu înlătură prezumția: trebuie verificat și momentul concepției. Dacă prezumția se aplică, mama nu poate alege omiterea fostului soț; filiația existentă trebuie clarificată prin acțiunea corespunzătoare. Autoritatea exclusivă este o problemă distinctă, supusă condițiilor legale. [1] [7] [9] [2] [41]

Este suficient să chem în judecată fostul soț într-o tăgadă?

Depinde cine introduce acțiunea. Mama sau copilul o îndreaptă împotriva soțului; soțul o îndreaptă împotriva copilului; pretinsul tată biologic îi cheamă pe soț și pe copil. Părinții și copilul trebuie citați chiar când nu sunt reclamanți sau pârâți, iar reprezentarea minorului se verifică pentru un eventual conflict de interese. [13] [14] [15] [17] [19]

Ce se schimbă după admitere: nume, autoritate, întreținere și contact?

Instanța se pronunță și asupra numelui copilului, autorității părintești și întreținerii. Noul certificat se eliberează după înscrierea mențiunilor. Păstrarea legăturilor cu persoana care a crescut copilul poate fi stabilită potrivit situației lui și interesului său superior; nu este decisă doar prin schimbarea rubricii privind tatăl. [32] [55] [33] [47]

De reținut

Arată cele 8 idei principale ale ghidului

  • Nașterea după divorț nu înlătură singură prezumția, deoarece contează și concepția în timpul căsătoriei.

    [1][3][4]

  • O filiație legal stabilită împiedică stabilirea alteia pe altă cale cât timp nu este contestată în justiție.

    [7][8]

  • Calitatea de pârât în tăgadă diferă după reclamant, iar citarea părinților și copilului este obligatorie separat de această calitate.

    [13][14][15][17]

  • Mama și soțul au termene de 3 ani cu începuturi diferite; copilul și tatăl biologic au drepturi imprescriptibile în timpul vieții lor.

    [22][21][24][25]

  • Admiterea acțiunii impune soluții și asupra numelui, autorității și întreținerii; contactul cu persoana care a crescut copilul poate fi stabilit distinct.

    [32][33]

  • Autoritatea exclusivă nu echivalează cu înlăturarea filiației, iar stabilirea filiației nu produce automat autoritate exclusivă.

    [41][42][37][38][39]

  • Actualizarea certificatului urmează înscrierii mențiunilor întemeiate pe actul legal sau hotărârea definitivă.

    [53][54][55][56]

  • Regimul juridic al acțiunilor de filiație depinde de data nașterii copilului.

    [63][64]

Ce verific: cronologia, părțile și efectele cerute în proces

Ghidul descrie regulile în vigoare la data actualizării, 21 octombrie 2026. Dacă situația ta este mai veche, unele reguli pot fi diferite.

Surse și trimiteri

  1. Sursa 1: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 414 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 414 alin. (1)
    (1) Copilul născut sau conceput în timpul căsătoriei are ca tată pe soțul mamei.
    Textul în documentul-sursă ↗
  2. Sursa 2: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 414 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 414 alin. (2)
    (2) Paternitatea poate fi tăgăduită, dacă este cu neputință ca soțul mamei să fie tatăl copilului.
    Textul în documentul-sursă ↗
  3. Sursa 3: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 412 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 412 alin. (1)
    (1) Intervalul de timp cuprins între a trei suta și a o sută optzecea zi dinaintea nașterii copilului este timpul legal al concepțiunii. El se calculează zi cu zi.
    Textul în documentul-sursă ↗
  4. Sursa 4: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 412 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 412 alin. (2)
    (2) Prin mijloace de probă științifice se poate face dovada concepțiunii copilului într-o anumită perioadă din intervalul de timp prevăzut la alin. (1) sau chiar în afara acestui interval.
    Textul în documentul-sursă ↗
  5. Sursa 5: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 382 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 382 alin. (1)
    (1) Căsătoria este desfăcută din ziua când hotărârea prin care s-a pronunțat divorțul a rămas definitivă.
    Textul în documentul-sursă ↗
  6. Sursa 6: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 382 alin. (3) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 382 alin. (3)
    (3) În cazul prevăzut de art. 375, căsătoria este desfăcută pe data eliberării certificatului de divorț.
    Textul în documentul-sursă ↗
  7. Sursa 7: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 435 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 435 alin. (1)
    (1) Atât timp cât o legătură de filiație legal stabilită nu a fost contestată în justiție, nu se poate stabili, pe nicio cale, o altă filiație.
    Textul în documentul-sursă ↗
  8. Sursa 8: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 418 lit. a) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 418 lit. a)
    a) a fost recunoscut un copil a cărui filiație, stabilită potrivit legii, nu a fost înlăturată. Cu toate acestea, dacă filiația anterioară a fost înlăturată prin hotărâre judecătorească, recunoașterea este valabilă;
    Textul în documentul-sursă ↗
  9. Sursa 9: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 434 · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 434
    Orice persoană interesată poate cere, oricând, instanței să constate că nu sunt întrunite condițiile pentru ca prezumția de paternitate să se aplice unui copil înregistrat în actele de stare civilă ca fiind născut din căsătorie.
    Textul în documentul-sursă ↗
  10. Sursa 10: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 424 · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 424
    Dacă tatăl din afara căsătoriei nu îl recunoaște pe copil, paternitatea acestuia se poate stabili prin hotărâre judecătorească.
    Textul în documentul-sursă ↗
  11. Sursa 11: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 425 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 425 alin. (1)
    (1) Acțiunea în stabilirea paternității din afara căsătoriei aparține copilului și se pornește în numele lui de către mamă, chiar dacă este minoră, sau de către reprezentantul lui legal.
    Textul în documentul-sursă ↗
  12. Sursa 12: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 429 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 429 alin. (1)
    (1) Acțiunea în tăgada paternității poate fi pornită de soțul mamei, de mamă, de tatăl biologic, precum și de copil. Ea poate fi pornită sau, după caz, continuată și de moștenitorii acestora, în condițiile legii.
    Textul în documentul-sursă ↗
  13. Sursa 13: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 429 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 429 alin. (2)
    (2) Acțiunea se introduce de către soțul mamei împotriva copilului; când acesta este decedat, acțiunea se pornește împotriva mamei sale și, dacă este cazul, a altor moștenitori ai săi.
    Textul în documentul-sursă ↗
  14. Sursa 14: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 429 alin. (4) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 429 alin. (4)
    (4) Mama sau copilul poate introduce acțiunea împotriva soțului. Dacă acesta este decedat, acțiunea se pornește împotriva moștenitorilor lui.
    Textul în documentul-sursă ↗
  15. Sursa 15: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 429 alin. (5) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 429 alin. (5)
    (5) Tatăl biologic poate introduce acțiunea împotriva soțului mamei și a copilului. Dacă aceștia sunt decedați, acțiunea se pornește împotriva moștenitorilor.
    Textul în documentul-sursă ↗
  16. Sursa 16: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 432 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 432 alin. (1)
    (1) Acțiunea în tăgada paternității introdusă de către cel care se pretinde tată biologic poate fi admisă numai dacă acesta face dovada paternității sale față de copil.
    Textul în documentul-sursă ↗
  17. Sursa 17: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 436 · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 436
    Părinții și copilul vor fi citați în toate cauzele referitoare la filiație, chiar și atunci când nu au calitatea de reclamant sau de pârât.
    Textul în documentul-sursă ↗
  18. Sursa 18: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 433 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 433 alin. (1)
    (1) Acțiunea în tăgada paternității se pornește de copil, în timpul minorității sale, prin reprezentantul său legal.
    Textul în documentul-sursă ↗
  19. Sursa 19: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 58 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 58 alin. (1)
    (1) În caz de urgență, dacă persoana fizică lipsită de capacitatea de exercițiu a drepturilor civile nu are reprezentant legal, instanța, la cererea părții interesate, va numi un curator special, care să o reprezinte până la numirea reprezentantului legal, potrivit legii. De asemenea, instanța va numi un curator special în caz de conflict de interese între reprezentantul legal și cel reprezentat sau când o persoană juridică ori o entitate dintre cele prevăzute la art. 56 alin. (2), chemată să stea în judecată, nu are reprezentant.
    Textul în documentul-sursă ↗
  20. Sursa 20: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 58 alin. (3) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 58 alin. (3)
    (3) Numirea acestor curatori se va face de instanța care judecă procesul, dintre avocații anume desemnați în acest scop de barou pentru fiecare instanță judecătorească. Curatorul special are toate drepturile și obligațiile prevăzute de lege pentru reprezentantul legal.
    Textul în documentul-sursă ↗
  21. Sursa 21: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 430 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 430 alin. (1)
    (1) Soțul mamei poate introduce acțiunea în tăgada paternității în termen de 3 ani, care curge fie de la data la care soțul a cunoscut că este prezumat tată al copilului, fie de la o dată ulterioară, când a aflat că prezumția nu corespunde realității.
    Textul în documentul-sursă ↗
  22. Sursa 22: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 431 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 431 alin. (1)
    (1) Acțiunea în tăgada paternității poate fi pornită de către mamă în termen de 3 ani de la data nașterii copilului.
    Textul în documentul-sursă ↗
  23. Sursa 23: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 431 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 431 alin. (2)
    (2) Dispozițiile art. 429 alin. (3) și art. 430 alin. (2) și (3) se aplică în mod corespunzător.
    Textul în documentul-sursă ↗
  24. Sursa 24: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 433 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 433 alin. (2)
    (2) Dreptul la acțiune nu se prescrie în timpul vieții copilului.
    Textul în documentul-sursă ↗
  25. Sursa 25: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 432 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 432 alin. (2)
    (2) Dreptul la acțiune nu se prescrie în timpul vieții tatălui biologic. Dacă acesta a decedat, acțiunea poate fi formulată de moștenitorii săi în termen de cel mult un an de la data decesului.
    Textul în documentul-sursă ↗
  26. Sursa 26: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 430 alin. (3) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 430 alin. (3)
    (3) Dacă soțul a murit înainte de împlinirea termenul menționat la alin. (1), fără a porni acțiunea, aceasta poate fi pornită de către moștenitori în termen de un an de la data decesului.
    Textul în documentul-sursă ↗
  27. Sursa 27: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 433 alin. (3) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 433 alin. (3)
    (3) Dispozițiile art. 423 alin. (5) și art. 429 alin. (3) se aplică în mod corespunzător.
    Textul în documentul-sursă ↗
  28. Sursa 28: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 423 alin. (5) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 423 alin. (5)
    (5) Dacă însă copilul a decedat înainte de a introduce acțiunea, moștenitorii săi pot să o introducă în termen de un an de la data decesului.
    Textul în documentul-sursă ↗
  29. Sursa 29: Legea nr. 140/2022 privind unele măsuri de ocrotire pentru persoanele cu dizabilități intelectuale și psihosociale și modificarea și completarea unor acte normativeLege · art. 7 pct. 52, textul nou: alin. (3) · forma din 20 mai 2022Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 7 pct. 52, textul nou: alin. (3)
    (3) Dacă soțul beneficiază de tutelă specială acțiunea poate fi pornită de tutore, iar în lipsă, de un curator numit de instanța judecătorească. ...
    Textul în documentul-sursă ↗
  30. Sursa 30: Legea nr. 140/2022 privind unele măsuri de ocrotire pentru persoanele cu dizabilități intelectuale și psihosociale și modificarea și completarea unor acte normativeLege · art. 7 pct. 53, textul nou: alin. (2) · forma din 20 mai 2022Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 7 pct. 53, textul nou: alin. (2)
    (2) Termenul nu curge împotriva soțului care beneficiază de consiliere judiciară ori tutelă specială și, chiar dacă acțiunea nu a fost pornită de tutore, ea poate fi introdusă de soț în termen de 3 ani de la data încetării măsurii de ocrotire. ...
    Textul în documentul-sursă ↗
  31. Sursa 31: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 439 · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 439
    În cazul în care, potrivit legii, o acțiune privitoare la filiație poate fi pornită împotriva moștenitorilor, iar moștenirea este vacantă, acțiunea poate fi introdusă împotriva comunei, orașului sau, după caz, municipiului de la locul deschiderii moștenirii. Citarea în proces a renunțătorilor, dacă există, este obligatorie.
    Textul în documentul-sursă ↗
  32. Sursa 32: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 438 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 438 alin. (1)
    (1) Prin hotărârea de admitere a acțiunii instanța se pronunță și cu privire la stabilirea numelui copilului, exercitarea autorității părintești și obligația părinților de a-l întreține pe copil.
    Textul în documentul-sursă ↗
  33. Sursa 33: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 438 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 438 alin. (2)
    (2) În cazul în care admite o acțiune în contestarea filiației, instanța poate stabili, dacă este cazul, modul în care copilul păstrează legături personale cu acela care l-a crescut.
    Textul în documentul-sursă ↗
  34. Sursa 34: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 450 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 450 alin. (1)
    (1) Copilul din afara căsătoriei ia numele de familie al aceluia dintre părinți față de care filiația a fost mai întâi stabilită.
    Textul în documentul-sursă ↗
  35. Sursa 35: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 450 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 450 alin. (2)
    (2) În cazul în care filiația a fost stabilită ulterior și față de celălalt părinte, copilul, prin acordul părinților, poate lua numele de familie al părintelui față de care și-a stabilit filiația ulterior sau numele reunite ale acestora. Noul nume de familie al copilului se declară de către părinți, împreună, la serviciul de stare civilă la care a fost înregistrată nașterea. În lipsa acordului părinților se aplică dispozițiile art. 449 alin. (3).
    Textul în documentul-sursă ↗
  36. Sursa 36: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 449 alin. (3) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 449 alin. (3)
    (3) În lipsa acordului părinților, instanța de tutelă hotărăște și comunică de îndată hotărârea rămasă definitivă la serviciul de stare civilă unde a fost înregistrată nașterea.
    Textul în documentul-sursă ↗
  37. Sursa 37: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 505 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 505 alin. (1)
    (1) În cazul copilului din afara căsătoriei a cărui filiație a fost stabilită concomitent sau, după caz, succesiv față de ambii părinți, autoritatea părintească se exercită în comun și în mod egal de către părinți, dacă aceștia conviețuiesc.
    Textul în documentul-sursă ↗
  38. Sursa 38: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 505 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 505 alin. (2)
    (2) Dacă părinții copilului din afara căsătoriei nu conviețuiesc, modul de exercitare a autorității părintești se stabilește de către instanța de tutelă, fiind aplicabile prin asemănare dispozițiile privitoare la divorț.
    Textul în documentul-sursă ↗
  39. Sursa 39: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 505 alin. (3) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 505 alin. (3)
    (3) Instanța sesizată cu o cerere privind stabilirea filiației este obligată să dispună asupra modului de exercitare a autorității părintești, fiind aplicabile prin asemănare dispozițiile privitoare la divorț.
    Textul în documentul-sursă ↗
  40. Sursa 40: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 397 · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 397
    După divorț, autoritatea părintească revine în comun ambilor părinți, afară de cazul în care instanța decide altfel.
    Textul în documentul-sursă ↗
  41. Sursa 41: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 398 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 398 alin. (1)
    (1) Dacă există motive întemeiate, având în vedere interesul superior al copilului, instanța hotărăște ca autoritatea părintească să fie exercitată numai de către unul dintre părinți.
    Textul în documentul-sursă ↗
  42. Sursa 42: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 398 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 398 alin. (2)
    (2) Celălalt părinte păstrează dreptul de a veghea asupra modului de creștere și educare a copilului, precum și dreptul de a consimți la adopția acestuia.
    Textul în documentul-sursă ↗
  43. Sursa 43: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 499 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 499 alin. (1)
    (1) Tatăl și mama sunt obligați, în solidar, să dea întreținere copilului lor minor, asigurându-i cele necesare traiului, precum și educația, învățătura și pregătirea sa profesională.
    Textul în documentul-sursă ↗
  44. Sursa 44: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 529 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 529 alin. (1)
    (1) Întreținerea este datorată potrivit cu nevoia celui care o cere și cu mijloacele celui care urmează a o plăti.
    Textul în documentul-sursă ↗
  45. Sursa 45: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 532 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 532 alin. (1)
    (1) Pensia de întreținere se datorează de la data cererii de chemare în judecată.
    Textul în documentul-sursă ↗
  46. Sursa 46: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 532 alin. (2) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 532 alin. (2)
    (2) Cu toate acestea, pensia poate fi acordată și pentru o perioadă anterioară, dacă introducerea cererii de chemare în judecată a fost întârziată din culpa debitorului.
    Textul în documentul-sursă ↗
  47. Sursa 47: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 2 alin. (4) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 2 alin. (4)
    (4) Principiul interesului superior al copilului va prevala în toate demersurile și deciziile care privesc copiii, întreprinse de autoritățile publice și de furnizorii privați acreditați, precum și în cauzele soluționate de instanțele judecătorești.
    Textul în documentul-sursă ↗
  48. Sursa 48: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 17 alin. (1) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 17 alin. (1)
    (1) Copilul are dreptul de a menține relații personale și contacte directe cu părinții, rudele, precum și cu alte persoane față de care copilul a dezvoltat legături de atașament.
    Textul în documentul-sursă ↗
  49. Sursa 49: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 17 alin. (2) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 17 alin. (2)
    (2) Copilul are dreptul de a-și cunoaște rudele și de a întreține relații personale cu acestea, precum și cu alte persoane alături de care copilul s-a bucurat de viața de familie, în măsura în care acest lucru nu contravine interesului său superior.
    Textul în documentul-sursă ↗
  50. Sursa 50: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 29 alin. (2) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 29 alin. (2)
    (2) În orice procedură judiciară sau administrativă care îl privește, copilul are dreptul de a fi ascultat. Este obligatorie ascultarea copilului care a împlinit vârsta de 10 ani. Cu toate acestea, poate fi ascultat și copilul care nu a împlinit vârsta de 10 ani, dacă autoritatea competentă apreciază că audierea lui este necesară pentru soluționarea cauzei.
    Textul în documentul-sursă ↗
  51. Sursa 51: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiluluiLege · art. 29 alin. (4) · forma din 10 aprilie 2026Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 29 alin. (4)
    (4) În toate cazurile prevăzute la alin. (2), opiniile copilului ascultat vor fi luate în considerare și li se va acorda importanța cuvenită, în raport cu vârsta și cu gradul de maturitate a copilului.
    Textul în documentul-sursă ↗
  52. Sursa 52: Legea nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilăLege · art. 43 lit. b) · forma din 27 martie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 43 lit. b)
    b) contestarea recunoașterii sau tăgăduirea paternității; ...
    Textul în documentul-sursă ↗
  53. Sursa 53: Legea nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilăLege · art. 46 alin. (1) · forma din 27 martie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 46 alin. (1)
    (1) Înscrierea mențiunii de stabilire a filiației pe actul de naștere și, după caz, de căsătorie și de deces se face din oficiu sau la cererea celui interesat, pe baza actului de recunoaștere întocmit potrivit legii sau a hotărârii judecătorești definitive.
    Textul în documentul-sursă ↗
  54. Sursa 54: Normele metodologice de aplicare unitară a dispozițiilor în materie de stare civilă, aprobate prin HG nr. 255/2024Normă · art. 115 alin. (1) · forma din 13 martie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 115 alin. (1)
    (1) Înscrierea hotărârilor judecătorești definitive privind acțiunile referitoare la filiație se face, din oficiu sau la cererea persoanelor interesate, prin mențiune pe marginea actului de naștere al titularului acestuia, de căsătorie sau de deces, după caz, de către ofițerul de stare civilă de la oricare S.P.C.L.E.P./primărie.
    Textul în documentul-sursă ↗
  55. Sursa 55: Normele metodologice de aplicare unitară a dispozițiilor în materie de stare civilă, aprobate prin HG nr. 255/2024Normă · art. 115 alin. (3) · forma din 13 martie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 115 alin. (3)
    (3) După operarea mențiunii referitoare la filiație și, după caz, la încuviințarea purtării numelui de familie, se eliberează alt/alte certificat/certificate cu noile date de stare civilă; în cazul persoanelor căsătorite, soțul/soția poate solicita schimbarea numelui de familie pe cale administrativă.
    Textul în documentul-sursă ↗
  56. Sursa 56: Normele metodologice de aplicare unitară a dispozițiilor în materie de stare civilă, aprobate prin HG nr. 255/2024Normă · anexa nr. 20 pct. 2.10.2.1 · forma din 13 martie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    anexa nr. 20 pct. 2.10.2.1
    2.10.2.1. Eliberarea certificatului de naștere al persoanei a cărei filiație față de tatăl din căsătorie a fost tăgăduită:Certificatul se eliberează obligatoriu cu rubricile privind numele de familie al titularului conform mențiunii privind tăgada paternității titularului, iar rubricile privind tatăl nu se completează.La cerere se poate aplica, la rubrica „MENȚIUNI“ din certificatul de naștere, mențiunea care se înscrie pe actul de naștere privind tăgada paternității. ... 
    Textul în documentul-sursă ↗
  57. Sursa 57: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 265 · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 265
    Toate măsurile date prin prezenta carte în competența instanței judecătorești, toate litigiile privind aplicarea dispozițiilor prezentei cărți, precum și măsurile de ocrotire a copilului prevăzute în legi speciale sunt de competența instanței de tutelă. Dispozițiile art. 107 sunt aplicabile în mod corespunzător.
    Textul în documentul-sursă ↗
  58. Sursa 58: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 94 pct. 1 lit. a) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 94 pct. 1 lit. a)
    a) cererile date de Codul civil în competența instanței de tutelă și de familie, în afară de cazurile în care prin lege se prevede în mod expres altfel; ...
    Textul în documentul-sursă ↗
  59. Sursa 59: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 107 alin. (1) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 107 alin. (1)
    (1) Cererea de chemare în judecată se introduce la instanța în a cărei circumscripție domiciliază sau își are sediul pârâtul, dacă legea nu prevede altfel.
    Textul în documentul-sursă ↗
  60. Sursa 60: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)Lege · art. 113 alin. (1) pct. 1 · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 113 alin. (1) pct. 1
    1. instanța domiciliului reclamantului, în cererile privitoare la stabilirea filiației; ...
    Textul în documentul-sursă ↗
  61. Sursa 61: Decizia CCR nr. 502/2023Hotărâre · par. 22 · forma din 1 februarie 2024Curtea Constituțională a României · 502 · 5 octombrie 2023 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    par. 22
    22. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că în jurisprudența sa, spre exemplu, Decizia nr. 233 din 19 aprilie 2016, publicată în Monitorul oficial al României, Partea I, nr. 536 din 18 iulie 2016, paragrafele 22-24, analizând constituționalitatea dispozițiilor art. 414 alin. (1) din Codul civil, a apreciat că stabilirea paternității în funcție de starea civilă a mamei la data concepției copilului sau la data nașterii acestuia, fiind suficient ca la oricare dintre aceste momente mama să fie căsătorită, este în interesul superior al copilului. ... 
    Textul în documentul-sursă ↗
  62. Sursa 62: Decizia CCR nr. 502/2023Hotărâre · dispozitiv · forma din 1 februarie 2024Curtea Constituțională a României · 502 · 5 octombrie 2023 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    dispozitiv
    CURTEA CONSTITUȚIONALĂ În numele legii DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Cornelia Ignat în Dosarul nr. 13.473/236/2018 al Judecătoriei Giurgiu și constată că dispozițiile art. 414 alin. (1) din Codul civil sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Judecătoriei Giurgiu și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 5 octombrie 2023. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE MARIAN ENACHE Magistrat-asistent, Andreea Costin-----
    Textul în documentul-sursă ↗
  63. Sursa 63: Decizia CCR nr. 31/2020Hotărâre · par. 13 · forma din 4 iunie 2020Curtea Constituțională a României · 31 · 4 februarie 2020 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    par. 13
    13. Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum a fost formulat, îl reprezintă dispozițiile art. 47 din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 409 din 10 iunie 2011, raportat la art. 6 alin. (6) din Codul civil. În realitate, Curtea constată că autoarea excepției de neconstituționalitate motivează neconstituționalitatea art. 47 din Legea nr. 71/2011 prin încălcarea, pe de o parte, a art. 6 alin. (6) și a art. 427 din Codul civil, precum și a art. 5 din Legea nr. 71/2011, iar, pe de altă parte, a art. 49 din Constituție. Prin urmare, obiect al excepției de neconstituționalitate îl constituie numai dispozițiile art. 47 din Legea nr. 71/2011, celelalte norme de nivel legal fiind folosite ca norme de referință. Art. 47 din Legea nr. 71/2011 are următorul cuprins: Stabilirea filiației, tăgăduirea paternității sau orice altă acțiune privitoare la filiație este supusă dispozițiilor Codului civil și produce efectele prevăzute de acesta numai în cazul copiilor născuți după intrarea lui în vigoare ... 
    Textul în documentul-sursă ↗
  64. Sursa 64: Decizia CCR nr. 31/2020Hotărâre · par. 16 · forma din 4 iunie 2020Curtea Constituțională a României · 31 · 4 februarie 2020 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    par. 16
    16. De altfel, textul criticat recunoaște în beneficiul copiilor toate acțiunile existente în materie de filiație și nu face decât să indice, potrivit regulii tempus regit actum, dispozițiile de drept substanțial aplicabile în materie de filiație, respectându-se dreptul persoanei de a-și cunoaște părinții biologici și de a converti această stare de fapt într-una de drept. Chiar și în lipsa normei criticate, aplicarea dispozițiilor de drept substanțial în materie de filiație s-ar fi realizat în funcție de data nașterii copilului. Curtea a subliniat, prin Decizia nr. 847 din 10 decembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 128 din 18 februarie 2016, paragraful 21, că în materia analizată există un cadru normativ coerent și apt de natură să ducă la determinarea realității biologice în privința filiației copiilor, însă subiectele de drept trebuie să folosească acțiunile privitoare la filiație potrivit scopului și naturii lor, cu respectarea principiului aplicării legii civile în timp. Revine instanței judecătorești competența de a aplica și interpreta în mod corect legea civilă atât prin prisma aplicării sale în timp, cât și a conținutului său normativ. ... 
    Textul în documentul-sursă ↗
  65. Sursa 65: Decizia CCR nr. 31/2020Hotărâre · par. 17 · forma din 4 iunie 2020Curtea Constituțională a României · 31 · 4 februarie 2020 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    par. 17
    17. Totodată, Curtea reține că autoarea excepției de neconstituționalitate nu este nemulțumită de norma criticată, ci de faptul că art. 60 alin. 1 din Codul familiei, în redactarea anterioară modificării acestora prin Legea nr. 288/2007 pentru modificarea și completarea Legii nr. 4/1953 - Codul familiei, în condițiile unui copil născut în anul 2000, prevede că acțiunea în stabilirea paternității copilului din afara căsătoriei poate fi pornită de către mamă într-un termen de prescripție de 1 an de la nașterea copilului. Or, Curtea, prin Decizia nr. 697 din 29 noiembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 138 din 23 februarie 2017, a statuat că prevederile art. 60 alin. 1 din Codul familiei, în redactarea anterioară modificării acestora prin Legea nr. 288/2007 pentru modificarea și completarea Legii nr. 4/1953 - Codul familiei, sunt constituționale în măsura în care nu privesc acțiunea în stabilirea paternității din afara căsătoriei introdusă de copil, ceea ce înseamnă că în numele copilului, pe perioada minorității sale în termenul prevăzut de lege, mama poate exercita acțiunea antereferită, iar copilul poate exercita această acțiune direct după ce devine major. Prin urmare, în momentul de față, după pronunțarea Deciziei nr. 697 din 29 noiembrie 2016, în cauză, se pun doar probleme de interpretare și aplicare a cadrului normativ existent în privința copilului născut sub imperiul Legii nr. 4/1953 - Codul familiei. ... 
    Textul în documentul-sursă ↗
  66. Sursa 66: Decizia CCR nr. 31/2020Hotărâre · dispozitiv · forma din 4 iunie 2020Curtea Constituțională a României · 31 · 4 februarie 2020 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    dispozitiv
    CURTEA CONSTITUȚIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Floare Lăzăroi (Cîmpan), în numele minorului Ionuț Caius Lăzăroi, în Dosarul nr. 258/208/2016 al Tribunalului Caraș-Severin - Secția I civilă și constată că dispozițiile art. 47 din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil sunt constituționale în raport cu criticile formulate. Definitivă și general obligatorie. Decizia se comunică Tribunalului Caraș-Severin - Secția I civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunțată în ședința din data de 4 februarie 2020. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent-șef, Benke Károly -----
    Textul în documentul-sursă ↗
  67. Sursa 67: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · Legea nr. 71/2011 art. 220 alin. (1), reprodus în nota finală · forma din 4 februarie 2016Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    Legea nr. 71/2011 art. 220 alin. (1), reprodus în nota finală
    (1) Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 511 din 24 iulie 2009, intră în vigoare la data de 1 octombrie 2011.
    Textul în documentul-sursă ↗
  68. Sursa 68: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 437 alin. (1) · forma din 15 iulie 2011Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 437 alin. (1)
    (1) În acțiunile privitoare la filiație nu se poate renunța la drept.
    Textul în documentul-sursă ↗
  69. Sursa 69: Legea nr. 140/2022 privind unele măsuri de ocrotire pentru persoanele cu dizabilități intelectuale și psihosociale și modificarea și completarea unor acte normativeLege · art. 7 pct. 54, textul nou: alin. (2) · forma din 20 mai 2022Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 7 pct. 54, textul nou: alin. (2)
    (2) De asemenea, cel care introduce o acțiune privitoare la filiație în numele unui copil sau al unei persoane care beneficiază de tutela specială, precum și persoana care beneficiază de consiliere judiciară sau copilul minor care a introdus singur, potrivit legii, o astfel de acțiune nu pot renunța la judecarea ei. ...
    Textul în documentul-sursă ↗
  70. Sursa 70: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 2552 alin. (1) · forma din 4 februarie 2016Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 2552 alin. (1)
    (1) Când termenul este stabilit pe săptămâni, luni sau ani, el se împlineşte în ziua corespunzătoare din ultima săptămână ori lună sau din ultimul an.
    Textul în documentul-sursă ↗
  71. Sursa 71: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 2552 alin. (2) · forma din 4 februarie 2016Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 2552 alin. (2)
    (2) Dacă ultima lună nu are o zi corespunzătoare celei în care termenul a început să curgă, termenul se împlineşte în ultima zi a acestei luni.
    Textul în documentul-sursă ↗
  72. Sursa 72: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)Lege · art. 2554 · forma din 4 februarie 2016Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. 2554
    Dacă ultima zi a termenului este o zi nelucrătoare, termenul se consideră împlinit la sfârşitul primei zile lucrătoare care îi urmează.
    Textul în documentul-sursă ↗
  73. Sursa 73: Legea nr. 60/2012Lege · art. IX · forma din 17 aprilie 2012Textul oficial ↗Pagina sursei pe site →
    Vezi extrasul citat
    art. IX
    La data intrării în vigoare a prezentei legi, în toate actele normative în vigoare, sintagma "serviciul/serviciile de stare civilă" se înlocuieşte cu sintagma "serviciul public comunitar local de evidenţă a persoanelor/serviciile publice comunitare locale de evidenţă a persoanelor".
    Textul în documentul-sursă ↗
Ai nevoie de un avocat? Scrie-ne. Găsim pentru tine un avocat colaborator potrivit cazului tău, care te contactează în cel mult 2 zile lucrătoare. Prima consultație este gratuită și nu te obligă la nimic. Când poate fi util un avocat.
SURSA
TOATE SURSELE

    Semnalează o eroare

    Spune-ne ce ai observat. Referința de mai jos se adaugă automat în mesaj. Nu include date personale sau detalii despre cazul tău.

    C02-039 · https://divortpartaj.org/ghiduri/copilul-nascut-dupa-divort-paternitatea-si-actiunile-de-filiatie/
    Scrie-ne despre eroare

    Instalează pe iPhone sau iPad

    1. Apasă butonul Distribuie din Safari (pătratul cu săgeata în sus).
    2. Alege Adaugă pe ecranul principal.
    3. Apasă Adaugă. Aplicația apare lângă celelalte.

    Ghidurile principale, checklisturile și glosarul rămân disponibile și fără semnal.

    CONTACT · AVOCAȚI COLABORATORI

    Scrie-ne

    1. Scrii pe scurt ce se întâmplă.
    2. Echipa DivortPartaj.org citește mesajul și alege un avocat colaborator potrivit cazului tău.
    3. Avocatul te contactează în cel mult 2 zile lucrătoare. Prima consultație este gratuită și nu te obligă la nimic. Numele și datele tale de contact îi sunt arătate doar după ce confirmă că preia cererea.

    Site-ul nu primește comision. Dacă vrei să continui după prima consultație, onorariul îl stabilești direct cu avocatul.

    Scrie pe scurt ce se întâmplă și ce întrebare ai. Numele și datele de contact pune-le în câmpurile de mai sus. Nu include CNP, date de card sau de cont, detalii medicale amănunțite sau copii ale actelor: avocatul ți le va cere, dacă e nevoie.

    Cum folosim datele: Confidențialitate.

    Gratuit · fără comision